FAD 3. pptx

5/27/2018 FAD 3. pptx

1/53

FIZIOLOGIP R TULUIDIGESTIV

IGESTI INTESTIN L

5/27/2018 FAD 3. pptx

2/53

DIGESTIE INTESTINALA

Fenomene secretorii

1. Secretia Intestinala

SUC INTESTIN

SUBTIRE

2. Secretia pancreatica

SUC PANCREATIC

3. Secretia Hepatica

BILA

4. Secretia intestinala

SUC INTESTIN GROS

5/27/2018 FAD 3. pptx

3/53

5/27/2018 FAD 3. pptx

4/53

SECRETIA PANCREATICAPancreasul

glandmixt

Secreia endocrin(insulele Langherhans)

Secreia exocrin

suc pancreatic(enzime i bicarbonat)

insulinaglucagonsomatostatina.

5/27/2018 FAD 3. pptx

5/53

5/27/2018 FAD 3. pptx

6/53

SUCUL PANCREATIC

Proprieti: cantitate = 1,5 l/zi, lichid clar, usor vascospH = 8 - 8,4 (datorita bicarbonatului din compozitia sa)

Compoziie:98,5 ap1,5 substante uscate:

- substane anorganice: Na+, K+, Ca+2, Mg+2 (similar cu plasma)bicarbonat (in concentratie > plasma)

- substane organice:

Enzimele proteolitice: tripsina, chimotripsina, elastaza,carboxipeptidaza, ribonucleaza, dezoxiribonucleaza

INACTIVE !!

Enzime glicolitice: amilaza pancreatica

Enzime lipolitice: lipaza pancreatica, colipaza, fosfolipaza A2

5/27/2018 FAD 3. pptx

7/53

Enzimele proteolitice

enterokinaza

tripsinogen

tripsina

Procarboxipeptidaza proelastazachimotripsinogen

chimotripsina Carboxipeptidaza elastaza

tripsinogen,Chimotripsinogen

procarboxi-peptidaza

tripsina,chimotripsina,carboxipeptidaza

INACTIVE

Mucoasa duodenala

scindeaza aa bazici(lizina, arginina)

scindeaza aaaromatici

(fenilalanina,tirozina, triptofan)

ACTIVE

5/27/2018 FAD 3. pptx

8/53

Enzimele proteolitice Tripsinogenul este activat specific deenteropeptidaza (enterokinaza) secretat

de mucoasa duodenal.

Tripsina activeaztripsinogenul, chimotripsinogenuli procarboxi-peptidaza. este o endopeptidaz rupe legturile peptidice la nivelul radicalului

carboxilic al celor doi acizi aminai bazici: argininai lizina.

Chimotripsina endopeptidaz hidrolizeazlegturile peptidice de la nivelul

gruprilor carboxilice ale tirozinei, fenilalaninei, triptofanului, metioninei.

coaguleaza laptele.

Carboxipeptidaza exopeptidaz scurteazpolipeptidele cu un aminoacid. acioneazasupra polipeptidelor cu grupare carboxilicterminal.

polipeptide.

5/27/2018 FAD 3. pptx

9/53

Elastaza produssub formde proelastaz activatde ctre tripsinai enterokinaz hidrolizeazn special legturile peptidice ale aminoacizilor: alanina, serina, glicina.

Ribonucleaza i deoxiribonucleaza acioneazasupra acizilor ribonucleici dezoxiribonucleic, desface legturile ester-fosfat, rezultnd oligopeptide.

ENZIME PROTEOLITICE

5/27/2018 FAD 3. pptx

10/53

Enzimele lipolitice

Lipazapancreatic-se secreta sub forma ACTIVA, capacitate enzimatica crescuta de

sarurile biliare si Ca+2;

- actioneaza asupra lipidelor emulsionate; rezulta AG si

monogliceride

Colipaza

-se fixeaza pe grasimile emulsionate,

- disloca agentii emulsionanti

- ancoreaza lipaza pancreatica

Fosfolipaza A2

- hidrolizeaza legaturile esterice ale fosfogliceridelor;

-descompune lecitina intr-un lizofosfolipid si acid nesaturat

5/27/2018 FAD 3. pptx

11/53

Enzime glicol i tice

Amilaza pancreatic-secretata sub forma ACTIVA; actioneaza

asupra amidonului nefiert sau copt

scindarea legturilor -1,4 glicozidicei -1,6 glicozidiceAMIDON dextrine maltozGLICOGEN maltoz + maltotrioz+ - dextrine

5/27/2018 FAD 3. pptx

12/53

MECANISMUL SECREIEI DE SUC PANCREATIC

I. SECREIA ACINARsecreie enzimatic

granule de zimogen localizatela polul apical al celulelor acinare

eliminare prin exocitoz

secreie de electroliiNa+, K+, HCO3-i Cl-+

5/27/2018 FAD 3. pptx

13/53

II. SECREIA DUCTAL

Secreie hidroelectrolitica

-in ductele intercalate i intralobularesecreie bazal de electrolii (Na+, K+, Cl-,

HCO3-)

- in ductele extralobulare

secreie de electrolii stimulat de secretin,bogat nHCO3-

- in ductele colectoare principale

reabsorbieHCO3-i secreie Cl-(schimbtor ionic) dependent de debitul

secretor

exemplu : HCO3-i Cl- (dac

debitul secretor este mic)

5/27/2018 FAD 3. pptx

14/53

5/27/2018 FAD 3. pptx

15/53

Reglarea secretiei pancreatice

cefalica gastricaintestinala

mecanisme

nervoase

mecanisme

umorale

25% 10%

65%

5/27/2018 FAD 3. pptx

16/53

FAZA CEFALICA - 25%

- CONTROL NERVOS - predom inant

exci tant i i con dit ionat i si necondit ionat isimilari cu cei care declanseaza secretia

salivara si gastrica;

vagulprezinta fibre destinate pancreasului

a caror stimulare determina o secretie

pancreat ica bogata enzimatic

- CONTROL UMORAL :

Gastr ina

Direct

stimuland

secretia

pancreatica

ind i rect

stimularea secretiei acide

gastrice (prezenta chimului

acid in duoden intensifica

secretia de bicarbonat de

catre celulele canaliculare

5/27/2018 FAD 3. pptx

17/53

FAZA GASTRICA10%

-este declansata de prezentaalimentelor in stomac

CONTROL NERVOS:

-distensia gastrica determina, prinreflex vago-vagal, secretia de suc

pancreatic bogat enzimatic

CONTROLUL UMORAL:

- gastrina, cu efect sinergic cu cel

vagal

5/27/2018 FAD 3. pptx

18/53

FAZA INTESTINALA65%

- pH -ul si prezentadiversilorcomponenti ai chimului in

duoden;

- CONTROL UMORAL :

1. pH acid 4,5

SECRETINA secreie cuVOLUM CRESCUT,

BOGAT NHCO3-

2. prezenta lipidelor in duoden

CCKsecreie cu VOLUMSCZUT I BOGAT N

ENZIME

5/27/2018 FAD 3. pptx

19/53

FIZIOLOGIA HEPATICA

5/27/2018 FAD 3. pptx

20/53

GENERALITATI

Ficatul este cel mai

mare organ al corpului

2,5% din

greutate la

adultprimeste 25% din

debitul cardiac prinartera hepatica si

vena porta.

5/27/2018 FAD 3. pptx

21/53

1. procesarea (transformarea) si stocarea principiilor alimentare (glucide,

proteine, lipide, vitamine si saruri minerale), pentru a le face utilizabile de

celulele organismului;

Ficatul poate fi comparat cu un carburator: daca acesta nu functioneaza bine,

masina consuma multa benzina si nu are putere. In bolile de ficat, omul

mananca, dar slabeste in greutate si este obosit, nu are putere.

2. stocarepentru vitaminele A,D,E,K si B12, fier si zaharur i.

- administrare de vitamine; acestea NU VINDECA boala de ficat, dar trebuiesc

luate datorita nefunctionarii depozitului de vitamine hepatic

3. Sinteza de glucoza din acid lactic - de aceea la bolnavii cu ciroza scade

glicemia si este nevoie de perfuzii cu glucoza

4. Metabolizarea produsilor de degradare a globulelor rosi i din care rezulta

bilirubinacare se elimina in bila

Cele mai importante functii ale ficatului

5/27/2018 FAD 3. pptx

22/53

5. Sinteza si secretia de bila,

produs important in digestie si absorbtia unorsubstante nutritive si vitamine

perturbarea acestei functii

->digestie nesatisfacatoare,

-> balonare, diaree

6. Transformarea unor substante toxice in produsi netoxici, care sunt eliminati

prin bila.

- Lipsa functiei de detoxifiere, face ca organismul sa fie intoxicat, in fazele

avansate de ciroza hepatica -> obnubilare (stare numita encefalopatie hepatica).

7. Metabolizarea alcoolului - nse face cu distrugerea unora dintre celulele

hepatice -> cresterea transaminazelorsiGGT

5/27/2018 FAD 3. pptx

23/53

8. Metabolizarea unora dintre hormoni.

- lipsa metabolizarii hormonilor masculini

in bolile de ficat, barbatul capata unele caractere

feminine- caderea parului de pe piept, cresterea

Sanilor, etc-.

9. Sinteza de proteine necesare pentru buna functionare a organismului (crestere,

regenerarea tesuturilor, echilibrul apei in organism, apararea imunitara

impotriva infectiilor, etc).

- Predispus la infectii, vindecarea ranilor prelungita, retinerea apei -> edeme si

ascita

10. Din degradarea proteinelor rezulta amoniac, substanta toxica pe care ficatul

o transforma in uree netoxica; in bolile severe hepatice, creste concentratia

amoniacului in sange si scade concentratia ureei in sange.

11. Sinteza unor factori care ajuta la coagularea sangelui cum estefibrinogenul si protrombina.

In bolile grave de ficat scade fibrinogenul si activitatea protrombinei, si apare

sangerare din gingii, hemoroizi, sauvar ice esofagiene.

12 M t b li l si depozitarea fierului

5/27/2018 FAD 3. pptx

24/53

12. Metabolismul si depozitarea fierului

13. Metabolismul colesterolului - ficatul este locul principal de sinteza a

colesterolului si pricipalul responsabil de nivelul colesterolului din sange.

Colesterolul la randul lui este folosit pentru sinteza unor hormoni -progesteron,

testosteron, esotrgeni, adrenalina- si a vitaminei D.

In ciroza, aceasta functie este alterata --> aparitia maririi sanilor, impotenta si

caderea parului de pe piept, maini si picioare la barbat, tulburari de ciclu

menstrual la femei, osteoporoza la ambele sexe.

5/27/2018 FAD 3. pptx

25/53

5/27/2018 FAD 3. pptx

26/53

FUNCTIA DE EXCRETIE(bila)

Bila hepatocitara este rezultatul unei filtrariosmotice a apei si electrolitilor, ca raspuns pede o parte la secretia activa de saruri biliare si

pe de alta parte la secretia activa de Na.

FUNCTIADE SINTEZA- proteine: albumina, factori coagulare,

- glucide: glicogen- lipide: colesterol, acizi biliari- uree

METABOLISMUL PROTEIC:- dezaminarea aminoacizilor;- transformarea NH3in uree;- sinteza proteinelor plasmatice;

METABOLISMUL GLUCIDIC- depunerea glicogenului;- galactozei si fructozei ->glucoza;-Gluconeogeneza-Glicogenul este cel mai important depozit

glucidic hepatic; 7-10% din masa ficatuluinormal

METABOLISMUL LIPIDIC :- preia din plasma AG si lipoproteine

AG sunt transformati prin-oxidare in acetilCoA, ce poate intra in ciclul Krebs sau poate

forma corpi cetoniciMetabolismul AG este orientat spre sinteza delipoproteine; in cazul aportului insuficient,scaderii insulinei sau cresterii glucagonului,directia se schimba catre -oxidare si formare

de corpi cetonici

FUNCTIA DE DETOXIFIEREDebitul sanguin este mare (25% dinDC)

FUNCTIILE FICATULUI

5/27/2018 FAD 3. pptx

27/53

BILA

produsul de secretie

al hepatocitelor

ROLURI:

- intervine in emulsionarea grasimilor si absorbtia acizilor grasi

- laxativprin stimularea motricitatii intestinale- cale de excretie a unor substante: Zn, Mg, colesterol, medicamente, sruri

ale unor metale grele

- aciune bacteriostatic, intervine in absorbtia vitaminelor liposolubile

SECREIA BILIARA

5/27/2018 FAD 3. pptx

28/53

- Se secreta 500 ml/24 ore

-Capacitatea maxima de depozitare a VEZICULEI BILIARE este de 50-70 ml;

bila se concentreaza prin absorbtia apei din compozitia sa

- Bila veziculara este de 5-10 ori mai concentrata decat cea hepatica

SECREIA BILIARA

Concentreaza

Acidifica

Stocheaza

Elibereaza

BILA

MECANISMUL COLEREZEI = procesul de secreie a bilei

5/27/2018 FAD 3. pptx

29/53

MECANISMUL COLEREZEI = procesul de secreie a bilei

I. ETAPA HEPATIC Bila este formata ca raspuns la efectul osmotic alanionilor acizilor biliari (prezenti in plasma sinusoidala)

trec prin fenestratiile celulelor endoteliale, difuzeazaprin spatiile Disse; sunt preluati activ de-a lungulmembranei sinusoidale a hepatocitelor prin co-transportcu Na.

5/27/2018 FAD 3. pptx

30/53

II. ETAPA DUCTAL (ci biliareintrahepatice) Apa din plasma trece prin

jonctiunile gap; se restabileste

izotonicitatea in canaliculul biliar ap, NaCl, HCO3- care dubleazvolumul secreiei hepatice

5/27/2018 FAD 3. pptx

31/53

5/27/2018 FAD 3. pptx

32/53

III. ETAPA VEZICULAR

n vezica biliar

concentrarea de 5

20 x a secreiei biliare

stocarea si eliberarea bilei

absorbia izoosmotica apei, NaCli HCO3-secreia de K+i Ca2+secreie de mucus

-Concentrarea bilei in perioadele interdigestive permite stocarea uneicantitati crescute de acizi biliari intr-un volum constant de bila

- cu cat perioada interdigestiva este mai mare cu atat este mai mare

cantitatea de acizi biliari responsabili pentru sustinerea digestiei

5/27/2018 FAD 3. pptx

33/53

Compozitia chimica a bilei

5/27/2018 FAD 3. pptx

34/53

ACIZII BILIARI

- produsi de secretie exocrina hepatica- reprezinta derivati hidrosolubili ai colesterolului

FORMARE:

a) Acizi biliari primari (colic si chenodezoxicolic) se formeazn hepatocit din colesterol sub

aciunea 7 - hidrolazei se combincu glicina sau taurina acidulglicocolic si taurocolic (secretati activ incanaliculul biliar)

b) Srurile biliare primare Prin fixarea Na/K pe acizii biliari conjugati

rezulta sarurile biliare(glicocolatii si taurocolatii de Na si K)

Compozitia chimica a bilei

-apa

-acizi biliari, bilirubina, lecitina, proteine, ioni de Na, K, Cl, bicarbonat)

Acizi

biliari

primari

FICAT

5/27/2018 FAD 3. pptx

35/53

se eliminodatcu bila duoden ileon rol n digestiai absorbialipidelor

85% reabsorbii prin vena portFICAT

15% deconjugare si dehidroxilare deenzimele bacteriilor anaerobe

acizii biliari secundari(acidul deoxicolic si litocolic) n sruri

biliare secundare

c) srurile biliare secundare20- 50% sunt reabsorbii prin vena portficatrestul se eliminprin materiile fecale

Acizi

biliari

primari

FICAT

Acizi biliari secundari

INTESTIN

7- dehydroxylase

LITOCHOLIC DEOXYCHOLIC

85%

15%

20- 50%

CIRCUITUL HEPATO ENTEROHEPATIC

5/27/2018 FAD 3. pptx

36/53

CIRCUITUL HEPATO-ENTEROHEPATIC

AL SRURILOR BILIARE (SB)

se desfoarde 5 10 x /zi2-4 g SB/ciclu 12 36 g/zi

95% din SB se reabsorbvena porthepatocitstimul fiziologic al secreiei biliare

5% din SB se pierdprin materiile fecale

(0,5g/zi)i sunt nlocuite prin sintezhepatic

MECANISME DE ABSORBIEA SB50% prin difuziune simpl n poriuneaproximala ileonului50% prin cotransport Na+/SB n

poriunea distala ileonului

5%

95%

5/27/2018 FAD 3. pptx

37/53

Favorizeaza solubilizarea si absorbtia lipidelor din intestin

- emulsioneaz grsimileprin efect tensioactiv (detergent)rezultnd picturi fine de lipide care pot fi hidrolizate

- formarea miceli il orforma absorbabil a lipidelor i vitaminelorliposolubile

Declanseaza si stimuleaza secretia biliara

Solubilizeaza colesterolul din bila si permite excretia lui

Constituie calea metabolica principala de eliminare a nucleilor steroidieni dinorganism

Stimuleaz peristaltica intestinal

ROLUL SRURILOR BILIARE

PIGMENTII BILIARI

5/27/2018 FAD 3. pptx

38/53

PIGMENTII BILIARI- produsul de secretie hepatic care rezulta din descompunerea hemoglobinei-nu au rol in emulsionarea lipidelor, sunt deseuri-Sunt: BD, BI, biliverdina, urobilinogenul, stercobilinogenul, urobilina,

stercobilina

Catabolismul hemoglobinei

5/27/2018 FAD 3. pptx

39/53

Catabolismul hemoglobineiLa adult: degradare Hb = 6-7 g/zi Globina- reutilizat ca surs de AA n proc. Metabolice

Hemul - degradat Fe + biliverdina1. Reducerea biliverdineiB indirect/neconjugat (BI)-

transportat n snge legat de albumine

2. BI este conjugat la nivel HEPATIC cu acid glicuronic

B direct/conjugat (BD)3.

BDeste eliminat prin bil n cile biliare

4. INTESTIN GROS: sub ac. enzimelor reductoare

ale florei microbiene: BDurobilinogen(Ubg)5. Majoritatea Ubgeste oxidat stercobilinogen i stercobilinse elimin prin materiile fecale.6. O fraciune din Ubgse abs.la nivel intestinal v. port -

ficatreexcretat n bil (cic lul entero -hepatic).7. O cant. de Ubgdin snge este excretat de rinichi ca

urobilin (1%).

5/27/2018 FAD 3. pptx

40/53

Normal:Bilirubina (direct i indirect) = 0,4 -1mg%.

Patologic: hiperbilirubinemie colorare n galben tegumente i mucoase; n: hemoliz excesiv (icter hemolitic)

obstacol n calea scurgerii bilei n intestin (de obicei calculi n cile biliare)(icter

mecanic) hepatocitoliz (icter hepatic).

icter hepatocelular sau hepatic =Icter prin

5/27/2018 FAD 3. pptx

41/53

I cter prehepatic= apare prin

distrugerea accelerata a

globulelor rosii (icter

hemolitic), din aceasta

distrugere rezultand bilirubina

in cantitate mare ce nu poate

fi metabolizata rapid de ficat,

depasindu-i puterea de

metabolizare

proasta functionare a ficatului din:

Hepatita acute virale

Hepatita cronica

Hepatite autoimune

Hepatitemedicamentoase

Hepati te toxice

Hepatita alcoolica

Ciroza hepatica

icterul posthepatic sau mecanic

= Icter prin impiedicarea scurgerii

bilei produsa de ficat in intestin

Cancer de cai bil iare

L itiaza bili ara(pietre in caile biliare)Cancerul de cap de pancreas

Reglarea secretiei biliare (COLEREZA) mecanism nervos si umoral

5/27/2018 FAD 3. pptx

42/53

Reglarea secretiei biliare (COLEREZA) mecanism nervos si umoral

- Mecanismul nervos:- Stimularea parasimpaticuluicreste secretia biliara-Stimularea simpaticuluiinhiba secretia biliara

- Mecanismul umoral:

-SECRETINAmareste secretia biliara- este secretatde celule S din mucoasa duodenal- crete secreia de api electrolii

- este factorul hidrocoleretic principal (HCO3-)eliberat la contactul mucoasei duodenale cu HCl,produii de digestie proteici lipidic

Reglarea evacurii bilei

a) COLECISTOKININA (CCK)factorul colecistokinetic principalsecretat de celulele I din duodeni jejun n prezenaproduilor de digestie lipidici proteic

b) INERVAIA VAGAL(Ach) factorul colecistokinetic secundar

EFECT COLECISTOKINETIC - contracia vezicii biliare

- relaxarea sfincterului Oddi

5/27/2018 FAD 3. pptx

43/53

F i i i f bil i i d d

5/27/2018 FAD 3. pptx

44/53

Faza digestiei Stimul Factori care mediaz Rspuns

Cefalic Gustul sau mirosul

alimentelor;prezena

lor n cavitatea bucal

Impulsuri pe calea

nervului vag

Evacuarea veziculei

biliare

Gastric Distensie gastric Impulsuri pe calea

nervului vag

Evacuarea veziculei

biliare

Intestinal Produi de digestielipidic n duoden

CCK Evacuarea veziculeibiliare i sintez

crescut de acizi

biliari

Prezena n duoden a

chimului acid

Secretina Creterea secreiei

alcaline biliare

Factori ce intervin n formarea bilei i n evacuarea sa n duoden

5/27/2018 FAD 3. pptx

45/53

5/27/2018 FAD 3. pptx

46/53

DIGESTI INTESTIN LINTESTIN GROS

5/27/2018 FAD 3. pptx

47/53

MOTILITATEA INTESTINULUI GROS

Activitatea contractila este permanenta, neseparata in functie de ingestie;

tranzitul intestinal dureaza 36-48 ore;

COLONUL ASCENDENT:

- rol de amestec si absorbtie a continutului

cecal.- 500 1500 ml/zi lichide intestinale 50

100 ml/zi materii fecale

- propulsia continutului are loc in ambele

sensuri- se intalnesc contractii segmentare si

intensa activitate peristaltica;

COLONUL TRANSVERS

5/27/2018 FAD 3. pptx

48/53

COLONUL TRANSVERS

- specializat pentru depozitare si absorbtia apei;

- propulsia in aval este lenta, bazata pe contractii segmentare cu propagare

limitata (haustratii)- contractii combinate ale musculaturii circulare si longitudinale

- haustrele survin de 3-4 ori/zi, franeaza tranzitul materiilor fecale siasigura functia de stocaj colic.

COLONUL DESCENDENT o simpla conducta intre transvers sisigmoid, programat motor pentrupropulsia in masa.

CONTINENTA SI DEFECATIA

5/27/2018 FAD 3. pptx

49/53

CONTINENTA SI DEFECATIA CONTINENTAreprezinta capacitatea sigmoidului si rectului de a primi si mentine

temporar un continut de 500 ml.

Se realizeaza prin sfincterele intern (neted) si extern (striat), cu ajutorul muschilor

planseului perineal (ridicator anal si rectopubian) care realizeaza o valva la limita intre

rect si canalul anal.

Cand rectul este destins este activat reflexul rectoanal (local) care relaxeaza sfincterul

intern.

Prin control voluntar, continentaeste mentinuta prin contractia

sfincterului extern si a muschiului

rectopubian, cu angulare suplimentara

rectoanala realizand un capac valvular

(mecanism utilizat cand creste presiunea

abdominala).

DEFECATIA

eliminarea la exterior a materiilor fecale;

5/27/2018 FAD 3. pptx

50/53

- relaxarea sfincterului extern, coborarea planseului pelvin cu cresterea

unghiului recto-anal;

- Este sustinuta si prin cresterea presiunii abdominale (contractia diagragmului si a

muschilor abdominali)

- Nu se elimina numai continutul recto-anal ci si mari cantitati din cel colic, prin peristaltica

intestinala terminala.

- La adult poate fi controlata voluntar; la copil este involuntar (pana la maturarea cailor

nervoase si a centrilor nervosi superiori).

(n rusinosi)

5/27/2018 FAD 3. pptx

51/53

SECREIA INTESTINULUI GROSprodus exclusiv al glandelor Lieberkhnmucus intens alcalinfrenzime digestiveVOLUM 200 ml/zistimulatla contactul mucoasei cu chimul intestinal stimularea plexului intrinsec localia inervaiei parasimpatice

ROLURILE INTESTINULUI GROS

a) DE PROTECIE prin mucus

protecie mecanic, antiacid, antitoxic, antibacterianformarea bolului fecal

b) DIGESTIVprin flora bacteriansaprofitflora de fermentaie (aerob) - transformglucidele nedigerate

ac.lactic, ac.acetic, ac.butiric

flora de putrefacie (anaerob) transformproteinele nedigerateamine toxice, NH3, H2S

c) DE ABSORBIEI SECREIE (limitatla colonul proximal)absorbieap(stimulatde ADH)i NaCl (stimulatde ALD),

substane produse de flora bacterian (vitamina K, B12, B1, B2)

secreie

K+, HCO3-, produi de catabolism (uree)

5/27/2018 FAD 3. pptx

52/53

MATERIILE FECALE

produsul final al digestieii absorbiei, depozitat temporar la nivelul colonuluiieliminat prin actul defecaiei

Cantitate: 50 - 100 g/zi, n funcie de regimul alimentar

Proprieti: culoarebrundatde stercobilinmiros indol, scatol, mercaptani, hidrogen sulfurat

pH alcalin = 7,5

Compoziie: ap+ material solid + 150 ml gaz (flatus) provenit din aerofagieifermentaie bacterian

30%florbacterian10 - 20%picturi de grsime (5 7 g/zi)

10 - 20 % complexe anorganice (fosfai, oxalai de calciui fier)2 - 3 % proteine 10 g/zi, azot fecal = 1,5 g/zi

30%pigmeni biliari, celule epiteliale, celuloz,fibre musculare parial digerate

5/27/2018 FAD 3. pptx

53/53