Organizarea Ameliorativa a unei Pajisti Permanente Degradate din
Zona Falticeni, Judetul Suceava
,,ORGANIZAREA AMELIORATIV A UNEI PAJISTI PERMANENTE DEGRADATE
DIN ZONA FLTICENI, JUDETUL SUCEAVA
CUPRINSINTRODUCERE
........................................................................................................
2CAPITOLUL I
CADRUL NATURAL
.................................................................................................3CAPITOLUL
II
MSURI DE MBUNTTIRE A PAJISTILOR
................................................. 62.1. Msuri de
suprafat
............................................................................................................
62.2. Msuri radicale
.................................................................................................................
19CAPITOLUL III
NFIINTAREA DE PAJISTI TEMPORARE N LOCUL PAJISTILOR PERMANENTE
DEGRADATE
..........................................................................................
20CAPITOLUL IV
FOLOSIREA PAJISTILOR PRIN PSUNAT
...................................................... 264.1.
Sisteme de psunat
...........................................................................................................
264.2. Tehnica psunatului
.........................................................................................................
284.3. Msuri pentru organizarea psunatului rational
...............................................................
30CAPITOLUL V
APLICATII PRACTICE
..........................................................................................
35CONCLUZII
.............................................................................................................
39BIBLIOGRAFIE
.......................................................................................................
40INTRODUCERE
Patrimoniul pastoral al trii noastre, alctuit din peste 4,9
milioane hectare, constituie un nsemnat potentia de resurse
naturale pentru dezvoltarea economic, prin contributiile ce le
poate aduce la sustinerea sectorului zootehnic, furniznd dou
importante categorii de nutreturi pentru baza furajer, mas verde si
fn, de bun calitate si la un pret de cost redus. Din punct de
vedere al suprafetei ocupate cu pajisti permanente, Romnia se
situeaz pe locul al 5-lea n Europa, ns nu se poate spune acelasi
lucru despre starea de ntretinere si productivitatea acestor
pajisti, precum si despre calitatea furajelor obtinute.
Starea actual a pajistilor din Romnia a fost influentat profund
de practicile praticole anterioare, dar si din perioada actual,
deoarece, dup 1990, o mare parte dintre acestea au fost utilizate
nerational sau abandonate, inputurile fiind nesemnificative sau
nule, iar numrul de animale care folosesc pajistile a sczut. De
asemenea, au aprut conditii favorabile pentru rspndirea unor specii
cu caracter invaziv, care duneaz vegetatiei valoroase initiale,
unele chiar jungnd s domine n covorul vegetal.
Tendinta actual a cercetrilor n ceea ce priveste pajistile
permanente este de a mentine biodiversitatea fitocenotic a acestora
chiar dac productiile obtinute nu sunt foarte apropiate de
potentialul lor biologic.
Pornind de la imensele suprafete ocupate de pajisti pe glob si
de la potentialul acestora de productie, este clar c ele constituie
o rezerv enorm de hran pentru omenirea viitoare. Marea important a
pajistilor revine din faptul c sunt o surs de hran pentru animalele
domestice, mare parte din hrana acestora trebuind s fie asigurat de
pajisti. n acelasi timp, sunt habitat si surs de hran pentru
animalele slbatice. Majoritatea animalelor terestre, indiferent de
pozitia lor n lantul trofic si au sursa primar de hran n iarba
pajistilor. De aceea, se consider c pajistea este asigur
supravietuirea si perpetuarrea multor specii slbatice.
Pajistile reprezint un mijloc eficace de prevenire si combatere
a eroziunii deoarece pmntul acoperit cu iarb are o capacitate mult
mai mare de a retine apa. Se cunoaste faptul c sub telina
pajistilor primare s-au format cele mai fertile soluri, aceasta
datorit att rdcinilor ierburilor care, fasciculate fiind, leag
particulele de sol n agregate, mbogtindu-le n substante organice,
ct si a bacteriilor fixatoare de azot din nodozittile
leguminoaselor care, mbogtind solul n azot, sporesc fertilitatea
acestora.
CAPITOLUL I
CADRUL NATURALBogtia si varietatea elementelor componente ale
mediului fizic al judetului Suceava atest o anumit drnicie a
naturii, concordant din mai multe puncte de vedere cu structura
cadrului natural al ntregii tri.
Teritoriul judetului de desfsoar ntre 2457 - 2640 latitudine
estic si 47433 - 475731 latitudine nordic.
Pozitia nordic n cadrul trii determin, aici, un caracter mai
rcoros al climei, cu tot ansamblul de consecinte asupra structurii
peisajului natural. Pozitia pe longitudine atrage dup sine
predominarea influentelor climatice care caracterizeaz ecosistemele
din jumtatea estic a trii.
Raportat la marile unitti geografice ale trii, teritoriul
judetului se suprapune partial Carpatilor Orientali si Podisului
Sucevei.
De la est ctre vest, relieful nregistreaz o scdere treptat n
altitudine, tipurile de forme orientndu-se n fsii cu directie
nord-sud si, n general, paralele ntre ele. Acest fenomen apare
pregnant cu deosebire n regiunea muntoas.
n ansamblu, teritoriul judetului cuprinde dou importante unitti
de relief: Regiunea muntoas; Regiunea de podis.
Regiunea muntoas este alctuit din masive, grupe de masive si
complexe de culmi, separate ntre ele prin culoare adnci si arii
depresionare: masivele Suhard si Climani, muntii Pietrosu
Bistritei, masivele Giumalu Raru, Obcina Feredeului, Obcina Mare,
muntii Stnisoarei, Depresiunea Dornelor, culoarul depresionar Vatra
Dornei Cmpulung Moldovenesc Gura Humoului.
Arhitectura teritoriului judetului are drept caracteristic de
baz succesiunea de la est la vest a 4 zone structurale dispuse dup
cum urmeaz: zona vulcanic, zona cristalino-mezozoic, zona flisului
si zona de platform. Primele 3 zone alctuiesc regiunea muntoas, iar
ultima formeaz unitatea de podis.
Cea mai veche unitate structural este zona cristalino-mezozoic.
n alctuirea acestei zone intr sisturi cristaline bine
metamorfozate. Aceste sisturi cristaline prezint mineralizatii de
minereuri complexe, pirite cuprifere, oxizi de fier, mangan etc.
Peste sisturile cristaline, n partea estic a zonei, se suprapun
pachete de calcare, dolomite si conglomerate.
Zona flisului, ocupat n mare parte de Obcinile Bucovinei, este
alctuit din pachete puternic cutate de gresii, marne, argile,
conglomerate, sisturi. Formatiunile acestei zone se remarc prin
mari rezerve de sisturi bituminoase si unele acumulri de
hidrocarburi.
Zona de platform, situat n partea de est a judetului, este
format din straturi cvasiorizontale, la alctuirea crora particip
roci n general moi, cum sunt : gresii, nisipuri, pietrisuri, argile
si depozile loessoide.Masele de aer de deasupra teritoriului
judetului au origine vestic, nordic sau estic, nregistrnd unele
modificri determinate de aspectele variate ale suprafetei active si
n primul rnd datorit diversittii formelor de relief. Masele de aer
venind dinspre vest si pierd treptat din umezeal n timpul
escaladrii barierei Carpatilor Orientali, nct n partea estic a
judetului ajung mai uscate, clima suferind un proces de
continentalizare. Aerul de origine nordic aduce ninsori, iarna si
ploi reci, primvara si toamna. Din est, judetul primeste influente
climatice continentae cu secete vara, cu cer senin, geruri si
viscole iarna.
Regimul temperaturii aerului evidentiaz diferentieri importante
ntre regiunea muntoas si regiunea de podis. Datorit influentei
puternice a conditiilor fizico-geografice locale asupra regimului
elementelor meteorologice, pe cuprinsul judetului se
individualizeaz dou mari unitti climatice montan si de podis - n
cadrul crora de deosebesc numeroase zone si areale
topoclimatice.
Temperaturile medii anuale, cuprinse ntre valori de sub 0C pe
muntii cei mai nalti si 6C pe versantul estic al Obcinei Mari,
caracterizeaz tipul de climat montan al judetului. Climatul de
podis se caracterizeaz prin temperaturi medii anuale cuprinse ntre
7 si 8C.
Caracterul de clim temperat continental este clar evidentiat de
temperaturile medii lunare, temperaturile extreme, amplitudinile
termice.
Temperatura medie a lunii iulie a fost de 18 19C n posis si de
12 16C n spatiul montan.
Influenta altitudinii reliefului se resimte pregnant n regimul
precipitatiilor atmosferice. Pe ansamblul teritoriului judetului,
precipitatiile czute sub form de ploaie reprezint 70-80%. Cele mai
mici cantitti de precipitatii se nregistreaz n luna februarie, iar
cantittile cele mai abundente se cunosc de obicei n lunile mai si
iunie, favoriznd dezvoltarea vegetatiei spontane si a plantelor de
cultur.
Rurile si praiele reprezint principalele unitti hidrografice, la
care se adauga lacuri, iazuri, mlastini si importante rezerve de
ape minerale.
Aproape n totalitatea lor, rurile care dreneaz teritoriul
judetului sunt tributare Siretului, datorit configuratiei generale
a reliefului. Afluentii principali Suceava, Moldova, Bistrita si au
zonele de obrsie n coroana de munti nalti de la vest si nord-vest,
n timp ce afluentii mai mici Iaslovt, solca, Solonet, Somuzul Mic,
Somuzul Mare etc., si trag izvoarele din zona deluroas.
Regimul de scurgere al rurilor nregistreaz debite maxime
primvara si la nceputul verii datorit topirii zpezilor si
abundentei ploilor din lunile mai-iunie.
Relieful foarte variat al judetului la care se adaug climatul cu
pronuntat caracter continental, precum si precipitatiile destul de
abundente, permit dezvoltarea pe o scar destul de larg a unei
bogate vegetatii si faune.
Ponderea vegetatiei o alctuiesc pdurile care ocup 52,7% din
suprafata judetului. Vegetatia ierboas din pduri si pajisti montane
cuprinde feriga, coada calului, ciocul berzei, jales, clopotei,
veronici etc.
Fauna, de asemenea bogat, include numeroase specii cu o valoare
cinegetic ridicat, cum sunt: ursul carpatin, cerbul carpatin,
mistretul, rsul, lupul, vulpea, jderul etc. n lumea psrilor se
distinge prezenta cocosului de munte, cocosului de mesteacn,
corbul, diverse specii de vulturi, acvile, bufnite etc.
CAPITOLUL IIMsuri de mbunttire a pajistilor
Pajistile permanente reprezint o important surs de furaje
suculente si fibroase pentru animale, cu conditia aplicrii msurilor
de mbunttire si ntretinere, concomitent cu folosirea lor rational.
Una din nsusirile principale ale pajistilor permanente este
capacitatea lor natural de a produce furaje, chiar fr o interventie
foarte accentuat a omului.
Degradarea pajistilor este determinat de schimbrile care au loc
n conditiile de viat ale plantelor, n structura vegetatiei, ca
urmare, n mare parte, a gestionrii lor necorespunztoare. Cnd aceste
schimbri sunt nsotite de scderea productiei sau nruttirea calittii
ei, se apreciaz ca pajistea se degradeaz.
Principalele cauze care determin diferite procese de degradare a
pajistilor se refer la: insuficienta umidittii n perioada de
vegetatie;
excesul de umiditate;
continutul sczut n elemente nutritive din sol;
excesul de sruri din sol;
reactia solului nefavorabil cresterii vegetatiei valoroase;
denivelarea solului, prin formarea si ntelenirea
musuroaielor;
formarea si dezvoltarea diferitelor forme de eroziune a
solului;
mburuienarea si nmultirea vegetatiei lemnoase;
nruttirea compozitiei floristice.
Lucrrile ce se pot efectua pentru mbunttirea pajistilor
permanente se mpart n dou categorii: lucrri de suprafat;
lucrri radicale.2.1. Msuri de suprafat
Prin lucrrile de suprafat se urmreste realizarea unor conditii
mai bune de viat pentru plantele mai valoroase de pe pajisti, fr a
se distruge covorul vegetal existent. Pentru cresterea gradului de
acoperire a solului cu vegetatie ierboas se recomand efectuarea
unor lucrri tehnico-culturale, care constau n curtirea de resturi
vegetale si de pietre, distrugerea musuroaielor si grpatul
pajistilor; cunoscute si sub numele de igien cultural, ce se fac
anual sau de cte ori este nevoie. Un alt obiectiv al lucrrilor de
suprafat l constituie mbunttirea compozitiei floristice prin
combaterea vegetatiei lemnoase, a buruienilor, mbunttirea regimului
de ap, a regimului de hran, prevenirea si combaterea eroziunii
solului si supransmntarea.
Corectarea regimului hidric
Pentru crearea unui regim de umiditate favorabil cresterii
plantelor valoroase sunt necesare, pe de o parte, lucrri pentru
eliminarea apei pe pajistile afectate de exces de umiditate si pe
de alt parte, msuri pentru completarea deficitului de ap pe
pajistile din zone secetoase.Eliminarea excesului de umiditate. Cea
mai mare pondere n structura suprafetelor de pajisti cu exces de
umiditate (aproximativ 60%) o au pajistile situate pe soluri
pseudogleice si pseudogleizate, n care excesul de ap provine din
precipitatii. Excesul de ap pe pajisti mai provine si din pnza
freatic, din izvoarele de coast si din apa de inundatii sau prin
infiltratie din ruri.
Datorit excesului de umiditate se nrutteste regimul de aer,
materia organic rmnnd nedescompus. n lipsa oxigenului, vor
predomina procesele de reducere n locul celor de oxidare,
formndu-se cantitti mari de copmusi ai fierului si sulfului,
amoniac, hidrogen sulfurat, metan, substante toxice pentru plante,
ca si fosfati de fier si aluminiu insolubili, deranjnd nutritia
normal a plantelor chiar dac solul este bine aprovizionat n
elemente nutritive.
Pentru sporirea productiei si mbunttirea calittii pajistilor
situate pe terenurile cu exces de umiditate este obligatoriu, n
primul rnd, s se elimine surplusul de ap. Dup aceea se aplic
lucrrile de ameliorare propriu-zis a pajistilor.
nlturarea excesului de umiditate se poate realiza prin diverse
lucrri de desecare: canale deschise (santuri);
canale nchise (drenuri);
drenuri crtit;
puturi absorbante sau colectoare;
colmatare;
ndiguiri;
pe cale biologic
n functie de mrimea suprafetelor ce trebuie desecate, de
cantitatea de ap ce trebuie eliminat, de posibilittile
tehnico-organizatorice si economice, de cauzele care au dus la
crearea excesului de umiditate etc.n toate cazurile se va urmri
eliminarea excesului de ap numai n stratul de sol n care se gseste
majoritatea masei de rdcini a plantelor, evacuarea plantelor la un
debuseu natural, reducerea amplitudinii variatiilor de nivel optim
n perioada de vegetatie, mentinerea suprafetei utile si asigurarea
efecturii mecanizate a lucrrilor de ngrijire a pajistilor.
Desecarea prin canale deschise se realizeaz printr-o retea de
canale (canale tertiare, secundare, principale si colectoare) care
au rolul de a capta apa n exces de la suprafata solului si de a o
evacua ntr-un emisar.Reteaua de canale deschise se poate executa
mecanizat, se ntretine relativ usor, ns reduce suprafata utilizabil
a pajistilor cu 5-10%, implic construirea de podete pentru accesul
animalelor si vehiculelor, precum si a altor constructii
hidrotehnice, iar n timpul iernii functioneaz cu greutate datorit
nghetrii apei.
Desecarea prin canale nchise (drenajul subteran orizontal)
presupune realizarea unei retele de drenuri absorbante si
colectoare care capteaz apa n exces din profilul de sol, o
transport pe cale gravitational si o descarc n canale de evacuare
deschise sau direct n emisar. Drenurile absorbante pot fi
confectionate din materiale locale (piatr de ru, scndur etc.) sau
tuburi de ceramic, beton, mase plastice.
Desi drenajul subteran prezint o serie de avantaje n comparatie
cu canalele deschise (nu reduce din suprafata pajistii, permite
mecanizarea lucrrilor de pajisti fr restrictii, nu mburuieneaz
pajistea etc.), este mai costisitor.
Drenajul crtit este o metod economic de drenaj care const n
realizarea unor galerii subterane, cu peretii ntriti prin presare,
ce se execut cu un plug special, numit plug de drenaj-crtit, a crui
pies activ este un dispozitiv sub form de par-drenor, ce lucreaz la
50-80 cm adncime.Drenajul biologic reprezint cea mai economic metod
de eliminare a apei n exces, recomandat pe pajistile din lunci, vi
si depresiuni, unde excesul de ap provine din izvoarele fr
scurgere. n acest scop se planteaz specii lemnoase mari
consumatoare de ap (Salix sp. Populus sp.), care se folosesc si la
delimitarea tarlalelor sau la adpostirea animalelor n perioadele de
intemperii. De asemenea, suprafetele respective se pot nierba cu
unele specii care au mare consum de ap pe perioada de vegetatie si
care sunt apreciate n acelasi timp si din punct de vedere furajer,
ca de exemplu Typhoides arundinacea (ierblut) si Alopecurus
pratensis (coada vulpii), pe terenurile cu exces de ap aproape
permanent la suprafat si Festuca arundinacea (pius nalt), pe
terenurile cu exces de ap n profilul de sol.Drenajul vertical se
realizeaz prin puturi absorbante sau puturi colectoare. Puturile
absorbante se folosesc atunci cnd n sol, la adncime, se afl un
strat permeabil nesaturat de pietris si nisip. Puturile absorbante
se folosesc pentru evacuarea excesului de ap din depresiuni
izolate, situate la distant mare de un emisar. Putul absorbant este
umplut cu bolovani, pietre si pietris, cu dimensiuni crescnde spre
fundul putului. Puturile colectoare, numite si puturi californiene
sau prin pompare, se folosesc mai rar si anume, n cazul cnd la
fundul putului este un strat de sol impermeabil si prin pompare se
realizeaz coborrea nivelului apei freatice.Colmatarea const n
umplerea micilor depresiuni cu material adus de apele rurilor, prin
abaterea cursurilor acestora cu ajutorul barajelor, realizndu-se
coborrea nivelului apei freatice. Metoda necesit chetluieli mari,
motiv pentru care se face numai pe suprafete reduse ce prezint
important deosebit.ndiguirea poate fi considerat o desecare
preventiv, prin care se fereste suprafata respectiv de umiditate n
exces. Este costisitoare, dar necesar n anumite conditii.
Din cauza precipitatiilor insuficiente si ale valorilor ridicate
ale evapotranspiratiei, n regiunile de cmpie si de coline se
nregistreaz perioade de secet deosebit de duntoare, manifestate
printr-un deficit de umiditate sau o repartizare neuniform a
precipitatiilor n raport cu cerintele plantelor.
Irigarea pajistilor permanente este conditionat de existenta
unui covor ierbos ncheiat, alctuit din specii valoroase, de nivelul
sczut al apelor freatice si de permeabilitatea moderat a solului.
Irigarea pajistilor se face cu ap din ruri, iazuri, bazine de
acumulare, ape reziduale din oras. La stabilirea normelor de
irigare si de udare se sine seama de plafonul minim de umiditate
din sol. n general, se folosesc norme de udare mai mici dar mai
dese pentru ca plantele s creasc continuu.Momentul udrii, stabilit
pe seama plafonului minim, trebuie corelat cu faza de vegetatie a
plantelor din pajisti. Fnetele se irig cnd plantele dominante sunt
n fenofazele de alungire a tulpinii nceputul nspicrii (graminee),
iar dup recoltare, numai dup refacerea aparatului foliar la cteva
zile dup recoltare se va uda numai n caz de secet puternic, cnd
exist pericolul ca plantele s nu mai regenereze. Psunile se irig
dup fiecare ciclu de psunat, iar n anii secetosi, si primvara.
Pe pajisti se foloseste irigarea:
prin revrsare;
aspersiune;
fsii;
limanuri.
Irigarea prin revrsare sau prin circulatie se aplic numai cnd
dispunem de o surs bogat de ap si const n construirea unei retele
de canale permanente cu sectiuni reduse, prevzute cu prize si
stvilare. Apa se revars pe de o parte si de alta a canalelor,
ntr-un strat subtire, pe ntreaga suprafat a pajistii. Pe terenurile
usor si uniform nclinate se traseaz rigole n spic, iar pe cele
plane, canale orizontale.Irigarea prin aspersiune este indicat pe
pajistile de pe terenurile plane, mai ales pe cele temporare, unde
se poate realiza nivelarea si nu duce la declansarea proceselor de
eroziune si nici la splarea elementelor fertilizante. Metoda
prezint unele avantaje tehnice si poate fi aplicat si pe teren
frmntat, pe pajistile permanente, cu conditia existentei unui grad
de acoperire cu vegetatie foarte bun.
Irigarea prin fsii se aplic numai pe pajistile temporare, pe
pajistile temporare, pe terenuri bine nivelate. Metoda const n
efectuarea unor canale principale si secundare, sub form de retea,
din care apa se revars n fsii nguste, de regul de ltimea semntorii,
orientate de-a lungul pantei, a cror lungime depinde de panta
terenului si natura solului.
Irigarea prin limanuri const n construirea de valuri de pmnt,
orientate dup directia curbelor de nivel, nalte de circa 0,5 m care
au si rolul de a stvili procesul de eroziune al solului.
Completarea deficitului de umiditate se poate face si indirect,
prin msuri care contribuie la echilibrarea regimului hidric:
brzduire; retinerea zpezii; nfiintarea de perdele de protectie.
Prin brzduire se mbuntteste regimul de ap al plantelor si se
evit eroziunea solului.
Retinerea zpezii se recomand pe toate pajistile din regiunile
secetoase, unde stratul de zpad este subtire si spulberat de vnt.
Se construiesc garduri din diverse materiale asezate la o distant
de aproximativ 20 ori mai mare dect nltimea lor.Se pot utiliza si
valurile de zpad de cel putin 10 cm grosime. Obstacolele se
orienteaz perpendicular pe drectia vntului dominant. Zpada retinut
duce la acumularea unei cantitti mari de ap si protejeaz vegetatia
mpotriva actiunii negative a temperaturilor sczute din timpul
iernii.
Perdelele de protectie se recomand pe pajistile din cmpie.
Acestea micsoreaz viteza vntului, reduc evaporatia, retin zpada,
mpiedic scurgerea apei pe terenurile n pant etc., contribuind la
crearea unui regim de umiditate mai bun pentru vegetatia
pajistilor.
mbunttirea elementelor nutritive din sol
Fertilizarea reprezint una din principalele msuri de sporire a
productiei la toate culturile agricole, ns pe pajisti rolul
ngrsmintelor este multiplu.
Pe pajisti, consumul de elemente nutritive este mult
diversificat datorit numrului mare de specii cu cerinte diferite
fat de elementele nutritive, cresterii continue a plantelor n
timpul perioadei de vegetatie, modului de exploatare etc. Astfel,
gramineele sunt mari consumatoare de azot, iar leguminoasele, de
fosfor si calciu. Pe psuni, consumul de azot este mai mare datorit
recoltrii plantelor de mai multe ori n timpul perioadei de
vegetatie, n primele faze de crestere, cnd plantele contin mai mult
protein brut. Pe fnete este relativ mai mare consumul de potasiu,
element cu rol important n cresterea lstarilor si acumularea
substantelor de rezerv n organele plantelor. n conditiile
intensificrii productiei de furaje pe pajisti, rezervele solului in
elemente nutritive, n formele asimilabile de ctre plante, sunt
insuficiente pentru a asigura productii superioare cantitativ si
calitativ. Productiile care se realizeaz numai pe baza fertilittii
naturale a solului sunt adeseori foarte mici, nct se impune
suplimentarea rezervelor solului cu elemente de nutrititie prin
fertilizare cu ngrsminte organice si chimice.
n aplicarea ngrsmintelor pe pajistile permanente este necesar s
se tin seama de o serie de particularitti, determinate de
perenitatea covorului vegetal si de complexitatea vegetatiei, de
numrul mai mare de recolte pe an si de posibilitatea folosirii
furajului att prin cosit, ct si prin psunat, de rspndirea
pajistilor n conditii foarte diferite de relief si altitudine,
precum si de alti factori.
n acest sens, avnd n vedere faptul c ngrsmintele nu se pot
ncorpora n sol, se impune folosirea cu precdere a ngrsmintelor
chimice usor solubile, inclusiv a celor lichide, a ngrsmintelor
organice bine fermentate, a ngrsmintelor organice semilichide si
lichide.n comparatie cu alte culturi agricole, la stabilirea dozeor
de ngrsminte, a raportului dintre elementele nutritive si a
epocilor de aplicare se tine seama de un numr mai mare de factori
de influent, si anume: tipul de pajiste, compozitia floristic si
evolutia acesteia, modul de folosire, altitudinea, conditiile de
sol si relief, efectul remanent al ngrsmintelor, eficienta
economic.Datorit numrului de recolte si cresterii plantelor n
permanent, pajistile reactioneaz pozitiv la doze mari de ngrsminte
cu azot, aplicare fractionat pe parcursul perioadei de
vegetatie.
Pe pajistile permanente devine necesar folosirea pe suprafete ct
mai mari a ngrsmintelor organoce si a fertilizrii prin trlire,
deoarece acestea reprezint metodele cele mai eficiente de
fertilizare. n acelasi timp, fertilizarea organic pe psuni este
usor de realizat, datorit eliminrii transportului ngrsmntului la
distante mari, ca urmare a acumulrii acestuia direct pe psuni, n
apropierea taberelor de primvar.
Tinnd seama de influenta factorilor amintiti, fertilizarea
pajistilor se realizeaz n cadrul unui sistem, esalonat pe o perioad
de 4-6 ani.Folosirea ngrsmintelor organice prezint unele
dezavantaje n comparatie cu ferilizarea organic, dintre care
mentionm: eficienta economic mai redus;
consumul mare de energie activ indirect;
posibilitatea polurii solului si a crerii unor dezechilibre de
nutritie la animale;
acidifierea solului;
perturbarea activittii unor microorganisme folositoare n sol
etc.
Cu toate acestea, fertilizarea chimic nu poate fi substituit
dect partial prin fertilizare organic, datorit cantittilor
insuficiente de ngrsminte organice ce se obtin de la efectivele de
animale ce se cresc n prezent si n perspectiv. n acelasi timp,
cresterea aportului de azot prin fixare simbiotic direct din aer de
ctre leguminoase prezint perspective de axtindere pe suprafete mai
mari, ntr-un viitor apropiat, mai mult n cazul pajistilor temporare
dect al celor permanente. Corectarea reactiei solului
Cea mai mare parte din pajistile permanente sunt rspndite pe
soluri caracterizate prin reactie slab acid pn la puternic acid. La
aceasta se mai adaug acidifierea solului sub influenta fertilizrii
ndelungate cu ngrsminte pe baz de azot, n special cu azotat de
amoniu si sulfat de amoniu. Scderea valorilor pH, n acest caz, este
determinat de procesul accentuat de bazificare a solului, ca urmare
a pierderilor de cationi bazici, pe de o parte prin levigare mai
accentuat, iar pe de alt parte prin exporturi mai mari o dat cu
recolta.
O dat cu scderea pH-ului are loc cresterea continutului de
aluminiu mobil n complexul absorbtiv al solului. Prezenta
aluminiului mobil n sol n cantitti mari, ca efect al acidittii,
constituie factorul cel mai important care afecteaz nutritia
plantelor si calitatea furajelor pe soluri acide. Excesul de
aluminiu mobil, chiar n cantitti foarte mici (20-30 ppm Al),
nrutteste nutritia plantelor cu N, P, K, Ca, Mg, Cu, Zn.Pe solurile
cu reactie foarte acid (pH 5,3 creste ponderea trifoiului alb si
trifoiului rosu n vegetatia pajistilor.
Din punct de vedere al compozitiei chimice a furajului, prin
amendare creste continutul n protein brut si productia de protein
brut la hectar. Ca urmare a blocrii aluminiului, n variantele
amendate, plantele absorbcantitti mai mari de elemente nutritive si
cresteontinutul furajului n N, P, Ca, Mg, Cu, Zn.
Pe solurile acide, puternic debazificate si cu continut sczut n
magneziu, amendarea cu dolomit, mpreun cu fertilizarea, asigur
furaje cu continut normal n calciu si magneziupentru nutritia
animalelor, prevenind deficientele n aceste elemente si mbolnvirea
animalelor. Amendarea are ca efect cresterea gradului de
digestibilitate a furajului, obtinerea de sporuri n greutate la
tineretul ovin si de crestere n lungime a lnii si n final, venituri
suplimentare importante la unitatea de suprafat.
Toate modificrile produse n plante se datoresc unor modificri
aprute n sol sub influenta amendamentelor. n primul rnd are loc o
crestere evident a pH-ului la toate dozele de amendamente
administrate. La valori pH egale sau mai mari de 5,6-5,8, aluminiul
mobil este n mod practic imobilizat si, ca atare, se mbunttesc
coeficientii de utilizare aparent a ngrsmintelor. n consecint,
creste exportul de azot cu pn la 38%, cel de fosfor cu pn la 25%,
iar cel de potasiu cu pn la 57% fat de variantele neamendate.Avnd n
vedere mbunttirea nsusirilor solului, a calittii furajului,
cresterea productiei zootehnice si mbunttirea strii de sntate a
animalelor, amendarea reprezint o lucrare obligatorie n complexul
msurilor de mbunttire a pajistilor permanente, chiar dac nfluenta
ei asupra productiei este nensemnat. Prevenirea si combaterea
eroziunii solului pe pajisti
Eroziunea este procesul natural de desprindere, transport si
depunere a particulelor de sol, datorit, n special apei si vntului,
n care omul are de cele mai mult ori o contributie major. Eroziunea
pe pajisti mbrac diferite forme, de la eroziunea de suprafas pn la
eroziunea de adncime.
Prevenirea eroziunii pe pajisti se poate face prin msuri
tehnico-organizatorice si lucrri de ngrijire. Msurile
tehnico-organizatorice constau n:
sistematizarea fondului pastoral prin organizarea pasunatului
rational; evitarea suprancrcrii psunii cu animale si a psunatului
pe timp umed; refacerea drumurilor pe pajiste; respectarea timpului
de psunat si a repausului necesar refacerii covorului ierbos.
Lucrrile de ngrijire curente pe pajisti se refer la:
nivelarea musuroaielor; mprostierea dejectiilor lsate de
animale; amplasarea corect locurilor de odihn pentru animale;
repararea constructiilor pastorale etc.
Combaterea eroziunii solului pe pajisti se face prin lucrri
propriu-zise, denumite lucrri CES, care ai drept scop crearea
conditiilor necesare cresterii unui covor vegetal capabil s
protejeze solul. Lucrrile antierozionale se clasific n 3 grupe:
lucrri de retinere sau de evacuare a surplusului de ap; lucrri de
combatere a eroziunii si de stabilizare a solului prin plantatii
silvice;
lucrri speciale pe ogase si ravene.Retinerea apei din
precipitatii se impune mai ales pe pajistile permanente din zonele
de step si silvostep, iar pe pajistile temporare, mai ales n anul I
de vegetatie, pentru a evita splarea solului si a semintelor
folosite la semnat.
Evacuarea surplusului de ap de pe pajistile situate pe pante se
face numai n zonele cu exces de umiditate si se efectueaz, pentru
aceasta, urmtoarele lucrri: brzduire;
scarificare;
utilizarea valurilor orizontale si nclinate de pmnt;
utilizarea unor canale orizontale si nclinate de coast.
Brzduirea const n trasarea unor brazde pentru a favoriza
infiltrarea apei n sol, provenit din precipitatii sau din topirea
zpezii si a reduce scurgerile de suprafat.
Gropile fcute cu tvlugul cu colti contribuie la retinerea apei
si prezint avantajul c nu se deformeaz suprafata solului si nici nu
se reduce suprafata acoperit cu vegetatie.Scarificarea const n
efectuarea, pe curbele de nivel, a unor santuri nguste, cu ajutorul
unui cutit special (scarificator), la diferite adncimi, pentru a
permite nfiltrarea apei n sol si a stvili astfel aeroziunea.
Valurile de pmnt reprezint coame sau spinri (digulete) dispuse
paralel sau sub un unghi ascutit fat de curbele de nivel, avnd n
amonte un sant cu baza larg. Dup nclinarea axului longitudinal,
valurile de pmnt pot fi: nclinate sau orizontale.
Valurile orizontale se construiesc n regiuni secetoase, pe
versanti lungi, cu nclinatia ntr-un singur sens, pe terenuri fr
alunecri si soluri cu textur luto-argiloas, fr subsol nisipos.
Lungimea valurilor este egal cu cea a tarlalelor, fiind cuprins
ntre 300 si 700 m. iar taluzurile vor fi astfel alese nct s permit
mecanizarea lucrrilor pe pajisti si trecerea animalelor n timpul
psunatului.
Valurile nclinate au rol de interceptare a apei de scurgere si
deversarea ei ctre un debuseu, cu scopul reducerii scurgerii de
suprafat si evitrii splrii solului. Se fac pe solurile grele, cu
capacitate redus de infiltrare, pe versanti uniformi, cu panta de
12-15%, n zonele cu precipitatii suficiente si numai n mod
exceptional, n zonele de step si silvostep, pentru protectia
solului la ploile mari.
Canalele de coast au rolul de a retine total sau partial apa de
scurgere de pe versanti. Ele se fac pe terenurile cu pant uniform
si fr rigole sau ogase. durata de folosire a canalelor de coast
este de 5-10 ani, dup care se refac. Ca si valurile de pmnt,
canalele de coast sunt de dou feluri: orizontale si
nclinate.Canalele orizontale sau de nivel se fac paralel cu
curbele de nivel, rolul lor fiind retinerea n totalitate a apei ce
se scurge pe versanti. Solul trebuie s aib textur mijlocie si s fie
suficient de permeabil, iar terenul s aib suprafasa ct mai regulat,
s nu prezinte fenomene de alunecare si panta s nu depseasc 20-25%
pe psuni si 35% pe fnete.
Canalele nclinate au rolul de a elimina apa din preciptatii ca
si valurile de pmnt nclinate si se construiesc la vrful ogaselor si
ravenelor active. Apa colectat este condus ctre un debuseu
natural.Vegetatia forestier are un rol important n combaterea
eroziunii solului, deoarece aceasta poate retine prin frunze si
ramuri pn la 70% din apa de precipitatii, iar restul de 30% cade pe
sol sau pe litiera care se formeaz si se infiltreaz n sol. Sistemul
radicular al speciilor permite fixarea solului, dndu-i o
stabilitate mai mare la eroziune, faciliteaz infiltrarea apei n sol
si creeaz conditii favorabile de dezvoltare a vegetatiei ierboase.
De asemenea, speciile silvice reduc viteva vntului, a insolatiei, a
evapotranspiratiei, retin zpada etc.
Speciile forestiere se folosesc pe pajisti pentru: perdele
antierozionale si plantatii n masiv.
Perdelele antierozionale mbunttesc conditiile de microclimat, au
un rol important n prevenirea si combaterea eroziunii, fiind si o
petod de delimitare a parcelelor pe pjisti si de producere a
materialului lemnos. Se prevd pe versanti cu pante mai mari de
18-20%, cu lungimea de peste 200 m, mai ales pe pajistile din
zonele de step si silvostep, avnd rolul de a retine o parte din apa
provenit din scurgerile de suprafat de pe terenurile din amonte, de
retinere a zpezii, de micsorare a vitezei vntului, constituind si
un adpost contra insolatiei puternice.
Plantatiile silvice n masiv se recomnad a fi nfiintate pe
suprafetele de ogase si ravene active, sau pe cele puternic erodate
si cu pante mai mari, care nu pot fi nierbate.
Plantarea de arbori sub forma unor perdele sau masive se practic
si pe terenurile supuse alunecrilor, lucrarea completndu-se cu
nierbarea. Pentru a nu se distruge arborii, pajistea se scoate de
la psunat si se ngrdeste.
n cazul n care nu se pot face lucrri de nivelare a ogaselor si
ravenelor, pentru combaterea eroziunii de adncime se fac lucrri
speciale, care se refer la: cleionaje; praguri;
baraje;
fascinaje;
garnisaje;
grdulete.
Cleionajele se construiesc transversal pe directia de naintare a
torentului, n partea mijlocie si treimea superioar a ogaselor si
ravenelor active. Pot fi simple, alctuite dintr-un singur rnd de
pari cu mpletituri de nuiele sau din dou rnduri; spatiul dinte
rnduri se umple cu material coeziv, care se compactizeaz bine cu
maiul. Parii se ncastreaz bine n malurile ogaselor si ravenelor si
la baz. n amonte, se protejeaz prin construirea unor perne de
fascine si n aval prin radier. Cleionajele pot fi rectilinii sau
curbate si n acest din urm caz se iau msuri speciale de
consolidarea lor cu contrafise.
Fascinajele se construiesc pe soluri usoare nlocuindu-se
mpletiturile prin 2-3 rnduri de fascine, asezate ntre dou rnduri de
pari grosi de 12-16 cm, la distant de 50-60 cm. Radierul se
construieste din fascine asezate longitudinal.
Garnisajele reprezint lucrri de consolidarea bazei ravenelor
prin asezarea unui strat de material lemnos rezultat prin curtirea
pajistilor de arbori si arbusti, ntr-un strat gros de 40-50 cm,
fixat cu ajutorul unor pari sau prjini. Pe materialul colmatat se
fac plantri pentru a se fixa definitiv baza ravenei.Pragurile si
barajele sunt lucrri dispuse transversal pe patul albiei, care se
fac n partea mijlocie si inferioar a ogaselor si ravenelor.
Pragurile au o nltine de pn la 1,5 m, iar barajele au nltimea de
peste 1,5 m, ambele de a consolida albia si de a retine aluvinile.
Aceste lucrri se fac din piatr sau beton, diemnsionarea lor se face
pe baza calculelor hidrologice, de stabilitate.Grduletele se
construiesc pe malurile ravenelor, din pari de esent tare, lungi de
1 m, grosi de 8-10 cm, care se bat n pmnt la 50-60 cm, distanta
dintre ei fiind de 40-50 cm, care se mpletesc cu nuiele pe toat
nltimea si se amplaseaz pe curbele de nivel n siruri continui sau
ntrerupte.
ndeprtarea vegetatiei lemnoasen lipsa lucrrilor curente de
mbunttire si ngrijire, precum si n cazul folosiri nerationale,
speciile lemnoase se instaleaz treptat si pe pajisti, mrindu-si
gradul de acoperire de la un an la altul. n acest mod se diminueaz
suprafata util a pajistilor si se deterioreaz compozitia lor
floristic, deoarece se nmultesc speciile ierboase mai putin
apreciate din punct de vedere furajer, adaptate la conditiile de
creltere nou create.Pentru prevenirea extinderii vegetatiei
lemnoase, se execut curtiri anuale. Pe pajistile pe care nu s-au
efectuat curtirile o perioad mai ndelungat si s-a instalat
vegetatia lemnoas, sunt necesare lucrri de defrisare a
acesteia.
Defrisarea vegetatiei lemnoase se face pe baza unor studii si
documentatii n care se prevd toate detaliile privind organizarea si
efectuarea lucrrii. n urma acestor studii se elaboreaz proiecte,
denumite amenajamente silvopastorale, n care se tine seam de
prevenirea eroziunii solului, de crearea zonelor de refugiu pentru
animale, de ocrotirea speciilor lemnoase rare. Vegetatia lemnoas se
ndeprteaz total sau partial.
Curtirea pajistilor de vegetatie lemnoas se poate efectua
manual, mecanizat sau chimic.
Defrisarea pe cale mecanic se face pe terenuri cu panta pn la
51%, cu masini speciale care se utilizeaz diferentiat, n functie de
stadiul dezvoltrii vegetatiei lemnoase. Tufele lemnoase cu
diamentrul pn la 2,2 cm se distrug cu masina de curtat pajisti
MCP-1,5m, iar cele cu diametrul pn la 4 cm, cu masina MCP-2.
Arboretul cu diametrul tulpinilor la sol pn la 15 cm se distruge cu
echipamentul de tiere a arboretului ETA-3, iar arborii cu diametrul
pn la 70 cm se scot cu rdcini, cu ajutorul mpingtorului pentru
defrisare, actionat de tractorul S-1500. Cioatele rmase dup
defrisare se scot din sol cu ajutorul echipamentului EEC-1,2,
purtat n spate pe tractoare cu senile. Adunarea arboretului tiat, a
cioatelor si a rdcinilor scoase, se face cu echipamentul de strns
arboret si cioate ESAC-3,6.Distrugerea vegetatiei lemnoase pe cale
chimic este o msur care completeaz lucrrile mecanic de combatere.
De regul, folosirea arboricicdelor se imppune pentru eliminarea
lstarilor tineri ce apar din coletele si rdcinile rmase n sol dup
defrisare.
Defrisarea manual foloseste ca unelte toporul coas, sapa de
defrisat, coasa de arbusti, cosorul de defrisare etc. Speciile
lemnoase care nu lstresc se taie ras la suprafata solului, cele cu
drajoni din colet se ndeprteaz mpreun cu coletul, iar cele cu
drajonare radicular se reteaz de mai multe ori n perioada de
vegetatie.
Combaterea buruienilor
Prin buruieni ale pajistilor se nteleg speciile lipsite total
sau partial de valoare furajer, cele duntoare vegetatiei ierboase
valoroase, care depreciaz calitatea produselor obtinute de la
animale si cele vtmtoare sau toxice.
La mburuienarea pajistilor permanente contribuie lipsa lucrrilor
curente de ngrijire (cosirea plantelor neconsumate, mrstierea
dejectiilor dup psunat, distrugerea musuroaielor), cosirea cu mult
ntrziere a fnetelor, dup ce buruienile au format seminte, folosirea
nerational prin psunat, fertilizarea unilateral cu azot, trlirea
nerational, excesul sau deficitul de umiditate n sol. Pentru
combaterea buruienilor din pajisti se cunosc metode indirecte si
directe, pe lng cele de prevenire.
Metodele indirecte se refer la lucrrile de mbunttire si folosire
rational a pajistilor: mbunttirea regimului de umiditate, aplicarea
ngrsmintelor si amendamentelor, distrugerea musuroaielor etc.
Metodele directe se folosesc cnd pajistile au un grad de
mburuienare ridicat, cu multe plante toxice care cresc n vetre, iar
msurile de combatere indirecte nu dau rezultate corespunztoare.
Metodele directe de combatere a buruienilor sunt pe cale mecanic si
chimic.
Metodele mecanice constau n cosirile repetate care duc la
epuizarea buruienilor, plivitul, prin retezarea de la suprafat a
buruienilor ce se nmultesc numai prin seminte, de sub colet a celor
ce formeaz lstari din colet si smulgerea complet din pmnt a
buruienilor cu nmultire vegetativ prin bulbi, rizomi, stoloni.
Toate aceste lucrri se fac nainte de fructificarea plantelor si au
un caracter de continuitate.
Metodele chimice reprezint o metod rapid si eficient prin
folosirea ierbicidelor. Aplicarea acestra pe pejistile permanente
trebuie s reprezinte o metdp la care se recurge n situatii cu totul
speciale, cnd celelalte metode mai simple si mai putin costisitoare
nu dau rezultate corespunztoare.
Pe pajistile cu grad ridicat de mburuienare se folosesc
ierbicide neselective, care distrug toat vegetatia, n vederea
supransmntrii sau nfiintrii de pajisti temporare.
Pentru majoritatea speciilor de buruieni, erbicidele se aplic
primvara sau toamna, n plin vegetatie, pn la nflorire.
Nivelarea terenului
Suprafete nsemnate de pajisti permanente sunt puternic
denivelate, ca urmare a formrii de musuroaie de origine animal sau
vegetal. La acestea se adaug suprafetele denivelate n urma
defrisrii vegetatiei lemnoase si cele cauzate de eroziunea solului
si de alunecrile de teren.
Musuroaiele anuale, de origine animal, de distug relativ usor,
manual sau folosind grape cu colti ori masini speciale. Musuroaiele
ntelenite pot fi distruse cu masini de curtat pajisti (MCP-1,5 sau
MCP-2) sau cu grederul semipurtat pentru pajisti. n cazul cnd
musuroaiele ocup peste 30-40% din suprafate pajistilor, iar panta
terenului este mai mic de 20, se recomand destelenirea si
nfiintarea pajistilor temporare. Indiferebt cu ce mijloace se face
distrugerea musuroaieloe, acestea trebuie bine mruntite, mprstiate
uniform si nsmntarea unui ameste de graminee si leguminoase perene
specific zonei.
Curtirea pajistilor, ndeprtarea pietrelor, grparea
Prin lucrrile de curtire se ndeprteaz de pe pajisti resturile
vegetale depuse de ape, mrcinisurile, pietrele, buturugile si
cioatele rmase dup defrisarea vegetatiei lemnoase.Lucrrile se
execut mecanizat sau manual, n functie de pant si de gradul de
acoperire a pajistii cu asemenea materiale. Aceste lucrri se execut
de regul primvara devreme.
Strngerea pietrelor este o lucrare obligatorie pe psunile de
munte, n specila pe terenurile plane sau slab nclinate din etajele
pdurilor de fag, molid si etajul subalpin. Pietrele se pot strnge
mecanizat, cu echipamentul de strns arboret si cioate (ESAC-3,6),
purtat n fata tractorului Sm-800.
Grpatul pajistilor se recomand numai pe pajistile de lunci,
dominate de specii stolonifere, care necesit o bun aerare a solului
sau n cazul depunerii unui strat de aluviuni. Pe alte tipuri de
pajisti, grpatul se face numai n complex cu lucrrile de
fertilizare, aplicare a amendamentelor, distrugerea musuroaielor si
supransmntarea. Prin grpatul pajistilor se mbunttesc conditiile de
aer din sol, se face o mineralizare mai bun a materiei organice si
o mai bun aprovizionare cu ap.
Supransmntarea
Dup fertilizare, supransmntarea reprezint cea de-a doua msur
tehnologic de baz pentru sporirea productiei si mbunttirea calittii
pajistilor permanente.
n planul de supransmntare se incud pajistile permanente cu grad
redus de acoperire cu vegetatie, precum si cele cu compozitie
floristic necorespunztoare, n special cu procent redus de
leguminoase. De asemenea, supransmntarea este obligatorie pe
pajistile fertilizate prin trlire si pe cele pe care s-au efectuat
lucrri de combatere a buruienilor, a vegetatiei lemnoase, lucrri de
nivelare si de combatere a eroziunii solului, care prezint multe
goluri n vegetatie.
Epoca optim de efectuare a supransmntrii este primvara devreme,
nainte de pornirea plantelor n vegetatie. Prin semnatul la aceast
epoc, smnta germineaz mai rapid beneficiind de rezerva de ap din
primvar, iar tinerele plante concureaz mai usor cu vegetatia
existent.
Pe terenurile nivelate si cu panta uniform, supransmntarea se
execut, n cele mai buen conditii, cu masinile combinate pentru
prelucrat solul pe rnduri si semnat. Pe terenurile n pant, lucrarea
se execut obligatoriu pe directia curbelor de nivel. Dup
supransmntare se efectueaz tvlugirea cu tvlugi netezi sau inelari,
prevzuti ci greutti suplimentare.
2.2. Msuri radicale
Refacerea radical a pajistilor permanente degradate si
mbunttirea prin lucrri de suprafat se completeaz reciproc, functie
de conditiile stationale. Aceste lucrri radicale se aplic pe
pajistile aflate ntr-un stadiu avansat de degradare (acoperire cu
vegetatie 30%, musuroaie >30% etc.) si constau n nfiintarea de
pajisti temporare.CAPITOLUL III
nfiintarea de pajisti temporare n locul pajistilor permanente
degradate
nfiintarea de pajisti semnate (tempore) n locul pajistilor
permanente degradate, sau n teren arabil afectat producerii
furajelor, constituie una dintre cele mai importante verigi n
procesul mbunttirii bazei furajere.
Complexul de lucrri care se aplic pentru nfiintarea pajistilor
semnate, n locul pajistilor permanente degradate, este cunoscut sub
denumirea de mbunttire radical sau regenerarea pajistilor.
Metoda de refacere radical implic distrugerea n totalitate a
covorului ierbos existent, prevalarea si nlturarea cauzelor care au
dus la instalarea lui pe de o parte, iar pe de alt parte, crearea
conditiilor ca noua pajiste s se poat mentine n cultur.
nainte de refacerea radical sunt necesare cteva lucrri
pregtitoare ca: desecarea, ndeprtarea pietrelor, a cioatelor si a
vegetatiei lemnoase, distrugerea musuroaielor si nivelarea
terenului, care contribuie la executarea destelenirii n bune
conditii.
n vederea pregtirii terenului se aplic mai multe metode, care
variaz n functie de panta terenului, de grosimea stratului de telin
si de vegetatia existent. n general, se isting urmtoarele
tehnologii de distrugere a telinii: Cu mobilizarea total a
stratului de sol.
n acest caz, pregtirea terenului presupune n mod obligatoriu
folosirea plugului. O dat cu efectuarea arturii se ncorporeaz n sol
si ngrsmintele pe baz de fosfor si potasiu (dac este necesar),
gunoiul de grajd si amendamentele. Metoda se recomand pe solurile
mai profunde, cu un strat gros de telin. Destelenirea se execut cu
plugul, la adncimea de 20-25 cm, n raport cu grosimea stratului de
telin, ntotdeauna vara sau toamna. Pentru a obtine o artur de bun
calitate, lucrarea trebuie s fie precedat de prelucrara telinii cu
grapa cu discuri n dou treceri, executate perpendicula una pe
cealalt.Frecvent, ms, se practic destelenirea la sfrsitul verii
nceputul toamnei, iar primvara se poate pregti pentru semnat n bune
conditii. Lucrrile de pregtire a patului germinativ se execut
atunci cnd se poate iesi n cmp si vor fi executate de asa natur,
nct, pe ct posibil, s se evite pierderile de ap din sol.
Cu mobilizarea partial a stratului de sol.n acest caz, terenul
se lucreaz cu grapa cu discuri sau freza. O astfel de lucrare este
indicat la destelenirea pajistilor situate n zone de cmpie sau cele
de deal, situate pe terenuri n pant sau cu un strat subtire de
telin.
Freza poate fi folosit pentru prelucrarea telinei, realizndu-se
o lucrare superioar celei cu grapele cu discuri. Lucrarea cu freza
presupune una-dou treceri, prima trecere executndu-se superficial,
la 8-10 cm, iar cea de-a doua mai adnc, la 12-14 cm. Fr mobilizarea
solului; cnd orografia terenului nu permite nici un fel de lucrri
de mobilizare a terenului, sau cnd vegetatia este foarte rar, se
aplic supransmntarea vechiului covor, fr nici o lucrare
pregtitoare.
Pajistile semnate pot si nfiintate fie direct n artura de
destelenire, fie dup o perioad de 1-3 ani, n care terenul se cultiv
cu culturi anuale.Prima variant este cunoscut si sub denumirea de
regenerare rapid a pajistilor, presupune un teren curat de
buruieni, bine mruntit si uniform. Folosirea timp de 1-3 ani,
imediat dup destelenire, ca plant premergtoare a unei culturi
anuale, se recomand numai pe terenurile unde telina foarte deas nu
a putut fi suficient mruntit, pe terenurile foarte mburuienatevsi
pe solurile turboase, unde lucrrile repetate, aplicate plantelor
anuale, pot conduce la o mbunttire a nsusirilor solului.Ca plante
premergtoare, se recomand n primul rnd prsitoarele: sfecl furajer,
cartoful si bostnoasele sau alte plante furajere semnate cu
densitate mai mare: ovzul, borceagul, porunbul furajer etc.
Spre deosebire se pajistile permanente, unde ngrsmintele se pot
aplica numai la suprafata solului, n cazul nfiintrii pajistilor
semnate se creaz posibilitatea ncorporrii n sol a ngrsmintelor si
amndamentelor. Aplicarea ngrsmintelor minerale se face n mod
diferentiat, tinndu-se cont, n primul rnd, de aprovizionarea
solului cu elemente nutritive si de materialul biologic ce se
foloseste la semnat. ngrsmintele pe baz de azot nu se preteaz
pentru fertilizarea de aprovizionare, deoarece au un grad mare de
solubilizare; totusi, doze mici pot fi luate n considerare, n
functie de speciile ce vor fi nsmntate.n conditiile trii noastre se
impune nfiintarea pajistilor semnate, prin cultivarea amestecurilor
formate din graminee si leguminoase perene si, mai rar, a celor
numai pe baz de graminee.
Cultura amestecului de graminee si leguminoase prezint o serie
de avantaje: productivitate ridicat ca urmare a utilizrii mai bune
a niselor ecologice din biotopul respectiv; productii mari de
protein al gramineelor n prezenta leguminoaselor si sporirii
continutului de protein al gramineelor n prezenta leguminoaselor;
economie de ngrsmnt pe baz de azot n urma fixrii azotului
atmosferic prin intermediul bacteriilor genului Rhizobium spp.
localizate n nodozittile radiculare ale leguminoaselor; obtinerea
unui furaj echilibrat n substante nutritive (glucide, proteine,
elemente minerale si vitamine); posibilitti de nsilozare, evitarea
aparitiei meteorizatiilor la animale; palatabilitatea ridicat a
furajului obtinut; rezistenta mai bun la ger si secet a plantelor
crescute n amestec fat de culturile pure; repatizarea mai bun a
spatiului de nutritie din sol; capacitate mai bun de refacere a
structurii solului etc.
Persoana care nfiinteaz o pajiste semnat sau regenereaz
pajistile alege speciile si variettile de graminee pentru semnat n
functie de modul de exploatare si va cuta combinarea amestecurilor
n functie de psunat, cosit sau o combinare a acestor dou.
n alegerea speciilor trebuie s se tin seama, n primul rnd, de
capacitatea de adaptare echivalent cu rspndirea lor spontan extins
si de potentialul lor productiv, precum si de valoarea frajer. Un
alt criteriu n alegerea speciilor, n vederea nsmntrii
amestecurilor, l constituie capacitatea de competitie. n cazul
amestecurilor de graminee si leguminoase, un rol major n mentinerea
echilibrului dintre speciile participante revin competitiei
interspecifice care se desfsoar pentru ap, lumin, spatiu, elemente
nutritive etc.
Principalele nsusiri de care trebuie s se tin seama la alegerea
speciilor de graminee, n vederea nfiintrii pajistilor semnate sunt
urmtoarele: capacitatea de instalare, pornirea n vegetatie
primvara, supletea exploatrii, precocitatea nspicrii, durata
nspicrii, randament (t SU/ha), valoare alimentar (palatabilitate,
ngestia de ctre animal, digestibilitate, continutul n proteine si
valoarea energetic), rezistent la boli, temperaturi sczute, ploi si
secet, longevitatea si nspicarea n anul nsmntrii.
Cerinta de baz care trebuie luat n considerare, n cazul
alctuirii amestecurilor, este ca acestea s formeze culturi dese cu
productii ridicate si s asigure, n continuare, dezvltarea
echilibrat a covorului vegetal spre o pajiste de durat, bine
adaptat conditiilor stasionale. n stabilirea proportiilor dintre
specii se tine seama, n primul rnd, de capacitatea de concurent a
acestora, fcnd o deosebire ntre dezvoltarea plantelor n tinerete si
dezvoltarea lor n anii urmtori, care la multe specii se prezint
diferit.Smnta trebuie s corespund prevederilor cuprinse n
standarde. Calcularea normei de semnat comport doua faze:
calcularea normei de semnat n cultur pur si calcularea normei de
smnt pentru fiecare specie din amestec.Norma de smnt n cultur pur N
= , n careD- numrul germinabil de boabe la MMB- masa a 1000 boabe
(g)
Su- smnta util = , n care P este puritatea semintelor (%) iar G
este facultatea de germinatie (%)
Calcularea cantittii de smnt (C) pentru fiecare specie din
amestec se face dup urmtoarea formul:C = , n care N este norma se
semnat n cultur pur (kg/ha) si K este procentul de participare (%)
n amestec.Semnatul amestecurilor de graminee si leguminoase se
poate efectua cu sau fr plant protectoare. Semnatul cu plant
protectoare (n cultur ascuns) se recomand n regiunile foarte
ploiase sau n conditii de irigare, fiind justificat, n aceste
cazuri, prin pericolul foarte mare de mburuienare. n astfel de
cazuri, norma de seminte care se foloseste pentru planta
protectoare (o cereal de primvar), va fi redus cu 50%. Planta
protectoare care a dat rezultatele cele mai bune a fost ovzul
recoltat ca mas verde, iar cele mai slabe, Trifolium resupinatum si
Lolium multiflorum.
Epoca de semnat optim este primvara devreme, de ndat ce terenul
permite executarea lucrrilor de pregtire a patului germinativ. n
zonele cu multe precipitatii si bine esalonate pe timpul verii, cu
toamne lungi, precum si n conditii de irigare, semnatul
amestecurilor se poate efectua si spre sfrsitul verii.
Metodele de semnat variaz n functie de o serie de factori ca:
semnatul cu sau fr plant protectoare, configuratia terenului,
masinile existente, nsusirile semintelor etc.
La noi se recomand, n general, semnatul n rnduri dese, la 12,5
cm distant, cu ajutorul masinilor de semnat universale prevzute cu
cutii pentru seminte mici. n cazul folosirii plantei protectoare,
aceasta se seamn prima si apoi, perpendicular pe rndurile plantei
protectoare se seamn amestecul.
n cazul n care panta terenului nu permite semnatul mecanic,
aceasta se efectueaz manual, prin mprstiere. Uneori, semnatul prin
mprstiere, fie cu mn, fie cu masina de semnat cu tuburi scoase,
este impus si de seminte care prezint ariste sau smocuri de
perisori ce mpiedic curgerea lor prin tuburile masinii. Pentru o
repartitie mai bun se mai recomand amestecarea semintelor cu
ngrsminte chimice, n raport 1:2.Indiferent de metoda de semnat
aplicat, trebuie avut n vedere acoperirea corespunztoare cu pmnt a
semintelor. Aceasta se impune mai ales n cazul mprstierii,
recomandndu-se n acest sens, folosirea tvlugilor inelari sau a
grapelor.
Adncimea de semnat este cuprins ntre 1 si 3 cm, depinznd de
mrimea semintelor, textura si gradul de umiditate al solului.
Pentru realizarea unui contact intim ntre seminte si sol, dup
semnat se impune, n mod obligatoriu, tvlugirea terenului, fie cu
tvlugul neted, fie cu cel inelar.
Obtinerea unui covor vegetal uniform si bine ncheiat depinde n
mare msur, de lucrrile care se plic n primul an. Acestea trebuie s
fie orientate spre crearea de conditii optime de crestere si
dezvoltare pentru tinerele plante de graminee si leguminoase.
Distrugerea crustei este o prim lucrare care se impune,
tinndu-se seama de puterea mic de strbatere. Lucrarea se realizeaz
la cteva zile de la semnat, cu ajutprul tvlugului neted nfsurat cu
srm ghimpat sau cu tvlugul inelar.Combatearea buruienilor reprezint
cea mai important lucrare de ntretinere n anul nsmntrii. n primele
luni de vegetatie, plantele de graminee si leguminoase perene sunt
firave, cu un sistem radicular foarte redus, existnd pericolul ca
ele s fie nbusite de buruienile anuale ce apar ntr-un numr mare.Pe
cale mecanic se recomand cositul repetat al plantelor, la nflorirea
buruienilor.
ncepnd de la al doilea an de la nsmntare, principalele lucrri de
ntretinere sunt: completarea golurilor, care se recomnad a se
efectua n al doilea an de vegetatie, prin supransmntarea aceluiasi
material vegetal n teren mobilizat n prealabil prin grpare; cosirea
resturilor dup psunat (dup ciclurile 1 sau 2); lucrri de igien
cultural, ntre care, n primul rnd, distrugerea
musuroaielor.Irigarea se recomand, n special, n regiunile secetoase
de cmpie, unde apa reprezint conditia de baz pentru reusita
pajistilor semnate. Ea contribuie la obtinerea unor productii
ridicate, bine esalonate n decursul perioadei de vegetatie. De
asemenea, se irig si n celelalte regiuni ale trii, unde
precipitatiile anuale sunt neuniform repartizate, semnalndu-se n
mod frecvent perioade de secet
Fertilizarea se face att la nfiintarea pajistilor semnate
(fertilizarea de baz), ct si pe parcursul folosirii lor
(fertilizarea de ntretinere). Avnd n vedere fertilizarea de baz,
aplicat la nfiintarea pajistilor semnate, n primul si n al doilea
an de folosint, n culturile neirigate, de regul nu apare
necesitatea unei fertilizri de ntretinere cu fosfor si potasiu. n
anul al treilea, se poate recomanda, orientativ, administrarea, cel
mai bine toamna, a 50-60 kg , 50-60 kg . Cu privire la fertilizarea
de ntretinere cu azot, n culturi neirigate, n cazul n care ponderea
leguminoaselor n covorul vegetal este de minim 40%, de regul, este
suficient s se aplice o norm de 60 kg/ka N, la sfrsitul iernii sau
la nceputul primverii. Fat de folosirea pajistilor permanente, la
pajistile temporare apar cteva particularitti: n anul I de
vegetatie, se recomand ca pajistile temporare, indiferent de
destinatia lor ulterioar, s fie folosite ca fneat, la
nspicarea-nflorirea gramineelor si nflorirea leguminoaselor, deci
ceva mai trziu dect n ceilalti ani; cnd covorul vegetal este bine
ncheiat, iar solul cu umiditate normal, se poate face psunatul
chiar din anul I, ncepnd cu ciclul II de vegetatie, dar cu o
ncrctur mult mai redus si numai pentru un timp scurt; ncepnd cu
anul al doilea de vegetatie se va aplica modul de folosire stabilit
la nfiintarea pajistii; pe terenurile cu pante de peste 20% se
recomand ca pajistile temporare s fie folosite numai prin cosit
pentru a preveni degradarea solului prin eroziune.
Durata de folosire economic a pajistii temporare este limitat.
Dup 3-5 ani de folosire covorul vegetal ncepe s se rreasc mai ales
prin disparitia treptat a leguminoaselor si la aparitia de specii
nevaloroase. n aceste situatii se impune refacerea pajistilor
respective, care se poate realiza prin dou procedee: supransmntare
sau rensmntare.
Supransmntarea pajistilor temporare se face ca si n cazul celor
permanente, numai c se foloseste ca material de semnat mai mult
seminte sau fructe de leguminoase (lucern, trifoi, sparcet);
n anul supransmntrii se recomand fertilizarea cu doze moderate
de azot (50-60 kg/ha) si folosirea numai prin cosit.
Rensmntarea pajistilor temporare presupune destelenirea
covorului vegetal devenit necorespunztor, alegndu-se, ca si n cazul
pajistilor permanente degradate, tehnologia cea mai potrivit si
apoi semnarea unui amestec de graminee si leguminoase
perene.CAPITOLUL IV
Folosirea pajistilor prin psunat4.1. Sisteme de psunat
Diferitele sisteme de psunat pot fi mprtite n dou categorii:
psunatul nerational, liber sau continuu si psunatul rational sau
ciclic. Psunatul nerational Este sistemul de psunat practicat din
cele mai vechi timpuri,, fiind un sistem extensiv. Conform acestui
sistem, animalele sunt lsate libere s pasc pe psune, din primvar pn
n toamn. Grija ciobanilor se rezum doar la a duce animalele la
adpat, de a le mulge si de a le veghea ca ele s nu se rneasc sau
rtceasc.
n timpurile mai vechi, cnd numrul de animale de pe psune era
mic, acest sistem era bun si economic. Acum, cnd numrul de animale
sporeste, sistemul nu se mai dvedeste corespunztor, din mai multe
motive: necalculndu-se numrul de animale ce pot psuna pe o anumit
tarla se ajunge la situatia ca psunea s fie suprancrcat sau
subncrcat; n cele mai multe cazuri nu se aplic lucrri de ngrijire n
mod corespunztor, animalele stnd tot timpul pe psune; plantele
cresc n conditii bune 1-1,5 cm/zi, ceea ce face ca ele s fie
psunate de peste 10 ori ntr-o perioad de vegetatie, avnd drept
consecint slbirea si disparitia lor; putnd psuna ce vor, animalele
nu consum speciile necorespunztoare care, ca atare, formeaz seminte
si deci se nmultesc, ducnd inevitabil la mburuienarea pajistii; pe
terenurile n pant, prezenta continu a animalelor duce la
distrugerea stratului de telin si la declansarea gravelor fenomene
de eroziune a solului; psunatul continuu, deci si pe vreme umed,
duce la bttorirea solului, la formarea de gropi si musuroaie, toate
culminnd cu formarea de gropi si musuroaie, toate culminnd cu
aparitia unor conditii necorespunztoare de viat pentru plantele
valoroase si n consecint, acestea dispar.
O variant a acestui psunat, aplicat n tara noastr si care
constituie de fapt o ncercare de rationalizare, este aceea de a
conduce turma pe un anumit drum, care de obicei este modificat,
astfel nct animalele nu stau pe acelasi loc ci psuneaz pe locuri
diferite si n aceeasi zi si n zile diferite.O alt variant a
psunatului liber este psunatul n front, psunat ce se aplic n
special cu ovinele. n acest caz, ciobanul st n fata turmei si pe
msurce se consum iarba, el se retrage dnd posibilitatea animalelor
s nainteze.
Psunatul rationalPsunatul rational are, ca principiu, mprtirea
psunii n tarlale. Prin aplicare unui psunat intensiv, iarba de pe
pajiste este mult mia bine valorificat. Desi sporurile zilnice n
greutate la animale sunt influentate de o serie de factori,
factorul de baz rmne abundenta si calitatea furajului.
Principiul de baz al psunatului rational const n mprtirea psunii
n tarlale, psunarea unei tarlale un anumit timp, dup care se trece
pe o alt tarla.Avantajele acestui sistem de psunat sunt, dintre
cele mai importante, urmtoarele: se limiteaz timpul petrecut de
animale pe un unumit teritoriu; sporeste productia psunilor, ca
urmare a faptului c plantele, dup folosire, au timp pentru
refacere; ciclurile de psunat determin o mai bun uniformizare a
productiilor n decursul perioadei de vegetatie; nlturarea
psunatului selectiv, prin faptul c animalele sunt obligate s
consume toate speciile, adic att cele valoroase ct si cele
nevaloroase, ceea ce face ca procentul de buruieni s se reduc si
deci s se mbuntteasc compozitia floristic a pajistii; folosirea
uniform a ntregii suprafete de psunat nemaiexistnd suprafete
subpsunate sau suprapsunate; sporeste gradul de consumabilitate al
plantelor; posibilitatea aplicrii lucrrilor de mbunttire al
pajistilor; nestationnd pe acelasi loc, animalele nu distrug telina
si, n consecint, nu se declanseaz fenomene erozionale; obtinerea
unor productii mai mari la animale (lapte, carne), prin faptul c au
tot timpul la dispozitie furajul n cantitatea si de calitatea
corespunztoare; prevenirea mbolnvirii animalelor de parazitoze,
pentru c n intervalul de 25-30 zile ct animalele lipsesc de pe
tarla, oule si larvele parazitilor sunt distruse de razele
soarelui; posibilitatea gruprii animalelor pe categorii omogene,
ceea ce prezint mari avantaje din punct de vedere tehnic, economic
si organizatoric.
n cadrul acestui sistem de psunat, exist mai multe variante.
Psunatul dozat const n atribuirea spre furajare a unor portiuni
de iarb delimitate de un gard electric, portiuni a cror suprafat
este calculat n functie de productie si numrul de animale de asa
manier nct s se asigure hrana pentru o zi sau o jumtate de zi.
Aceast suprafat este variabil, n functie de productie si perioada
psunatului. Psunatul dozat se poate executa si fr mprtirea psunii n
tarlale, cnd se folosesc garduri electrice mobile. Un astfel de
psunat nu poate fi aplicat dect pe pajisti productive, ntruct
altfel suprafata delimitat pentru un animal ar fi prea mare.
Psunatul cu portia sau n fsii const n asezarea animalelor pe un
aliniament, atribuind-se fiecrui animal o ltime corespunztoare
speciei din care provine. Aceast fsie se delimiteaz cu gard
electric. Gardul se deplaseaz pe msur ce animalele psunnd, au
consumat ntreaga mas vegetativ. Acest sistem are varianta de a
ncadra animalele ntre dou garduri electrice, limitnd total
deplasarea animalelor.
O alt mtod este folosirea ierbii la iesle, desi nu este o metod
de psunat propriu-zis, ea se ncadeaz tot n acest sistem, deosebirea
constnd n faptul c nu animalele se deplaseaz la hran, ci hrana la
animale. Pentru a se realiza acest lucru, cnd iarba ajunge la 25-30
cm nltime, ea se coseste si este transportat si administrat
animalelor.
Toate variantele de psunat rational nu pot fi aplicate dect pe
pajistile mbunttite (folosirea ierbii la iesle numai pe psunile
perfect nivelate), pe psunile semnate sau cnd se psuneaz culturi
furajere.4.2. Tehnica psunatului
Tehnica psunatului se refer la modul n care animalele pasc
iarba, la evenimentele normale zilnice si cele sezoniere care apar
cnd animalele sunt pe parla. Psunatul propriu-zis deci atunci cnd
animalele se hrnesc cu iarba psunii se desfsoar n dou perioade
majore:dup rsritul soarelui si nainte de amurg. Timpul ct dureaz
psunatul depinde de administrarea sau nu a furajelor
concentrate.
Data nceperii si ncetrii psunatului exercit o mare influent
asupra vegetatiei si conditiilor stationale. Psunatul primvara prea
devreme, cnd solul este umed, duce la distrugerea stratului de
telin, la tasarea solului nruttind regiml de aeratie, la formarea
de gropi si musuroaie, iar pe terenurile nclunate se declanseaz
grave fenomene de eroziune a solului. Aceste modificri ale
conditiilor stationale atrag dup sine schimbri importante n
conmpozitia floristic, n sensul c dispar cu timpul plante
autotrofe, valoroase din punct de vedere furajer, care sunt mai
pretentioase fas de regimul de aer, ap si hran din sol. Psunatul
timpuriu contribuie si la scderea treptat a productiei, deoarece
plantele, avnd o suprafat foliar mai redus, sunt obligate s
foloseasc pentru cresterea si refacerea lor numai substantele de
rezerv acumulate n organele din sol, ceea ce duce la epuizarea
lor.
nceperea psunatului foarte devreme, cnd iarba este prea tnr,
prezint neajunsuri si din alte puncte de vedere . ea contine mult
ap si din aceast cauz ea are un efect laxativ epuizant. Datorit
rapidittii tranzitului rezult o eliminare excesiv de sruri minerale
de cupru, magneziu, dar mai ales, de sodiu. Aceast iarb contine
foarte putin celuloz, de aceea se pretez foarte ru la salivatie si
la rumegare, animalele fiind predispuse la unele forme de
indigestie sau chiar la meteorizatii. Iarba foarte tnr contine
cantitti mari de azot, ceea ce determin acumularea amoniacului n
stomacul animalelor si declansarea unor fermentatii
periculoase.
Psunatul nu trebuie s nceap nici prea trziu, deoarece creste
continutul n celuloz, concomitent cu scderea celui de protein din
plante si se reduce gradul lor de consumabilitate si de
digestibilitate.
Epoca optim de ncepere a psunatului este cnd solul s-a zvntat si
plantele au ajuns la nltimea de 10-15 cm n cazul psunilor formate
din plante din plante mrunte. Pe psunile din zonele bogate n
precipitatii formate din plante mai nalte, psunatul poate ncepe cnd
plantele au ajuns la nltimea de 15-20 cm. Se admite ca psunatul s
nceap cnd plantele au o nltime mai mare, de 20-30 cm, numai pe
psunile cultivate (temporare).
Psunatul n aceste conditii permite regenerarea rapid a
plantelor, repartizarea mai uniform a productiei pe cicluri si
mentinerea unei compozitii floristice valoroase.
Toamna, psunatul nceteaz cu 3-4 sptmni nainte de sosirea
ngheturilor permanente, pentru ca plantele s acumuleze suficiente
substante de rezerv pe seama crora vor suporta mai usor
temperaturile sczute din timpul iernii, iar primvara pornesc mai
repede n crestere.
n timpul verii, cnd psunile nu asigur necesarul de mas verde
pentru o nutritie normal a animalelor, se va recurge la alte surse
de nutreturi verzi, sau se va folosi nutret seminsilozat (semifn)
sau fn.
Modul de executare a psunatului n interiorul fiecrei tarlale
prezint, de asemenea, important att pentru productia animalelor ct
si pentru compozitia floristic a psunilor.
Exist dou posibilitti de desfsurare a psunatului n interiorul
tarlalelor. n primul caz animalele au libertatea s se deplaseze pe
toat tarlaua, iar n cel de-al doilea li se limiteaz suprafata de
psunat, eventual cu ajutorul unui gard electric, astfel nct nu pot
nainta dect treptat, pe msur ce consum plantele, procedeu care este
mult mai bun. n felul acesta creste gradul de consumabilitate a
plantelor, datorit limitrii suprafetei de psunat, se evit bttorirea
solului, prin urmare nu se nruttesc conditiile de viat din sol, iar
productia animalelor va fi mai mare.
Durata zilnic de psunat pe tarla este o alt norm de care trebuie
s se tin seama, deoarece observatiile au artat c animalele reusesc
s-si procure hrana necesar n cteva ore iar n restul timpului nu fac
altceva dect s calce iarba si s bttoreasc solul. De aceea animalele
se tin la psunat 6-8 ore/zi, 3-4 ore dimineata iar dup o perioad de
odihn se reia psunatul timp de 2-4 ore. Se va prefera psunatul de
dimineat n primele ore, de sear sau de noapte.
nltimea de psunat influenteaz n mare msur modul de regenerare al
plantelor si productia ce se obtine. Cu ct plantele vor fi psunate
mai de jos, cu att regenerarea lor va fi mai slab si productiile la
ciclurile urmtoare mai mici, deoarece mugurii superficiali si
lstarii scurti, care au un rol important n refacerea masei
vegetative dup psunat, nu mai particip la acest proces, fiind
ndeprtati n timpul psunatului executat prea de jos.
La stabilirea nltimii optime de psunat trebuie s se tin seama de
talia plantelor si modul de repartizare a frunzelor. Plantele de
talie joas, la care majoritatea frunzelor sunt bazale, se pot psuna
la o nltime mai mic de la suprafata solului, pe cnd cele de talie
mijlocie si nalt, care au mai multe frunze tulpinale, trebuie s se
psuneze la o nltime mai mare.
Se apreciaz c nltimea optim de psunat este de 4-5 cm de la
suprafata solului la psunile din etajul forestier, 3-4 cm la
pajistile cu iarb scund din zonele alpine si de step si silvostep,
5-6 cm la pajistile semnate. Aceasta se poate realiza prin sporirea
sau reducerea desimii animalelor.
Frecventa psunatului reprezint un alt element de care trebuie s
se sin seama. S-a bserva c recoltrile dese si mai ales cnd sunt
executate prea de jos slbesc plantele si reduc din capacitatea lor
de regenerare. n felul acesta, productia scade.
Speciile care alctuiesc vegetatia pajistilor permanente suport n
mod doferit recoltrile repetate ale plantelor. Cele de talie joas,
adaptate la psunat ca : Lolium perenne, poa pratensis, Festuca
rubra, Trifolium repens, Medicago lupulina, lotus corniculatus
etc., suport un psunat repetat, fr ca productia s scad prea mult
ctre sfrsitul perioadei de vegetatie.
Aceasta se datoreaz numrului mare de frunze bazale si lstarilor
asternuti pe sol, care permit refacerea rapid dup psunat. Este
totusi bine ca psunatul s nu se repete de prea multe ori, pentru a
permite regenerarea rapid a plantelor si obtinerea unor productii
mari de iarb.
Plantele de talie nalt, care au mai multe frunze tulpinale si
care, n general, se refac mai greu dup psunat, nu suport psunatul
repetat.
4.3. Msuri pentru organizarea psunatului rational
Folosirea rational a psunilor presupune aplicarea unui ansamblu
de msuri tehnico-organizatorice care s permit valorificarea maxim a
plantelor, mbunttirea continu a compozitiei floristice, sporirea
productiei de iarba si nlturarea unor neajunsuri ale psunatului
liber. Aceste msuri absolut obligatorii sunt: determinarea
productiei psunilor, determinarea capacittii de psunat,
tarlalizarea, executarea unor lucrri nainte de nceperea psunatului
si n timpul psunatului ct si tehnica psunatului.
Determinarea productiei psunilor se realizeaz prin metode
directe si indirecte.
Metoda direct sau a cosirilor repetate const n determinarea
productiei pe parcele de prob (n mai multe repetitii) si pentru
fiecare ciclu de psunat. Parcelele de prob trebuie s fie
reprezentative, sub aspectul productiei, pentru ntreaga psune. Pe
psunile uniforme se aleg 4 aprcele a 2,5 mp fiecare, iar pe psunile
cu vegetatie neuniformp 10 parcele de cte 1,0 mp fiecare.
n cazul psunatului liber, se ngrdesc suprafete mai mari de pn la
100 mp, dic care se recoltez parcele de prob ori de cte ori
plantele ajung la nltimea de psunat.
Se calculeaz productia la hectar pentru fiecare ciclu de psunat
(), se nsumeaz productiile tuturor ciclurilor de psunat,
determinndu-se astfel productia global de mas verde a pajistei dup
formula:
C =
Productia real, iarba efectiv consumat de animalle, se determin
dup ncheierea fiecrui ciclu de psunat, determinndu-se resturile de
plante neconsumate de animale pentru fiecare ciclu (). nsumarea
resturilor tuturor ciclurilor de psunat seprezint cantitatea total
de plante neconsumate (R):
R = Cunoscnd productia global si resturile neconsumate se poate
stabili prin diferent productia real a psunii (P), dup cum urmez:P
= C R
Raportul dintre productia real si productia global, raportat n
%, reprezint coeficientul de folosint a ierbii de ctre animale:
K = 100
Cnd psunile nu sunt mprtite n tarlale, prin urmare cnd nu se mai
pot determina resturile, deoarece animalele rmn n permanent pe toat
psunea, pentru aflarea productiei reale se foloseste formula:
P = Coeficientul de folosint a masei verzi de pe psune se
determin prin analiza botanic, efectuat la probele de plante din
ngrdire. Se ia n considerare greutatea total a probei analizate (N)
si greutatea plantelor consumabile (M):K = 100
Metoda indirect sau zootehnic const n transformarea cu ajutorul
unor coeficienti, stabiliti pe cale experimental, a tuturor
produselor animaliere n unitti nutritive.
Aplicarea acestei metode implic tinerea unor registre speciale
cum ar fi jurnalul de psune, evidenta greuttii animalelor, evidenta
strict a productiei de lapte si a furajelor suplimentare
admnistrate n timpul perioadei de psunat. Cunoscnd perioada de
folosire a psunii, speciile si grupele de animale, consumul de
furaje pentru lapte, pentru ntretinerea animalelor, consumul de
furaje suplimentare, se poate determina productia exprimat n U.N. a
trupului de psune, care apoi se converteste n masp verde si se
calculeaz la hectar.
Capacitatea de psunat se calculeaz pe baza capacittii de
productie a pajistei si necesarul de mas verde pentru animale si
reprezint numrul de animale care se pate repartiza la 1 ha de
psune, n functie de productia acesteia. Se ia ca unitate
conventional de msur unitatea vit mare (UVM) care reprezint o vac
de 500 kg cu un consum zilnic de 10 UN. Capacitatea de psunat ()
reprezint raportul dintre productia real a psunii (P) sinecesarul
de nutret verde pentru o unitate vit mare (M) si de determin cu
ajutorul formulei:
Categoriile si speciile de animale ce folosesc psunea se
convertesc n UVM cu ajutorul unor coeficienti iar capacitatea de
psunat se exprim n UVM.
Atunci cnd nu se calculeaz capacitatea de psunat, repartizarea
animalelor pe psune se face la ntmplare si din aceast cauz numrul
de animale depseste posibilitatea psunii de a le ntretine, avnd loc
suprancrcarea psunii. Plantele valoroase sunt consumate prea de jos
si de multe ori, nu se mai pot reface si cu timpul dispar,
nruttindu-se compozitia floristic a psunii. n plus, solul se
bttoreste puternic, se distruge stratul de telin si se declanseaz
fenomenele de eroziune.La fel de duntoare este si subncrcarea
psunii. n acest caz, pe lng faptul c nu se valorific integral
productia, are loc si un psunat selectiv, iar animalele avnd la
dispozitie o suprafat prea mare de psune consum repetat numai
plantele valoroase, care cu timpul dispar. Plantele nevaloroase
formeaz seminte, se nmultesc si n felul acesta se nrutteste
compozitia floristic a psunii.
mprtirea psunii n tarlale. Psunea se mparte ntr-un numr de
tarlale determinat de timpul necesar regenerrii plantelor pentru a
ajunge la nltimea optim de psunat, de numrul de zile ct rmn
animalele pe o tarla, a grupelor de animale si a parcelelor
destinate pentru refacere. Se foloseste formula:
N = , n care
N este numrul de tarlale;
R reprezint durata de timp necesar regenerrii plantelor;
O este timpul de folosire a tarlalei ntr-un ciclu de psunat;
n este numrul parcelelor aflate n refacere prin supransmntare
sau autonsmntare.
Perioada de refacere a covorului ierbos dup psunat este
conditionat de biologia speciilor, aprovizionarea cu ap, nltimea de
retezare a plantelor de ctre animale, desimea animalelor.
Durata de folosire a tarlalelor n cadrul fiecrui ciclu, variaz
ntre 1-6 zile, productia fiind mai mare la o durat mai scurt de
folosire a tarlalelor. Prelungirea duratei de folosire peste 6 zile
stnjeneste procesul de regenerare a plantelor, reduce numrul
ciclurilor de psunat si n special productia.
Suprafata tarlalelor se calculeaz mprtind suprafata total a
psunii la numrul de tarlale, dac psunea este uniform sub aspectul
productiei. Pe psunile cu productii neuniforme suprafetele sunt
neegale, egalitatea realizndu-se numai sub aspectul productiei.
nainte de nceperea psunatului trebuie s se execute unele lucrri
care au o important deosebit, mai ales n cazul psunatului rational.
Acestea permit o mai bun organizare si desfsurare a psunatului si
influenteaz n mare msur sporirea productiei de iarb si mbunttirea
compozitiei floristice a psunii.
n vederea nceperii psunatului n conditii bune se curt psunile de
mrcinisuri si buruieni duntoare vegetatiei pajistilor si produselor
animaliere, se distrug buruienile toxice, se elimin excesul
temporar de ap, se curt psunea de resturile aduse de ap.
Dintre lucrrile speciale pe psuni se mentioneaz repararea si
construirea de noi drumuri de acces pe psune, repararea adptorilor,
a mprejmuirilor dintre tarlale, a adposturilor din taberele de
var.
Curtirea pajistilor de mrcinisuri si buruieni duntoare
vegetatiei pajistilor si snttii animalelor contribuie la mbunttirea
compozitiei floristice, la prevenirea mbolnvirii animalelor si
deprecierii produselor acestora.
Distrugerea buruienilor toxice este o lucrare obligatorie
deoarece plantele toxice cresc primvara mai repede, sunt consumate
de animale si provoac intoxicatii, uneori chiar grave.
Evacuarea excesului de umiditate si curtirea psunilor de
resturile aduse de ape, creaz conditii pentru ca plantele bune d
enutres s creasc mai repede si psunatul s nceap primvara mai
devreme. Aplicarea ngrsmintelor minerale reprezint o msur deosebit
de important n vederea accelerrii ritmului de crestere a plantelor
si de sporire a productiei.Existenta drumurilor late de 4-10 m,
mrginite de santuri de colectare a apei, peste care se construiec
poduri pentru trecerea animalelor, drumurile fiind trasate n unghi
ascutit fas de curbele de nivel, constituie unul din mijloacele de
modernizare.
Asigurarea cu ap a animalelor n timpul perioadei de sunat
prezint o deosebit important pentru productie. Se cere ca asursa de
ap s fie n apropierea psunii si n cantitate suficient. Psunile
organizate se prevd cu adptori automate pentru fiecare tarla.
Costruirea unei singure adptori pentru toate tarlalele implic
drumuri lungi de 400-500 m si chiar mai mult.
n mod obisnuit se amenajeaz adptori cu jgheaburi de dimensiuni
variabile, determinate de speciile si numrul de animale. Terenul
din jurul adptorilor se pietruieste. Iar n lipsa surselor de ap
apropiate, se folosesc cisterne prevzute cu adptori automate.
Construirea ngrdirilor sau repararea celor existente sunt lucrri
necesare n vederea organizrii psunatului pe tarlale. De asemenea,
este necesar construirea gardurilor pentru delimitarea terenurilor
erodate, a rezervatiilor naturale, a plantatiilor silvice, a
fnetelor etc.
ntretinerea animalelor pe psune n timpul verii necesit adposturi
pentru protejarea lor de intemperii. Dac n regiunile secetoase se
construiesc adposturi simple, sub form de umbrare, n zonele de
munte se construiesc saivane pentru protejarea
animalelor.Adposturile se prevd cu podele impermeabile si canale de
scugere a urinei n rezervoare, de unde, dup fermentare, se
folosette la fertilizarea pajistilor.
Taberele de var se doteaz cu tuilaje necesare recoltrii,
transportului si depozitrii surplusului de nutresuri, cu utilaje
pentru mulsul mecanic si ncperi pentru pstrarea un timp nu prea
ndelungat al laptelui.
De asemenea si n timpul psunatului este necesar s se execute
unele lucrri care au scopul de a mbuntti compozitia floristic, de a
reface mai repede plantele dup ce au fost psunate si de a preveni
mbolnvirea animalelor.
Dup ce animalele au prsit o tarla, se execut cosirea plantelor
nepsunate pentru a preveni nmultirea lor prin seminte si se mprstie
excrementepe pentru a preveni mburuienarea pajistii, deoarece n
jurul acesto resturi se vor nmulti speciile nitrofile-duntoare,
evitndu-se si formarea focarelor de nmultire a unor paraziti,
realizndu-se n acelasi timp si o anumit ngrsare a psunii.Se
fertilizeaz fiecare tarla n vederea accelerrii ritmului de crestere
a plantelor si sporirii productiei, mai ales pe psunile mai slabe.
Se folosesc n acest caz doze mici de ngrsminte minerale cu azot,
administrarea fcndu-se dup primul ciclu de psunat, iar n zonele mai
umede si dup ciclurile urmtoare.
Irigarea psunii se face paralel cu fertilizarea n scopul
realizrii unei productii ridicate si echilibrat repartizate pe
durata psunatului.
Aplicarea n complex a acestor lucrri, n functie de conditiile
naturale, contribuie n mare msur la sporirea productiei si la
mbunttirea compozitiei floristice a psunilor.
Cap. V
APLICATII PRACTICE
Organizarea ameliorativ a unei pajisti permanente degradate din
zona Flticeni, judetul SuceavaAplicatia 1
Suprafata (S): 25 ha
Panta terenului: 12%
Productia global (): 17t/ha
Coeficient de utilizare (K): 85%
Durata de refacere (R): 32 zile
Timpul de ocupare (O): 4 zile
Modul de exploatare: cresterea vacilor pentru lapte
Perioada de psunat (T): 140 zile
Data nceperii psunatului: 1 mai
O parcel pentru realizare de fn
Elemente de degradare
Acoperire cu musuroaie: 3 ha cu grad de acoperire 20%
Acoperire cu vegetatie: 3 ha cu grad de acoperire 85%
Vegetatie lemnoas: 3 ha cu grad de acoperire 35%
Productia util. = = 14450 kg/ha
Necesarul de mas verde pentru 1 UVM. G = T N = 140 50 = 7000
kgCapacitatea de psunat. = = 2,06 UVM/haNumrul de parcele (fr fn).
N = = = 9 parceleSuprafata unei parcele. s = = = 2,5 ha
Productia total. = 361250 kg
Productia pe parcel. p = = = 36125 kg
Desimea de psunat. = 2,06 9 = 18,54 UVM/ha parcel
Efectivul de animale. PARCELA
12345678910
C. I
R=32
O=41.mai
4 mai5 mai 8 mai9 mai 12 mai13 mai 16 mail17 mai 20 mai21 mai
-24 mai25 mai 28 mai29 mai 1 iun.2 iun. 5 iun.F
C. II
R=32
O=46 iun. 9 iun.10 iun. 13 iun.14 iun. - 17 iun.18 iun. 21
iun.22 iun. 25 iun.26 iun. 29 iun.30 iun. 3 iul.4 iul. 7 iul.F8
iul. 11 iul.
C. III
R=32
O=412 iul. 15 iul.16 iul. 19 iul.20 iul. 23 iul.24 iul. 27
iul.28 iul. 31 iul.1 aug. 4 aug.5 aug 8 aug.F9 aug. 12 aug.13 aug.
16 aug.
C. IV
R=32
O=417 aug. 20 aug.21 aug. 24 aug.25 aug. 28 aug.29 aug. 1 sept.2
sept. 5 sept.6 sept. 9 sept.F10 sept. 13 sept.14 sept. 17
sept.X
Elemente de degradare
Acoperire cu musuroaie: 3 ha cu grad de acoperire 20%
Acoperire cu vegetatie: 3 ha cu grad de acoperire 85%
Vegetatie lemnoas: 3 ha cu grad de acoperire 35%
Pe trupul de pajiste (3ha) ce prezint un grad de 20 % acoperire
cu musuroaie, panta terenului fiind de 12 %, pentru distrugerea
acestora se folosesc masini de nivelat (grederul semipurtat pentru
pajisti, screpere, masini rotative), cu freza sau cu masina de
curtat psuni (MCP-1,5 sau MCP-2).
Musuroaiele de crtit se distrug n anul formrii lor, prin lucrri
cu grapa si trtitoarea. Musuroaiele de furnici se distrug manual.
Musuroaiele provocate de prezenta tufelor de Nardus stricta si
Deschampsia caespitosa se nltur prin eliminarea acestor plante. Dac
exist, Nardus stricta se combate prin tratamente cu erbicide,
trlire, amendare cu var si supransmntare. Musuroaiele de Deschapsia
caespitosa se distrug prin drenare si erbicidare cu 150kg/ha clorat
de sodiu n 600 l ap, tratamentul efectundu-se n perioada
iunie-iulie.
Pe trupul de pajiste avnd suprafata de 3 ha acoperit cu
vegetatie lemnoas n grad de 35%, panta terenului fiind de 12%,
aceast vegetatie se ndeprteaz complet sau aproape complet.
Suprafata se va defrisa n benzi late de 15-20 m n cazul vegetatiei
de foioase si n benzi cu ltimea de 5-10 m n cazul acoperirii cu
ienupr. Benzile vor fi paralele cu directia general a curbelor de
nivel. Dac este nevoie, pentru evitarea declansrii fenomenelor de
eroziune a solului, ntre benzi se va lsa o distant de 75-100 m n
cazul acoperirii cu foioase si de 80-120 m n cazul acoperirii cu
ienupr. Din loc n loc, vor fi lsate plcuri de vegetatie lemnoas
care s constituie refugii pentru animale.
Curtirea vegetatiei lemnoase se poate efectua manual, mecanic,
cu ajutorul arboricidelor sau prin incendiere.
Pentru defrisarea manual se utilizeaz toporul coas, sapa de
defrisat, coasa de arbusti, cosorul de defrisare. Speciile care nu
lstresc se taie ras de la suprafata terenului, cele cu drajoni din
colet se ndeprteaz si coletul, iar cele cu drajonare din rdcini se
reteaz de mai multe oi n perioada de vegetatie.
Curtarea pe cale mecanic se realizeaz diferentiat n functie de
stadiul dezvoltrii vegetatiei lemnoase. Tufele lemnoase cu
diamentrul pn la 2,2 cm se distrug cu masina de curtat pajisti
MCP-1,5m, iar cele cu diametrul pn la 4 cm, cu masina MCP-2.
Arboretul cu diametrul tulpinilor la sol pn la 15 cm se distruge cu
echipamentul de tiere a arboretului ETA-3, iar arborii cu diametrul
pn la 70 cm se scot cu rdcini, cu ajutorul mpingtorului pentru
defrisare, actionat de tractorul S-1500.
Distrugerea vegetatiei lemnoase pe cale chimic este o msur care
completeaz lucrrile mecanice de combatere si se impune pentru
eliminarea lstarilor tineri ce apar din coletele si rodocinile
rmase n sol dup defrisare utiliznd erboricidele. Dozele si numrul
de tratamente sunt determinate de tipul arboricidului, vrsta
lstarilor si de sensibilitatea speciilor lemnoase. Se recomand
pentru folosire sarea de amine si Tordonul.
Cioatele rmase dup defrisare se scot din sol cu ajutorul
echipamentului EEC-1,2, purtat n spate pe tractoare cu senile. Dup
scoaterea cioatelor, terenul se niveleaz si se pregteste pentru
supransmntare cu un ameste de graminee si leguminoase perene.
Pentru suprafata de pajiste de 3 ha ce prezint un grad de
acoperire cu vegetatie ierboas de 85%, ct si pentru completarea
golurilor rmase n urma distrugerii musuroaielor si a vegetatiei
lemnoase se pregteste un ameste de graminee si leguminoase perene n
vederea supransmntrii.
Pentru supransmntare se utilizeaz un amestec de graminee (70%)
si leguminoase (30%) cu un numr total de 2-3 specii, avnd
urmtoarele proportii:
graminee cu talie nalt (Dactylis glomerata) 30% graminee cu
talie joas (Lolium perenne) 40%
leguminoas cu talie joas (Trifolium repens) 30%
Nr. Crt.Specia Np%PGSUQ Ic QQt (2,1ha)
1. Trifolium repens12309580764,7337,0914,9
2. Dactylis glomerata2330857563,710,8110,822,68
3. Lolium perenne2840958580,713,9113,929,2
Suprafata total ce necesit lucrri de supransmntare este de 2,1
ha.
Aplicatia 2
S se organizeze un conveier mixt pentru 24 vaci n zona de pdure.
Perioada de conveier este de 120 zile, data nceperii conveierului
20 mai. Suprafata de pajiste permanent de 2 ha, leguminoas peren 4
ha, conditii de irigare.
LUNA/DECADA
Cult. Data sem.Prod. mediet/haSS+10%P
tP+10%
tVVIVIIVIIIIX
312312312312
Paj. Perm.15 22303011101010101011101011107
Trif.4 4416016065510 /74 F78,28 / 36,8 F
Borc tmn25 0,530,5813,214,5213,2
Pb mv.1 V.30 0,330,3620,222,213,27
Borc prim.1 V.20 0,70,771415,4212
Pepene furj.40 0,420,4617,418,1548,4
Total 134 7,988,17254,8260,1513,2121212121213,2121213,2128,4
= 0,34 UVMNec. Zilnic = nr animale 50 kg = 2450 = 1200 kg = 1,2
tNecesarul pe decad Nd = 1,2 10 = 12 t/decad (+1,2 pentru nc o zi
(31 zile)).
CONCLUZII1. Pentru crearea unui regim de umiditate favorabil
cresterii plantelor valoroase sunt necesare lucrri pentru
eliminarea apei si msuri pentru completarea deficitului de ap, n
functie de situatia pajistilor respective.2. Fertilizarea reprezint
una d