Curs geografie - climatologie Factorii genetici ai climei
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Cuprins
Introducere…………………………………………………………….3
Capitolul 1- Factorii radiativi………………………………………..4
1.1 Radiatia solara directa…………………………………………5
1.2 Radiatia solara difuza………………………………………….7
1.3 Radiatia solara globala………………………………………...8
1.4 Radiatia reflectata……………………………………………...8
1.5 Bilantul radiativ………………………………………………....9
Capitolul 2 – Factorii dinamici ai climei…………………………..9
Capitolul 5- Particularitatile principalelor elemente climatice…18
5.1 Temperatura aerului……………………………………………….181
5.2 Umezeala…………………………………………………………24
5.3 Nebulozitate………………………………………………………29
5.4 Durata de stralucire a soarelui………………………………….30
5.5 Precipitatiile atmosferice…………………………………………33
5.6 Vantul………………………………………………………………38
5.7 Stratul de zapda…………………………………………………...30
Capitolul 6 Poluarea aerului……………………………………….41
6.1Sursele de poluare……………………………………………….41
6.2 Factorii care favorieaza dispersia poluantilor…………………42
Bibliografie……………………………………………………………43
2
Introducere
Muntii Bucegi sunt cei mai vizitati munti din tara , fiind cautati de toate categoriile de pasionati ai muntelui : turisiti, alpinisti si schiori.
Lucrarea de fata se adreseaza tuturor celor interesati de cunoasterea Bucegilor, din punct de vedere al peisajului, da mai ales din punct de vedere climatic, fiind o imbinare intre caracteristicile si particularitatile climatic ale masivului.
Primele doua capitol sunt mai teoretice , urmand ca in al treilea sa fie cuprinse prezentari scurte despre relieful, hidrografia, vegetatia si fauna muntelui.Urmeaza in urmatorul capitol un scurt istoric despre infiintarea parcului national Bucegi.Al cincelea capitol cuprinde particularitatile elementelor climatic si date meteorologice structrate in tabele.Printre randuri se pot observa cateva fotografii cu peisajul mirific care invaluie Bucegii intr-o aura aparte.
Inchei aceasta introducere printr-o strofa din imnul bucegilor:
“Daca ai un dor ce te framanta,
Nu cata ca-i drum obositor,
Hai prietene cu mine in munte,
Pe cararile Bucegilor….”
3
Factorii genetici ai climei
Atmosfera,vitala pentru viata pe Pamant,este invelisul gazos al planetei
noastre,a carui grosime nu reprezinta mai mult de 1% din raza terestra.Daca in
primii 10 km de la suprafata Pamantului se desfasoara majoritatea feomenelor
meteorologice,in primii 5 km se concentreaza circa 50% din masa totala a
atmosferei.
Se apreciaza ca ea a ajuns la actuala forma si compozitie cu cel putin 400
milioane de ani in urma,cand vegetatia s-a dezvoltat accentuat la scara intregului
uscat.(R.G.Barry,R.J. Chorley,1987)
Vremea reprezinta starea atmosferei definite de ansamblul elementelor si
fenomenelor meteorologice pentru un anumit loc si la un moment dat,sau pe o
anumita perioada de timp.Durata acesteia este in functie de persistent
fenomenelor fizice care au generat-o.Elementele meteorologice caracterizeaza
permanent starea atmosferei,in timp ce fenomenele meteorologice se manifesta
sporadic,fiind produse,in generalde o anumit instabilitate a atmosferei.
Clima reprezinta carateristica starilor de vreme pe o perioada indelungata de
timp specifica unui anumit teritoriu,a carui extindere poate varia in suprafata-de
la un anumit loc,pana la intregul glob terestru,iar pe vertical de la adancimea
straturilor de uscat si acvatice,la care nu se mai resimt oscilatiile ciclurilor anuale
ale unor elemente meteorologice,pana la inaltimi la care se produc majoritea
fenomenelor atmosferice,corespunzand aproximativ cu limita superioara a
troposferei,primul strat al atmosferei.
4
Capitolul 1 Factori radiativi
Radiatia solara constituie sursa energetic primara a proceselor meteorologice.
Cunoasterea particularitatilor regimului si repartitiei radiatiei solare si ale
componentelor bilantului radiativ si caloric asigura rezolvarea unor problem
practice legate de tehnologii energetice neconventionale.
Masuratorile radiometrice sistematice ,cu metodologie unitara in Romania,au
inceput in 1949 la Observatorul Afumati,infiintat de Institutul Meteorologic,ele
continuand si astazi.Paralel cu Observatorul de la Afumati,dupa 1950 se
contureza reteaua nationala,compusa din 9 statii radiometrice acoperind toate
regiunile geografice ale tarii.
1.1 Radiatia solara directa S
Radiatia solara directa este radiatia provenita direct de la discul solar.Valorile
radiatiei solare directe depend,in principal de doi factori:geometria Pamant-Soare
si caracteristicile optice ale atmosferei.
Geometria Pamant-Soare este o consecinta a miscarilor in timp ale Pamantului
in jurul Soarelui,a inclinarii axei terestre si a formei sferice a globlui terestru.
In fiecare moment din an,cuplul Soare-Pamant se gaseste in relatii geometrice
impuse de miscarea de revolutie a Pamantului in jurul Soarelui.Aceasta face ca
mersul apparent al soarelui pe bolta cereasca,inaltimea Soarelui ,sa varieze in
functie de momentul din an.
Varitia inaltimii Soarelui,sau a complementului sau ,distant zenitala,faca ca
lungimea drumului parcurs de radiatia directa prin atmosfera,masa atmosferei,sa
varieze si de aici intensitatea fenomenului extinctiei.
5
Fig.1 Monumentul Crucea de pe Caraiman
De la momentul rasaritului,radiatia solara directa creste,in parallel cu inaltimea
Soarelui deasupra orizontului,pentru ca la momentul trecerii Soarelui la
meridianul locului sa atinga valorile maxime.Acesta este mersul zilnic
antemeridian.In cea de-a doua parte a zilei,postmeridian,radiatia solara directa
scade pana la momentul apusului.
Valorile maxime absolute ale radiatiei solare directe se produc in conditiile unei
atmosphere foarte transparente slab impurificata in care procesele de extinctie
au intensitate minima.In general valorile maxime absolute se ating de obicei in
lunile sezonului cald,la momentul amiezii adevarate,atunci cand inaltimile
Soarelui ating valori maxime.Ele nu scad sub 900 W-2 si pot atinge peste 1000 W-
2.Valorile extreme se produc primavera-la inceputul verii.
Minimele se produc de obicei in orele de la inceputul si sfarsitul zilei,cand unghiul
de inaltime al Soarelui are valori mici,intre 40 W-2 pana la 300 W-2 pentru zonele
inalte.
6
Masuratori expeditionare effectuate de Andritoiu N,Ciocoiu I.(1968) in zona
Muntilor Bucegi au pus in evident cresterea intensitatii radiatiei solare directe
odata cu altitudinea(tabelul 1.1)
Tabelul 1.1
Fluxul radiatiei directe de la mai multe niveluri in Bucegi, W m -2(partial dupa
Andritoiu N,Ciocoiu I, 1968)
Data H0 1 2 3 4
9.09.1965 34,0 827 857 889 986
47,7 852 934 949 1044
49,8 865 923 948 1044
47,7 847 916 941 1036
1.Observatorul de Fizica Atmosferei-91m
2.Predeal-1000m
3.Cota 1500-1500m
4.Varful Omu-2500m
1.2 Radiatia solara difuza D
Reprezinta acea parte a radiatiei solare care dupa e a fost difuzata de moleculele
gazelor ce compun atmosfera si de suspensiile din cuprinsul acesteia,ajunge la
suprafata terestra venind din totate directiile.Din aceasta cauza a fost numita
radiatia solara a boltii ceresti.Intensitatea radiatiei difuze depinde,ca sic ea a
radiatiei solare directe ,de inaltimea Soarelui deasupra orizontului si de
transparent atmosferei.
7
1.3Radiatia globala Q
Aceasta radiatie rezulta din insumarea radiatiei solare directe (S’) si a radiatiei
difuze(D),maturate pe unitatea de suprafata orizontala.Mai este denumita
“insolatia”.Valorile intensitatii radiatiei globale se afla in stransa dependent de
starea atmosferei si procesele vremii.Astfel,pe timp cu cer acoperit cand radiatia
solara nu poate ajunge la suprafata terestra,ele sunt sunt mai reduse si se refera
numai la radiatia solara difuza.In situatiile cu intensitate mare a radiatiei solare
directe si cu valori ridicate ale radiatiei difuze,radiatia globala poate atinge valori
apropiate de 2 cal/cm2.min.Asemenea valori se inregistreaza pe vaile montane
de la circa 2000m altitudine ,unde radiatia solara directa se intensifica pe seama
lculmile invacinate.
1.4.Radiatia reflectata R
In cazul in care diametrul particulelor este mai mare decat lungimea de unda a
radiatiilor,se produce difuzia totala,adica difuzia tuturor radiatiilor indiferent de
lungimea lor de unda.Aceasta este de fapt fenomenul reflexiei,care consta in
abaterea fasciculelor de radiatii de la directia lor initiala,fara a li se provoca vreo
modificare de alta natura.El mai este numit uneori si reflexie difuza,ceea ce
exprima foarte bine coincidenta dintre difuzia globala,despre care se vorbeste in
cazul atmosferei supraincarcate cu impuritati solide si lichide de dimensiuni mari
si reflexia despre care se vorbeste in cazul oricarei suprafete active.
Deppinzand in mare masura de insusirile fizice ale scoartei terestre(in special
culoare si rugozitate),radiatia refectata joaca un rol important in formarea
particularitatilor topo si microclimatice ale diferitelor suprafete.
Insusirile de reflectare ale suprafetei active nu se exprima,de regula,prin
intensitatea fluxului de radiatii reflectate(R) ,ci printr-un raport intre acesta si
radiatia globala incidenta.Raportul respective poarta numele de albedo(A) si se
va exprima in procente.Cercetarile arata ca in natura valorile albedoului variaza
intre 2 si 95 %.
8
1.5 Bilantul radiativ B
Este diferenta dintre suma tuturor fluxurilor radiative de unda scurta si lunga
primate si suma fluxurilor de unda scurta si lunga cedate de o suprafata
oarecare.In meteorologie se analizeaza,de regula,bilantul radiativ al suprafetei
terestre si bilantul radiativ al sistemului Pamant-atmosfera(prin Pamant
intelegandu-se suprafata terestra).
Suprafata terestra primeste radiatia solara directe (S’), radiatia difuza(D) si
radiatia atmosferica si cedeaza radiatia reflectata de unda scurta,radiatia terestra
(Et).La cedari putem adauga si radiatia reflectata de unda lunga, un flux radiativ
atat de neinsemnat,incat adesea e neglijat.
Capitolul 2 Factorii dinamici ai atmosferei
2.1 Circulatia generala a atmosferei
Datorita repartitiei inegale a presiunii, in atmosfera ia nastere un sistem
complicat de miscari ale aerului,cunoscut sub numele de circulatia generala a
atmosferei ( circulatia atmosferica prncipala sau piamara).Acesta cupride curentii
estici din regiunile polare,curentii ascendenti din zonele minimelor barice
subpolare,curentii vestici si activitatea ciclonica din zonele temperate ,curentii
descendenti din zonele maximelor barice subtropicale,alizeelor din zonele
tropicale si curentii ascedenti din zona minimei barice ecuatoriale.Generati de
forta gradientului baric ( datorata distributiei inegale a presiunii),curentii circulatiei
generale a atmosferei sunt modificati,in proportii diferite, de forta Coriolis
(datorata rotatiei Pamantului),forta de frecare (datorate obstacolelor de relief) si
forta centrifuga ( datorata miscarilor curbilinii din formatiunile barice ciclonale si
anticiclonale).Principala caracteristica a circulatiei atmosferice generale o
constituie ampla si continua sa variabilitate.Rolul ei climatogen se exercita prin
deplasarea dintr-o regiune in alta a unor mase de aer cu insusiri fizice
diferite,care asigura schimburile de caldura si umezeala,modificand substantial 9
valorile si regimurile diferitelor elemente meteorologice si implicit ale
caracteristicilor climatice,ce ar rezulta din interactiunea primelor doua categorii
de factori genetici ai climei : radiativi si fizico-geografici.Prin neincetatele sale
schimbari de intensitate si directie , in jurul unei stari mijlocii de echilibru,
circulatia generala a atmosferei provoaca tuturor elementelor meteorologice si
Reprezinta gradul de acoperire cu nori a boltii ceresti.Reprezinta o observatie vizuala exprimata fie in zecimi,fie in optimi.
28
Pentru determinarea nebulozitatii se alege un punct de belvedere , cu buna vizibilitate, se considera tot cerul vizibil din acel loc ca fiiind egal cu 10 sau 8 si se precizeaza cate parti reprezinta sisteme noroase.
In afara de observatiile vizuale la nivelul satiilor meteorologice se determina instrumental inaltimea bazei norilor prin metoda balonului pilot dar si cu ajutorul ceilometrelor.
Durata de stralucire a soarelui reprezinta timpul real in care Soarele a stralucit pe bolta cereasca, fiind numita si durata efectiva de stralucire a Soarelui.In meteorologie se mai foloseste si termenul de durara astronomica sau durata posibila de stralucire a Soarelui, ce reprezinta intervalul de timp dintre momentul rasaritului si apusului Soarelui.
Raportul dintre durata efectiva (d) si durata astronomica (D) a stralucirii Soarelui reprezinta valoarea fractiei de insolatie (F).Ea scoate in evident rolul nebulozitatii in reducerea duratei stralucirii Soarelui, fiind ub parametru meteorologic cu aplicabilitte practitca in domeniu precum ar fi urbanistica, constructii, agricultura , balenologie etc.
Pentru masurarea duratei de stralucire a Soarelui se foloseste heliograful universal si de tip Fuess.
Durata de stralucire a soarelui
2005 Durata astronomica
Durata efectiva
Durata maxima
Ziua Fractia de insoltie
Nr. zilelor
Cu soare
Fara soare
Ianuarie 284.3 104.4 9.1 18 0.37 16 15
Februarie 291.1 97 9.8 9 0.33 16 12
Martie 369.6 139.6 10.9 23 0.37 20 11
Aprilie 405.7 142.7 12,4 7 0.35 22 8
Mai 462 137.2 13.8 29 0.3 25 6
30
Iunie 468.3 135.9 13.8 26 0.29 23 7
Iulie 473.7 163.4 12.6 8 0.34 24 7
August 436 164.6 12 28 0.37 26 5
Septembrie 376.4 127 12.6 7 0.34 20 10
Octombrie 339.7 149.6 10.4 7 0.44 22 9
Noiembrie 286.2 103.3 9.4 10 0.36 16 14
Decembrie 272.2 61.4 8.4 12 0.22 17 14
2006
Ianuarie 284.3 146.8 9.1 26/27 0.52 21 10
Februarie 291.1 87.6 9.5 7 0.3 19 9
Martie 369.6 90.7 11.3 20 0.25 20 11
Aprilie 405.7 106.9 12.9 30 0.26 21 9
Mai 462 152.8 12.8 24 0.33 6 5
Iunie 468.3 115.1 12.9 26 0.25 22 8
Iulie 473.7 175.6 12.5 3 0.37 30 1
August 436 182.7 13.2 17 0.42 27 4
Septembrie 376.4 130.9 12.5 7/8 0.35 19 11
Octombrie 339.7 214 10.5 9/11 0.63 27 4
Noiembrie 286.2 114.2 9.1 18 0.39 18 12
Decembrie 272.2 170 8.9 1 0.62 26 5
31
2007
Ianuarie 284.3 76.9 83 4 0.27 18 13
Februarie 291.1 69.4 10.4 18 0.24 19 9
Martie 369.6 141.5 11.3 14 0.38 23 8
Aprilie 405.7 145.8 13.2 23 0.35 24 6
Mai 462 185.5 13.5 13/15 0.4 2 3
Iunie 468.3 186.3 13.3 21 0.4 30 0
Iulie 473.7 283.8 14.1 28 0.6 30 1
August 436 170.2 13.4 16 0.39 24 7
Septembrie 376.4 157.4 11.7 17 0.42 21 9
Octombrie 339.7 142.2 10.9 2 0.41 22 9
Noiembrie 286.2 89.6 9.1 3 0.31 17 13
Decembrie 272.2 152.2 8.6 22 0.56 23 8
Media 2005-2007 Insolatia 2005-2007
Ianuarie 109.3666667 0.386666667
Februarie 84.66666663 0.29
Martie 123.9333333 0.333333333
Aprilie 131.8 0.32
Mai 158.5 0.343333333
Iunie 145.7666667 0.313333333
32
Iulie 207.6 0.436666667
August 172.5 0.393333333
Septembrie 138.4333333 0.37
Octombrie 168.6 0.493333333
Noiembrie 102.3666667 0.353333333
Decembrie 127.8666667 0.466666667
5.5 Precipitatiile atmosferice
Precipitatiile atmosferice reprezinta produsele finale ale condensarii si sublimarii vaporilor de apa din atmosfera libera ,care cad din nori si ajung la suprafata terestra sub forma lichida(ploaie,burnita), solida (zapada,mazariche,grindina), sau sub ambele forme (lapovita).
Indiferent de forma sub care cad,precipitatiile atmosferice reprezinta elemental meteorologic si climatic de importanta primordial pentru viata.
Apa rezultata din precipitatii constituie unul din factorii cu importanta majora pentru om si activitatea lui, pentru dezvoltarea plantelor si animalelor, pentru alimentarea retelei hidrografice, pentru aspectul peisajului geografic al oricarei regiuni de pe glob.
Importanta biologica si geografic climatologica a apei din precipitatii tine insa nu numai de forma si de cantitate, ci si de alte aspect cum ar fi:
-intensitatea
-durata
-frecventa cu care se produce in anumite regiuni
In functie de valorile pe care le inregistreaza in timp, precipitatiile pot avea in natura un rol pozitiv sau negativ.
De exemplu , in cazul caderilor abundente sub forma de avrse puternice, se infiltreaza in sol cantitati foarte mici, ramanand ca in cea mai mare proportie sa se scurga si sa constituie cauaz cresterilor de debite si niveluri de rauri si fluvii si in cele din urma a inundatiior, a spalarii si eroziunii solurilor.Dimpotriva, daca se
33
produc in cantitati neinsemnate de timp pot genera fenomene de seceta (seceta atmosferica ,pedologica , mixta ) cu profunde implicatii socio-economice pentru regiunile afectate.Acesta este aspectul negative al precipitatiilor atmosferice.
Pentru cunoasterea cu exactitate a diferitelor aspect ce caraterizeaza acest element meteorologic, cu mare variabilitate in timp si spatiu, la nivel mondial si national se efectueza observatii instrumentale si vizuale in cadrul retelei de statii meteorologice si posture pluviometrice.
Masurarea cantitatii de apa provenite din ploi si ninsori se masoara cu pluviometrul.Pentru inregistrarea continua cantitatii de apa cazuta precum si a duratei si intensitatii se utilizeaza pluviograful.
Cantitatea de apa rezultata din precipitaii, ce cade intr-un loc se masora prin grosimea stratului de apa colectat exprimat in milimetri, in ipoteza in care apa cazuta nu s-ar infiltra in sol, nu s-ar scurge si nu s-ar evaporaDeoarece grosimea de 1 mm a stratului de apa ce cade pe un m2 echivaleaza in volum cu 1 litru de apa, cantitatea de apa rezultata din precipitatii se exprima fie in mm, fie in l/m2 asa cum frecvent se obisnuieste in agricultura.
34
In prezent, in reteaua de statii meteorologice din Romania, pentru masurarea precipitatilor se foloseste pluviometru de tip IMC
Miscarea pe care aerul o exercita parallel sau aproape parallel cu suprafata terestra datorita gradientilor barici orizontali poarta numele de advectie sau intr-un termen mai larg de vant.
In cadrul statiilor meteorologice se urmareste determinarea directiei,vitezei dar si a intensitatii numita sit aria vantului.
Directia reprezita sensul din care bate vantul, ea apreciindu-se fie pe baza punctelor cadinale si intercardinale , fie pe baza unghiului pe care il face vectorul vant cu directia nordului geografic.
Viteza reprezinta distant parcursa de aerul aflat in miscare pe unitatea de timp.Ea se exprima in m/s sau in km/h stiindu-se ca 1 m/s = 3,6 km/h, iar 1 km/h = 0,278 m/s.
Pentru masurare se utilizeaza ca aparate si instrumente de masura : giruete,anemometer, giruete inregistratore, anemocinemografe, electrocinemografe si senzori de vant.
Frecventa medie
N NE E SE S SV V NV Calm
Ian 6,1 9,6 4,8 5,4 8,2 18,9 17,5 27,1 2,4
38
Iulie 3,7 7,3 5,5 6,6 5,6 14,4 25,5 30,2 1,2
Anual 4,6 7,9 6,0 7,1 8,4 17,2 21,5 25,6 1,7
Viteza medie
N NE E SE S SV V NV
Ian 7,2 4,7 3,8 3,6 11,2 9,4 8,8 10,4
Iuli,2e 6,8 4,7 3,4 3,4 6,8 4,9 5,7 6,8
Annual 5,1 4,8 4,6 5,4 7,3 7,2 6,6 8,1
5.7 Stratul de zapada
Stratul de zapada reprezinta un fenomen meteorologic characteristic zonelor temperate si reci, in zona intertropicala intalnindu-se pe munti inalti (Kenya,Kilimanjaro).
Zapada depusa pe suprafata solului in conditiile inregistrarii temperaturii negative, se mentine, formand un strat cu o grosime mai mult sau mai putin uniforma, in functie de configuratia terenului, de gradul de expunere sau de adapostire a acestuia fata de actiunea vantului.
Ca urmare, in natura , stratul e zapada are o grosime care difera mult in spatiu, existand atat portiuni expuse vantului cu grosimi foarte reduse, cat si portiuni cu grosimi foarte mari pe care zapada a fost acumulata sub forma e troiene.
Sub aspect practice, stratul de zapada cu grosime, structura si densitatea ce-l carcterizeaza , are consecinte extreme de importante asupra rezervei de apa din sol, asupra plantelor, asupra semanaturilor ce ierneaza sub patura de zapada.
Observatiile asupra stratului de zapada se realizeaza atat pe cale vizuala cat sip e cale instrumental , incepand din momentul formarii, pana in momentul topirii complete.
Ele se efectueaza zilnic sau pentadic.Observatiile zilnice constau in stabilirea gradului de acoperire cu zapada a solului , a modului de asezare si in
39
determinarea grosimii stratului de zapada , air cele pentadice in determinarea structurii, densitatii si echivalentului in apa al stratului de zapada format pe sol.
Fig.7 Platoul Costilei
Grosimea stratului de zapada se determina prin intermediul riglelor nivometrice fixe, care se plaseaza pe platform meteorological in varfurile uniu triunghi echilateral cu latura de 10 m.
Riglele se fixeaza in pamant toamna cu circa o luna inainte de data medie a primei ninsori si se ridica primavera tarziu , cand nu mai sunt posibile caderi de zapada
Stratul de zapada
Anul Data producerii ultimului strat
Data producerii primului strat
Data intervalului cu strat de
40
zapada
2005 26.VI 15.X 236 zile
2006 18.VI 1.IX 242 zile
2007 25.V 9.IX 229 zile
5.8 alte fenomene meteorologice : fenomene caracteristice sezonului cald(fenomene orajoase,grindina,seceta) dar si fenomene caracteristice sezonului rece (viscol,polei,chiciura.avalanse,bruma).
Capitolul 6 Poluarea aerului
6.1 Surse ale poluarii aerului
Din fericire la acest capitol nu sunt prea multe de spus, singurele surse de poluare fiind gunoiul din jurul cabanelor si de pe traseele marcate, plus gazelle de esapament de la snowmobile si ATV-uri care mai populeaza platoul Bucegilor , dar fiind in numar forte mic nu prea se resimnte prezenta lor.
6.2 Factorii care favorizeaza dispersia poluantilor
Vantul are o frecventa destul de mare in acesta zona de platou a Bucegilor , factor care ajuta la dispersia rapida a poluantilor.
41
Bibliografie
Walter,Kergel, “Muntii Bucegi-Drumetie,alpnis,schi, editura Bel Alpin Tour SRL, 2000, Bucuresti
Em.Cristea,N.Dumitriu, “Bucegii-Turism,alpinism” ,editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport, 1962, Bucuresti
42
Adrian Amadeus Tiscovschi,Daniel Constantin Diaconu, “Meteorologie si Hidrologie- Lucrari practice”, editura Universitara, 2004, Bucuresti
Adrian Amadeus Tiscovschi,Daniel Constantin Diaconu, “ Prelucrarea si reprezentarea datelor climatologice si hidrologice, Editura Universitara ,2005,Bucuresti.