Farmaco si fitoterapia infectiilor respiratorii acute
Farmaco si fitoterapia infectiilor respiratorii acuteA
elaborat:Matasari Marcela Gr.103Coordonator: Veaceslav Goncearprof.
univ. conf. univ.
Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae
TestimitanuCatedra Farmacologie si Farmacie ClinicaBronsita
acuta
Este o inflamatie acuta a arborelui traheobronsic cu debut
recent si de durata scurta, ce evolueaza spre insanatosire cu
restabilirea completa a functie bronsice.
Incidenta Bronsita acuta este una dintre cele mai frecvente
patologii ale cailor respiratorii si constitue 1/3 din toate
maladiile aparatului respirator. De obicei, urmeaza dupa o infectie
acuta a cailor respiratorii superioare.Clasificare
Dupa etiologie:Infectioasa (virala, bacteriana,
fungica);Fizico-chimica;Alergica .
Dupa substratul morfopatologic:catarala ( cea mai
frecventa);ulcerativa, hemoragica, pseudomembranoasa,
purulenta;capilara.
Dupa disfunctia ventilatorie:obstructiva;neobstructiva.
Dupa evolutie:acuta (2-3 saptamini)trenanta (mai mult de o
luna)recidivanta (3 si mai multe ori pe an)
Etiologia
Virala Este cea mai raspindita. Peste 150 de virusuri pot
produce BA, insa cele mai frecvente sunt virusurile gripale A si B,
virusul paragripal 3, virusul respirator sintial (in special la
copii), coronavirusurile, adenovirusurile si rinovirusurile.
Bacteriana Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenziae,
Moraxella catarrhalis etc. Se considera ca traheobronsitele produse
de Mycoplasma pneumoniae, Clhlamidii si Bordetella pertussis
constituie 10-15% din BA, in special, la tineri. Fungica
(rar).Alergica polen, medicamente;Chimica - In urma expunerii
incidentale sau profesionale la pulberi, aerosoli de acizi, clor,
amoniac etc sau fum (de tutun).
Factori predispozanti si favorizanti
Factori exogeni: umezeala, alcoolismul, subalimentatia,
surmenajul, supraracirea; factori endogeni: hipogamaglobulemia,
mucoviscidoza, focare infectioase rinoamigdaliene; interventii de
urgenta: traheostomia si intubatia orotraheala.
Patogenie
Agentul etiologic determina un proces inflamator, care
debuteaza, de obicei, cu lezarea nazofaringelui, raspindindu-se
ulterior in laringe, trahee si bronsii.Mecanismul patogenetic al
manifestarilor clinice consta in hiperemia mucoasei bronsice cu
denudarea epiteliului, edem infiltratie leucocitara a submucoasei
si formarea exsudatului seros sau mucopurulent.Functiile de aparare
bronsica alterate pot conduce la colonizarea bacteriana a
bronhiilor cu extinderea procesului inflamator, acumularea
toxinelor celulare si formarea de exsudat mucopurulent.Pot aparea
fenomene de obstructie a cailor respiratorii prin edem al peretelui
bronsic, prin retinerea secretului si uneori prin spasm al
musculaturii bronsice.Expunerea terminatiilor nervoase din
submucoasa la aerul respirat determina tuse, bronhoconstrictie si
durere retrostenala prin impulsuri aferente vagale
excesive.Anatomie patologica
BA se prezinta sub 6 forme anatomo-patologice: Forma acuta
catarala prezinta la debut hiperemie si edem al mucoasei,
descuamarea epiteliala si hipersecretia de mucus care se acumuleaza
endobronsic; BA ulcerativa este severe si se caracterizeaza prin
ulceratii superficiale ale mucoasei bronsice pe suprafete intinse;
in forma hemoragica ulceratiile devin profunde insotite de mici
hemoragii; in BA pseudomembranoasa mucoasa este hiperemiata,
edematiata, acoperita cu pseudomembrane fibrinoleucocitare. Este
intilnita in infectia cu streptococi, pneumococi etc; forma
purulenta apare in infectii fuzospiralate sau cu streptococi
anaerobi, mucoasa peretelui bronsic prezinta necroze si este
acoperita de membrane cenusiu murdare; forma capilara.
Tabloul clinic
BA parcurge 2 faze:Uscata (prodromala sau de cruditate) cu
durata de 3-4 zile;Umeda sau de coctiune in continuarea precedentei
cu durata de 6-7 zile.Simptomul de baza este tusea, care apare la
iritarea receptorilor tusigeni. Este seaca in 1 faza a bolii si
evolueaza in a 2-a faza in umeda cu expectoratie mucoasa (in
bronsita virala) sau mucopurulenta (bronsitele bacteriene).In faza
uscata bolnavul acuza: stranut, rinoree, arsuri faringiene, tuse
uscata, uneori disfonie, dureri retrostenale, alterarea starii
generale (cefalee, subfebrilitati, mialgii, dureri
oculare).Dispneea si cianoza apar atunci cind la sindromul
bronsitic acut se asociaza unul obstructiv.Semnele clinice
obiective in bronsita acuta neobstructiva sunt normale sau pot
prezenta raluri difuze uscate, uneori umede, care se modifica cu
respiratia si dupa tuse. In forma obstructiva severa la auscultatie
se percep raluri bronsice uscate si umede ronflante, sibilante
buloase mici nesonore, semne cardiovasculare (tahicardie, HTA cu
tensinta de colaps).
Un tablou clinic special este cel de bronsiolita acuta, care se
datoreaza afectarii difuze a cailor aeriene mici, de obicei, de
origine virala cu interesarea insulara a alveolelor vecine.Se
manifesta prin febra inalta peste 38C, dispnee marcata ( cu
tahipnee pina la 40/min), cianoza tuse chinuitoare seaca sau cu
sputa mucoasa moderata, durere in cutia toracica.Percutor in
regiunile periferice se detecteaza o hipersonoritate, iar la
auscultatie murmur vezicular diminuat, raluri multiple nesonore
buloase mici.Explotari paracliniceExamenul radiologic este indicat
doar in cazurilesuspecte de pneumonie (febra sau alte manifestari
maiindelungate).
Hemograma demonstreaza, de obicei:In infectiile bacteriene o
leucocitoza usoara cu neutrofilie, dar fara deviere semnificativa
spre stinga;In BA virala leucopenie.
Examenul sputei (bacterioscopia in coloratia gram si
insamintarea) se efectueaza doar in cazurile cu evolutie grava,
care nu cedeaza la antibiotice sau imunosupresie.
Diagnosticul pozitiv
Se bazeaza pe anamneza, examen obiectiv si explorarea
paraclinica.Din anamneza reiese momentul epidemic, debutul acut si
zgomotos, semnele generale de boala infectioasa, tusea seaca sau
productiva.Examenul obiectiv poate fi necaracteristic sau poate
evidentia un sindrom bronsitic sau un aspect
bronhopneumonic.Explorarile paraclinice mentionate sustin anamneza
si examenul obiectiv.
Diagnosticul diferential
Include: pneumoniile virale sau bacteriene; bronsitele acute in
boli infectioase (rujeola, varicela, mononucleoza infectiasa etc);
corpii straini intrabronsici; acutizarile bronsitei cronice.
Tratamentul simptomatic
combaterea febrei cu analgezice si antipiretice: aspirina 1,5
g/zi, paracetamol 1,5 g/zi; combaterea tusei uscate cu antitusive:
codeina phosphat 30-45 mg/zi, dextrometorfan 100-120 mg/zi,
Efitusin 5ml x 3 ori/zi. administrarea expectorantelor 10-14 zile:
bromhexina 8mg x 3 ori/zi, ambroxol 30 mg x 3 ori/zi,
acetilcisteina 600mg/zi, carbocisteina500mg x 3 ori/zi. pentru
obstructia bronsica adminis bronhodilatatoare: teofilina sau
eufilina 150mg x 3 ori/zi; beta2 adrenomimetice: salbutamol sau
terbutalina aerosol.Antibioticoterapia
Combaterea infectiei cu antibiotice se face la copii, virstnici
si imunodeprimanti care prezinta pericolul aparitiei
complicatiilor.Scheme posibile: Etiologie bacteriana cu St
pneumoniae, Haemophilus influenzae: beta-lactamice amoxicilina/acid
clavulanic 0.5g x 3 ori/zi, sau ampicilina 0.5-1g x 4 ori/zi timp
de 5 zile; macrolide eritromicina 0.5 x 4 ori/zi, sau
claritromicina 0.5 x 2 ori/zi timp de 10-14 zile; tetracicline
doxiciclina 200mg in prima zi, ulterior 100mg/24 ore timp de 4 zile
(contraindicata la copii si gravide); cefaclor 500mg x 3 ori/zi
timp de 5 zile. Etiologie bacteriana cu Mycoplasma pneumoniae:
macrolide; doxiciclina; fluorochinolone Ciprofloxacina 500mg x
2ori/zi, ofloxacina 200-400mg x 2 ori/zi timp de 14 zile. Etiologie
bacteriana cu Chlamydia pneumoniae (sputa mucoasa): macrolide timp
de 14 zile. Etiologie gripala: amantadina 200mg/zi timp de 10 zile;
rimantadina 200-300mg/zi timp de 10 zile/ Pentru virusul sincitial
respirator: ribavirin 20 mg solutie la 12-18 in aerosol. Pentru
Herpes simplex: aciclovir 8 mg/kg la 8 ore, timp de 7-10 zile i.v.
Etiologie alergica: acid cromoglicic o inhalatie x 4 ori/zi +
Clemastina 1 mg x 2 ori/zi, la necesitate se recurge la prednisolon
20-30 mg/zi p.o.
Profilaxia
evitarea aglomeratiilor si a bolnavilor cu afectiuni
respiratorii infectioase; evitarea factorilor de risc sau
factorilor favorizanti; tratarea afectiunilor nazale existente sau
preexistente, a rinofaringitelor si a afectiunilor bronhopulmonare;
vaccinarea cu vaccin polimicrobian sau antigripal; crearea
conditiilor igienice de micro sau macroclimat; respectarea idienei
bucofaringiene; in anotimpul rece se recomanda instilatii cu
vitamina A sau cu sulfatiazol in caz de infectii. Evolutia BA
Posibilitati evolutive sunt: spre vindecare; complicatii ORL
(otite, sinuzite, bronhopneumonie, bronsiolite); recidive;
cronicizare.Evolutia poate fi severa la batrini si
imunodepresanti.La multi bolnavi dupa episodul de bronsita acuta
poate raminea o hiperreactivitate bronsica difuza. Persistenta
acesteia dupa 2-3 luni de la vindecarea BA poate semnifica debutul
unei bronhopatii cronice obstructive sau al unui astm bronsic.
Pneumonia
Reprezinta inflamatia nesupurativa a parenchimului pulmonar, ce
cuprinde bronsiolele respiratorii, ductele respiratorii, sacii
alveolari si alveolele realizand un sindrom de condensare pulmonara
exprimat clinic si radiologic.
Incidenta
Pneumonia reprezinta si astazi una dintre cele mai importante
boli ale adultului, constituind o sursa majora de mortalitate si de
costuri. In lume incidenta pneumoniilor la adulti variaza intre
5-12 cazuri la 1000 de persoane.Odata cu varsta creste riscul de a
contacta o pneumonie, numarul de spitalizari ale pacientilor si
mortalitatea de aceasta maladie. Incidenta creste de 5 ori si
mortalitatea se dubleaza odata cu majorarea virstei de la 65-69 ani
la 90 ani si mai mult.Astfel, la varstnici PC se inregistreaza la
25-40 de persoane din 1000.In tarile UE pneumonia se situeaza pe
locul IV in structura generala a mortalitatii, fiind precedata de
boala ischemica a cordului, bolile cardiovasculare si cancerul
pulmonarIn Moldova, in ultimii 10 ani incidenta pneumoniilor
variaza, cu o tendinta de majorare de la 4 pina 6,6 la 1000 de
persoane., anual fiind diagnosticate in jur de 23000 cazuri In SUA,
anual se inregistreaza 3-4 mln cazuri de pneumonii dintre care
peste 900000 se spitalizeaza. Conform National Center for Health
Statistics, la varstnici morbiditatea de pneumonie comunitara e de
2 ori mai mare decat la tineri, frecventa spitalizarilor
majorandu-se de 10 ori.Conform statisticii oficiale in RM
pneumoniile nosocomiale constituie 4% din totalul infectiilor
nosocomiale .Clasificare
Dupa etiologiePneumonii infectioase
:Bateriene;Virale;Determinate de Chlamydii;Determinate de
Mycoplasme;Determinate de Rickettstii;Micotice;Cu protozoare;Cu
agent infectios neidentificat.
Pneumonii neinfectioase:Prin iradiere;Lipoidica;Toxice (vapori
metalici, gaze toxice);Unele pneumonii prin aspiratie
Dupa mediul de dezvoltare: Pneumonii comunitare
(extraspitalicesti); Pneumonii nosocomiale (spitalicesti);
Pneumonii prin aspiratie: Pneumonii la persoanele cu imunitate
compromisa.
Dupa patogeneza: Primare (se dezvolta atunci cind mecanismele
obisnuite de aparare a organismului sunt depasite prin virulenta
deosebita de agentii infectiosi); Secundare (apar in urma unor
procese capabile sa limiteze mecanismele de aparare pulmonara).
Dupa aspectul clinico-morfologic: pneumonie franca lobara
(pleuropneumonie); bronhopneumonie; pneumonie interstitiala.Dupa
extinderea procesului: unilaterale: totale; lobare; segmentare;
lobulare; centrale (parahilare). bilaterale (cu indicarea
extinderii procesului).
Dupa graviditate: usoare; medii; severe; fulminante.
Dupa evolutie: acute; trenante (evolutie 4
saptamani).Etiologie
Pneumonii bacteriene: Streptococcus pneumoniae, Stapfylococcus
aureus, Streptococcus pyogenes, Klebsiella pneumoniae, germeni gram
negativi (Escherichia coli, Proteus spp. etc), germeni anaerobi
(Haemophylus influenzae, Moraxella catarrhalis).
Pneumonii virale: virusuri gripale si paragripale, sincitial
respirator, adenovirusuri, enterovirusuri, herpetice etc.
Pneumonii determinate de agenti atipici: Chlamydophila
pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae, Legionella pneumophilla.
Pneumonii fungice: Actinomyces israeli, Coccidiomycosis,
Aspergillus fumigatus, Histoplasma capsulatum, Candida albicans
etc.
Paraziti: Pneumocystis carinii, Toxoplasma gondii.Etiologia in
functie de mediul in care s-a instalat boalaPneumoniile comunitare:
Streptococcus pneumoniae (20-60% cazuri); Mycoplasma pneumoniae
(5-50% cazuri); Chlamydia pneumoniae (5-15% cazuri); Haemophilus
influenziae (3-10% cazuri); enterobacteriaceae (3-10% cazuri);
Staphylococcus aureus (3-10% cazuri);
Pneumoniile nosocomiale: Enterobacteriaceae (Klebsiella
pneumoniae, Enterobacter spp. etc); Pseudomonas aerugenosa;
Staphylococcus aureus.
Factorii favorizanti ai pneumoniilor fumatul; poluarea
atmosferica; consumul de alcool; frigul (vasoconstrictia mucoasei
arborelui bronsic); viroze respiratorii; staza pulmonara; hipoxia
alveolara; obstructia bronsica; folosirea excesiva a sedativelor
reduce pina la abolire reflexul de tuse cu retentia de mucus
infectat si propagarea infectiei spre alveole; bolile pulmonare
bronsice: bronsita cronica, bronsiectaziile, fibrozele pulmonare;
suprimarea barierei glotice in intoxicatia alcoolica acuta,
casexie, in timpul anesteziei si la varstnici prin boli
neurologice; boli extrapulmonare ca diabetul zaharat, ciroza
hepatica, insuficienta renala, neoplaziile, SIDA, limfoame,
splenectomie etc.; medicatia imunosupresiva (corticosteroizi,
citostatice etc.).Patogenie In pneumonie patrunderea agentintilor
infectiosi la nivelul plamanilor are loc prin urmatoarele mecanisme
patogenetice: aspiratia secretului oronazofaringian; aspiratia unui
corp strain (alimente, mase vomitive etc.); inhalarea
microorganismelor cu aerul respirat; raspandirea hematogena a
germenilor din focarele extrapulmonare in cursul bacteriemiilor si
septicmiilor; raspandirea nemijlocita a infectiei din tesuturile
adiacente aferente (ex. In abcesul hepatic) sau in rezultatul
afectarii directe (plaga infectata a cutiei toracice)
Principala cale de infectare o constituie microaspiratia
continutului orofaringian, care este un fenomen fiziologic observat
in timpul somnului la circa 70% din indivizii sanatosi. Prin
actiunea mecanismelor de protectie pulmonara secretul infectat este
evacuat rapid din caile respiratorii inferioare. Scaderea
capacitatii de epurare a arborelui bronsic, de ex. In viroze, cind
diminueaza activitatea mucociliara a epiteliului bronsic si se
micsoreaza activitatea fagocitara a macrofagelor alveolare, se
creeaza conditiifavorabile pentru dezvoltarea pneumoniei.Tabloul
clinic in functie de aspectul clinico-morfologicPneumonia franc
lobaraEste produsa de obicei de pneumococ si intereseaza unul sau
mai multi lobi pulmonari, sau mai multe segmente, precum si pleura
(pleuropneumonie).Tipic evolutia procesului inflamator parcurge 4
stadii: in stadiul de congestie are loc hiperemia capilarelor,
formarea abundenta de exudat seros intraalveolar, inmultirea
intensa a germenilor; stadiul de hepatizatie rosie survine peste
24-48 ore si dureaza 2-4 zile. stadiul de hepatizatie cenusie;
stadiul de rezolutie cand are loc refacerea structurii alveolare
normale.Se caracterizeaza prin:
debut brusc cu frison solemn, febra 39-40C, durere pleuretica;
tuse seaca, ulterior cu expectoratie, sputa ruginie; stare generala
alterata, cefacee, insomnie, sete puternica; roseata unilaterala a
pometilor, herpes labial si nazal; cianoza a buzelor si unghiilor;
tahipnee; semne clinice de condensare pulmonara cu matitate,
accentuarea vibratiilor vocale, crepritatie si suflu tubar; puls
accelerat.Bronhopneumonia
Consta din mai multe focare de alveolita in diverse stadii de
evolutie in jurul unei bronhii mici, predominant in regiunile
bazale. Deosebirea esentiala de cea lobara este absenta
stadializarii si ca poate fi produsa de oricare dintre germeni.Se
caracterizeaza prin: debut mai lent decat in pneumonia lobara, dar
progresiv; semne clinice variabile in dependenta de factorul
etiologic, marirea si localizarea infiltratului etc.; expectoratie
mucopurulenta cu dispnee, cianoza, fenomene generale toxice; sunet
percutor submat, raluri buloase mici si crepitatie fina; evolutie
mai indelungata decat in pneumonia franca lobara.Pneumonia
interstitiala (atipica) Mai des este cauzata de micoplasma,
chlamidii, ricketssii, virusuri si se caracterizeaza prin
afectarea, de obicei bilaterala, a interstitiului pulmonar cu
antrenarea slaba a alveolelor.
Tabloul clinic variaza in dependenta de etiologie, se
caracterizeaza prin: debut mai putin brutal, cu fatigabilitate,
cefalee, cu sau fara catar rinofaringian; febra creste progresiv,
poate ajunge pana la 39C la 2-4 zile de la debut; tuse iritativa,
frecvent seaca sau cu o cantitate mica de sputa vascoasa; dureri la
deglutitie, arsuri retrosternale, rar raguseala; dureri musculare
toracice; starea generala a bolnavului este mai putin alterata fata
de cea in pneumonia lobara; de regula, lipseste condensarea
pulmonara prin exudat alveolar; sunt posibile tulburari digestive:
inapetenta, greturi, varsaturi.Tabloul clinic in functie de
factorul etiologicPneumonia pneumococicaReprezinta 90% din cazurile
de pneumonie bacteriana.Poate evolua ca pneumonie franca lobara sau
bronhopneumonie in functie de reactivitatea organismului.Faza
prodromala precede cu cateva zile debutul pneumoniei pneumococice,
bolnavul acuzand cefalee, astenie fizica, mialgii, rinoree, arsuri
faringiene, inapetenta.Perioada de stare simptomatologia este
aceeasi ca in perioada de debut cu unele particularitati. Pneumonia
stafilococica
Constituie aprox. 1-3% din toate pneumoniile si 10-15% din cele
nosocomiale. Se intalneste sporadic , incidenta crescand in timpul
epidemiilor de gripa. Agentul patogen este stafilococul auriu coc
gram pozitiv.
Pneumonia primara stafilococica se produce mai des dupa o
infectie virotica. Debuteaza cu febra, frisoane repetate, dispnee
pronuntata, tuse cu expectoratie in cantitate variabila, mucoasa,
mucopurulenta sau piosanguinolenta. Starea generala grava,
intoxicatie, polipnee, cianoza. Hemograma prezinta leucocitoza
(10000-25000/mm3) cu neutrofilie si deviere spre stanga a formulei
leucocitare. VSH are valori crescute.
Fiind o complicatie frecventa a septicemiei, pneumonia
stafilococica instalata prin embolism pulmonar se caracterizeaza
prin infiltrate multiple neconfluente ce tind spre formare de
cavitati si au o cauza endovasculara. Pneumonia streptococica
Reprezinta 5% din totalul pneumoniilor bacteriene. Agentul
etiologic este streptococul beta hemolitic de grup A (Streptococcus
pyogenes).
Poate fi primara sau secundara unei viroze respiratorii,
amigdalitei acute, rujeolei, gripei etc.
Aspectul morfopatologic este de bronhopneumonie. Gravitatea
bolii este mai mica decat in pneumonia pneumococica. Este
caracteristica pleurezia.Pneumonia cu Klebsiella pneumoniae si alti
bacili gram negativi Incidenta variaza intre 2-10% dintre
pneumoniile ce necesita spitalizare. Germeni implicati sunt:
Klebsiella pneumoniae, escherichia coli, Haemophylus influenziae
etc.
Bacilii gram-negativi sunt cea mai frecventa cauza a
pneumoniilor acute dobandite in conditii de spital si a infectiei
nosocomiale letale. Debuteaza ca si pneumonia franca lobara. Boala
are o evolutie de durata mai mare decat bronhopneumonia uzuala, cu
tendinta spre deseminare di supuratie, necroza si cronicizare,
complicatie cu piopneumotorax.Pneumonia cu Chlamydia pneumoniae
Este recunoscuta ca si unul dintre cei mai importanti patogeni
respiratorii non-virali,responsabila de un larg spectru de infectii
acute si cronice ale cailor respiratorii atat superioare cat si
inferioare.
Tabloul clinic variaza de la forme usoare, pana la forme severe,
in special la varstnici si persoanele cu dereglari cardiovasculare.
In 30% din cazuri clamidia este in coinfectie cu alte bacterii.In
majoritatea cazurilor se atesta tusea (neproductiva), cu sau fara
dispnee, starea generala este de graviditate medie, febra usoara,
durere in gat, sinuzita. Frisonul, durerea pleuretica, sputa
hemoptoica nu se intalnesc.
Tabloul clinic se aseamana cu cel al pneumoniei cu mycoplasma
pneumoniae.Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae M. Pneumoniae este
cel mai frecvent agent nebacterian al pneumoniilor la copii, tineri
si maturi sub 35 ani, mai rar la alte grupuri de varsta. Infectia
se transmite prin inhalare, astfel poate produce epidemii care se
raspandesc lent datorita perioadei de incubatie prelungite 10-14
zile.Debuteaza cu o stare gripala: astenie, cefalee, tuse uscata,
amigdalita, subfebrilitate. In cateva zile (3-7) se agraveaza
starea generala, temperatura se ridica la 39-40C, apar manifestari
toxice, atralgii si mialgii, voma, dupa 8-10 zile poate aparea
expectoratia mucoasa, mucopurulenta, uneori cu striuri de sange. In
general boala are o evolutie usoara si se termina cu convalescenta
treptata. Pneumonia cu Legionella pneumophilaGermenii ce produc
infectiile umane colonizeaza in special sistemele de conditionare a
aerului, apeductul si sistemele de incalzire cu apa.Perioada de
incubare este de 2-10 zile, urmata de perioada de stare, in care
manifestarile sunt de intensitate diferita. In majoritatea
cazurilor are o evolutie asemanatoare cu pneumonia pneumococica, cu
care deseori se confunda. Tabloul clinic este cel intalnit In
bronhopneumonie, cu unele particularitati: debut viral, urmat de
frisoane si febra de 39-40C cu bradicardie relativa, cefalee,
initial tuse uscata, ulterior cu expectoratie.Leucocitoza moderata
cu limfopenie, VSH crescut mult 40-60 mm/ora.Pneumoniile virale
Reprezinta 25-30% din totalul pneumoniilor acute.
Pot fi cauzate de Myxovirusuri (gripale A, B si C),
paramixovirusuri, pneumovirus, adenovirusuri, enterovirusuri
(Coxsackie tip A si B), coronavirusuri, virusuri herpetice,
citomegalic, etc.
Perioada de incubatie variaza intre 1-50 zileSe caracterizeaza
prin evolutie epidemica uneori pandemica, debut cu dureri difuze si
cefalee, semne functionale majore si fizice minime. Hemograma
evidentiaza cel mai frecvent leuconeutropenie. Evolutia este
nonciclica.Terapia patogenetica si simptomatica combaterea febrei
(5-7 zile) cu analgezice si antipiretice: aspirina 1,5 g/zi sau
paracetamol 1,5 g/zi; administrarea mucoliticelor si
expectorantelor 10-14 zile: bromhexina 8mg x 3 ori/zi, ambroxol 30
mg x 3 ori/zi, acetilcisteina 600mg/zi, carbocisteina500mg x 3
ori/zi; pertusin 15 ml x3 ori/zi sau mulatin 50mg x 3 ori/zi;
combaterea tusei uscate cu antitusive: codeina phosphat 30-45
mg/zi, dextrometorfan 100-120 mg/zi, Efitusin 5ml x 3 ori/zi.pentru
obstructia bronsica adminis bronhodilatatoare: teofilina sau
eufilina 150mg x 3 ori/zi; beta2 adrenomimetice: salbutamol sau
terbutalina aerosol. lichid intravenos (sol 0,9% NaCl) in stari de
deshidratare; oxigenoterapia
Tratamentul empiric al pneumoniilor comunitare grupul Agentii
patogeni mai frecventi Antibacterien de electie Antibacteriene de
alternativaAS. PneumoniaeM. PneumoniaeC. PneumoniaeH. Influenzae
MacrolideAmoxicilina, AMO/AC, CS II (cefuroxim), doxiciclina,
fluorochinolone.BS. PneumoniaeH. InfluenziaeC. PneumoniaeLegionella
spp.M. pneumoniaeAMO/AC+/- macrolide;CS II-III +/- macrolideCS III
+ macrolideCS III + fluorochinolone (ciprofloxacina, ofloxacina)CS.
PneumoniaeLegionella spp.EnterobacteriaceaeS. AureusH.
influenziaeCS III+ macrolide;CS III + fluorochinolonFluorochinolone
respiratorii;Carbapenem+/- macrolidePneumonii comunitare, evolutie
usoara Penicicline:Ampicilina 1.0g i.m. la 4 ore sauAmoxicilina
1.0g p.o. la 8 ore sau AMO/AC 625mg de 3 ori/zi p.o.
Macrolide:Eritromicina 0.5g p.o. la 6 ore sauClaritromicina 0.5g
p.o. la 12 ore;Azitromicina 0.5/zi prima zi apoi II-V zi
0.25/zi;Roxitromicina 0.15g x 2 ori/zi sau Spiramicina 3.0mln UI x
2 ori/zi. Cefalosporine gen. II:Cefuroxim 750mg x 3 ori/zi sau
Tetracicline:Doxiciclina 0.1 g p.o. la 12 ore in prima zi, ulterior
0.1g/zi.
Pneumonii comunitare, evolutie mediePenicicline:Ampicilina 1.0g
i.m. la 4 ore sauAMO/AC 625mg de 3 ori/zi p.o.
Macrolide:Eritromicina 0.5g p.o. la 6 ore sauClaritromicina 0.5g
p.o. la 12 ore;Roxitromicina 0.15g x 2 ori/zi sau Spiramicina
3.0mln UI x 2 ori/zi. Cefalosporine gen. II:Cefuroxim 750mg x 3
ori/zi sauCefoxitina 1.0g x 3 ori/zi i.m. sau i.v. Fluorochinolone,
in caz de rezistenta: Ciprofloxacina 200mg x 2 ori/zi i.v. 3 zile,
apoi 0.5 x 2 ori/zi 7 zile sauOfloxacina 400mg x 2 ori/zi
p.o.Pneumonii comunitare, evolutie grava Penicicline:AMO/AC 1.2 g x
3 ori/zi i.v. 4 zile, apoi 625 mg x 3 ori/zi p.o.
Macrolide:Eritromicina 0.5g p.o. la 6 ore sauSpiramicina 3.0mln UI
x 2 ori/zi. Cefalosporine gen. III:Cefotaxim 1.0 x 3 ori/zi i.m.,
i.v. sauCeftriaxon 2.0 o data/zi i.m.,i.v. sauCeftazidim 1.0 x 2
ori/zi i.m., i.v. + Macrolide i.v. Fluorochinolone:Ciprofloxacina
200mg x 2 ori/zi i.v. 3 zile, apoi 0.5 x 2 ori/zi 7 zile
sauPefloxacina 400mg x 2 ori/zi i.v.
Tratamentul empiric al pneumoniilor nosocomialeGrAgentii
patogeni mai frecventi Antibacteriene de electie antibacteriene de
alternativaA-1Enterobacteriaceae,St. aureus,St. pneumoniaeCS II-III
sau AMP/SB;AMO/ACFlorochinolone III-IV;Peniciline antipiocianice +
aminoglicozid;clindamicinaA-2Aceeasi + P. aeruginosa,Legionella
spp.CS IIICS III+aminoglicozid;peniciline+fluorochinolone
(ciprofloxacina, levofloxacina)BP. aeruginosa,St. aureus
sauEnterobacter spp.E. Coli; Klebsiella pn.Enterococcus
spp.Legionella spp.Ceftazidim sau cefepimFluorochinolone;
peniciline antipiocianice + aminoglicozid;Vancomicina; carbapenem,
CS IVCAnaerobiiSt. aureusEnterobacteriaceaeMai rar P.
aeruginosaAMP/SB + aminoglicozid;AMO/AC +
aminoglicozid;Piperacilina/tazobactamCefoxitim; CS III +
clindamicina sau + metronidazol;Fluorochinolone IVPneumonii
nosocomiale Cefalosporine gen III:Cefotaxim 1.0 x 3 ori/zi i.m.,
i.v. sauCeftriaxon 2.0 o data/zi i.m.,i.v. sauCeftazidim 1.0 x 2
ori/zi i.m., i.v. Aminoglicozide:Gentamicina 3mg/kg/zi x 3 ori /zi
i.m. sauTobramicina 3 mg/kg/zi x 2 ori/zi sauAmikacina 15mg/kg/zi x
3 ori/zi i.m. apoi Fluorochinolone Ciprofloxacina 200mg x 2 ori/zi
i.v. 3 zile, apoi 0.5 x 2 ori/zi 7 zile sauPefloxacina 400mg x 2
ori/zi i.v. 3 zile, apoi 400mg x 2 ori/zi p.o. 7 zile + CS III
Fitoterapia infectiilor respiratorii acuteTratament
etiotropRinita Pentru restabilirea respiratieiUleiuri eterice de
levantica, menta, pin cimbru, chimen, eucalipt.Extracte apoase din
plante cu continut de uleiuri eterice si fotoncide: infuzie din
muguri de mesteacan (Betula alba), parti aeriene de saponel (Ledum
palustre), sovarv (Origanum vulgare), melisa (Melissa officinalis),
salvia (Salvia officinalis);Pentru intensificarea eliminarii
secretuluiSuc de aloe (Aloe arborescens), calanhoe (Kalanchoe
pinnata), sfecla (Beta vulgaris).Drenajul bronhiilorPlante
expectorante: iarba mare (Inula helenium), nalba-mare (Althaea
officinalis), podbalul (Tussilago farfara), sovarvul (Origanum
vulgare), ciubotica cucului (Primula veris), termopsisul
(Thermopsis dolichocarpa), cimbrul (Thimus vulgaris).Plante
mucolitice: isopul (Hyssopus officinalis), sulfina (Milelotus
albus), soponelul (Ledum palustre).Una din cele mai eficiente
specii in caz de IRA contine: flori de soc, flori de tei scoarta de
salcie, flori de bujor, radacina de lemn dulce, flori de
musetel.Toate speciile ce contin lemn dulce, exercita actiune
antiinflamatoare si imunomodulatoare pronuntata. Acesta stimuleaza
activitatea hormongeneratoare a scoartei suprarenalelor, marind
capacitatea de adaptare a organismului si rezistenta lui.
Combaterea infectiei Pentru administrarea enterala se recomanda
utilizarea speciilor, iar pentru gargarisme, irigari sau inhalatii
se folosesc diverse grupe de principii antimicrobiene.PAPlante
medicinale1Antibiotice vegetale Pojarnita (Hypericum perforatum),
ovaz (Avena sativa)2Terpene Iarba mare (Inula helenium), anason
(Anisum vulgare), tei (Tilia cordata), ienupar (Juniperus
communis), mesteacan (Betula alba)3Benzaldehida Soc (Sambucus
nigra)4Salicilati
Zmeur (Rubus idaeus), musetel (Matricaria chamomilla),
ciubotica-cucului (Primula veris), coada-soricelului (Achillea
millefolium)5Fitoncide Pin (Pinus silvestris), usturoi (Allium
sativum), muguri de mesteacan (Betula verrucosa), coacaz (Ribes
nigrum), citrice6Fenologlicozide Soponel (Ledum palustre), merisor
(Vaccinum vitis-idaea)7Timol Cimbru (Thimus vulgaris), sovarv
(Origanum vulgare)Tratament patogenetic
Pentru normalizarea imunitatii antiinfectioase se folosesc:
Interferoni-modulatori: licheni (Citraria islandica), podbal
(Tussilago farfara), patlagina (Plantago major).Stimulatori ai
activitatii fagocitare a macrofagelor: urzica (Urtica dioica),
arnica (Arnica montana), astragal (Astragalus piletocladus).
Stimulatori ai imunitatii locale; troscot (Poligonum aviculare),
anason (Anisum vulgare), arnica (Arnica montana).
Plante tonizante in perioada de convalescenta: ginseng (Panax
ginseng), eleuterococ (Eleutherococcus senticosus), lamai-chinezesc
(Schizandra chinensis).Tratament simptomatic
Plante cu efect antipiretic: tei (Tilia cordata), mesteacan
(Betula alba), zmeur (Rubus idaea), musetel (Matricaria
chamomilla), merisor (Vaccinum vitis-idaea), dentita (Bidentis
tripartita).
Plante plante bogate in vitamine: frunze de papadie (Taraxacum
officinale), scorus (Sorbus aucuparia), catina alba (Hippophae
rhamnoides), urzica (Urtica dioica), mure (Rubus fruticosus).