Acum se numes c Alcor, Multifarm, Asclepyos, Atre ya, Brifarm, Longav it, Catena, Sensiblu sau în multe alte mod uri, dar cu mult timp în urmă se nu meau Oravetz, uzum, Ciolac, Colesiu, !nirea , M"ntuitorul, Salvatorul, Centrală, Minerva sau #a$ională% Atunci, foc&ănenii le mai ziceau &i spi$erii sau uneori drog'erii, dar foloseau &i termenul de farmacie, c'iar dacă acesta era o noutate lingvistică% (ec'ii farmaci tii erau re specta$i în ș acele timpuri &i c"&tigau foarte bine din această meserie, dovadă fiind &i locuin$ele unora, pe care le mai putem încă admira pe strada Maior Sava, anume clădirea care adăposte&te Sala de Lectură Adul$i )*on +iaconu, dar în trecut a fost casa farmacistuluiAle-andru .ădules cu sau imobilul care apar$ine *ns pectoratului de /andarmi situat pe strada 0levnei, e dificiu ridicat de distinsa familie a farmacistului .emer, ruda cunoscu$ilor +uiliu 1amfirescu &i *on Mincu% În Focşani, prima farmacie atestată documentar a apărut în anul 1841. Muzeul Unirii găzduie te ș într-una din sălile sale o reconstituire a unui oficiu farmaceutic din umătatea s ecolului !"!, realizat cu autorul o#iectelor ce pro$i n de la prima farmaci e din F oc ani, %ra$ etz, dar i de l a farmacia ș ș înfiin ată de "oan &uzum. 'um pă e ti în acea încăpere spec ială din Muzeul Unirii, fac i, instant, un ț ș ș salt de mai #ine de 1() de ani în trecut. 'amera reproduce prin o#iectele care se regăsesc acolo, o farmacie specifică secolului !"!. *e atunci, farmacia nu a$ea doar rolul de a comercializa medicamente, iar farmacistul, spre deose#ire de zilele noastre, prepara a#solut tot ce se găsea în farma cie. F oc ănenii le spuneau spi eri, iar farmaciil e erau numite spi erii. ș ț ț În +l#umul comemorati$ cu ocazia u#ileului de 1)) de ani al Farmaciei 'entrale %ra$etz din Fo c ani, se arat ă că ș )2ermenul d e spi er, sp i erie v ine de la cuv"ntul ital ian 3sp eziar io4, ț ț termen vulgar întrebuin at pen tru 3spe ziale4 i 3trafico di sp ezie4, ca re vin e de la ț ș 3species4, specie% 5n limba franceză la specii se spune 3epices4, iar epicier este băcanul% Adică, băcanii în băcănii vindeau speciile, medicamentele% 0raviile vorbesc de ace ti v"nză tori spe ciali, cari pisează i v" nd otravă , erbi de leac sa u vracea vanii, ca de ș ș ni te oameni cari t rebui e să îndep linească i să aibă anumite ca lită i de persp icacita te, ș ș ț cari nu s e po t cer e or i icui% 6%%% 7 Sp i erul sau apote carul 6a a cum îi nu mea +imit rie ș ț ș Cantemir7 trebuie să aibă 3pra -is4, adică să tie a e-ecuta cele ce se s criu de doftori, ș după o anumită învă ătură , 3facerea după învă ătură 4, spune a Cantemir% 0entr u că el ț ț are de e-ecutat anumite lucruri, cari nu se pot face dec"t numai de un om al me te ugu lui % S pi eru l p rep ară 3pi lul a s au pir ula 6adică7 g ogo a ia, bub u ile , c ar i dau ș ș ț ș ș doftorii de îng'it 6bolnavii7 pentru leac4% 8l prepară 3alifiile4, de care se pomene&te în Le-iconul Slavo 9.om"n din :;<=% 6%%%7 5nc"t , trea ba sp i eriilor fiind să ină 3semin ele, ț ț ț erbile i unsorile frumos mirositoare4, să le prepare, s ă aibă răspund erea debitării lor, ș să ie materialul, iar toate aces te lucruri nu se pot face c'iar de către orice prăvălia % ț ș )Spi$erul >tefan Orav etz are însu&irile cuviincioase? Farmacia care este reprodusă la Muzeul Unirii are o# iecte din farmaci ile %r a$etz i cea a lui "oan ș &uzum. Farmacia %ra$etz a fost înfiin ată în 1841 prin &riso$ul omnesc numărul 11, în timpul ț domnitorului Moldo$ei Miail /ri gori 0turd za. Fa rmacia a fost î nfiin ată de tefan %ra$ etz 18)8 - ț Ș 1823 i lăsată mo tenire fiului său +l#e rt 18(( -1213. upă 121, farmacia a fost preluată de ș ș fiica lui +l#ert %ra$etz, +le5andra +laci, născută %ra$etz. Farmacia a fost ini ial pe st rada Mare i ț ș mutată în 184 pe strada 'ent rală, mai e5act între 6eatru i fosta *refectură, i a fost denumită ș ș ini ial farmacia 7a M9ntuitorul:, scim#9ndu-şi denumirea în 182; în Farmacia 'entrală. ț )+intre toate vec'ile stabilimente de acest gen, cea mai vestită, să zicem, ar fi farmacia familiei Oravetz, cea care de$ine acte de atestare încă de pe la :@<:, c"nd domnul Moldovei, Mi'ail Sturza a consemnat următoarele3aduc"ndu9ne la cuno&tin$ă că t"rgul oc&ani, după popula$ia de azi, are neapărat nevoie a se desc'ide încă o spi$erie, pe l"ngă acelea ce se găsesc, am primit în&tiin$are că spi$erul >tefan Oravetz are însu&irile cuviincioase &i fiind trecut prin cercetarea comisiei doctorice&ti, a cerut cu alba a i se da voie a desc'ide &i a $ine spi$erie în acest ora&% +rept pentru care domnia noastră cu părintească îngriire ce avem pentru sporirea a tot felul de industrii aducătoare de folos $ării, prin acest al nostru domnesc 'risov, dăm domnului >tefan Oravetz dreptate a desc'ide &i a $ine spi$erie în t"rgul oc&ani, scutit de orice dare, datoare fiind spi$eria doar a da doctorie fără plată la oamenii săraci4% Aceea&i farmacie Ora vetz a rezistat mai bine de o sută de ani, genera $ie după genera$ie, membrii ambi$io&i ai familiei absolvind studiile de specialitate cerute de meserie, dar &i administr"nd corespunzător afacerea , astfel înc"t înclin să cred că dacă
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Acum se numesc Alcor, Multifarm, Asclepyos, Atreya, Brifarm, Longavit, Catena, Sensiblu sau în multe alte moduri, dar cu mult timp în urmă se numeau Oravetz, uzum, Ciolac,Colesiu, !nirea , M"ntuitorul, Salvatorul, Centrală, Minerva sau #a$ională% Atunci,foc&ănenii le mai ziceau &i spi$erii sau uneori drog'erii, dar foloseau &i termenul defarmacie, c'iar dacă acesta era o noutate lingvistică% (ec'ii farmaci tii erau respecta$i înș
acele timpuri &i c"&tigau foarte bine din această meserie, dovadă fiind &i locuin$eleunora, pe care le mai putem încă admira pe strada Maior Sava, anume clădirea careadăposte&te Sala de Lectură Adul$i )*on +iaconu , dar în trecut a fost casa farmacistului Ale-andru .ădulescu sau imobilul care apar$ine *nspectoratului de /andarmi situat pe strada 0levnei, edificiu ridicat de distinsa familie a farmacistului .emer, rudacunoscu$ilor +uiliu 1amfirescu &i *on Mincu%
În Focşani, prima farmacie atestată documentar a apărut în anul 1841. Muzeul Unirii găzduie teș într-una din sălile sale o reconstituire a unui oficiu farmaceutic din umătatea secolului !"!, realizatcu autorul o#iectelor ce pro$in de la prima farmacie din Foc ani, %ra$etz, dar i de la farmaciaș ș înfiin ată de "oan &uzum. 'um pă e ti în acea încăpere specială din Muzeul Unirii, faci, instant, unț ș șsalt de mai #ine de 1() de ani în trecut. 'amera reproduce prin o#iectele care se regăsesc acolo, ofarmacie specifică secolului !"!. *e atunci, farmacia nu a$ea doar rolul de a comercializamedicamente, iar farmacistul, spre deose#ire de zilele noastre, prepara a#solut tot ce se găsea în
farmacie. Foc ănenii le spuneau spi eri, iar farmaciile erau numite spi erii.ș ț ț În +l#umul comemorati$ cu ocazia u#ileului de 1)) de ani al Farmaciei 'entrale %ra$etz dinFoc ani, se arată căș )2ermenul de spi er, spi erie vine de la cuv"ntul italian 3speziario4,ț ț
termen vulgar întrebuin at pentru 3speziale4 i 3trafico di spezie4, care vine de laț ș
3species4, specie% 5n limba franceză la specii se spune 3epices4, iar epicier estebăcanul% Adică, băcanii în băcănii vindeau speciile, medicamentele% 0raviile vorbesc deace ti v"nzători speciali, cari pisează i v"nd otravă, erbi de leac sau vraceavanii, ca deș ș
ni te oameni cari trebuie să îndeplinească i să aibă anumite calită i de perspicacitate,ș ș ț
cari nu se pot cere ori icui% 6%%%7 Spi erul sau apotecarul 6a a cum îi numea +imitrieș ț ș
Cantemir7 trebuie să aibă 3pra-is4, adică să tie a e-ecuta cele ce se scriu de doftori,ș
după o anumită învă ătură, 3facerea după învă ătură4, spunea Cantemir% 0entru că elț ț
are de e-ecutat anumite lucruri, cari nu se pot face dec"t numai de un om alme te ugului% Spi erul prepară 3pilula sau pirula 6adică7 gogoa ia, bubu ile, cari dauș ș ț ș ș
doftorii de îng'it 6bolnavii7 pentru leac4% 8l prepară 3alifiile4, de care se pomene&te înLe-iconul Slavo9.om"n din :;<=% 6%%%7 5nc"t, treaba spi eriilor fiind să ină 3semin ele,ț ț ț
erbile i unsorile frumos mirositoare4, să le prepare, să aibă răspunderea debitării lor,ș
să ie materialul, iar toate aceste lucruri nu se pot face c'iar de către orice prăvălia %ț ș
)Spi$erul >tefan Oravetz are însu&irile cuviincioase?
Farmacia care este reprodusă la Muzeul Unirii are o#iecte din farmaciile %ra$etz i cea a lui "oanș&uzum. Farmacia %ra$etz a fost înfiin ată în 1841 prin &riso$ul omnesc numărul 11, în timpulțdomnitorului Moldo$ei Miail /rigori 0turdza. Farmacia a fost înfiin ată de tefan %ra$etz 18)8-ț Ș1823 i lăsată mo tenire fiului său +l#ert 18((-1213. upă 121, farmacia a fost preluată deș șfiica lui +l#ert %ra$etz, +le5andra +laci, născută %ra$etz. Farmacia a fost ini ial pe strada Mare iț ș
mutată în 184 pe strada 'entrală, mai e5act între 6eatru i fosta *refectură, i a fost denumităș șini ial farmacia 7a M9ntuitorul:, scim#9ndu-şi denumirea în 182; în Farmacia 'entrală.ț )+intretoate vec'ile stabilimente de acest gen, cea mai vestită, să zicem, ar fi farmacia familieiOravetz, cea care de$ine acte de atestare încă de pe la :@<:, c"nd domnul Moldovei,Mi'ail Sturza a consemnat următoarele 3aduc"ndu9ne la cuno&tin$ă că t"rgul oc&ani,după popula$ia de azi, are neapărat nevoie a se desc'ide încă o spi$erie, pe l"ngă aceleace se găsesc, am primit în&tiin$are că spi$erul >tefan Oravetz are însu&irile cuviincioase &i fiind trecut prin cercetarea comisiei doctorice&ti, a cerut cu alba a i se da voie adesc'ide &i a $ine spi$erie în acest ora&% +rept pentru care domnia noastră cu părinteascăîngriire ce avem pentru sporirea a tot felul de industrii aducătoare de folos $ării, prinacest al nostru domnesc 'risov, dăm domnului >tefan Oravetz dreptate a desc'ide &i a$ine spi$erie în t"rgul oc&ani, scutit de orice dare, datoare fiind spi$eria doar a dadoctorie fără plată la oamenii săraci4%
Aceea&i farmacie Oravetz a rezistat mai bine de o sută de ani, genera$ie după
genera$ie, membrii ambi$io&i ai familiei absolvind studiile de specialitate cerute demeserie, dar &i administr"nd corespunzător afacerea, astfel înc"t înclin să cred că dacă
nu venea regimul comunist, cu na$ionalizările lui, de după :=<@, &i azi farmacia Oravetzar fi func$ionat , ne-a spus Florin îrdală de la +ri$ele <a ionale =rancea.ț
5nainte de primul .ăzboi Mondial a fost desc'isă a doua farmacie
'ea de-a doua farmacie, de la care se regăsesc o#iecte în camera special amenaată la MuzeulUnirii din Focşani, a fost înfiin ată de "oan &uzum 18>>-1243, gălă ean de origine. *otri$it 'orineiț țMariana uca, muzeograf la Muzeul Unirii, "oan &uzum, în 121, î i propune să înfiin eze oș țfarmacie în Foc ani, pe #ule$ardul /ării, farmacie ce se $a muta în ianuarie 1214 pe 0trada Mare,șl9ngă 0pitalul *rofetul 0amoil. )O altă farmacie renumită a fost cea de pe stradă Mare a!nirii, a familiei uzum% Această familie a fost at"t de devotată meseriei înc"t aimortalizat imaginea acestui stabiliment p"nă &i pe crucea morm"ntului din Cimitirul#ordic unde odi'nesc mul$i dintre membrii ei% +intre problemele specifice acelor timpuri &i acestui gen de afacere putem aminti c"teva a&a cum se găsesc în documenteleServiciului ude$ean (rancea al Ar'ivelor #a$ionale% 5ncă din :=:;, în conformitate culegea farmaciilor , se prevedea că trebuia să e-iste un serviciu de noapte la fiecarefarmacie, dar la Ministerul de *nterne s9au primit dese reclama$ii din care rezultă cădomnii farmaci&ti refuzau eliberarea de medicamente noaptea, anun$"nd că serviciul denoapte e suspendat% S9a dispus ca să se pună în vedere tuturor farmaci&tilor să facă unefort să răspundă nevoilor popula$iei &i pe timp de noapte% 5n anul :=DD, toatefarmaciile au primit ordin clar de la Ministerul Muncii, Sănătă$ii &i Ocrotirii Sociale ca peviitor angaarea elevilor în farmacii să se facă doar cu aprobarea Comisiei ude$ene pentru controlul farmaciilor, nemai in"ndu9se dec"t un singur elev de anul * &i unul deț
anul **, pentru a putea &i licen$ia$ii în farmacie să9&i găsească un loc în aceste stabilimente% Ministerul motivează acest ordin, consemn"nd că acest procedeu de
recrutare a elevilor practican$i aduce &tirbire legii &i o nesocotire a celor care, în urmăunei munci de ani de zile, căpăt"ndu9&i un titlu, se văd arunca$i pe drumuri, îngro&"ndnumărul &omerilor intelectuali% 2ot în anul :=DD, Ministerul instituie monopolul
stupefiantelor &i dispune că nici o farmacie din $ară să nu mai comercializezemedicamente, dacă ambalaele originale ale preparatelor farmaceutice nu erau prevăzute cu timbrul monopolului de stat :, mai spus Florin îrdală.
2oate medicamentele se preparau în farmacie
În camera din Muzeul Unirii, p9nă i mirosul te duce cu g9ndul la o farmacie $ece. acă încizișocii, i-l i imaginezi pe tefan %ra$etz cum prepară un medicament la moarul cu pistil dinț ș Șceramică al#ă. ulapul din dreapta camerei reprezintă $ecea oficină a farmaciei %ra$etz. +colosunt puse, la loc de cinste, diferite $ase din sticlă transparentă, opacă sau semiopacă, pentrupăstrarea medicamentelor, inscrip ionate cu numele medicamentelor. 9ngă acel dulap, este pusțpupitrul de farmacist al Farmaciei %ra$etz, locul de unde farmacistul tefan %ra$etz $indea
Șmedicamente pacien ilor.ț )8-pozi ia cuprinde vec'ea oficină 6dulapul7, dar i pupitrul deț ș
farmacist al armaciei Oravetz, vase farmaceutice din sticlă de diverse dimensiuni,transparente pentru păstrarea plantelor care necesitau uscare, opace pentru păstrareamedicamentelor ce necesitau o anumită umiditate i semiopace pentru păstrareaș
medicamentelor care intră în contact cu lumina artificială% 0artea de oficină apar ineț
farmaciei Oravetz, iar partea de laborator apar ine farmaciei uzum,ț ne-a spus 'orinaMariana uca, muzeograf la Muzeul Unirii.
În partea st9ngă a camerei, este reconstituit la#oratorul farmaciei &uzum, locul în care plantelei diferitele su#stan ele de$eneau medicamente, siropuri, tincturi, într-un cu$9nt leacuri pentruș ț
#olile $remii. În acele $remuri, tot ce se comercializa într-o farmacie se prepara în la#orator decătre farmaci ti, acesta fiind unul ditnre principalele moti$e pentru care farmaci tii $remurilorș șapuse nu se pot compara cu cei din zilele de noastre, care sunt mai mult comercian i. *ot fi $ăzutețr9 ni e rotati$e, care erau utilizate pentru e5tragerea se$ei din plante i a uleiurilor din semin e,ș ț ș ț
moare cu pistil, topitoare, #alan e de diferite mărimi i dispoziti$e de ca etat pentru tăiereaț ș școmprimatelor. )." ni a rotativă era folosită pentru e-tragerea sevei din plante i aș ț ș
uleiurilor din semin ele oleaginoase% Balan ele erau utilizate pentru dozarea substan elor ț ț ț
folosite în pregătirea medicamentelor% Moare cu pistil din ceramică, bronz i aluminiuș
folosite pentru pisarea i amestecarea substan elor în vederea ob inerii medicamentelor%ș ț ț
2opitorul cu lampă de gaz sau spirt era utilizat pentru topirea grăsimilor sau a parafinelor, din care se preparau unguentele% +ispozitivele pentru ca etat, care seș
foloseau pentru tăierea comprimatelor% Mai e-act, după ce se amesteca în moar, pastaomogenă se a eza în dispozitivul de ca etat i, prin presare, se tăiau coprimatele, careș ș ș
se uscau:, ne-a e5plicat 'orina uca.0iropurile sau diferitele tincturi erau o# inute prin alam#ic, care era o instala ie de distilare aț ț
licidelor, sau prin punerea la macerat în $ase de sticlă încise ermetic a diferitelor plante cu alcool. 7 Alambicul era folosit pentru prepararea siropurilor, decocturilor, tincturilor% Acestea seob ineau prin macerarea plantelor cu alcool, în vase înc'ise ermetic, timp de E9Dț
săptăm"ni% +e e-emplu, tinctura de ardei iute pentru dureri reumatice se ob inea prinț
macerarea a :F grame de ardei iute cu :FF de mililitri de alcool de GF de grade, $inuteîntr9un vas de sticlă înc'is ermetic , a mai spus 'orina uca. În acele $remuri se făceau ișdiferite e5perimente, de aceea regăsim i epru#ete, pipete, $ase de sticlă, filtre de apă. Mai mult,șla Muzeul Unirii regăsim i figurile din #ronz de la Farmacia &uzum, care îi ilustrează pe zeiișmedicinei +esculap şi &?geia, dar i un set de tampile sculptate din păr i din plută de cătreș ș șfarmacistul "oan &uzum.
Medicamentele se preparau din plante, organe dar i din animale întregi ș
În acele $remuri, arsenalul terapeutic era format din plante, din produse de origine animală, dari din unele pietre rare, pietre pre ioase, cărora li se atri#uiau proprietă i curati$e. *e #aza re etelorș ț ț ț
medicale pe care le dădeau medicii sau $racii, pacien ii acelor $remuri se prezentau la farmacie,țunde li se preparau medicamentele necesare. +stfel, plantele sau seminte ele erau uscate, dateț
prin r9 ni ă sau presate pentru o# inerea se$ei i a uleilor, amestecate în moar, ca etate, apoiș ț ț ș șuscate i eticetate corespunzător. 0e foloseau frunzele, florile, rădăcinile, laptele, grăsimea, sali$a,ștesticulele, ficatul, $eninul, dar i anumite produse cimice, argint $iu mercur3, potasiu, amoniu,ș
141242, farmaciile pri$ate au dispărut şi în Focşani, fiind organizat un model de unitatefarmaceutică denumit 'entrofarm, cu su#ordonare, pentru mai #ine de () de ani, la /alaGi, undeera şi la#oratorul pentru fa#ricarea produselor specifice, fapt ce a a$ut un efect negati$ asupracalităGii profesionale a specialiştilor din zona noastră, care s-au a5at, în special, pe $9nzareamedicamentelor şi mai puGin pe producerea şi îm#unătăGirea su#stanGelor ce puteau fi realizatelocal.