Academia de Studii Economice din Moldova Cu titlu de manuscris C.Z.U.336.581+338(478)(043.3) C50 LILIANA CINIC Factorii determinanţi ai atragerii investiţiilor în economia naţională Specialitatea 08.00.10 – Finanţe;monedă;credit Teză de doctorat Conducător ştiinţific: Caraganciu Anatol, prof. univ.,dr. hab. Autor: Cinic Liliana Chişinău, 2007
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Academia de Studii Economice din Moldova
Cu titlu de manuscris C.Z.U.336.581+338(478)(043.3)
C50
LILIANA CINIC
Factorii determinanţi ai atragerii
investiţiilor în economia naţională
Specialitatea 08.00.10 – Finanţe;monedă;credit
Teză de doctorat
Conducător ştiinţific: Caraganciu Anatol, prof. univ.,dr. hab.
Autor: Cinic Liliana
Chişinău, 2007
2
Cuprins Introducere .................................................................................................................................3 Capitolul I Conceptele teoretice şi importanţa practică a factorilor determinanţi de atragere a investiţiilor 1.1 Abordări teoretice asupra factorilor de influenţă a atractivităţii investiţionale. Locul şi rolul factorilor financiari prioritari în cadrul sistemului de parametri factoriali.................9 1.2 Abordări conceptuale asupra atractivităţii investiţionale prin prisma factorilor
constitutivi..........................................................................................................................20 1.3 Aspecte analitice aferente proceselor investiţionale în contextul tendinţei de
globalizare...........................................................................................................................32 Capitolul II Analiza incidenţei atractivităţii investiţionale asupra deciziei de investire în economia Republicii Moldova 2.1 Evoluţia situaţiei economice şi importanţa investiţiilor în procesul de relansare a economiei naţionale în Republica Moldova..........................................................................44 2.1.1 Rolul pieţei bancare în procesul atragerii investiţiilor în economia naţională.............58 2.1.2 Analiza dificultăţilor de funcţionare a pieţei de capital în Republica Moldova şi oportunităţile investiţionale oferite de aceasta..........................................................64 2.1.3 Potenţialul investiţional apărut ca reminiscenţă a dificienţelor economice din Republica Moldova.......................................................................................................70 2.2 Analiza factorului economic ce prefigurează atractivitatea investiţională în Republica Moldova................................................................................................................77 2.3 Particularităţile cadrului legal şi instituţional ai Republicii Moldova cercetaţi prin prisma viziunii investitorului.................................................................................................90 Capitolul III Realizarea experimentală a ecuaţiei modelului de gravitaţie investiţională şi elaborarea mecanismului promovării proiectelor de investiţii 3.1 Modelarea factorilor determinanţi ai atragerii investiţiilor în economia naţională..............105 3.2 Realizarea experimentală a modelului de gravitaţie investiţională adaptat la condiţiile economice ale Republicii Moldova......................................................................110 3.3 Elaborarea mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii......................................116
gruparea; metoda sondajului, metodele sistemice şi analizei statistice. Aplicarea acestor metode a
permis o analiză profundă a diferitor fenomene economice.
Noutatea ştiinţifică a investigaţiei o constituie:
• dezvoltarea conceptului de atractivitate investiţională şi a conceptului de atragere a
investiţiilor prin delimitarea şi precizarea componentelor constitutive ale acestora;
6
• extinderea resurselor investiţionale prin identificarea unor noi fluxuri de capitaluri apărute ca
reminiscenţă a dificultăţilor economice din Republica Moldova – remitenţele;
• elaborarea schemei circuitului economic de utilizare a veniturilor generate de transferurile
remitenţilor;
• sistematizarea şi elaborarea unui sistem integru de criterii pentru evaluarea mediului
investiţional al Republicii Moldova;
• adaptarea „ecuaţiei gravitaţionale”, prin corelarea factorilor prioritari de atragere a
investiţiilor, la nivelul economiei naţionale şi testarea modelului elaborat;
• elaborarea mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii în condiţiile economiei
Republicii Moldova.
Valoarea practică a lucrării rezidă în:
• considerarea factorilor financiari cu ulterioara lor includere în modelele investiţionale în
scopul aplicării acestora la elaborarea politicilor economice;
• adaptarea „ecuaţiei gravitaţionale" la corelarea factorilor prioritari de atragere a
investiţiilor în economia naţională;
• testarea modelului elaborat la condiţiile economiei naţionale, ceea ce va permite
eliminarea, sau cel puţin atenuarea, impactului negativ al factorilor cu influenţă negativă
asupra deciziilor de plasare a investiţiilor în Republica Moldova;
• identificarea ramurilor cu impact negativ maxim al factorilor determinanţi de atragere a
investiţiilor în baza „ecuaţiei de gravitaţie investiţională" în scopul reacţionării promte a
investitorului la modificările ce survin în sectorul real al economiei naţionale;
• cercetările pot fi aplicate în sectorul real: „ecuaţia de gravitaţie investiţională" permite
estimarea modificărilor potenţiale ale unui factor în urma caracterului volatil al altui factor;
• perfecţionarea cadrului legal prin trecerea de la nivelul relaţiilor guvern → întreprinzător la
relaţia inversă întreprinzător → guvern;
• identificarea posibilităţilor de canalizare a remitenţelor în activitatea investiţională din
Republica Moldova;
• implementarea mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii în cadrul elaborării
politicilor economice vizavi de dezvoltarea micului business şi implicarea remitenţelor în
cadrul dezvoltării sustenabile a economiei naţionale;
• cercetările pot fi folosite la completarea cursurilor universitare la discipline de specialitate în
instituţiile de învăţămînt superior;
7
Aprobarea rezultatelor investigaţiei. Principalele aspecte din lucrare au fost prezentate de
autor în cadrul conferinţelor ştiinţifico-practice, la simpozioane şi conferinţe internaţionale
(ASEM), publicate în reviste. Abordările teoretice ale investigaţiilor efectuate au fost valorificate
prin participarea la realizarea Proiectului „Elaborarea mecanismelor şi metodelor de stimulare a
creşterii economice, de reducere a sărăciei şi de îmbunătăţire a calităţii vieţii în contextul SCERS"
inclus în programul de stat „Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei”, Programului
Naţional „Satul Moldovenesc” şi Planului de Acţiuni „RM-UE”.
Structura lucrării. Scopul şi sarcinile cercetării au determinat structura logică a lucrării care
cuprinde: introducere, trei capitole, concluzii şi recomandări prezentate în încheiere, lista
bibliografică, anexe, lista abrevierilor, cuvinte cheie, adnotaţiile în limbile română, engleză şi rusă.
În Introducere este argumentată actualitatea temei investigate, sunt identificate scopul şi
obiectivele cercetării, este precizat suportul teoretico-ştiinţific şi metodologic al tezei, prezentate
noutatea ştiinţifică şi valoarea practică a lucrării
Capitolul I – „Conceptele teoretice şi importanţa practică a factorilor determinanţi de
atragere a investiţiilor” este iniţiat cu abordările teoretice asupra factorilor de influenţă a
atractivităţii investiţionale. În acest context s-a delimitat locul şi rolul factorilor financiari prioritari
în cadrul sistemului de parametri factoriali. S-au analizat abordările conceptuale a atractivităţii
investiţionale prin prisma factorilor constitutivi şi unele aspecte aferente proceselor investiţionale în
contextul tendinţei de globalizare.
Capitolul II – „Analiza incidenţei atractivităţii investiţionale asupra deciziei de investire în
economia Republicii Moldova” – reflectă analiza evoluţiei economice şi importanţa investiţiilor în
procesul de relansare a economiei Republicii Moldova. Este evidenţiat rolul pieţei bancare şi pieţei
de capital în procesul atragerii investiţiilor în economia naţională prin prisma dificultăţilor de
funcţionare şi oportunităţilor investiţionale oferite de acestea. Este identificat potenţialul
investiţional nou apărut ca reminiscenţă a dificienţelor economice din Republica Moldova –
transferurile provenite de peste hotarele ţării de la migranţii moldoveni. Sunt analizaţi factorii
economic, legislativ şi cel instituţional cu determinarea impactului acestora asupra proceselor
investiţionale aferente economiei naţionale.
Capitolul III – „Realizarea experimentală a ecuaţiei modelului de gravitaţie investiţională şi
elaborarea mecanismului promovării proiectelor de investiţii” conţine modelarea factorilor
determinanţi ai atragerii investiţiilor în economia naţională. A fost adaptată „ecuaţia gravitaţională”,
prin corelarea factorilor prioritari de atragere a investiţiilor, la economia naţională şi realizarea
experimentală a modelului elaborat la condiţiile economiei RM. Calculele au fost realizate în
pachetul econometric Eviews 3.0. Scopul aplicării pachetului econometric Eviews 3.0 a constituit
8
determinarea factorilor cu influenţă considerabilă asupra atragerii investiţiilor în economia naţională
şi a interdependenţei deciziilor investiţionale de factorii cercetaţi în lucrarea în cauză. Lucrarea este
finalizată cu elaborarea unui mecanism de promovare a proiectelor de investiţii în Republica
Moldova abordat la cele trei nivele: macro, mezo şi micronivel.
În Încheiere sunt prezentate concluziile şi recomandările, în care sunt reflectate cele mai
importante rezultate ale investigaţiei realizate şi sunt înglobate propuneri de formare a unui climat
investiţional atractiv în baza mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii. Publicaţii. La tema tezei respective sunt publicate 10 lucrări, cu un volum total de 3,25 coli
Deci, „estimarea climatului investiţional se face în funcţie de diferite coordonate –
economice, politice, social-culturale, fiecare din ele includ anumite elemente, componente obiective
şi subiective, interne şi externe, exprimaţi prin indicatori, care permite decidentului crearea unei
imagini privitor la vulnerabilitatea economică a ramurii” [32,p.256]. Estimarea climatului
investiţional se poate finaliza cu decizia investitorului de a-şi plasa capitalul antreprenorial în
economia unei ţări sau de a o ocoli în deciziile sale investiţionale. Astfel, nu putem aborda noţiunea
de mediu investiţional fără de tratarea conceptului de atractivitate investiţională.
Prin atractivitate investiţională a economiei se înţelege capacitatea economiei de a
satisface interesele specifice ale investitorilor prin intermediul recepţionării investiţiilor.
Adesea noţiunea de atractivitate investiţională este confundată cu noţiunea de atragere a
investiţiilor. Componentele de bază ale ambelor noţiuni sunt prezentate în schema 1.2.1.
Schema 1.2.1 Interacţiunea atractivităţii investiţionale a economiei şi a atragerii investiţiilor* *Sursa: Luchian I., Cinic L - Abordări conceptuale asupra atractivităţii investiţionale prin prisma factorilor constitutivi -
Revista Economică 2006, nr.5, pag.58-63
În cele mai dese cazuri atractivitatea investiţională a economiei este rezultatul influenţei
unui complex de factori ce determină necesitatea şi eficienţa alocării investiţiilor.
În general, atractivitatea investiţională a economiei este determinată de factorii climatului
investiţional şi oportunităţile investiţionale existente.
Considerăm că noţiunea de climat investiţional reflectă nivelul de atractivitate a unei ţări
(ramuri, zone, regiuni) pentru alocarea investiţiilor.
Climatul investiţional al unei ţări este determinat de valorile unui şir de parametri care
reflectă imaginea integrală a ţării, capacitatea ţării pentru însuşirea investiţiilor, riscurile aferente
procesului investiţional etc. În această ordine de idei, putem afirma că climatul investiţional este
Atractivitate investiţională
Oportunităţi investiţionale
Factorii climatului investiţional
Atragerea investiţiilor
22
doar o precondiţie pentru atragerea investiţiilor directe, apare în calitate de un determinant în decizia
investitorului care este în căutarea plasării capitalurilor sale antreprenoriale.
Printre aceşti parametri vom enumera: resursele naturale şi starea mediului, calităţile forţei
de muncă, nivelul de dezvoltare a infrastructurii, transparenţa şi previziunea vieţii şi a deciziilor
politice, stabilitatea macroeconomică şi solvabilitatea balanţei de plăţi externe, calitatea guvernării şi
a administraţiei publice locale, stabilitatea şi calitatea cadrului juridic, nivelul de criminalitate şi
corupţie, transparenţa şi democraţia dirijării corporative, calitatea sistemului financiar bancar,
inclusiv a celui fiscal, bazele administrative, informaţionale şi tehnice de pătrundere pe pieţe,
inclusiv reglementarea comerţului extern, nivelul de monopolizare şi de concurenţă pe piaţa internă,
inflaţia etc.
Pentru a sistematiza factorii determinanţi ai climatului investiţional vom prezenta cîteva
tratări ale criteriilor pentru clasificarea lor întâlnite în literatura de specialitate.
Astfel unii autori [51] tratează climatul investiţional ca un complex de parametri care
caracterizează potenţialul ţării de asimilare a investiţiilor şi a riscului realizării lor (anexa 1).
Estimarea climatului investiţional poate constitui, de asemenea, şi un indicator de piaţă al
eficienţei plasării investiţiilor pe teritoriul unei ţări. În calitate de factori de bază, care determină
climatul investiţional, în cazul dat sunt:
- potenţialul social-economic al teritoriului, existenţa premiselor obiective de primire (asimilare)
a investiţiilor;
- potenţialul investiţional propriu al teritoriului;
- afluxul investiţiilor externe, inclusiv a celor străine;
- nivelul de dezvoltare a pieţei valorilor mobiliare şi situaţia emitenţilor valorilor mobiliare;
- condiţiile instituţionale şi baza normativă şi de drept a atragerii investiţiilor;
- situaţia politică şi criminogenă;
- condiţiile bioclimaterice;
- restricţiile ecologice.
Climatul investiţional poate fi examinat şi ca o totalitate a factorilor şi condiţiilor social-
economice, tehnico-tehnilogice, juridice, dintr-o parte, care contribuie la desfăşurarea activităţii
investiţionale, iar din altă parte – care o împiedică.
În practica de afaceri sunt evidenţiate două tratări de bază a estimării climatului
investiţional.
Prima tratare – cea „îngustă” se bazează pe estimarea:
2.1. Factorii de natură economică: politica macroeconomică; strategia comercială; nivelul şi
modul de implicare a statului; modul de formare a preţurilor; priorităţile în investiţii; structura
financiară
2.2. Factorii de natură politică: factorii situaţiei politice interne (structura socială, cadrul
instituţional, personalităţile, mecanismele de control); factorii situaţiei politice externe (instabilitatea
politicii regionale, importanţa geopolitică, apartenenţa la o grupare politică, instabilitatea economică
regională).
3.Conform relaţiei risc-rentabilitate
24
3.1. Factorii care determină potenţialul ţării de asimilare a investiţiilor (resursele materiale,
potenţialul productiv al ţării, infrastructura, calitatea forţei de muncă, calitatea instituţiilor etc.)
3.2. Factorii care caracterizează riscul investiţional (politici, economici, sociali, criminali,
ecologici, financiari, legislativi etc.).
Astfel, climatul investiţional este definit ca potenţialul investiţional al teritoriului corectat
la gradul riscului investiţional de pe teritoriu.
O altă abordare a factorilor determinanţi de atragere a investiţiilor directe în ţară [96] este
clasificarea acestora în: factori de natură economică, factorii legislativi şi cei instituţionali (schema
1.2.2).
Schema 1.2.2 Factorii determinanţi de atragere a investiţiilor în economie* *Sursa: elaborată de autor
Autorul împărtăşeşte această viziune a analizei atractivităţii investiţionale a ţării şi propune
o analiză a climatului investiţional al Republiici Moldova prin determinarea unor criterii pentru
evaluarea acesteea, după cum urmează: criterii pentru evaluarea situaţiei economice, criterii pentru
evaluarea situaţiei legislative, criterii pentru evaluarea situaţiei instituţionale. La rîndul său, aceste
criterii sunt constituite dintr-un şir de parametri economici, financiari, legislativi şi instituţionali
(anexa 2).
Astfel cum în alte abordări nu se defineşte factorul instituţional, considerăm evidenţierea
importanţei acestuia asupra atractivităţii investiţionale a ţării. „Instituţiile crează mediul favorabil al
modificărilor, care alături de tehnologiile implimentate determină cheltuelile tranzacţionale şi
cheltuielile de transformare”, că „...instituţiile au un rol decisiv în structura cheltuielilor de
producere, deoarece transformarea investiţiilor în resurse, muncă şi capital în bunuri şi servicii
reprezintă funcţia nu doar a tehnologiilor de producere, ci şi a instituţiilor. Respectiv, mediul
instituţional influenţează şi asupra cheltuielilor de transformare prin intermediul tehnologiei utilizate
şi asupra cheltuielilor tranzacţionale...” [50, p.53]. Astfel, cu cît este mai eficient sistemul
instituţional cu atît este mai mic nivelul cheltuielilor tranzacţionale şi cheltuielilor de transformare în
economie.
Factorul legislativ
Factorul instituţional
Factorul economic
Riscul de ţară
25
Oportunităţile investiţionale existente sunt determinate de influenţa factorilor de
contribuţie de natură economică, tehnică, tehnologică, juridică şi financiară (schema 1.2.3).
Schema 1.2.3 Componenţa oportunităţilor investiţionale* *Sursa: elaborată de autor
În cazul în care investitorii potenţiali iau decizia de plasare a capitalurilor sale în cadrul
economiei unei ţări este importantă analiza oportunităţilor investiţionale de care vor putea beneficia
în desfăşurarea activităţii sale antreprenoriale. Cunoaşterea oportunităţilor investiţionale constituie
un punct forte pentru planificarea activităţii sale economice şi din start îi permite conturarea unor
prognoze vizavi de viitorii parteneri de afaceri, despre posibilităţile de extindere teritorială prin
penetrarea noilor pieţe de desfacere şi modalităţii de fructificare a beneficiului scontat prin
selectarea ramurii atractive.
Astfel, aspectele economice care vor fi analizate de investitor sunt [106,p.48-55;157]:
• Cucerirea unui segment de piaţă, evitînd barierele tarifare şi netarifare;
• Folosirea unor materii prime, a forţei de muncă şi a altor resurse existente în ţara în care
investeşte, fără a face cheltuieli suplimentare de transport, cheltuieli cu pregătirea forţei de
muncă etc;
• Lărgirea pieţei de desfacere a produsului finit - intrarea cu produse finite nu doar pe piaţa ţării în
care s-a investit ci şi posibilităţile de export pe pieţele cu potenţial de consum mare ale ţărilor
vecine.
• Posibilitate de accesare facilă a pieţei de împrumut şi nivelul ratei dobînzii la credite oferite;
• Tempourile inflaţioniste etc.
Aspectele tehnice şi tehnologice cuprind următoarele [124,p.78-80;157]:
��Posibilităţi de implantare a noilor întreprinderi, noilor utilaje, soluţiilor tehnologice şi
organizatorice de vîrf;
��Amplificarea folosirii capacităţilor de producţie existente;
��Fabricarea noilor produse sub noua marcă, mai cunoscută pe piaţa internaţională;
Oportunităţile investiţionale
Aspecte financiare
Aspecte juridice
Aspecte tehnice şi tehnologice
Aspecte economice
26
��Gradul de absorbţie a „know-how”-urilor;
��Posibilitate de individualizare a produsului fabricat;
��Metode manageriale de înaltă eficacitate;
��Posibilitatea de creare a unor zone industriale în regiunile mai slab dezvoltate a ţării etc.
Aspectele juridice includ [98;157]:
��Stabilitatea sistemului legal;
��Lipsa de transparenţă a legislaţiei;
��Gradul de nedesăvîrşire între actele legislative aprobate;
��Gradul de concordanţă şi complimentare a legilor, regulamentelor şi hotărîrilor luate;
��Posibilitatea de eliminare a obstacolelor de acces şi implantare a propriilor centre de producere;
��Posibilităţi de evitare a legislaţiei;
��Gradul de complexitate a practicii de apel şi arbitraj;
��Procedura de expropriere, în cele mai dese cazuri realizată prin metoda naţionalizării;
��Posibilitatea de repatriere a proprietăţii şi a capitalului etc.
Aspectele financiare ce prezintă interes pentru decizia investitorului sunt [98;157]:
��Avantajele financiare sub forma dividendelor pe care poate să le repartizeze în totalitate sau în
anumite proporţii, conform legislaţiei ţării în care a investit;
��Posibilitatea de a transfera total sau parţial beneficiile obţinute în urma activităţii sale
investiţionale;
��Avantaje fiscale sub forma reducerilor şi scutirilor de impozite, taxe vamale etc;
��Avantaje monetare în privinţa schimbului valutar şi lipsa restricţiilor în acest domeniu.
Procesul de atragere a investiţiilor este influenţat de următoarele componente: gestiunea
imaginii investiţionale, activitatea de promoţie investiţională şi stimularea investiţională directă
(schema 1.2.4).
Schema 1.2.4 Componentele procesului de atragere a investiţiilor* *Sursa: Luchian I., Cinic L - Abordări conceptuale asupra atractivităţii investiţionale prin prisma factorilor constitutivi -
Revista Economică 2006, nr.5, pag.58-63
Atragerea investiţiilor
Activitatea de promoţie investiţională
Gestiunea imaginii investiţionale
Stimularea investiţională directă
27
Imaginea investiţională a economiei se intercalează cu imaginea investiţională a ţării, care
la rândul ei constituie totalitatea concepţiilor (asociaţiilor) emotive şi raţionale, care sunt provenite
din toate caracteristicile ţării, experienţa proprie şi a informaţiei obţinute din diferite surse, care
influenţează crearea unei anumite imagini (concepţii) referitoare la posibilitatea şi necesitatea
desfăşurării procesului investiţional.
Gestiunea imaginii investiţionale urmăreşte scopul creării, dezvoltării şi distribuirii,
asigurării recunoaşterii imaginii investiţionale pozitive a teritoriilor.
Instrumentele de bază ale marketingului imaginii constituie măsurile comunicaţionale, care
demonstrează caracterul deschis al teritoriului pentru contacte şi care permit investitorilor străini de
a-l cunoaşte mai bine, de a constata existenţa şi substanţialitatea avantajelor disponibile.
Activitatea de promoţie a investiţiilor –reprezintă totalitatea măsurilor întreprinse în scopul
informării potenţialilor investitori şi atragerii capitalurilor lor antreprenoriale în economia ţării.
Aceasta cuprinde în primul rând campaniile de publicitate şi PR (Public Relations), incluzând
adresaţii concreţi şi a canalelor de distribuire a informaţiei, formelor ei optime, purtătorilor,
volumelor, regimurilor de timp ale prezentării ei.
Pentru a realiza cu succes promovarea politicii de atragere a investiţiilor de provenienţă
naţională sau străină este necesară relevarea a două aspecte de bază: intervenţia statului în viaţa
economică a ţării şi crearea unui climat de afaceri atractiv.
„Activitatea de promovare a investiţiilor cuprinde ansamblul de metode, tehnici şi
instrumente de atragere şi realizare a investiţiilor într-o ţară dată cu scopul creării atractivităţii ţării
respective şi a creşterii volumului de investiţii” [43,p.70]. În strategia activităţii de promovare a
investiţiilor sunt implicaţi următorii indicatori: avantajele comparative ale economiei, costurile de
producţie legate de localizarea şi operarea investiţiilor, activitatea de asigurare a serviciilor oferite şi
cadrul informaţional (schema 1.2.5).
Printre variabilele enumerate în cadrul activităţii de promovare a investiţiilor evidenţiem
următoarele argumente pro-alegere Republica Moldova: (i) vecinătatea cu ţările cu pieţe mari de
politiciii cursului de schimb valutar; (iv) nivelul scăzut al costurilor de producţie, în special de
salarizare. Toate modificările din cadrul economiei naţionale ce ţin de relansarea şi promovarea
reformelor economico-financiare trebuie elucidate prin mijloace audio-vizuale pentru încurajarea
penetrării afluxului de capitale antreprenoriale.
28
Schema 1.2.5 Activitatea de promovare a investiţiilor* *Sursa: elaborată de autor în baza Porter Michael E., The competitive Advantage of Nations, The Mac Millan
Press Ltd, London 1992, p.69-131
Odată cu promovarea reformelor de stabilizare şi asanare economică şi promovarea
activităţii de atragere a capitalurilor antreprenoriale străine, fiecare ţară ţinteşte realizarea anumitor
obiective [158]: (i) majorarea volumului de investiţii; (ii) ameliorarea imaginii ţării respective ca
teren adecvat de absorbţie a capitalurilor; (iii) creşterea calităţii investiţiilor străine prin selectarea
investitorilor; (iv) oportunităţi în selectarea numarului de firme străine-concurente care pretind spre
realizarea investiţiilor în cadrul unui proiect dat etc. Atragerea capitalului antreprenorial străin
presupune aplicarea unor tehnici de promovare, care vor conduce la stocarea, concentrarea şi
difuzarea informaţiei investitorilor potenţiali, prin marcarea oportunităţilor investiţionale care vo
forma imaginea pozitivă a ţării în cauză.
Reieşind din scopul urmărit, tehnicile de promovare aplicate în atragerea investiţiilor se
clasifică în trei grupe [157]:
I. Tehnici ce presupun formarea unei imagini veridice despre ţară (publicitate în ziare şi reviste
cu profil economic şi industrial, organizarea seminarelor de profil, delegaţii, participarea la
tîrguri şi expoziţii, distribuirea materialelor documentare etc).
Activitatea de promovare a investiţiilor
Avantajele comparative ale economiei
Costuri de producţie legate de localizarea şi operarea investiţillor
Activitatea de asigurare a serviciilor şi cadrul informaţional
*Sursa: pentru anii 1996-2000 – Moldova Investment Climate Assessment, World Bank, International Finance Corporation,2005,p.13, pentru anii 2001-2006 – Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova Anuarul Statistic 2000, 2004, 2006
Începînd cu anul 1990, în plan structural, economia Republici Moldova începe să-şi
piardă treptat caracterul industrial-agrar, fiind înlocuit de complexul agro-industrial. Astfel, analiza
contribuţiei elementelor de utilizări în formarea PIB-ului în anul 2006 denotă o diminuare a cotei
sectorului agricol de 6 ori faţă de anul 1996. Reducerea substanţială a sectorului agricol se poate
explica prin [58,p.25-29]:
• confruntarea unor riscuri compartiv mari cu riscurile altor sectoare; ceea ce diminuiază
interesul economic de dezvoltare a sectorului rural. Aceste riscuri înglobează: calamităţi
naturale – secete, îngheţuri, inundaţii;
• dependenţa excesivă de importul şi preţul hidrocarburanţilor;
• o mare parte a întreprinderilor agricole continuă o activitate în gospodăriile ţărăneşti, care
activează fără de schimbări esenţiale în structura organizatorică şi continuă modul de
funcţionare după schema colhozurilor sovietice;
• nivelele joase de salarizare a agricultorilor;
• fărămiţarea şi segmentarea suprafeţelor agricole realizată în baza privatizării terenurilor a
condus la mai multe efecte negative, ecoul cărora poate fi regăsit în următoarele aspecte:
- o bună parte din terenurile repartizate nu este prelucrată, fiind lăsată pîrloagă, astfel
randamentul acestor terenuri fiind nul;
- în cadrul procesului de repartizare a terenurilor nu s-a luat în consideraţie fertilitatea
solului, care de fapt în cea mai mare parte influenţează asupra recoltei aşteptate;
47
- lipseşte caracterul centralizator al intereselor comune ale gospodăriilor agricole. Fiecare
gospodărie agricolă independent îşi găseşte cumpărătorii, în cele mai dese cazuri producţia
fiind realizată la preţuri mici. Un alt scenariu de realizare a producţiei agricole – prin
intermediari. Fiind lipsiţi de caracterul de negociere, insuficienţă de informaţie şi penurie
de timp, producţia agricolă este realizată pe piaţa rurală la preţuri scăzute în raport cu
preţurile finale regăsite pe pieţele urbane;
- lipsa de mijloace tehnice şi tehnologice în prelucrarea unor suprafeţe agricole mari;
*Sursa:Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Buletin Statistic, 1998, 2001, 2003, 2006/1
1996
5.9
47.7
5.9
37.2
3.3
Surse bugetareMijloace proprii ale intreprinderilorMijloacele populatieiMijloacele investitorilor strainiAlte surse
2006
8.4
70.2
2.518 0.9
Surse bugetareMijloace proprii ale intreprinderilorMijloacele populatieiMijloacele investitorilor strainiAlte surse
52
Posibil că această creştere a fost determinată de paşii pe care i-a întreprins Guvernul ţării
în scopul ameliorării climatului de afaceri al statului:
• adoptarea Concepţiei Politicii Industriale a Moldovei pentru anii 1996-2000,revizuită în 2006;
• în anul 1997 a fost creată Agenţia pentru Atragerea Investiţiilor Străine, care în 2001 a devenit
parte componentă a Organizaţiei de Promovare a Exporturilor, denumită Departamentul de
Promovare a Investiţiilor Străine;
• elaborarea proiectului Strategiei de Dezvoltare a Industriei Republicii Moldova pînă în anul
2015;
• a fost creată Agenţia Naţională de Protecţie a Proprietăţii Intelectuale a Republicii Moldova;
• în anul 2004 în Republica Moldova a fost creată Asociaţia investitorilor străini;
• în anul 2001 Republica Moldova a devenit membru al Organizaţiei Internaţionale a
Comerţului;
• în octombrie 2001 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia Investiţională a Republicii
Moldova [21];
• un alt program de facilitare a activităţii de investiţii a fost elaborat de Guvernul Republicii
Moldova în luna februarie 2005 – “ProInvest”[16];
• Reforma Regulatorie, Programul de facilitare a activităţii de investiţii ProInvest pentru anii
2005-2006, elaborarea Codului N 259-XV cu privire la Ştiinţă şi Inovare al Republicii
Moldova aprobat la 15.07.2004, elaborarea şi aprobarea Legii Republicii Moldova privind
dreptul de autor şi drepturile conexe din 08.02.2003 etc.;
• de la 1 ianuarie 2006 relaţiile comerciale ale UE cu Republica Moldova au căpătat o nouă
sistemă de privilegii GSP-plus, care a înlocuit sistemul de privilegii GSP, care a fost acordată
de către UE Republicii Moldova în contextul Acordului de parteneriat şi colaborare pînă la
sfîrşitul anului 2005. Noul sistem presupune micşorarea taxelor vamale la importul produselor
fabricate în Republica Moldova pe pieţele ţărilor-membre ale UE.
Mijloacele investitorilor străini utilizate în anul 2005 pentru finanţarea capitalului fix au
avut o diminuare cu 18,2% faţă de anul 1999 (graficul 2.1.4). Investiţiile în capitalul fix realizate
din surse străine de finanţare, reflectă întru totul atitudinea şi aprecierea climatului investitţional
al ţării de către investitori.
Investiţiile străine alocate în întreprinderile din Republica Moldova relevă sectoarele ce
trezesc un interes investiţional sporit în viziunea investitorilor (tabela 2.1.1).
53
Tabela 2.1.1 Investiţiile străine alocate în întreprinderile din Republica Moldova,
anii 2004,2005 (mln lei)* anii Sectoarele Republicii Moldova
2004
2005
Agricultura -148,6 2810,7 Industria prelucrătoare 183913,5 526622,1 Comerţul cu amănuntul şi cu ridicata 315024,0 710397,0 Serviciile, dintre care: - construcţii - transport -activitatea financiară -tranzacţii imobiliare, închirieri, activ. de business -hoteluri
6802,4
-213818,3 92201,8 94681,8 6863,2
-648,7
-103139,8 96403,2
226319,9 26274,7
*Sursa: Anuarul Statistic al RM, 2006 Clasificarea ISD direcţionate în întreprinderile din Republica Moldova pe sectoarele
economiei naţionale a fost iniţiată din anul 2004. Din aceste motive, datele se prezintă doar pentru
2 ani. Locurile de leader în cadrul investiţiilor străine îl ocupă industria prelucrătoare şi
operaţiunile cu imobilul (ceea ce se explică prin apariţia unui număr mare de întreprinderi ce se
ocup de vînzările în leasing a diverselor utilaje, autovehicule, etc), acestea au crescut în anul 2005
respectiv de 3 ori şi de 2,4 ori faţă de anul 2004. În ramura agricolă au survenit modificări radicale
– tendinţa de dezinvestire a cedat locul unui interes sporit al investitorilor (se consideră că factorii
interesului sunt vecinătatea cu UE şi produsele ecologic pure cultivate pe teritoriul Republicii
Moldova). În lista sectoarelor prezentate se evidenţiază şi ramurile în care au avut loc puternice
procese de dezinvestire, printre care enumerăm: ramura transporturilor şi a construcţiilor.
Analiza realizată doar confirmă impactul negativ al degradării mijloacelor de producţie şi
a insuficienţei de resurse financiare asupra procesului de revitalizare a industriei. Procesul
investiţional în Republica Moldova, conform cercetărilor realizate, are loc preponderent în baza
resurselor proprii ale agenţilor economici naţionali. Ceea ce, în fapt, este insuficient pentru
modernizarea şi renovarea industriei. De aici reiese importanţa atragerii capitalurilor
antreprenoriale străine
Una din posibilităţile creării atractivităţii investiţionale este elaborarea unei strategii
privind atragerea investiţiilor directe în economia ţării pentru o perioadă medie 2006-2010 [18].
Viziunea strategică a acesteea ar fi accentuarea sectoarelor proritare ale economiei naţionale, care
prezintă interes atît pentru investitorii autohtoni cît şi pentru cei străini.
Este cazul ca Republica Moldova să urmeze o abordare bilaterală privind investiţiile în
sectoarele prioritare [17]: în primul rînd – direcţionarea investiţiilor în sectoarele prioritare trebuie să
54
ţină cont de caracterul de mobilizare a fluxurilor de capital antreprenorial necesar pentru creşterea
economică a ţării, fortificînd competitivitatea RM; în al doilea rînd – trebuie păstrată flexibilitatea
deciziilor de canalizare a acestor capitaluri în dependenţă de cerinţele înaintate de piaţa
internaţională.
Conform proiectului “Viziune şi Strategie privind Investiţiile Străine Directe şi
Dezvoltarea Exportului”, Republica Moldova se axează pe 5 sectoare prioritare [17]:
1. „Informaţii şi Tehnologia Comunicaţiilor – potenţialul de creştere este semnificativ, în
special în formă de export. Serviciile IT şi de elaborare a sofware în Uniunea Europeană
înregistrează cel mai înalt ritm de creştere la nivel mondial: +5,6% şi 5,9% respectiv; oferind o
posibilitate companiilor de soft din Republica Moldova să se orienteze nu doar pe deservirea pieţei
interne ci şi a celei externe. Creşterea evolutivă a cererii consumatorilor: sectorul IT pentru
Republica Moldova este privit în calitate de sursă de inovaţie. În UE se înregistrează o creştere
semnificativă a cheltuielilor pentru sisteme de securitate IT în comparaţie cu cheltuielile realizate
în Republica Moldova pentru aceste scopuri. În ultimul timp, pe larg sunt utlizate tehnologiile
informaţionale în sectorul public, inclusiv implimentarea sistemului e-government în majoritatea
ţărilor dezvoltate sporeşte cererea pentru servicii IT.
regionale (şi potenţialul local într-o anumită măsură) este semnificativ graţie următoarelor: o
ameliorare considerabilă a avut loc în sistemele de transportare internaţională, precum şi a
sistemului de comunicare, au creat o piaţă globală înalt competitivă, posibilităţi de expansiune a
pieţei favorizată de majorarea numărului de consumatori şi a cererii la noi surse de aprovizionare,
dorinţa mondială de a promova bio-diversitatea nu trebuie trecută cu vederea şi de către Republica
Moldova.
3. Textile/Confecţii – piaţa globală este în creştere, oferind perspective de export
Republicii Moldova, datorită următoarelor tendinţe: trendul ce înregistrează o ascendenţă în
transferul capacităţilor de producere din ţările dezvoltate în ţările cu costuri de producere mai
reduse şi parteneriatul inovativ prin promovarea principiului „ready-to-use/sell”; eroziunea
avantajelor de cost ale ţărilor noi membre ale UE, fapt ce oferă o oportunitate pentru următorii trei-
patru ani; principiile „fast-fashion/pronto-moda/mode a la minute” devin tot mai importante pe
pieţele de consum, proximitatea pieţei de consum a UE versus China. Creşte cererea în ţările CSI,
graţie dezvoltării clasei sociale mijlocii (actualmente cererea este evaluată la 14 mlrd dolari, dar
aceasta se află într-o continuă creştere cu 5% anual). Pentru favorizarea producerii naţionale ar fi
binevenită aplicarea cotelor pentru articolele textile produse în China. Aplicarea pe larg a tendinţei
recente – promovarea mărcilor provenite din Republica Moldova pe pieţele de desfacere externe.
55
Persistă oportunităţi de deschidere a unităţilor de producere pentru ţările CSI care vor conduce la
mărirea pieţei locale pentru produsele existente.
4. Sectorul serviciilor tehnice/de afaceri prestate la distanţă pentru alte ţări (sector nou) –
piaţa pentru astfel de servicii înregistrează o creştere semnificativă, oferind numeroase opotunităţi de
export Republicii Moldova. Esenţa activităţii acestui sector constă în deservirea la distanţă a
clientului graţie mijloacelor moderne de telecomunicaţie. Spre exemplu: centru de procesare a
operaţiunilor cu carduri al SA„Victorabank” deserveşte o parte a sistemului bancar şi alte bănci de
peste hotarele ţării. Sau un exemplu elocvent al acestui tip de serviciu este implantarea serverului în
Republica Moldova, prin intermediul căruia se va deservi un client din Germania, iar depozitul de
unde vor fi livrate produsele este amplasat în Elveţia. Oportunităţi pentru Republica Moldova sunt
următoarele tendinţe înregistrate în ţările înalt dezvoltate: lipsa şi vîrsta înaintată a profesioniştilor
înalt calificaţi şi specializaţi în diverse sectoare ce necesită un grad avansat de pregătire profesională
şi calificare în ţările dezvoltate (ex.Elveţia, Ţările Nordice, Marea Britanie, SUA); creşterea cererii
pentru serviciile dezvoltate IT şi BPO (business process outsourcing) la costuri joase, crearea pieţei
pentru serviciile tehnice prestate la distanţă pentru alte ţări în ţările nevorbitoare de limba engleză;
prezenţa unor cereri mai complexe, care favorizează dezvoltarea cunoştinţelor înalte şi abilităţilor
analitice; sporirea cererii pentru inovaţii, rapiditate şi soluţii de valorificare mai eficientă a resurselor
financiare în toate ţările dezvoltate, oferind oportunitatea prestării acestor servicii ţărilor atractive
din punct de vedere al costurilor.
5. Energia durabilă – pentru Republica Moldova potenţialul de creştere este la nivel local şi
este determinat de faptul că actualmente este o necesitate stridentă de a reduce dependenţa de
importul de resurse energetice (importul constituie 94% din totalul consumului de energie). Aceasta
se poate realiza prin posibilităţi de implantare a noilor tehnologii ce permit extragerea bio-
etalonului. Se prognozează că pe plan mondial, către anul 2010, energia durabilă va constitui 10%
din totalul consumului de energie vizavi de cele 4-5% utilizate în prezent, de aceea republica trebuie
să profite de avantajele comparative de care dispune, să focuseze atenţia pe dezvoltarea activă a
tehnologiilor inovative în ţările cu agricultura intensivă, precum este Brazilia”.
Ramurile prioritare pentru Republica Moldova au fost menţionate, dar alegerea acestora
trebuie argumentată (figura 2.1.1). Fiecare din aceste ramuri selectate deţine un şir de avantaje
competitive de care actualmente dispune Republica Moldova. Şi pentru ca în viitorul apropiat să nu
ne pomenim doar o simplă periferie în cadrul sistemului economic mondial este necesară utilizarea
la maximum a tuturor oportunităţilor deţinute de economia naţională.
56
Schema 2.1.1 Ramurile prioritare al
Schema 2.1.1 Ramurile prioritare ale economiei naţionale* *Sursa: elaborată de autor în baza proiectului Viziune şi Strategie privind Investiţiile Străine Directe şi
Dezvoltarea Exportului pentru perioada 2006-2010, iunie 2006
Necesitatea selectării ramurilor prioritare este motivată prin formarea de către stat a unor
mecanisme ce ar conduce la redistribuirea resurselor financiare a agenţilor economici. Unul din
mecanismele pe larg aplicate este cel al fiscalităţii – mecanismul administrării fiscale: acordarea
înlesnirilor fiscale, tarifelor şi taxelor vamale facilitare, subsidierea şi protecţionismul bazat pe
taxele înalte de import şi accesul restrictiv pe teritoriul ţării al bunurilor de provenienţă străină. Ca
exemple ne pot servi Republica Korea – în anii 1960-1970 – statul a subsidiat exportul bunurilor
fabricate în cadrul ramurilor strategice ale ţării, a permis importul materiei prime şi a materialelor
Economia RM
Informaţii şi Tehnologia
Comunicaţiilor
Sectorul agricol
Textile/Confecţii
Sectorul serviciilortehnice prestate la
distanţă pentru alte ţări
Energia durabilă
• niveluri scăzute de salarizare, • forţa de muncă competentă şi
calificată, • experienţa de lucru cu companii
europene şi americane, • 40 mii specialişti funcţionează în
domeniul ITC, • 550 companii ITC sunt ofiial
înregistrate în Republica Moldova incluzînd 154 care funcţionează în domeniul programării
• forţa de muncă specializată în producerea culturilor agricole de valoarea înaltă
• clima şi solul favorabil, • accesul favorabil al produselor
agricole pe piaţa UE, • potenţialul înalt pentru diversificarea
pieţelor de desfacere a producţiei sectorului agricol şi sporirea volumului exportului
• creşterea continuă a numărului întreprinderilor care implimentează sisteme de standardizare internaţionale
• aşezarea geografică favorabilă, ceea ce permite reacţia promtă la noie tendinţe în modă
• baza de cost relativ redusă a companiilor textile din Republica Moldova
• companiile leader atractive care pot fi promovate pentru încurajarea investitorilor
• regim vamal favorabil (lipsa restricţiilor cantitative – a cotelor, contingentelor) la exportul şi importul textilelor şi a produselor din ele
• experienţa în respectarea standardelor investitorilor străini (ex. experienţa de exportare a materiei prime către companiile autohtone)
• forţa de muncă calificată (o mareparte a populaţiei sunt bilingvi –limba română şi rusă)
• prezenţa unui număr mare decetăţeni moldoveni la lucru în maimulte ţări dezvoltate, care pot fiantrenaţi în sectoarele în careacele ţări duc lipsa deprofesionalişti înalt calificaţi
• capacitatea de a opera în procesulde afaceri
• nivelul redus al salariilor
• capacităţile existente: 2hidrocentrale Dubăsari şi Costeşti,generatoare de biomase dinMoldova
• pămîntul agricol în calitate dematerial de testare pentruproiectele de cercetare îndomeniul producerii bio-etalonului
• sinergia dintre esenţa noului brandal Moldovei şi asocierea cutehnologiile ecologice
57
şi a tehnologiilor necesare modernizării economiei fără de achitarea taxelor vamale. În Franţa, pînă
în 1986, statul a structurat reglementarea activităţii economice pe asociaţii ramurale, care îşi
asumau angajamente să respecte realizarea volumului de investiţii planificate. Statul, în schimb, le
acorda subsidii, facilităţi fiscale, regimuri facilitare de amortizare, credite prevelegiate, etc. O
situaţie similară este înregistrată actualmente în China contemporană. Toate ramurile industriale
prioritare – de construcţie a automobilelor, textilă, electronica, chimică, agricultura – sunt protejate
de taxe vamale înalte. Către anul 2002 taxele de import la ramura constructoare de maşini atingeau
80-100%, odată cu intrarea în Organizaţia Comerţului Internaţional nivelul taxei s-a diminuat la
25% în anul 2006.
Relansarea economiei naţionale presupune un volum şi o structură corespunzătoare a
investiţiilor, care vor contribui la modernizarea tehnicii şi tehnologiilor învechite atît moral cît şi
fizic. În cadrul acestei strategii se evidenţiază aplicarea marketingului teritoriului. Strategia în
cauză cuprinde patru “pietre de temelie”: produsul teritoriului, preţul produsului teritorial,
amplasarea şi promoţia teritoriului. Toate sectoarele evidenţiate necesită influxuri masive de
investiţii reflectate atît prin capital antreprenorial cît şi prin echipamente moderne, structuri
organizatorice optime, management raţional şi eficient, ieşire pe piaţa UE. Prin urmare toate
încercările de a ameliora climatul investiţional al Republicii Moldova are drept ţintă atragerea
investiţiilor, acestea fiind considerate catalizator al implimentării proceselor inovaţionale pe
teritoriul ţării noastre.
Pe lîngă implementarea activă a marketingului teritoriului ce promovează imaginea
investiţională pozitivă a ţării, un factor important în atragerea investiţiilor în economia naţională îl
constituie gradul de dezvoltare a sistemului financiar al ţării. Nu se poate nega importanţa surselor
de origine autohtonă de concentrare şi mobilizare a capitalurilor temporar libere: acestea fiind piaţa
bancară şi piaţa de capital. Prin analiza acestui binom se va identifica rolul fiecăruia în procesul de
acumulare şi distribuire a disponibilităţilor temporar libere. Se vor pune în evidenţă factorii
determinanţi de atragere a fluxurilor monetare în fiecare sistem, relevîndu-i pe cei oportuni şi pe cei
care inhibează procesul de acumulare a capitalurilor.
Pe parcursul cercetărilor realizate, pe lîngă cele două resurse tradiţioanle de finanţare –
piaţa de capital şi piaţa bancară – a fost depistată o nouă sursă: transferurile remitenţilor. Analiza
experienţei internaţionale a permis să fie deduse cîteva propuneri, care practic pot fi implementate şi
pe teritoriul RM.
58
2.1.1 Rolul pieţei bancare în procesul atragerii investiţiilor în economia
naţională Modificările în sistemul bancar, fie ele cu impact pozitiv sau negativ, influenţează gradul
de creditare şi respectiv stabilirea preţului la creditele contractate agenţilor economici.
Accesibilitatea la resursele împrumutate este unul din factorii economici ce influenţează decizia
investitorilor de a lansa o activitatea pe teritoriul unei ţări. Deseori, resursele proprii sunt
insuficiente pentru menţinerea activităţii investiţionale şi investitorul trebuie să cunoască care sunt
posibilităţile lui de a accesa piaţa creditului din ţară. Unul din cei mai mari ofertanţi ale resurselor
financiare este sistemul bancar.
În economia Republicii Moldova dinamica evoluţiei numărului de bănci comerciale are o
tendinţă descendentă, fapt ce se datorează politicii promovate de BNM. Banca Naţională a Moldovei
tinde spre instaurarea unei stabilităţi şi minimizări a riscrilor parvenite din sistemul bancar şi
modalitatea la care s-a recurs este una din cele mai drastice, dar eficiente – majorarea capitalului
normativ total. CNT a fost majorat timp de 2 ani (2002-2004), la fiecare jumătate de an cu un anumit
cuantum, astăzi acesta stabilindu-se la 50 mln lei pentru capitalul minim necesar al autorizaţiei de tip
A. De fapt, numărul mare al băncilor comerciale într-o economie nu pot reflecta gradul stabilităţii şi
al lichidităţii înalte ale acesteea.
Graficul 2.1.1.1 Dinamica acordării creditelor pe termen scurt, mediu şi lung
de către sistemul bancar al RM, anii 1998-2006 (mii lei)*
0
2000
4000
6000
8000
Credite bancare pe termen lung Credite bancare pe termen mediu Credite bancare pe termen scurt
Credite bancare pe termen scurt 1906 1233 1322 1465 1534 2468 2527 3029 3424
Credite bancare pe termen mediu 347 469 1140 1158 2615 3459
*Sursa: Buletin informativ Nr.1 (107) ianuarie 2006, **Buletin informativ Nr 8 (114) august 2006
Anii 2004 şi 2005 sunt caracterizaţi de o activitate economică scăzută. Ca excepţie apare
anul 2003, cînd a avut loc tranzacţia în baza tenderului efectuat cu hîrtiile de valoare ale SA „Efes
Vitanta Moldova Brewery”) în valoare de 157 mln lei, sumă considerată enormă pentru bursa de
valori a RM.
Se constată existenţa unui şir de factori care fac imposibilă aplicarea pieţei valorilor
mobiliare ca mecanism de mobilizare a capitalurilor antreprenoriale. Motivele acestei situaţii pasive
sunt reflectate în următorele [120,p.84-87;149,p.1-3;150,p.2-3]:
• În RM, necătînd la dezvoltarea slabă a sectorului industrial, un şir de întreprinderi funcţionează
cu succes (SA „Efes Vitanta Moldova Brewery”, SA”Bucuria”, SA”Franzeluţa”, SA”Carmez”,
etc.). Hîrtiile de valoare ale acestor companii se bucură de un interes sporit în mediul
investitorilor. Problema constă în faptul că acţiunile unui număr mare de întreprinderi sunt
subevaluate, ceea ce se explică prin concentrarea unor pachete mari de acţiuni în posesia unui
grup restrîns de acţionari. În cazul unor interese strategice se presupune deţinerea acţiunilor pe o
perioadă îndelungată, ceea ce diminuiază numărul acţiunilor care circulă pe piaţa de capital.
Astfel în RM, se înregistrează un coeficient scăzut al Free Float (cota parte a acţiunilor ce se
află în circulaţie liberă). Deşi numărul mic al acţionarilor nu influenţează numărul tranzacţiilor
realizate pe piaţă, volumul mic al emisiunilor poate destabiliza şi dezechilibra piaţa hîrtiilor de
valoare. Un exemplu absolut opus situaţiei înregistrate pe piaţa hîrtiilor de valoare din RM îl
reprezintă SUA cu prezenţa unei burse de valori bine dezvoltate. În SUA, de asemenea este
caracteristică situaţia cu un număr mic al acţionarilor ce deţin pachete semnificative de acţiuni,
dar numărul acţiunilor emise este enorm – întreprinderile cotate la bursa de valori din New-York
emit un număr de acţiuni ce depăşesc 1 mlrd bucăţi [141,p.12-19]. În final, prezenţa unui grup
mic de acţionari strategici nu influenţează negativ volumul tranzacţiilor pe piaţa hîrtiilor de
valoare. Prin urmare, emisiunea unui număr mare de acţiuni apare ca o soluţie eficientă de
atragere a noilor surse investiţionale. Una din evenimentele importante înregistrate la Bursa de
67
Valori din Moldova este plasarea pentru prima dată a obligaţiunilor corporative, emise de
compania de leasing SA „Maib-Leasing”. În baza unei tranzacţii au fost realizate 56,96% din
volumul emisiunii (valoarea nominală a unei acţiuni fiind de 10000 lei).
• Specialiştii consideră că acest indicator CNVM-32 nu este unul clasic, deoarece economia în
Republica Moldova practic nu funcţionează. Activitatea pe piaţa bursieră a Moldovei este atît de
pasivă încît, indicatorul nu poate fi utilizat în planificările financiare, speculaţii şi alte operaţiuni
de afaceri. În prezent, fluctuaţiile indicatorului CNVM-32 nu reflectă anumite tendinţe ale pieţii,
ci aşteptările speculative a emitenţilor ce sunt incluşi în calculul acestui indicator. Trebuie
remarcat faptul că, în statele dezvoltate indicele bursier este unul din cei mai obiectivi indicatori
a business-ului şi activităţii financiare din ţară, ceea ce nu putem afirma despre piaţa valorilor
mobiliare din Republica Moldova, care, din păcate, nu reflectă situaţia reală a economiei
naţionale. Ce fel de tendinţe pot persista pe piaţa valorilor mobiliare din Republica Moldova în
cazul cînd acţiunile emitenţilor incluşi în calculul indicatorului CNVM-32 nu sunt speculate, nu
se înregistrează zilnic operaţiuni de cumpărare-vînzare, şi în care se presupune doar o simplă
redistribuire a proprietăţii?
• Extinderea tranzacţiilor bursiere cu acţiunile întreprinderilor este inhibată din lipsa de resurse
financiare ale particpanţilor pieţei. La bursa de valori a RM deosebim două categorii de
participanţi:
I. Întreprinderile-emitente – care, de facto, nu sunt pregătite nici juridic nici financiar
pentru emisiuni masive ale acţiunilor sale. Mobilul unei emisiuni mari ale acţiunilor îl
constituie menţinerea unui preţ de piaţă atractiv al acţiunii. O bună parte din
întreprinderile moldoveneşti funcţionează la nivel de profit zero sau pierderi. În situaţiile
în care întreprinderile înregistrează profit, beneficiul nu este direcţionat către emisiunea
suplimentară a acţiunilor, ci este orientat spre modernizarea şi retehonologizarea
procesului de producţie (în scopul de a majora competitivitatea produselor fabricate). O
situaţie opusă este caracteristică întreprinderilor străine, care sunt cointeresate în
menţinerea unei cotări atractive ale acţiunilor sale, aceasta influenţînd asupra rating-ului
de creditare a companiei. Cu cît este mai înalt acest rating cu atît cresc şansele de a
contracta credite bancare. O astfel de interdependenţă nu este înregistrată în RM şi din
aceste considerente emitenţii nu pot fi analizaţi ca participanţi activi la bursa de valori;
II. A doua categorie sunt participanţii profesionişti, care prezintă interesele unor grupe de
investitori:
* investitorii privaţi – interesul acestui grup este foarte nesemnificativ. O bună parte din
populaţie şi-a pierdut încrederea în reprezentanţii intereselor sale – fondurile de
68
investiţii. Bonurile patrimoniale investite în activitatea anumitor întreprinderi, care au
fost realizate la sfatul şi îndrumările fondurilor investiţionale, şi-au pierdut valoarea: fie
din motivul lichidării întreprinderii în care s-a investit, fie din motivul lichidării
fondului investiţional, fie (în cel mai bun caz) a unor achitări nesemnificative a
dividendelor. Din aceste considerente nu putem evalua investitorii privaţi ca o categorie
primordială în realizarea unor investiţii serioase.
* investitorii instituţionali, în cadrul cărora putem atribui – băncile comerciale,
companiile de asigurare, fondurile de pensii non-statale, etc. În cele mai dese cazuri
interesele acestui grup de investitori sunt speculative şi vizează realizarea tranzacţiilor
pe termen scurt pe piaţa valorilor mobiliare; dar concomitent resursele financiare
direcţionate spre achiziţia acţiunilor unei companii sunt recepţionate de aceasta ca sursă
investiţională suplimentară care-i permite la moment să-şi continuie sau să-şi extindă
activitatea sa productivă.
* investitorii străini – sunt o categorie importantă de participanţi, de sursele cărora sunt
gata să beneficieze orice companie autohtonă (graficul 2.1.2.2). Alegerea uneia din
companiile naţionale în care se vor investi capitalurile antreprenoriale străine sunt o
reflecţie a încrederii în prosperitatea afacerii economice, este un indicator de soldare
pozitivă a activităţii întreprinzătorilor. În momentul realizării investiţiilor străine
directe în activitatea unor întreprinderi, investitorii străini devin acţionarii acestora.
Graficul 2.1.2.2 Gradul de participare a investitorilor străini în activitatea economică a RM pentru anul 2006, %
Italia41%
Slovenia 19%
Franta14%
Olanda 9%
Turcia8%
alte state9%
Italia Slovenia Franta Olanda Turcia alte state
Sursa: www.cnvm.md
Cea mai semnificativă cotă parte în cadrul investiţiilor realizate le deţin investitorii din
Italia, care au achiziţionat sută la sută banca comercială “Eximbanc”, fiind urmată de
Slovenia şi Franţa.
69
• Un spectru îngust al tranzacţiilor şi a posibilităţilor de realizare a acestora la bursă, blocarea
anumitor tranzacţii cum ar fi REPO;
• Inhibarea activităţii fondurilor investiţionale (unii dintre cei mai activi participanţi ai bursei de
valori din RM), explicaţia fiind reorganizarea acestora.
Din aceste considerente este o situaţie care se repetă din an în an, cînd volumul
tranzacţiilor extrabursiere îl depăşeşte pe cel bursier. Astfel, în anul 2000 depăşirea a fost cu 409
mln lei, în 2001 – cu 56 mln lei, în 2002 – 231 mln lei, în 2004 – 248 mln lei, în 2005 – cu 126
mln lei [150,p.2-3]. Acest fenomen poate fi motivat prin:
- pe piaţa extrabursieră se duce o joacă fără de regului,
- predomină posibilitatea realizării tuturor tranzacţiilor la un preţ ce nu poate fi verificat;
- executarea tranzacţiei cu plata amînată.
Tendinţa se va menţine atît timp cît vor exista limite şi restricţii aspre ce diminuiază
atractivitatea realizării tranzacţiilor la bursă.
Din cele expuse se pot concţuziona următoarele:
1) actualmente, Bursa de Valori din Moldova nu-şi exercită pe deplin funcţiile sale de mecanism
investiţional şi real este aplicat în această calitate de un număr mic de întreprinderi;
2) la moment bursa de valori nu este concepută ca o sursă alternativă a creditelor bancare;
3) mobilul interesului sporit a întreprinderilor faţă de bursa de valori este bazat pe diminuarea
cheltuielilor de tranzacţionare (este mai eficientă atragerea investiţiilor pe piaţa de capital în
raport cu contractarea unui credit bancar);
4) investitorii primordiali ai pieţei sunt investitorii instituţionali şi investitorii străini;
5) criza financiară din anul 1998 a avut o influenţă negativă asupra întregii economii naţionale,
inclusiv şi asupra bursei de valori. Dar de fapt, ca şi orice criză, aceasta a contribuit la
eliminarea tehnologiilor neeficiente, dispariţia participanţilor slabi ale pieţei, majorarea
eficienţei în organizarea sistemului de infrastructură;
6) este necesară accentuarea dezvoltării pieţei secundare a Bursei de Valori din Moldova.
Cercetările realizate denotă următoarele: piaţa bancară în Republica Moldova cunoaşte o
dezvoltare mult mai virtiginoasă decît piaţa valorilor mobiliare. Lipsa unei pieţe de capital bine
dezvoltate limitează accesul la surse suplimentare de finanţare. În acest context de idei, se
identifică o sursă de finanţare absolut nouă, care fiind corect dirijată poate fi canalizată în
activitatea investiţională a ţării prin intermediul unor instituţii financiare specializate – băncile de
investiţii, fondurile de pensii, etc. Este o sursă de provenienţă străină, dar remitenţii acestor
disponibilităţi băneşti sunt cetăţenii Republicii Moldova – fluxurile de capital provenite de peste
hotarele ţării.
70
2.1.3 Potenţialul investiţional apărut ca reminiscenţă a deficienţelor economice din Republica Moldova
O mare atenţie se acordă fluxurilor de capital internaţional – investiţii străine directe,
investiţiile de portofoliu, corporaţiile transnaţionale,etc. – capitalurilor ce pot fi contractate pe piaţa
bancară sau pe piaţa valorilor mobiliare cu posibilitatea de renovare a industriilor, care vor conduce
la rîndul său la o ameliorare a situaţiei economice în ansamblu. Degradarea sectorului industrial,
după cum a fost menţionat anterior, a cauzat reducerea numărului de locuri de muncă, lăsînd o bună
parte a populaţiei active fără de surse de existenţă. În aceste condiţii, o bună parte a populaţiei active
a migrat peste hotare în căutarea unui lucru, ce-i va permite un trai mai decent. Majoritatea
veniturilor obţinute de cetăţenii Republicii Moldova peste hotarele ţării sunt remise acasă prin
diferite modalităţi.
O atenţie mică a fost acordată fluxurilor de mijloace băneşti provenite din transferurile
realizate de către cetăţenii Republicii Moldova ce se găsesc la lucru peste hotare. Depistăm că
fluxurile remitenţilor sunt destul de impunătoare, fiind comparate cu fluxurile de ISD, de fluxurile
resurselor financiare ale pieţilor de capital.
În baza graficului 2.1.3.1 se poate declara că pe, plan mondial, se înregistrează un trend
pozitiv al fluxurilor de remitenţe în comparaţie cu fluxurile oficiale realizate de guvernele statelor.
Volumul remitenţelor depăşeşte cu mult fluxul de resurse financiare de pe piaţa de capital. Pentru
ultimii trei ani (2000-2003) volumul investiţiilor străine directe s-a diminuat simţitor, cedînd
poziţiile de la 180 mln$ la 128 mln$ pentru anul 2003 [90,p.10] în comparaţie cu fluxurile
remitenţilor care au crescut de la 20 mln$ în 2000 la 90 mln$ în 2003.
Graficul 2.1.3.1 Fluxurile de resurse orientate spre ţările în curs de dezvoltare, anii 1998-2003, (mln US$)*
*Sursa: UK Remittance Market, 2005, pag.10
71
Discrepanţele dintre fluxurile de bani transferate de remitenţii de peste hotare şi fluxurile
de capital dintre ţări presupun:
��iniţial, tansferurile remitenţilor se clasifică ca transferuri curente şi se reflectă în contul
curent al balanţei de plăţi, pe cînd fluxurile de capital sunt reflectate în contul de capital sau
cel financiar,
��transferurile curente sunt o parte a PNB, pe cînd fluxurile de capital sunt o parte a PIB-ului,
��fluxurile de capital dintre ţări reprezintă modificări dintre activele şi datoriile rezidenţilor
faţă de nerezidenţi, pe cînd transferurile remitenţilor sunt mişcările mijloacelor băneşti dintre
cetăţenii ţării de origine; respectiv fluxurile băneşti ale remitenţilor nu fac parte din importul
capitalului efectuat de ţările străine, ci mai degrabă o transmitere a capitalului de către
cetăţenii ce lucrează peste hotare celor din ţara de origine.
Diferenţe conceptuale dintre noţiunile – transferurile băneşti ale remitenţilor şi fluxurile
internaţionale de capital – sunt, dar să încercăm analiza transferurilor remitenţilor ca o posibilitate de
majorare a fondurilor accesibile ce pot fi investite în ţara remitentului. Transferurile remitenţilor
apar ca o sursă alternativă de investire în economia ţării.
Actualmente în Republica Moldova remitenţele constituie de la 25% pînă la 30% din PIB-
ul ţării*, ceea ce ne face să conştientizăm că sunt nişte fluxuri enorme de disponibilităţi băneşti care
în mod direct sau indirect influenţează asupra dezvoltării economice a statului.
În conformitate cu datele prezentate de BNM, prin intermediul băncilor comerciale din
Moldova au fost înregistrate transferuri băneşti ale remitenţilor de peste hotarele ţării în sumă de
650mln $ pentru anul 2006 (graficul 2.1.3.2).
Se constată o continuă creştere a fluxului de resurse financiare provenite de peste hotarele
ţării. Aceste fluxuri au crecut în anul 2006 aproximativ de 5,7 ori în comparaţie cu anul 1997. Din
motivul că o mare parte a transferurilor se remit ilegal (prin intermediul canalelor neoficiale)
volumul disponibilităţilor băneşti fluctuiază între 600mln$ şi 1mlrd$.
* procentul remiterilor în PIB este estimat de diferite organizaţii: Fondul Monetar Internaţional pentru anul 2004 a evaluat la 25%, Banca Mondială pentru anul 2004– de la 25% pînă la 30%
72
Graficul 2.1.3.2 Transferurile băneşti ale remitenţilor parvenite prin sistemul bancar, anii 1997-2006 (mln USD)*
520
650
111
216.2
154122
257.2317
401
114
0
100
200
300
400
500
600
700
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
*Sursa: BNM, Raport anual 2000, 2002, 2004, 2006
Analiza destinaţiei acestor transferuri este necesară la identificarea rolului remitenţelor în
dezvoltarea economică continuă a ţării. O jumătate din transferurile remise sunt utilizate pentru
consumul curent, a cincea parte pentru economii şi doar 7% sunt investite în business (figura
2.1.3.1). Raportul Labor Migration in the Republic of Moldova [57] a determinat că structura
bugetului recipienţilor este următoarea: (i) rambursarea datoriilor; (ii) cheltuieli curente (produse
alimentare, îmbrăcăminte,etc); (iii) cheltuieli speciale (pentru educaţie, pentru tratament, mobilarea
Instituţiile financiare locale, în urma unor analize, au determinat că transferurile
remitenţilor practic nu sunt utilizate ca capital iniţial pentru lansarea unei afaceri şi foarte rar sunt
investite într-o afacere curentă. De exemplu, ProCreditBank – instituţie financiară ce finanţează
business-ul mic şi mijlociu – indică că doar 1% din împrumuturile acordate sunt cofinanţate din
sursele remitenţilor în scopuri de iniţiere a unei afaceri [59,p.29].
73
Investitii active, 7%
Economii, 21%
Investitii pasive, 22%Plata datoriilor,
8%
Cheltuieli curente, 22%
Cheltuilei speciale, 20% Investiţii în business 7%
Fonduri
consumate
50% Fonduri
mobilizate
43%
Figura 2.1.3.1 Structura utilizării remitenţelor*
*Sursa:Labor Migration in the Republic of Moldova, autori: Ghencea Boris, Igor Gudumac, Chisinau, Moldova: Moldova Microfinance Alliance and Soros Foundation, 2004
Figura 2.1.3.1 demonstrează că resursele (fondurile consumate + investiţiile pasive =78%)
provenite de peste hotarele ţării remise de către migranţii Republicii Moldova practic sunt
consumate. Sumele remitenţelor sunt enorme. Pentru economia naţională este benefică atragerea
acestor sume prin crearea condiţiilor avantajoase în ceea ce priveşte remiterea legală şi depozitarea
în sistemul bancar, care le va transforma în investiţii reale şi financiare.
În anexa 7 schematic sunt prezentate aspectele macro- şi microeconomice ale impactului
transferurilor remitenţilor într-un circuit economic de utilizare al veniturilor provenite din
transferurile remitenţilor. Circuitul economic menţionat reflectă doar aspectele pozitive ale
remitenţelor asupra economiei naţionale, încercînd să ilustreze scenariul optimist al dezvoltării
economice a Republicii Moldova. Însă, transferurile băneşti pot avea influenţe atît pozitive asupra
contului curent al balanţei de plăţi cît şi efecte nedorite. Astfel, prin intermediul transferurilor de
peste hotare:
• economia are posibilitate de a consuma mai mult decît aceasta produce,
• să majoreze volumul importului comparativ cu volumul exportului, ceea ce posibil ar fi
mai benefic pentru o economie mică [69,p.52-78],
• conduc la majorarea venitului naţional,
• asigură schimbul valutar,
• creşterea economiilor naţionale şi a investiţiilor,
• respectiv garantează caracterul forte al valutei în scopuri de finanţare a importului, ce
la rîndul său poate înlătura criza potenţială în realizarea plăţilor [86,p.677-696;87,p.63-
88].
Aspectele negative ale remitenţelor cuprind:
74
• situaţia înrăutăţită a economiei ţării influenţează negativ şi bunăstarea familiilor ce nu
primesc astfel de transferuri [81,p.509-534],
• încurajarea continuă a migraţiei populaţiei active,
• transferurile băneşti crează o dependenţă a beneficiarilor, care de fapt, aşteaptă
“ajutorul bănesc” fără de a depune eforturi de a se realiza de sinestătător, ca şi de altfel
este şi situaţia cu ajutoarele internaţionale acordate guvernelor neeficiente [68]. Toate
aceste atribute pot doar întări dependenţa economică, care nu conduc la altceva decît la
subminarea perspectivelor de dezvoltare.
• migraţia continuă, veniturile scăzute şi o productivitate redusă pot doar diminua
investiţiile.
Analiza experienţei unor state cum sunt: Mexic, Bangladesh, India, Indonezia,etc.,
demonstrează că este posibilă soluţionarea acestei probleme. Cele mai importante aspecte (atît
avantajele cît şi dezavantajele) realizate pe plan internaţional în ceea ce ţine de atragerea
remitenţelor şi direcţionarea acestora în domeniul investiţional care pot fi aplicabile şi în economia
Republicii Moldova sunt reflectate în anexa 6.
În baza informaţiei disponibile [82;89,p.54], s-a dovedit că reuşita ulterioară solicită ca
actorii ambelor părţi să accepte standardele minime. Organele de stat şi locale pot juca un rol
crucial în facilitarea sau împiedicarea proiectelor ce vizează atragerea remitenţelor în
economia ţării. Majoritatea proiectelor promovate se axează pe atragerea remiterilor colective, în
cazul cînd este recunoscută importanţa emigranţilor, se stabilesc programe, care îi stimulează pe
emigranţi şi impulsionează proiecte prin intermediul barierelor logistice şi locale.
Se propun spre analiză următoarele programe promovate de către guvernele ţărilor ce s-au
confruntat cu această problemă [61 ,p.17-43]:
1. canalizarea fluxurilor de remitenţe în sistemul bancar şi anume în băncile investiţionale
ale statului se poate realiza prin mai multe modalităţi:
• majorarea ratelor dobînzilor la depozitele oferite pentru familiile recipiente,
• acordarea facilităţilor în formă de cursuri valutare avantajoase la schimbul valutei
remise,
• tragerea cecurilor asupra conturilor, oferirea bonurilor de valută străină,
certificatelor,etc.
Aceste modalităţi au fost pe larg aplicate în astfel de ţări cum sunt: India, Pakistanul,
Bangladesh care au asigurat o primă atractivă a ratelor dobînzilor pentru deţinătorii acestor
conturi la un nivel cu ratele mondiale financiare de pe piaţă. În Bangladesh se oferă o
primă la ratele de schimb la convertirea soldurilor de pe conturile în valută străină în valută
75
naţională [75]. În aceste ţări, pe larg se aplică bonurile de valută străină utilizate drept
instrument de stimulare a remiterilor. Bonurile în valută străină sunt similare conturilor
repatriabile de valută străină în aceia, că banii investiţi sunt repatriaţi fără a fi supuşi
regulilor de schimb străin [65,66]. Este eficientă formarea unei bănci investiţionale în
formă mixtă, unde finanţarea proiectelor se face pe cote părţi. Statul să acopere doar
insuficienţa de resurse din cadrul proiectului iniţiat.
2. favorizarea remitenţilor pentru investiţii prin fonduri de microfinanţare - în cadrul
acestei programe au fost promovate 3 forme principale:
• antrenamente şi consultări de business;
• programe de antreprenoriat;
• cofinanţarea din partea statului.
Antrenament şi consultaţii de business. Obiectivul proiectului (Koreea, Tailand,
Filippine) consta în recalificarea şi pregătirea emigranţilor întorşi în profesii noi pentru ca
aceştea să se poată activa în alte industrii sau începe afaceri proprii [89, pag.86]. În
Tailanda, Banca din Bangkok oferă un serviciu de consultări privind oportunităţile de
investiţii, clienţilor săi, care au statut de lucrător emigrant. În Filipine, Administraţia pentru
angajarea peste hotare a filipinezilor a deschis un centru de antrenare a migranţilor întorşi
în diverse regiuni: oferirea consultaţiilor de business, serviciilor informaţionale,
antrenament în domeniul managementului business-ului mic şi susţinerea financiară a
emigranţilor înto.rşi şi a familiilor lor [62].
Dezvoltarea antreprenorială. Şri-Lanka a fost prima ţară care a lansat un Program de
dezvoltare antreprenorială pentru emigranţii întorşi [74]. Acest program are drept scop
ghidarea emigranţilor întorşi în crearea business-ului. Există puţine scheme de auto-
angajare şi reciclare profesională, dar, acestea contribuie numai marginal la re-absorbirea
muncii [61,p.17-43]. Transformarea unui muncitor fără de experienţă de afaceri într-un
întreprinzător de succes este un proces foarte complicat şi uneori nerealizabil. Este mult
mai real de a introduce intermediari financiari, care ar mobiliza remiterile emigranţilor în
calitate de depozite şi a le canaliza la business-ul existent mic şi micro.
Cofinanţarea din partea statului. Ca exemplu ne serveşte Mexicul cu lansarea unor
proiecte oficiale doi pentru unu - adică, pentru fiecare dolar donat de către emigranţi,
guvernele federal şi de stat, fiecare în parte, contribuie cu câte un dolar suplimentar. În
prezent, deja a fost implementat programul three-for-one, care include şi guvernul
municipal. Aceste proiecte au dat prioritate dezvoltării, de care beneficiază toată
comunitatea, cum ar fi aprovizionarea cu apă potabilă, construcţia şcolilor şi crearea
76
facilităţilor de recreaţie, pavarea străzilor, construirea bisericilor, pieţelor şi parcurilor.
Statul şi-a exprimat opţiunea de a construi microîntreprinderi şi alte proiecte de producere
economică [39,63,70].;
3. facilităţi pentru importarea mărfurilor investiţionale (utilaje, echipamente). De
exemplu în Pakistan este promovată o „Schemă de Investiţii Non-Repatriabila” care
permite pakistanezilor de peste hotare (inclusiv cei ce întorc definitiv în ţară) să importe
maşini şi utilaj la rate reduse de taxe pentru a deschide întreprinderi de producere. În
dependenţă de teritoriul în care se va lansa proiectul este stabilită şi taxa de import. În
paralel, se petrec şi studii de fezabilitate pentru a selecta din multitudinea de proiecte
investiţionale [61,p.17-43].
În India lucrătorii emigranţi, care se întorc în ţară definitiv şi doresc să creeze o unitate
industrială nouă sau să participe la extinderea unităţilor de business existente, li se oferă
acces preferenţial la bunurile de capital şi la importul de materie primă [82].
Toate programele menţionate pot fi aplicate în Republicii Moldova, evident fiind adaptate
la specificul economiei naţionale. Absolut toate aceste proiecte presupun atît atragerea fluxurilor
băneşti remise de peste hotarele ţării cît şi integrarea emigrantului în activitatea economică a ţării.
Ca o parte componentă a politicii promovată de guvern, mai pot fi analizate determinantele
macroeconomice care ar favoriza transferurile remitenţilor în ţara de provenienţă. Aceste
determinante conţin acorduri economice dintre ţara gazdă (recipientă) care este afectată de migrare
şi ţara de origine cu privire la salarizare, rata inflaţiei, cursul de schimb pe „piaţa neagră”, rata
diferenţială în ceea ce ţine de salarizare (diferenţa în salarizarea persoanelor calificate şi a celor
necalificate ce sunt angajate în aceeaşi ramură sau din ramuri diferite), modalităţi de transferuri
băneşti rapide şi sigure, eficienţa sistemelor bancare [73,p.1493-1502;86,p.677-696], numărul
cetăţenilor activi ce migrează, cota parte a migranţilor temporari în numărul total al migranţilor
permanenţi, nivelul lor de salarizare, etc.
Deci, transferurilor băneşti provenite de la cetăţenii care sunt încadraţi în cîmpulmuncii
peste hotare le putem atribui funcţiile similare fluxurilor de capital privat şi statal, din momentul în
care acestea asigură creşterea economiilor în valută străină, care ulterior nimeresc în economie şi
favorizează dezvoltarea acesteea. Efectele transferurilor băneşti vor depinde de politica promovată
de guvern, în ceea ce ţine de controlul şi gestiunea fluxurilor băneşti de peste hotare şi formarea unui
mediu economic ce va favoriza investiţiile în sectoarele productive, care ar încuraja transferurile
migranţilor în ţara de origine.
77
2.2 Analiza factorului economic ce prefigurează atractivitatea investiţională în Republica Moldova
În cadrul determinării factorilor ce prefigurează atractivitatea investiţională a ţării s-a
stabilit că un rolul primordial revine factorului economic. Sistemul financiar al ţării deţine locul de
leader în lista factorilor economici prioritari de atragere a investiţiilor în economia naţională, care
are capacitatea de a mobiliza şi redistribui fluxurile investiţionale. Alături de acesta, însă, există un
şir de factori, care necesită de a fi cerecetaţi în paralel pentru ilustrarea situaţiei reale a economiei
naţionale. Criteriile pentru evaluarea situaţiei economice includ: continuitatea politicii economice
guvernamentale; creşterea economică reală; convertibilitatea monetară; inflaţia; balanţa de plăţi;
deficitul bugetar; volumul total al investiţiilor; factorii de natură fiscală; costul muncii;
naţionalizarea. Cercetările realizate au cuprins perioada 1996-2006, pentru a urmări situaţia
economiacă a ţării pînă la căderea pieţei financiare din Republica Moldova şi după.
• Continuitatea politicii economice guvernamentale şi creşterea economică reală a unei
economii naţionale pot fi reflectate prin intermediul indicatorului macroeconomic – PIB- ul ţării.
PIB-ul unei ţări permite evaluarea sistemică a eficienţei politicii macroeconomice promovate în
cadrul statului şi, deasemenea, permite evidenţierea activităţilor prioritare care necesită investiţii.
Analizînd PIB-ul, investitorii primesc informaţia referitoare la transformările structurale în
economia statului şi permit efectuarea prognozelor despre atragerea investiţiilor în cadrul unei
activităţi ramurale, despre atragerea investiţiilor în scopuri de extindere a activităţii sau formularea
strategiilor activităţii investiţionale a întreprinderii care deja îşi desfăşoară activitatea sa economică
în ţara-gazdă. Investitorii, în urma analizei comparative ale PIB-urilor diferitor ţări, obţin
posibilitatea de a evalua cele mai atractive regiuni pentru investiţii şi formularea expansiunii
prioritare.
Graficul 2.3.1 Evoluţia comparativă a PIB-ului, ISD şi a investiţiilor naţionale, în % faţă de anul precedent*
** Au fost suspendate prevederile referitoare la termenul maxim de 7 zile bancare de menţinere în conturile persoanelor juridice rezidente a valutei străine a valutei străine achiziţionate contra lei moldoveneşti pe piaţa valutară internă, au fost liberalizate unele operaţiuni ce ţin de transferul de capital de către pesoanele juridice rezidente ş.a.
81
În baza analizei comparative a trendului inflaţionist se delimitează o interdependenţă cu
indicele de modificare a ISD şi a investiţiilor autohtone. O creştere semnificativă a ratei inflaţiei
înregistrată în anul 1998 a condus la micşorarea în anul 1999 a indicelui volumului de ISD atrase cu
31,3% şi micşorarea indicelui volumului de investiţii naţionale cu 7,1%. De asemenea, în baza
graficului interdependendenţei ratei anuale a inflaţiei cu ISD şi investiţiile naţionale nu putem
conclude că doar rata anuală a inflaţiei îşi are impactul său negativ asupra indicelor de creştere a
investiţiilor străine şi naţionale. Ceea ce este argumentat prin următoarele: în anul 2001 se
înregistrează o diminuare bruscă a indicelui de creştere a ISD de 3 ori faţă de anul 2000, aceasta
avînd loc în paralel cu diminuarea ratei anuale a inflaţiei de asemena de 3 ori faţă de anul 2000 .
• Balanţa de plăţi – în cadrul acesteea un interes deosebit pentru cercetările noastre îl constituie
dinamica evoluţiei importurilor şi exporturilor. Un interes sporit din partea investitorului (autohton
sau străin) este depăşirea exporturilor faţă de importul mărfurilor şi serviciilor. Cu cît e mai înaltă
valoarea exporturilor comparativ cu importurile cu atît creşte lichiditatea ţării, favorizînd imaginea
pozitivă şi formarea unei poziţii pe piaţa internaţională. Nivelul înalt al exporturilor mai poate
caracteriza şi gradul de competitivitate al ţării.
Pentru a facilita analiza statistică a exporturilor şi importurilor în comparaţie cu fluxurile
de investiţii naţionale şi cele străine, se va calcula indicele de acoperire a importurilor prin export.
Formula de calcul: Indicele de acoperire a importurilor = valoarea export/ valoarea import *100%.
Graficul 2.3.4 Evoluţia gradului de acoperire a importului prin export, ISD şi investiţiile naţionale,
anii 1996-2006, în % faţă de perioada precedentă*
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Gradul de acoperire a importului prinexport, %
74.1 74.6 61.7 79.1 60.7 63.3 62 56.3 55.7 62.8
Indicele de crestere a volumului ISD 125.4 64.4 111.6 68.7 275.6 72.26 145.9 61.4 238 120.4 141.4
• ordonarea activităţii organelor de control, în urma cărei se aştepta reducerea numărului de
inspecţii din partea organelor de control de stat, numărul controalelor la unul şi acelaşi agent
economic din partea organelor de supraveghere şi control sunt limitate la cel mult un control pe
parcursul a doi ani calendaristici; precum şi la cel mult un control pe parcursul a unui an
calendaristic pentru alte tipuri de controale şi inspecţii [13];
• modificarea legislaţiei fiscale, în special a fost redusă taxa de impunere a veniturilor persoanelor
juridice, micro-întreprinderilor li s-au acordat facilităţi fiscale pe o perioadă de 5 ani, au fost
introduse înlesniri pentru unele activităţi, de exemplu pentru sectorul tehnologiilor
informaţionale. Orice sistem modern de impozitare trebuie să se caracterizeze prin următoarele
principii fundamentale: determinitatea, eficienţa şi echitatea [35,p.242-244]. Conform acestor
principii formulate explicit de A.Smith în lucrarea sa „Avuţia naţiunilor”, impozitele trebuie să
corespundă anumitor cerinţe* cum ar fi: transparenţa în modalitatea impunerii, strict determinată
suma sau cota impunerii şi baza impozabilă a contribuabilului în funcţie de veniturile sale;
• libertatea efectuării investiţiilor, nediscriminarea investiţiilor, transparenţa – conform cărora
activităţile publice care elaborează sau intenţionează să elaboreze noi politici investiţionale
trebuie să organizeze consultări publice înainte de imlimentarea acestor politici, să le publice
împreună cu notele explicative în cazul în care ele sunt implimentate deja; garanţia respectării
* în afara celor descrise A.Smith în lucrara sa include un şir de tabuuri privitor la dubla impunere, a impozitării factorilor de producţie şi a discriminării nejustificate, unele din acre sunt ignorate în economiile naţionale contemporane de toare ţărie, inclusive cele dezvoltate
96
drepturilor-obligaţiunilor statului şi a persoanelor cu funcţii de răspundere de a respecta toate
drepturile investitorilor străini sau autohtoni [9];
• toate autorităţile administraţiei publice de specialitate şi alte instituţii publice sunt obligate de a
presta servicii cu titlu gratuit [14].
Totodată, la nivelul întreprinderii procesul de de-reglementare a business-ului practic nu se
resimpte. Întreprinzătorii, ca şi înainte, la diverse etape de organizare a afacerii sunt nevoiţi să
viziteze un număr mare de instituţii publice ce răpeşte timp şi surse financiare substanţiale. În
special [59]:
o în ultimii 5 ani (1999-2004) cheltuielile, legate de înregistrarea întreprinderii, nu s-au schimbat
fiind la nivel de 152 dolari SUA (din ei plata oficială este de 130 dolari). Durata înregistrării s-a
extins de la 23 zile în anul 1999 pînă la 28 zile în 2004;
o reducerea numărului de activităţi supuse licenţierii, care a fost declarată în anul 2004, în esenţă
semnifica transformarea (reunirea) tipurilor de activităţi antreprenoriale apropiate. Deşi au avut
loc unele schimbări pozitive, numărul de activităţi licenţiate rămîne, totuşi, semnificativ,
procedura obţinerii licenţei – complicată, iar costul obţinerii şi prelungirii licenţei pentru multe
activităţi – înalt. Potrivit rezultatelor sondajelor, efectuate în prima jumătate a anului 2004, un
subiect economic din Moldova în mediu deţinea 2,6 licenţe. Pentru a obţine o licenţă se cereau 32
zile şi plăţi în valoare de 642 dolari.
o Presiunea fiscală asupra antreprenoriatului rămîne înaltă. Potrivit sondajelor, la începutul anului
2004 subiecţii economici plăteau în mediu 8,5 tipuri de impozite şi taxe, în special întreprinderile
individuale – 7,1. Pentru a duce o evidenţă financiară cuvenită, fiecare întreprindere medie
trebuie să menţină 2 contabili;
o Numărul controalelor şi consecinţele lor negative în ultimii ani ceva s-a redus, dar într-o măsură
mică. Conform rezultatelor unor cercetări ale Companiei de consultanţă „ProEraGroup”, în anul
2003 penalităţile au constituit în mediu pe întreprindere 683 dolari, activele confiscate – 475
dolari, „contribuţiile binevole” pentru diferite scopuri, care au fost plătite la solicitarea
inspectorului – 251 dolari, mita – 336 dolari [59].
Un alt factor determinant în atragerea investiţiilor în economia naţională este cadrul
instituţional al Republicii Moldova. Criteriile de evaluare a cadrului instituţional al Republicii
Moldova includ următorii factori: stabilitatea politică a ţării; fragmentarea arenei politice şi
importanţa fiecărei grupări; gradul de organizare şi importanţă politică a grupurilor care doresc
instaurarea unui regim radical; măsurile coercitive necesare pentru menţinerea puterii politice;
fragmentarea lingvistică, etnică sau religioasă; constrîngeri birocratice, corupţie; dependenţa de o
putere străină ostilă şi importanţa acestei puteri; atitudinea autorităţilor locale faţă de investiţiile
97
străine şi transferul de beneficii; dezvoltarea mediului instituţional, inclusiv a sistemului bancar şi a
pieţii valorilor mobiliare ca elemente obligatorii a unui stat dezvoltat; calitatea de infrastructură;
comportamentul populaţiei (xenofobie, naţionalism); condiţiile sociale; gradul de ocupare; rata
şomajului; nivelul educaţional.
Factorul instituţional, care cuprinde criteriul de stabilitate politică este foarte complex, dat
fiind faptul că în cadrul acestuia îşi pot găsi reflectarea şi fragmentarea arenei politice şi importanţa
fiecărei grupări, şi gradul de organizare şi importanţă politică a grupurilor care doresc instaurarea
unui regim radical, şi măsurile coercitive necesare pentru menţinerea puterii politice. Starea de
instabilitate politică este un impediment serios prin lipsa de siguranţă de a obţine profiturile scontate
de către investitori în Republica Moldova. În acest context, luptele continue pentru putere în
structurile politice, ambiţiile personale şi incapacitatea, în unele situaţii, ale elitei politice de a găsi
compromise contribuie la crearea unui climat investiţional nefavorabil.
Din anul 2001 şi pînă în prezent, forţa politică în Republica Moldova este deţinută de
Partidul Comunist al Moldovei, ceea ce permite ca situaţia politică să rămână predictibilă şi, într-un
fel, – stabilă. Acest fapt, precum şi eforturile autorităţilor de atragere a investiţiilor şi orientarea spre
integrarea europeană a fost apreciat de investitorii străini.
În acelaşi timp, unul din aspectele ce constituie vulnerabilitatea stării politice din ţara noastră
sunt problemele nesoluţionate ce ţin de Transnistria. Este bine cunoscut faptul că amplasarea
geografică a Transnistriei este foarte importantă pentru transportul terestru, producerea energiei
electrice şi conexiunile prin conductele de energie electrică cu partenerii comerciali tradiţionali ai
Republicii Moldovei (Ucraina, Federaţia Rusă).
• Fragmentarea lingvistică, etnică sau religioasă. În Republica Moldova 89% din populaţie o
constituie moldovenii, restul 20% diferite naţionalităţi: ruşi, gagauzi, azeri, gruzini etc. 90% din
populaţia ţării sunt creştini ortodocşi. După momentul declarării suveranităţii, pe teritoriul
Republicii Moldova nu au fost înregistrate conflicte în baza problemelor etnice sau religioase,
constituind astfel un aspect pozitiv al atractivităţii investiţionale a ţării.
• Constrîngeri birocratice, corupţie. Nivelul înalt al corupţiei în Republica Moldova deja a fost
menţionat. În raportul „Climatul Investiţional” întocmit de Corporaţia Financiară Internaţională de
pe lîngă Banca Mondială, corupţia este evaluată negativ, luînd valoarea de -0,83 puncte [84].
Sondajul efectuat de această organizaţie internaţională a depistat că deseori adoptarea unor legi sau
hotărîri este efectuată în baza comenzilor unor grupe cu influenţe politice şi economice în stat.
Puterea de stat este privită ca o posibilitate de a promova o concurenţă neloială.
Exemplul constrîngerii birocratice în Republica Moldova este reflectat în situaţia din iunie
2003 cînd a fost aplicată amendă investitorului străin – companiei spaniole „Union Finosa”, fără de
98
explicarea modalităţii de calcul a acestei penalităţi. Corectitudinea deciziei luate de autorităţile
publice moldoveneşti a fost pusă la îndoială atunci cînd hotărîrea a fost anulată fără de prezentarea
explicaţiilor [147,p.8].
Este semnificativ şi exemplul cu propunerea investiţională înaintată de companiile „British
American Tabaco” şi „Philipp Morris” care au avut intenţii de a face investiţii în domeniul
producerii de ţigări şi ţigarete. Proiectele investiţionale ale acestor două companii cu renume
internaţional au fost refuzate de guvernul ţării, considerîndu-le neavantajoase pe dezvoltarea
economiei noastre. Intenţia acestor leaderi mondiali în producerea de ţigări nu se limit doar cu
investiţiile ce vor fi efectuate în modernizarea tehnicii şi echipamentului uzat fizic şi moral în
fabricile şi combinatele de tutun din Republica Moldova, ci şi orientarea spre pieţele de desfacere a
C.S.I. şi respectiv, promovarea unei noi imagini a produsului fabricat în Moldova. Aceste două
companii şi-au înfiinţat activitatea de producere în Federaţia Rusă în baza întreprinderilor „Iava” şi
„Ducat”.
• Dependenţa de o putere străină ostilă şi importanţa acestei puteri. De fapt acest criteriu este
de o importanţă majoră pentru economia Republicii Moldova. Dependenţa economică de un stat cu
care preponderent republica conclucrează este evidentă. Istoric s-au creat relaţii de parteneriat cu
Federaţia Rusă, în care se exporta o mare parte din producţia fabricată în Moldova: vinul, sucurile,
fructele, legumele, conserve din legume etc. Actualmente, la o „răceală” în relaţiile atît de strînse cu
partenerul rus, aceasta se resimte pe situaţia economică din ţară: Federaţia Rusă a sistat importul
produselor vinicole din Republica Moldova; ramura vinicolă nu are pieţe de desfacere atît de mari,
încît să poată livra întreaga marfă; apare problema rambursării creditelor contractate din sistemul
bancar al ţării; nu mai sunt colectate roadele de struguri ale ţăranilor; vinul fabricat de ţărani de
asemenea nu are şanse de a fi colectat.
În crearea unui climat investiţional favorabil, practica mondială demonstrează faptul că rolul
statului în ceea ce priveşte promovarea activităţii investiţionale constă în crearea relaţiilor de
parteneriat nu doar cu un sigur stat, astfel creîndu-se dependenţa atît politică cît şi economică de
această putere, ci cu un şir de state. Aşa se va obţine şi o diversificare a riscului, în caz cînd relaţiile
cu un partener poartă un caracter ascendent, în rezervă trebuie să fie şi alţi parteneri de afaceri.
• Atitudinea autorităţilor locale faţă de investiţiile străine şi transferul de beneficii. Acest
criteriu este unul din elementele decisive în intenţia de a investi într-o ţară sau alta. S-a menţionat,
deja, faptul că Republica Moldova promovează activ o politică de atragere a investiţiilor cu caracter
productiv în ţară (acestea sunt exprimate prin strategii, programe de privatizare şi investiţionale,
crearea departamentelor etc.). Aceste măsuri au influenţat pozitiv asupra atractivităţii investiţionale a
ţării prin fondarea mai multor companii cu capital străin (anexa 12) [55,p.189; 164]:
99
- S.A. „Nefis” fondată în 1997 cu participarea investitorilor din Turcia – întreprindere
producătoare de produse de patiserie şi dulciuri. Investitorii turci au investit 2 mil dolari.
Volumul de producţie al companiei în 2001 a constituit 1,6 mil dolari, iar 60% din producţie
a fost exportat în ţările vecine;
- S.A. „Balţeanca”, întreprindere producătoare de îmbrăcăminte, în 1999 a fost privatizată prin
cumpărarea unei cote de acţiuni de 75,38% în valoare de 1,39 mil dolari de către corporaţia
„Klauss Steilmann GmbH” Co KG (Germania). Compania are mai mult de 1500 de angajaţi
de o calificare înaltă. Steilmann s-a angajat să investească 2 mil DM în reorientarea
companiei spre export în occident, reutilarea completă a companiei şi implementarea de noi
tehnologii;
- Privatizarea uzinei de ciment din Rezina („Ciment” S.A.), prin cumpărarea unei cote de
acţiuni de 52,03 mil dolari de către corporaţia transnaţională „Lafarge” (Franţa), volumul
investiţiei constituind 12,7 mil dolari. La momentul privatizării uzina avea datorii în valoare
de 7,6 mil dolari;
- S.A. „Piele” fondată în 1999 în baza Fabricii de piele din Chişinău, de către compania
„Esastampa” (Italia) care a achiziţionat 60% din pachetul de acţiuni în valoare de 600 mii
dolari, luîndu-şi angajamentul să investească 1,5 mil dolari în decursul unei perioade de patru
ani. După reutilare S.A. „Piele” exportă produse din piele în Italia, Ungaria, Spania, România
şi ţările CSI;
- Formarea S.A. Sudzucker-Moldova de către concernul german Sudzucker AG Mannheim
prin cumpărarea pachetului de acţiuni de la cinci fabrici de zahăr din republică: Alexăndreni,
Donduşeni, Drochia, Făleşti şi Glodeni. Actualmente S.A. Sudzucker-Moldova exportă zahăr
în România, a cărei piaţă are o capacitate de 500 mii tone, avînd în calitate de pieţe de
desfacere a produselor sale Ucraina, Belarus şi Federaţia Rusă;
- Privatizarea întreprinderii „Moldova-Tur” S.A. de compania israeliană „Avi-Waks” Ltd.
(80% din pachetul de acţiuni);
- Privatizarea distribuitorului de petrol „Tirex-Petrol” de compania germană Mabanaft (82%
din pachetul de acţiuni);
- Cumpărarea fabricii producătoare de sticlă „Glass Container Comnany” de către investitorii
„Eleusis” (Spania)
- Fondarea societăţii mixte prestatoare de servicii de telefonie mobilă „Voxtel” S.A. de către
În cadrul interdependenţei factorilor analizaţi, am inclus şi volumul investiţiilor naţionale,
considerîndu-le ca un factor catalizator care conduce la creşterea volumului de remitenţe în ţară.
Creşterea volumului de investiţii naţionale conduce la o creştere a volumului de remitenţe. Influenţa
negativă a factorului economic se răsfrînge negativ şi asupra factorilor juridic şi instituţional cu o
diminuare respectiv cu 0,886 puncte şi 0,739 puncte.
115
Analiza modelelor construite în baza „ecuaţiei de gravitaţie” investiţională permit înaintarea
următoarelor concluzii:
• Pentru modelul 1, care reflectă influenţa factorilor prioritari asupra atragerii investiţiilor
străine directe, factorul cu influenţă considerabilă este cel instituţional. Factorul în cauză înglobează
gradul de dezvoltare a pieţei bancare şi pieţei valorilor mobiliare, calitatea de infrastructură,
condiţiile sociale, rata şomajului. În cazul în care investitorul ia decizia de a iniţia o activitate
investiţională, se va confrunta cu următoarele momente:
1. contractarea dificilă a creditelor pe termen lung, lipsa unor bănci investiţionale care ar co-
finanţa proiectele de lungă durată;
2. piaţa valorilor mobiliare nu s-a transformat într-un instrument adecvat de acumulare a
resurselor financiare pentru sectorul real al economiei, deservind în mare parte interesele de
stat prin asigurarea de plasamente a hîrtiilor de valoare de stat pentru acoperirea deficitului
bugetar;
3. accesul dificil în majoritatea regiunilor ţării cu o infrastructură slab dezvoltată împiedică
iniţierea activităţilor economice ce presupun construcţia uzinelor şi fabricilor de
producere/prelucrare;
4. condiţiile sociale exprimate prin ponderea înaltă a populaţiei inactive, gradul înalt de
îmbătrînire a populaţiei şi emigrarea forţei de muncă calificată, împiedică decizia
investitorului de a iniţia activităţi de producere şi mai des îi direcţionează spre activităţi
comerciale şi de agrement.
În cadrul acestui model, factorul legislativ nu este apreciat ca unul cu influenţă negativă,
ceea ce se poate explica prin acceptarea „regulilor de joc” şi adaptarea investitorilor la toate
condiţiile legislaţiei naţionale. Factorul economic este actualmente unul din cei mai reprezentativi
factori ai economiei naţionale şi atractivi pentru investitori, printre care enumerăm: ritmurile
constante şi continui de creştere a PIB-ului, stabilitatea raportului leu moldovenesc/dolar american,
creşterea volumului total al investiţiilor.
• Pentru modelul 2, care reflectă influenţa factorilor prioritari asupra atragerii investiţiilor
autohtone, factorul cu influenţă negativă este cel juridic. Impactul negativ al acestui factor este
exprimat prin confuzia în tălmăcirile actelor normative. Încrederea în sistemul juridic este
subminată de hotărîrile „juste şi corecte” luate la procesele judecătoreşti. Rezultatul cercetărilor
coincide cu estimările Băncii Mondiale în raportul „Evaluarea Climatului Investiţional al RM”
pentru anul 2005, fiind depistată influenţa negativă a factorului juridic asupra deciziei de investire.
Factorii economic şi instituţional nu reprezintă impedimente în desfăşurarea activităţii economice a
antreprenorului, deşi şi aici în contextul sondajului au fost identificate aspecte ce inhibează
116
activitatea investiţională: dificultatea contractării resurselor financiare pe termen lung în caz că
activează în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii, piaţa valorilor mobiliare devine inaccesibilă ca
sursă reală de completare a deficitului de capital, nivelul birocratic înalt, diminuarea exportului
vinurilor şi a produselor agricole motivate de tensiunile economice în relaţiile cu Federaţia Rusă,
etc.
• Pentru modelul 3, care reflectă influenţa factorilor prioritari asupra atragerii remitenţelor în
domeniul investiţional în cadrul economiei Republicii Moldova, factorul economic este factorul cu
impactul negativ asupra deciziei remitenţilor de a transfera totalmente disponibilităţile sale băneşti
în ţară. Datele vorbesc de la sine: (i) conform estimărilor Băncii Mondiale, ponderea remiterilor în
PIB pentru anul 2005 a fost cuprinsă între 25% şi 30%; (ii) 80% din veniturile bugetare le constituie
taxele vamale încasate de la importul mărfurilor şi serviciilor. Puţin se produce, puţin se exportă,
salarii mici, preţuri la nivel european, noi locuri de muncă nu se crează, un nivel înalt al şomajului,
asistenţă socială insuficientă – toate aceste aspecte sunt exprimate prin numărul mare de emigranţi,
care pleacă peste hotare pentru a asigura o viaţă decentă familiilor sale. Gradul înalt al transferurilor
realizate prin căi neoficiale denotă lipsa de încredere în stabilitatea economică a ţării şi în caracterul
prognozabil al situaţiei economice de mîine.
3.3 Elaborarea mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii
Importanţa majoră şi impactul benefic al investiţiilor asupra dezvoltării durabile ale
economiei naţionale în Republica Moldova este indiscutabil, facilitînd dinamizarea ascendentă a
indicatorilor macro şi microeconomici. Alături de influxul de capital antreprenorial străin şi
investiţiile autohtone, s-a încercat abordarea unei surse alternative ce poate fi orientată în domeniul
investiţional (sub impactul anumitor măsuri şi mecanisme promovate la nivel de stat) – remitenţele.
Pentru menţinerea continuităţii şi direcţionării acestor trei surse investiţionale, autorităţile executive
şi cele de drept a Republicii Moldova trebuie să elaboreze o strategie de stimulare a antreprenorilor
care deja îşi desfăşoară activitatea investiţională şi să promoveze imaginea pozitivă a Republicii
Moldova peste hotarele ţării prin anumite tehnici.
Astfel, recurgînd la utilizarea „ecuaţiei de gravitaţie investiţională” şi în baza aplicării
marketingului teritoriului este posibilă selectarea riguroasă a ramurilor prioritare a economiei
naţionale cu identificarea factorilor determinanţi de influenţă pozitivă asupra deciziei investitorului.
Odată fiind identificaţi factorii prioritari, este posibilă elaborarea mecanismului care ar cuprinde
anumite tehnici de atragere a investiţiilor în economie şi de promovare a imaginii investiţionale a
117
ţării, acest complex de tehnici fiind direcţionat spre trei nivele: macro-, mezo- şi micronivel
(schema 3.3.1). Importanţa teoretică şi practică a mecanismului constau în identificarea unei noi
surse investiţionale – remitenţele, care fiind corect gestionate pot conduce la dezvoltarea fructuoasă,
în special, al micului business şi în setul de tehnici la micro şi mezonivel de canalizare a fluxurilor
de capital în activitatea economică a ţării.
Schema 3.3.1 Mecanismul de promovare a proiectelor de investiţii* *Sursa: elaborată de autor
Tehnici de promovare la macronivel. În cadrul acestor tehnici sunt incluse: tehnici ce
presupun formarea unei imagini corespunzătoare despre ţară, tehnici ce presupun generarea de
investiţii, tehnici ce asigură serviciile de consultanţă şi informare pentru investitori. De fapt,
tehnicile ce presupun formarea unei imagini corespunzătoare despre ţară pot fi identificate cu una
dintre „pietrele de temelie” a marketingului teritoriului – promoţia teritoriului. Toate aceste tehnici
P i a ţ a d e c a p i t a l
P i a ţ a b a n c a r ă
R e m i t e n ţ e
S u r s e i n v e s t i ţ i o n a l e
modalităţi de canalizare a fluxurilor băneşti în sistemul bancar şi piaţa de capital
macronivel
mezo nivel
micro nivel
E C O N O M I A R M
Selectarea ramurilor prioritare ale economiei naţionale prin
Aplicarea ecuaţiei de gravitaţie investiţională
Aplicarea marketingul teritoriului
Produsul – promovarea ramurilor strategice ale RM
Preţul produsului – chelt.potenţiale suportate de investitor
Amplasarea produsului – aşezarea geografică
Promoţia teritoriului – companii de publicitate
Identificarea factorilor determinanţi cu influenţă pozitivă/negativă asupra
deciziei investitorului
118
au fost identificate în Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei
Investiţionale a Republicii Moldova, aprobat în 2002. Important este caracterul continuu de
promovare a tehnicilor vizate.
Tehnici de promovare la mezonivel. În cadrul analizei comparative a investiţiilor naţionale
şi a celor străine s-a depistat că ponderea investiţiilor realizate din mijloacele proprii ale
întreprinderilor naţionale cu mult depăşesc sursele de finanţare de provenienţă străină (vezi graficul
2.1.4). Din aceste considerente, promovarea unei politici active de atragere a investiţiilor, după
părerea autorului, nu ar trebui să se limiteze doar cu atragerea capitalurilor antreprenoriale străine.
Este necesară susţinerea şi favorizarea dezvoltării business-ului autohton, creîndu-i şi acestuia
condiţii favorabile de formare, creştere şi extindere. Pentru a crea terenul favorabil dezvoltării atît a
business-ului mic şi mijlociu, cît şi a întreprinderilor strategice ale ţării, este necesară implimentarea
unui complex de tehnici şi măsuri (schema 3.3.2).
Schema 3.3.2 Oportunităţi de dezvoltare oferite investitorilor naţionali* *Sursa: Shema elaborată de autor
În scopul formării unei alternative leaderilor sectorului real, statul trebuie să întreprindă
următoarele măsuri:
• ÎMM, activitatea cărora corespunde cu interesele strategice ale statului să beneficieze de
sprijinul guvernului prin comenzile de stat,
• Volumul resurselor financiare implicate în structurile businessului mic şi mijlociu sunt mult
mai mici decît cele utilizate în cadrul întreprinderilor mari, din aceste considerente sectorul
Stimularea investiţiilornaţionale
Integrarea ÎMM în lanţul valoric centrat pe marile întreprinderi
Proiecte investiţionale în parteneriat cu investitorii străini
Încurajarea creării reprezentanţelor ÎMM peste hotarele ţării
Garantarea creditelor acordate ÎMM prin intermediul sistemului suplimentar de creditare socială
Stimularea creării alianţelor, propagînd business-ul colectiv în localităţile rurale
Accesul la participarea reprezentanţilor ÎMM în proiectele CTŞ ce ţine de elaborarea unor procese tehnologice conceptuale noi şi posibilitatea aplicării
acestora individual în cadrul fiecărei întreprinderi
Angajarea experţilor: în elaborarea business-planurilor, în domeniul legislativ
Un anumit procent al comenzilor de stat să revină ÎMM
119
financiar poate selecta proiectele de finanţare a micului business şi să beneficieze de
sprijinul băncii investiţionale de dezvoltare,
• ÎMM sunt mult mai flexibile şi mai receptive la toate modificările inovaţionale; astfel, statul
le percepe ca bază de implantare a inovaţiilor în economia ţării,
• ÎMM financiar nu sunt în stare de angajarea permanentă a avocatului sau a auditorilor, ceea
ce cu uşurinţă îşi permit întreprinderile mari. Este logică acordarea serviciilor din partea
experţilor în domeniile legislative şi financiar, direcţionaţi la înreprindere în baza unei cereri
depuse la Agenţia Micului Business,
• Propagarea businessului colectiv în localităţile rurale este unul din cele mai efective
modalităţi de mobilizare a resureslor financiare şi a factorului uman,
• Încadrarea ÎMM în lanţul valoric centrat pe marile întreprindrei în baza contractelor de tipul
contractor-executor. ÎMM realizează producerea unor piese, articole şi părţi complimentare,
după ce le direcţionează la întreprinderea-contractor în fluxul masiv de producere a
bunurilor.
Tehnici de promovare la micronivel. Cercetările efectuate au determinat că practic toate
resursele provenite de peste hotarele ţării remise de către emigranţii Republicii Moldova sunt
consumate. Sumele remitenţelor sunt enorme şi ar fi binevenit pentru economia naţională de a
atrage sau de a crea condiţii avantajoase emigranţilor şi familiilor recipiente pentru ca aceşti bani să
fie în primul rînd remişi legal, şi în al doilea rînd să fie depozitaţi în sistemul bancar. Din aceste
considerente, în continuare se vor precăuta mecanisme de mobilizare şi concentrare a acestor fluxuri
de disponibilităţi băneşti.
Mecanismul I Canalizarea fluxurilor de remitenţe în sistemul bancar
Conform constatărilor realizate în raportul Labor Migration in the Republic of Moldova
(Chisinau, Moldova: Moldova Microfinance Alliance and Soros Foundation), doar 7% din
remitenţe sunt direcţionate spre investiţii. Mecanismul canalizării fluxurilor de remitenţe în sistemul
bancar ne va permite să transformăm aceste 7% în 50% (economiile + investiţiile pasive +
investiţiile active). Posibilităţile de realizare a mecanismului în cauză sunt analizate în schema
3.3.3.
Posibilitatea de a concentra resursele emigranţilor în sistemul bancar ar permite direcţionarea
acestora în activităţi de creditare şi investiţionale. Mecanismul propus poate fi denumit economii-
credit şi poartă un caracter dual - resursele temporar libere ale familiilor recipiente sunt creditate şi
investite clienţilor ce suferă de insuficienţă de disponibilităţi băneşti, care le-ar permite dacă e vorba
de persoane juridice să-şi păstreze continuitatea afacerilor, dacă sunt persoane fizice să-şi satisfacă
120
nevoile – cumpărarea apartamentului, autovehicului, achitarea studiilor, etc. În cadrul acestor
operaţiuni intermediar este sistemul bancar, care oferă pe de o parte posibilitatea de a cîştiga
ofertanţilor de disponibilităţi băneşti (în cazul nostru – familiile recipiente) sub formă de o rată a
dobînzii specială şi pe de altă parte - de a satisface insufienţa temporară de lichidităţi a
beneficiarilor.
Schema 3.3.3. Mecanismul canalizării fluxurilor de remitenţe în sistemul bancar* *Sursa: Shema elaborată de autor
Mecanismul II Integrarea migranţilor în activitate investiţională
O bună parte din emigranţii reviniţi la patrie, necesită protecţie din partea statului exprimată
prin crearea condiţiilor favorabile de lansare a unor activităţi economice: deschiderea mini-
brutăriilor, mini-fabricilor de prelucrarea a produselor agricole, magazinelor, barurilor, etc. În
această ordine de idei, devine benefică aplicarea mecanismului de integrare a emigranţilor în
activitatea investiţională a ţării (schema 3.3.4).
Schema 3.3.4. Mecanismul integrării emigranţilor în activitatea investiţională a ţării*
*Sursa: elaborată de autor
Integrarea emigranţilor în activitatea economică a ţării poate fi realizată prin:
• Deschiderea centrelor de antrenament şi consultaţii de business – vor avea drept scop
realizarea programelor de antrenament pentru emigranţii întorşi prin re-antrenarea lor în profesii noi
Centre de antrenament şi consultaţii de business
Dezvoltarea antreprenorială
Instituirea unor microinstituţii financiarepentru acapararea remiterilor
Sprijinul statului prin co-finanţarea unor proiecte comune
Emigrantul
Transferul prin sistemul bancar
disponibilităţile băneşti alefamiliilor recipientepăstrate pe conturilebancare şi depozitele latermen
acordarea facilităţilor în formă de cursuri valutare avantajoase la schimbul valutei remise
oferirea bonurilor în valută străină, certificatelor Credite şi investiţii
acordarea creditelor cu rata dobînzii avantajoasă
acordarea serviciilor fiduciare
majorarea ratelor dobînzilor la depozitele oferite pentru familiile recipiente
ofertele sist.
bancar
121
în scopul încadrării în alte industrii sau iniţierii afacerii proprii (de ex.: lansarea programelor cu
genericul de „emigrant specific”). Centrele urmează să fie deschise în diverse regiuni cu migraţiune
înaltă. Să ofere consultaţii de business, servicii informaţionale, antrenament în domeniul
managementului business-ului mic şi susţinerea financiară a migranţilor şi a familiilor lor.
• Dezvoltarea antreprenorială – este cert, că e greu de a transforma cu succes muncitorii fără
experienţă de afacere într-un antreprenor dinamic, dar posibilitatea de a deschide o afacere în
familie întotdeauna există.
• Instituirea unor microinstituţii financiare pentru acapararea remiterilor – ideea principală ar fi
desemnarea politicilor de a transfera fondurile muncitorilor emigranţi prin intermediul
antreprenorilor. Aceasta ar putea implica elemente ale unei scheme deductive şi un mecanism al
fondului, oferind remunerări competitive şi restricţii mici de retragere. Economiile lucrătorului
emigrant ar putea fi administrate ca şi fondurile de pensii.
• Acordarea sprijinului statului prin co-finanţarea unor proiecte comune – economiile
emigranţilor pot fi implicate în activitate economică în cazul oferiri stimulentelor. Unul din
stimulente poate fi ajustarea remiterilor băneşti la fondurile guvernamentale, majorând fondul
general de bani disponibili pentru diverse proiecte. Altă stimulare este solicitarea şi încurajarea
activă a investiţiilor emigranţilor efectuate în oraşele sale natale. Proiecte oficiale: doi pentru unu –
adică, pentru fiecare dolar donat de către emigranţi, guvernele federal şi de stat, fiecare în parte,
contribuie cu câte un dolar suplimentar (aplicat în Mexica). Sau programul three-for-one, care
include şi guvernul municipal. Aceste proiecte au dat prioritate dezvoltării, de care beneficiază toată
comunitatea, cum ar fi aprovizionarea cu apă potabilă, construcţia şcolilor şi crearea facilităţilor de
recreaţie, pavarea străzilor, construirea bisericilor, pieţelor şi parcurilor.
Din cele expuse putem concluziona că, prin intermediul diferitor mecanisme guvernul ţării are
posibilitatea de a transforma economiile remitenţilor în surse investiţionale adiţionale, de care vor
profita consumatorii de capital ce temporar înregistrează insuficienţă de disponibilităţi băneşti.
Toate aceste tehnici de atragere a investiţiilor trebuie realizate în paralel. Este necesară
elaborarea unor scenarii cu variantele probabile de evoluţie a acestor proiecte, cu prezentarea
prealabilă a soluţionărilor situaţiilor de conflict sau a situaţiilor ce pot parveni în urma factorilor cu
caracter înalt al riscului. Actualmente, Guvernul Republicii Moldova a întreprins un număr mare de
măsuri, strategii şi tehnici în atragerea şi implantarea investiţiilor în economia naţională, dar după
cum se ştie, că efectele scontate ale unui proiect sau reforme nu-şi găsesc realizarea imediată, ci
doar după un anumit timp. Este important să nu se sisteze iniţiativele de dezvoltare a ţării şi să nu se
stopeze la rezultatele ce deja au fost atinse.
122
SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE
Importanţa investiţiilor pentru o dezvoltare durabilă a economiei naţionale a fost menţionată
nu o dată pe parcursul lucrării. Efectul benefic al investiţiilor îşi găseşte reflectarea în dezvoltarea
continuă a interdependenţei dintre diferite ramuri economice atît la nivel macroeconomic cît şi la
nivel microeconomic. Investiţiile au un efect multiplicator asupra activităţii economice a ţării,
antrenînd şi relansînd dezvoltarea ei economică, ceea ce explică de fapt, actualitatea temei cercetate.
Cercetările realizate în cadrul lucrării au condus la obţinerea unor rezultate şi elaborarea unor
propuneri, care cuprind:
• delimitarea componentelor conceptului de atractivitate investiţională de cele a conceptului de
atragere a investiţiilor;
• identificarea unei noi surse investiţionale potenţiale apărută ca reminiscenţă a dificultăţilor
economice din Republica Moldova;
• elaborarea schemei circuitului economic de utilizare a veniturilor parvenite din transferurile
remitenţilor;
• determinarea posibilităţilor de canalizare a remitenţelor în activitatea investiţională din
Republica Moldova;
• sistematizarea şi elaborarea unui sistem integru de criterii pentru evaluarea mediului
investiţional al Republicii Moldova definiţi în cadrul a trei factori prioritari de atragere a
investiţiilor în economia naţională: factorul economic, legislativ şi instituţional;
• adaptarea „ecuaţiei gravitaţionale” la corelarea factorilor prioritari de atragere a investiţiilor la
nivelul economiei naţionale; testarea modelului elaborat;
• testarea modelului elaborat la condiţiile economiei naţionale, ceea ce va permite
eliminarea sau cel puţin atenuarea impactului negativ al factorilor cu influenţă negativă
asupra deciziilor de plasare a investiţiilor în Republica Moldova;
• identificarea ramurilor cu impactul negativ maxim al factorilor determinanţi de atragere a
investiţiilor în baza „ecuaţiei de gravitaţie investiţională" în scopul reacţionării promte a
investitorului la modificările ce survin în sectorul real al economiei naţionale;
• elaborarea mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii în condiţiile economiei
Republicii Moldova;
123
ÎNCHEIERE
În baza cercetării factorilor determinanţi ai atragerii investiţiilor în economia naţională pot fi
concluzionate următoarele:
1. Analiza modelelor investiţionale implementate în cadrul diverselor economii ne
direcţionează spre cercetări minuţioase a potenţialelor mecanisme de redresare a economiei
naţionale, care pot fi promovate doar cu formarea premiselor şi condiţiilor prielnice de
atragere a fluxurilor investiţionale. În cea mai mare parte, fluxurile investiţionale vor fi
direcţionate în acele regiuni în care imaginea investiţională coincide cu activitatea reală de
promovare a investiţiilor. Implementarea oarbă a unui model, fără racordarea acestuia la
specificul economiei naţionale a ţării, se va sconta cu un adevărat eşec. Din aceste
considerente, în cadrul elaborării şi mai tîrziu a implementării modelului investiţional este
necesară pregătirea terenului de absorbţie a influxului de capital antreprenorial autohton şi
străin prin crearea climatului investiţional atractiv al ţării;
2. În cadrul identificării factorilor determinanţi de atragere a investiţiilor în economia naţională
este importantă cercetarea impactului procesului de globalizare internaţională, care necesită
a fi evaluat la justa sa valoare prin analiza efectelor pe care le poate genera asupra unei
economii naţionale. Sub influeţa globalizării se impune realizarea modificărilor în
perfecţionarea bazei economico-legislativ-instituţionale a ţării şi armonizarea acestora cu
activitatea investiţională a statului. În acest context, este relevantă formarea unei imagini
investiţionale favorabile şi promovarea acesteea pe plan internaţional avînd drept obiectiv
conturarea unei activităţi de promovare a investiţiilor; care mai tîrziu îşi va găsi continuarea
în selectarea proiectelor investiţionale bazate pe eficienţă şi competenţă;
3. Analiza trendului evoluţionist al situaţiei economice denotă că procesul investiţional în
Republica Moldova are loc preponderent în baza resurselor proprii ale agenţilor economici
naţionali. Însă, investiţiile în capitalul fix sunt realizate din surse străine de finanţare, ceea
ce exprimă atitudinea şi aprecierea climatului investitţional al ţării de către investitorii
străini. Relansarea economiei naţionale presupune un volum şi o structură corespunzătoare a
investiţiilor, care vor contribui la modernizarea tehnicii şi tehnologiilor învechite atît moral
cît şi fizic. În aceste scopuri este benefică aplicarea marketingului teritoriului. Strategia în
cauză cuprinde patru “pietre de temelie”: produsul teritoriului, preţul produsului teritorial,
amplasarea şi promoţia teritoriului. Se propune aplicarea marketingului teritoriului în cadrul
ramurilor prioritare ale RM: (i) informaţii şi tehnologia comunicaţiilor; (ii) sectorul agricol;
(iii) textile/confecţii; (iv) sectorul serviciilor tehnice de afaceri prestate la distanţă pentru
124
alte ţări; (v) energia durabilă. Fiecare din aceste ramuri deţine un şir de avantaje competitive
de care actualmente dispune Republica Moldova. Şi pentru ca în viitorul apropiat să nu ne
pomenim doar o simplă periferie în cadrul sistemului economic mondial este necesară
utilizarea la maximum a tuturor oportunităţilor deţinute de economia naţională. Toate
sectoarele evidenţiate necesită influxuri masive de investiţii reflectate atît prin capital
antreprenorial cît şi prin echipamente moderne, structuri organizatorice optime, management
raţional şi eficient, ieşire pe piaţa UE;
4. Pe lîngă implementarea activă a marketingului teritoriului ce promovează imaginea
investiţională pozitivă a ţării, un factor important în atragerea investiţiilor în economia
naţională îl constituie gradul de dezvoltare a sistemului financiar al ţării. Nu se poate nega
importanţa surselor de origine autohtonă de concentrare şi mobilizare a capitalurilor
temporar libere: acestea fiind piaţa bancară şi piaţa de capital. Analiza acestui binom
identifică rolul fiecăruia în procesul de acumulare şi distribuire a disponibilităţilor temporar
libere. Actualmente, piaţa bancară din RM cunoaşte o dezvoltare mul mai virtiginoasă decît
piaţa valorilor mobiliare. Lipsa unei pieţe de capital bine dezvoltate limitează accesul la
sursele suplimentare de finanţare. În acest context de idei, se identifică o sursă de finanţare
absolut nouă, care fiind corect dirijată poate fi canalizată în activitatea investiţională a ţării
prin intermediul unor instituţii financiare specializate – băncile de investiţii, fondurile de
pensii, etc.. Este vorba de fluxurile de capital provenite de peste hotarele ţării. Transferurilor
băneşti de peste hotare le putem atribui funcţiile similare fluxurilor de capital privat şi statal,
din momentul în care acestea asigură creşterea economiilor în valută străină, care ulterior
nimeresc în economie şi favorizează dezvoltarea acesteea;
5. Este insuficient în continuare a miza doar pe transferurile de bani efectuate de cetăţenii
Republicii Moldova ce activează după hotarele ţării, aceste mijloace băneşti sunt orientate în
special pentru consum şi nu au caracter investiţional spre deosebire de investiţiile
companiilor mari;
6. In cazul insuficienţei de resurse autohtone una din posibilităţile de dezvoltare continuă a
economiei este atragerea capitalurilor antreprenoriale străine. Plasarea în sfera productivă a
acestor capitaluri permite ţării crearea unor raporturi de competitivitate între întreprinderi şi
între economiile naţionale. Atragerea noilor investiţii în economia ţării vor spori
posibilităţile de dezvoltare a diferitor ramuri ale economiei naţionale însoţite de
*Sursa: Под ред.Подшиваленко Г.П., Киселевой Н.В., «Инвестиционная деятельность»,
Кнорус, Москва, 2005,
PARAMETRII CLIMATULUI INVESTIŢIONAL*
Resursele naturale şi starea ecologică
Nivelul de dezvoltare şi accesibilitatea obiectelor de infrastructră
Calitatea resurselor umane
Nivelul respectării legislaţiei şi a ordinei publice, a corupţiei şi criminalităţii
Legislaţia şi calitatea reglementării activităţii economice, nivelul liberalizării
Starea bugetului, a balanţei de plăţi, a datoriei de stat
Stabilitatea macroeconomică
Calitatea conducerii statului, politica autorităţilor centrale şi locale
Stabilitatea şi previziunea politică
Calitatra conducerii sttului, politica autorităţilor centrale şi locale
Onorarea angajamentelor contractuale de către parrteneri
Sistemul fiscal şi gradul poverii fiscale
Sistemul bancar şi alte instituţii financiare
Accesibilitatea creditării
Barierile administrative, tehnice, informaţionale (bariere de pătrundere pe piaţă)
Caracterul deschis al economiei, regulile comerţului cu alte ţări
Gradul de monopolizare a economiei
Anexa 2 Criteriile pentru evaluarea situaţiei mediului investiţional în Republica Moldova*
Criterii pentru evaluarea situaţiei economice Criterii pentru evaluarea situaţiei legislative Criterii pentru evaluarea situaţiei instituţionale
1. continuitatea politicii economice guvernamentale 1. stabilitatea sistemului legal 1. stabilitatea politică a ţării 2. creşterea economică reală 2. elaborarea şi aprobarea unor legi „aspre” 2. fragmentarea arenei politice şi importanţa fiecărei
grupări 3. convertibilitatea monetară 3. lipsa de transparenţă a legislaţiei 3. fragmentarea lingvistică, etnică sau religioasă 4. credite pe termen scurt 4. funcţionalitatea legilor 4. măsurile coercitive necesare pentru menţinerea
puterii politice 5. împrumuturi pe termen lung şi capital investit 5. gradul de nedesăvîrşire între actele legislative
naţionalism) 6. costul muncii 6. gradul de concordanţă şi complimentare a legilor,
regulamentelor şi hotărîrilor luate 6. gradul de oeganizare şi importanţă politică a
grupurilor care doresc instaurarea unui regim radical
7. inflaţia 7. posibilităţi de evitare a legislaţiei 7. dependenţa de o putere străină ostilă şi importanţa acestei puteri
8. balanţa de plăţi 8. sistemul de facilităţi şi stimulente pentru investiţii străine
8. atitudinea autorităţilor locale faţă de investiţiile străine şi transferul de beneficii
9. deficitul bugetar 9. practice de arbitraj 9. constrîngeri birocratice 10. naţionalizarea 10. procedura de apel 10. calitatea de infrastructură 11. volumul total al investiţiilor 11. condiţiile sociale 12. atitudinea faţă de investiţii străine 12. gradul de ocupare 13. nivelul ratei dobînzii la creditele bancare 13. rata şomajului 14. modificarea sistemului bancar 14. indicele de salariu 15. volumul tranzacţiilor bursiere 15. nivelul educaţional
Anexa 3 Interacţiunea atractivităţii investiţionale a economiei şi a atragerii investiţiilor*
*Sursa: Luchian Iv., Cinic L., „Abordări conceptuale asupra atractivităţii investiţionale prin prisma factorilor constitutivi”, Revista Economică, nr.5/2006, p.58-63
Atractivitate investiţională
Oportunităţi investiţionale
Atragerea investiţiilor
Factorii climatului investiţional
Aspecte financiare
Aspecte juridice
Aspecte tehnice şi tehnologice
Aspecte economice
Factorii climatului investiţional la
micronivel
Factorii climatului investiţional la
macronivel
Riscul de ţară
Gestiunea imaginii investiţionale
Activitatea de promoţie investiţională
Stimularea investiţională directă
Anexa 4 Experienţa realizării proiectelor investiţionale în ţările ex-socialiste din Europa Centrală*
• predominarea proprietăţii de stat; • supremaţia industriei grele asupra altor ramuri ale economiei naţionale; • subdezvoltarea producerii bunurilor şi serviciilor; • limitarea sectorului de servicii; • nivel înalt de concentrare şi monopolizare a producerii; • lipsa concurenţei; • prezenţa unei atrofii a spiritului de antreprenor; • structura deformată a preţurilor de stta; • finanţarea neraţională a întreprinderilor de stat; • exapnasiunea nelimitată a cheltuielilor de producere şi investiţionale; • lipsa investiţiilor inovaţionale; • lipsa relaţiilor de producere cu lumea externă, etc
*Sursa: elaborată de autor în baza surselor 136,p.7; 137,p.13-21; 139,p.46-47
Mecanism denaturat de funcţionare economică
• creşterea semnificativă ainvestiţiilor în ramurileînalt tehnologizate înscopuri de a forma opoziţie competitivă pepiaţa internaţională;
• formarea “greenfield-urilor”;
• crearea zoneloreconomice specialedevenite attractive prinacordarea sprijinuluifinanciar şi a facilităţilorfiscale;
• creşterea fluxului deinvestiţii în ramurileindustriei prelucrătoare;
• micşorarea nivelului deimpozitare;
• tratarea identică ainvestitorilor străini şi acelor autohtoni;
• programe de privatizaredeschise investitorilorstrăini etc
• Ponderea înaltă a investiţiilorstrăine directe realizate deCTN;
• Crearea parcurilor industrialeşi a business-parcurilor;
• Înlăturarea divirgenţilorapărute între companiileatrăine orientate spre exportşi întreprinderile mici şimijlocii autohtone ceactivează pe piaţa naţională;
• Includerea în mod obligatoriua cheltuielilor de susţinere abusiness-ului autohton prinprograme concrete în bugetulde stat;
• Elaborarea unor strategiidedezvoltare şi susţinere amicului business cu evaluareaconsecinţelor probabile şi amăsurilor pentru înlăturareaconsecinţelor negative;
• Programe de privatizaredeschise pentru investitoriistrăini, etc
• creşterea semnificativă ainvestiţiilor în ramurileînalt tehnologizate înscopuri de a forma opoziţie competitivă pepiaţa internaţională;
• crearea zoneloreconomice specialedevenite attractive prinacordarea sprijinuluifinanciar şi a facilităţilorfiscale;
• creşterea fluxului deinvestiţii în ramurileindustriei constructoarede maşini;
• programe de privatizaredeschise investitorilorstrăini,
• modificarea legislaţiei încorespundere cucerinţele legislaţieiinternaţionale etc.
1- experienţa Poloniei prin aplicarea planului Baltserovici
2- experienţa Ungariei prin aplicarea planului Seceni
3- experienţa Cehiei prin aplicarea planului de dezvoltare economică
Anexa 5 Structura investiţiilor de capital fix pe surse de finanţare în Republic Moldova
în % faţă de total 6,13 14,23 19,64 37,18 25,31 19,45 11,86 14,78 20,56 19,0 - alre resurse 4,7 48,2 92,1 54,3 110,8 254,8 190,6 212,2 363,8 225,5
în % faţă de total 0,48 4,01 6,38 3,41 6,30 11,01 6,80 5,86 7,08 3,44*Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Buletin Statistic 2001,2003,2006/1, publicate în anuarul «2005. Moldova in figures. Short statistical book»
Anexa 6 Avantajele şi dezavantajele experienţelor internaţionale în direcţionarea
remitenţelor spre investiţii*
*Sursa: elaborată în baza Proiectului Proiectul „Elaborarea mecanismelor şi metodelor de stimulare a creşterii economice, de reducere a sărăciei şi de îmbunătăţire a calităţii vieţii în contextul SCERS”, inclus în programul de stat „Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei”, Programului Naţional „Satul Moldovenesc” şi Planului de Acţiuni „RM-UE”
Orientarea remitenţelor în sisteme formale de transfer – posibilităţi de efectuare:��Politici bazate pe constrîngeri şi obligativităţi:
• Eliberarea permiselor de transfer a banilor în condiţii speciale • Vânzarea obligatorie a valutei încasate (cca 50-80%)
��Politici bazate pe stimulente financiare: • Negocierea cu firme în vederea diminuării taxelor de transfer • Crearea sucursalelor băncilor autohtone în străinătate • Formarea unor cursuri preferenţiale de vânzare a valutei • Stabilirea unor dobânzi mai mari decât în ţara de încasare a veniturilor • Posibilităţi de tragere a cecurilor asupra conturilor de remiteri
Orientarea remitenţelor prin sisteme formale de transfer •Avantaje –Stocarea banilor în sistem bancar –Posibilităţi de monitorizare a fluxurilor băneşti din străinătate –Corectarea politicilor monetare sub incidenţa remitenţelor
•Dezavantaje –Costuri înalte pentru sistemul bancar –Necesitatea corectării politicii valutare –Posibilităţi de utilizare doar pentru migranţii legali
Reorientarea remitenţelor din sfera de consum spre investiţii: Modalităţi de efectuare:
•facilităţi privind import de maşini şi utilaje •antrenamente şi consultări de business;
•programe de antreprenoriat Avantaje •Diminuarea consumului şi implicit a presiunii inflaţioniste •Creşterea investiţiilor în economie cu beneficiile asociate acestui proces Dezavantaje •Chetuieli pentru business-traning,majoritatea fiind neacoperite •Necesitatea de finanţarea suplimetară a proiectelor •Diminuarea incasărilor în buget din contul înlesnirilor acordate •Posibilităţi de aplicare asupra unui număr restrâns de migranţi
Anexa 7 Circuitul economic de utilizare al veniturilor provenite din transferurile remitenţilor în RM*
*Sursa: elaborată de autor
Transferurile remitenţilor
achitarea datoriilor provenitedin costul migrării
completarea bugetutlui familiei recipiente
Economii 21%
Consum 72%
Investiţii 7%
În caz cînd procesul de producerea se desfăşoară în cadrul întreprinderii autohtone: vînzareastocurilor de producţie conduce la majorarea volumului de producţie se mărescrealizările cresc veniturile întreprinderilor credc salariile se formează noilocuri de lucru cresc defalcările în buget se măresc posibilităţile de a finanţa dinbuget proiecte investiţionale cu obiective social-economice, se majorează pensiile,contribuţiile şi compensaţiile orientate spre susţinerea financiară a păturilor vulnerabilecontribuie la realizarea
produselor şi achitarea impozitelor indirecte
(accizelor) În caz cînd produsele sunt importate de către întreprindere: creşte volumul importului cresc plăţile de achitare a taxelor vamale la importul acestor produse se mărescrealizările cresc veniturile întreprinderilor credc salariile se formează noilocuri de lucru cresc defalcările în buget se măresc posibilităţile de a finanţa dinbuget proiecte investiţionale cu obiective social-economice, se majorează pensiile,contribuţiile şi compensaţiile orientate spre susţinerea financiară a păturilor vulnerabile
Economii în valută străină în formă de depozite bancare
Economii în valută străină „la colţun”
Banca comercială, în care sunt plasate depozitele, le utilizează credintînd agenţii economici şi
Creditîndu-se, agenţii economici au posibilităţi de a iniţia, extinde sau menţine afacerea pe care o au
Împrumutul rudelor, cunoscuţilor,pregătirea următorului membru al familieicătre migrare (achitarea costurilor aferentenigrării)
Migrarea
Anexa 8 Lista selectivă ţărilor-investitori mari în economia Republicii Moldova*
Anexa 9 Avantajele şi dezavantajele activităţii întreprinderilor mixte*
Avantajele Dezavantajele
1.atragerea investiţiilor străine în economia ţării;
2.reunirea proprietăţii partenerilor (mijloace băneşti, clădirilor şi construcţiilor, maşinilor, proprietăţii intelectuale ş.a.) pentru atingerea obiectivelor economice comune;
3.utilizarea complexă a capacităţilor partenerilor în colaborare în domeniile de producere şi realizare;
4.reunirea elementelor complementare şi a forţelor partenerilor;
5. atingerea efectului sinergetic; 6.acumularea experienţei necesare pentru
activitatea de lungă durată; 7.diminuarea cheltuelilor în procesul de
producţie; 8.Completarea insuficienţelor în potenţialul de
producere din contul partenerului; 9.riscul comun şi răspunderea limitată a
partenerilor.
1.căutări îndelungate în selectarea partenerului potrivit, cu coordonare bilaterală a variantelor de soluţionare şi cu calcule complicate; 2. apare necesitatea de coordonare şi atingerea acordului comun în elaborarea unui concept, care poate conduce la pierderea timpului şi cauzează conflicte între partneri; 3. distribuţia profitului (tendinţa de a obţine dividende poate fi scopul principal al unui partener, dezvoltarea continuă a întreprinderii poate fi obiectivul primordial al altui partener, sau eliminarea unuia din parteneri, de asemenea, poate provoca conflicte şi stare de criză, etc.); 4. aplicarea inegală a potenţialului partenerilor; 5.tendinţa agresivă spre participare în gestiunea întreprinderii mixte, de asemenea, pot conduce la fiasco.
*Sursa: elaborată de autor în baza „Legii privind investiţiile străine” Nr. 81-XV din 18 martie 2004
Anexa 10 Avantajele şi dezavantajele activităţii întreprinderilor cu capital străin*
Avantajele Dezavantajele
1. este facilitat procesul de monitorizare asupra cativelor comopaniei
2. decade necesitatea de a împărţi beneficiul 3. cu cît mai puţini proprietari cu atît gestiunea
este mai flexibilă în luarea deciziilor rapide 4. selectarea şi excluderea soluţiilor neoptimale 5. deţinătorii pachetului de control iau decizii în
interesul companiei, este evitată problema cu acţionarii naţionali opinia cărora vizavi de gestiunea corporaţiei diferă de cea a acţionarilor mari
6. În scopuri de raţionalitate, persoanele juridice pot transmite total sau parţial drepturile de gestiune a activităţii companiei organizaţiilor aderente din ţara-gazdă. (outsorsing), întocmind cu acestea un şir de contracte cu privire la transmiterea şi executarea unor funcţii de gestiune
1. mărimea dividendelor se stabileşte în dependenţă de cota parte a fiecărui acţionar
2. repartizarea unei părţi a profitului între acţionari
3. lipsa transparenţei activităţii corporaţiei în mass-media
4. conflicte ce apar cu diferite instituţii ale statului
5. este, de regulă, unul din cele mai costisitoare metode de constituire a unei afaceri
6. un risc mare, ce apare în urma desfăşurării activităţii într-un mediu necunoscut
7. necesitatea informaţiei simetrice (condiţiile naţionale de desfăşurare a activităţii, particularităţile pieţei, condiţiile concurenţiale)
*Sursa: elaborată de autor în baza „Legii privind investiţiile străine” Nr. 81-XV din 18 martie 2004
Avantajele şi dezavantajele reprezentanţelor, filialelor ale persoanelor juridice străine* Avantajele Dezavantajele
1. controlul absolut asupra activităţii reprezentanţei (filialei)
2. este înzestrată cu proprietatea companiei care a înfiinţat-o, evidenţa activelor este ţinută într-un bilanţ separat şi este inclusă în bilanţul întregii companii
1. imposibilitatea atragerii partenerilor naţionali 2. nu este persoană juridică independentă, nu-şi are regulamentul
său propriu de activitate şi-şi desfăşoară activitatea în baza statutului aprobat de compani-mamă
3. nu are independenţă economică şi activează din numele companiei-mame
4. duce evidenţa după standardele interne de contabilitate, dar pentru includerea în bilanţul consolidat al companiei-mamă după standardele internaţionale, ceea ce necesită o evidenţă dublă şi, respectiv, cheltueli suplimentare
5. nu dispune de libertate în acţiunile sale pe pieţile străine *Sursa: elaborată de autor în baza „Legii privind investiţiile străine” Nr. 81-XV din 18 martie 2004
Anexa 11
Metoda Ghilotinei* Metoda Ghilotinei a fost utilizată în ultimul deceniu de cîteva ţări. Ea a fost elaborată şi apoi perfectată de
compania americană „Jacobs and Associates” pentru aplicarea într-un şir de ţări. • Mexic a folosit ghilotina în anii 1990 pentru eliminarea a 47% de formalităţi guvernamentale şi crearea
Registrului Federal al Formalităţii şi Serviciilor; • Ca parte a programului de redresare economică după criza financiară din 1997, Koreea a folosit
ghilotina pentru revizuirea a 11000 de reglementări de afaceri şi eliminarea a 50% din ele în decurs de un an;
• În procesul de tranziţie la economia de piaţă Ungaria a folosit cu succes ghilotina pentru revizuirea, anularea şi înlocuirea actelor normative care nu corespund principiilor democratice ale economiei de piaţă;
• Chenia a iniţiat procesul ghilotinei în anul 2005 şi în primele 8 săptămîni a revizuit 80 cele mai costisitoare licenţe, din care 26 au fost recomandate pentru eliminare.în următoarele 10 luni se planifica revizuirea a celor 600 licenţe rămase;
• În iunie 2005 în Ucraina a fost emisă hotărîrea privind „de-reglementarea rapidă”, care subînţelege aplicarea metodei ghilotinei, elaborată de„Jacobs and Associates” ;
• Prim ministrul Macedoniei a anunţat în aprilie 2005 că guvernul va adopta legea cu privire la Ghilotina Regulatorie.
În general, Ghilotina Regulatorie funcţionează în felul următor: 1. Guvernul stabileşte scopul ghilotinei. 2. Guvernul solicită tuturor organelor publice să întocmească, pînă la o anumită dată, listele tuturor
actelor normative în scopul aplicării metodei ghilotinei. 3. Includerea în această listă a oricărui document normativ trebuie motivată în formă scrisă, prin
argumentarea necesităţii acestui, legalităţii şi consistenţei economiei de piaţă. 4. Regulamentul trece prin trei expertize sau filtre: prin acei care au elaborat documentul, printr-un grup
de experţi independenţi şi prin părţile interesate, cum ar fi întreprinzătorii. 5. Orice act normativ, care nu trece testele din lista de verificare, este respins sau verificat. 6. Se întocmeşte o listă centralizată a tuturor documentelor filtrate. 7. Odată cu expirarea termenelor limită, orice act normativ care nu este inclus în listă, automat se
anulează (ghilotina cade). 8. Lista devine un registru complet a tuturor regulamentelor în vigoare, supuse ghilotinei, şi este
recunoscută în mod legal drept cadru normativ, obligatoriu pentru respectare. 9. Toate documentele noi şi amendamentele la regulamnetele existente sunt introduse în registru timp de
o zi din momentul adoptării şi/sau publicării. *Sursa: TACIS, Moldova Tendinţe în Economie, septembrie 2005
Anexa 12
Întreprinderi cu capital mixt şi cu capital străin în Republica Moldova*
Compania Ţara de provenienţă Domeniul activităţii A. Domeniul Industrial Acorex SRL United States Băuturi Alba United States Produse alimentare Balteanca SA Germany Textile Ciment SA France Producte minerale
nemetalice Coca-Cola Bottlers Chishinau SRL United States Băuturi Fabrica de Produse Lactate din Hancesti United States Produse alimentare Farmaco SA United States Produse farmaceutice FMI-Hînceşti United States Produse alimentare Glass Container Co United States Producte minerale
nemetalice Link SA United States Echipament electric Lukoil SA Russia Federation Petrol McDonald′s Republic of Moldova United States Produse alimentare Moldkarton Switzerland Produse de papetărie Neptun Nord SA Italy Produse din peşte Nefis SA Turque Produse de patiserie Orlovschii vinzavod SA Italy Băuturi Piele SA Italy Articole din piele Redeco Modlova United States Petrol Vitanta United States Băuturi Weather Wise SRL United States Maşini şi echipamente B. Domeniul Serviciilor Alfa-XP United States Producerea soft WEB Agro-Petrol SA United States Distribuitor comercial Air Moldova Germany Transport CET Chisinau, Central and South Spain Electricitate Cavelleri Ottavio Italy Construcţie Cinematograful Patria Italy Alte servicii Complexul Hotelier Palase SA Italy Servicii hoteliere Compudava Great Britain Producerea soft WEB Daac-Sistem Great Britain Producerea soft WEB DNT United States Producerea soft WEB Hotelul Chisinau SA Italy Servicii hoteliere Interforum-M United States Distribuitor comercial Metro AG Germany Distribuitor comercial Moldcell Turkey Telecomunicaţii Moldtelecoom SA Denmark Telecomunicaţii Moldova Gaz Russian Federation Gaz Moldova Tur SA Israel Alte servicii Nexui SW Italy Producerea soft WEB Redeco Moldova United States Buiness servis Roua Univers United States Dictribuitor comercial Sun TV United States Alte servicii Tirex Petrol Germany Buiness servis Voxtel France/România Telecomunicaţii C. Finanţe şi Asigurări Asito Australia Asigurări Banca Comercială Română România Domeniul bancar *Sursa: Business Information Service for the Newly Independent States, Country Commercial Guide to Moldova, FY 2002, 15 July 2001 (http://www.binis.doc.gov/bisnis/country/010725MoldCCG.htm); and the Europa World Yearbook 2000, Moldova,vol.II,41 etition (London, Europa Publications Ltd.,2000),pp.2514-2529
Anexa 13
Componente politice – sistemele inovaţionale naţionale şi ISD*
CTN
străine
Filiale
străine
Firme
locale
Guvernul Instituţii
non-profit
*Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2005: FDI Policies for Development: National and International Perspectives, United Nations, New York and Geneva 2005, pag.237
Sistemul Inovaţional Naţional al ţării de origine
Sistemul internaţional de producţie (reţeaua globală
a CTŞ) a CTN
Sistemul Inovaţional Naţional a ţării-gazde
Politicile ţării de origine Promovarea internaţionalizării CTŞIntensificarea SIN în ţările în curs de dezvoltare
Promovarea ISD şi CTŞ Promovarea investiţiilor Necesitatea performanţelor Stimularea CTŞ Centre ştiinţifice
Majorarea benificiului din ISD şi CTŞ
Politica industrială Politică orientată spre susţinerea businessului mic şi mijlociu Incubare
ntensificarea unei structuri nstentuţionale pentru investiţii Dezvoltarea resurselor umane Capacitatea de cercetare a sectorului public Politici orientate spre susţinerea Drepturilor Proprietăţii Intelectuale Politica de concurenţă
Anexa 14
Dinamica evoluţiei populaţiei economice active, şomeri şi a populaţiei economic inactivă (mii persoane) perioada 1997-2006*
*Sursa: Anuarul Statistic al Moldovei 2005 Pentru anii 2005-2006 datele sunt culese din Situaţia social-economică a Moldovei pregătit de Departamentul de Statistică şi Sociologie
Anexa 15 Dinamica evoluţiei premiselor de creare a unui mediu instituţional eficient*
*Sursa: Бандурин А.В.. Управление деятельностью корпорациями в России. Диссертация на соскание ученой степени доктора экономических наук, Москва 2002, стр.35
Perioada de pînă la 1987. Metodele centralizate de gestiune administrativă a economiei naţionale au încetat săcorespundă cerinţelor şi situaţiei macroeconomice; înlăturarea angajaţilor de la nivelele mediu şi cel de jos de la participarea reală în gestiunea întreprinderii i-a determinat pe mulţi din ei să-şi încerce capacităţile în businessul cooperatist apărut sau să înfiinţeze o întreprindere individuală; dar lipsa unei baze legislative clare şi a cunoştinţelor practice în economie au condus la bancrutizarea rapidă a multora din iniţiatori şi la lichidarea de facto a business-ului independent.
Corporativitatea ca sistem de gestiune a procesului de producere se identifica cu tradiţiile afacerilor economice sovietice, administrative, şi nicidecum nu cu reglarea litigiilor prin dezbateri judiciare, ceea ce crea atitudinea contradictoriea antreprenorilor începători.
Mediul instituţional al acestei perioade era asemănător sistemului activelor economice de partid: toate posturile cheie la întreprinderi erau repartizate nu conform calităţilor profesionale ale administratorilor, ci în baza relaţiilor denomenclatură şi de partid. Baza acestor repartizări au constituit-o trei motive:
1. lipsa pe piaţa muncii a managerilor naţionali de înaltă calificare; 2. lipsa acordului întreprinderilor de a remunera adecvat munca calificată a managerilor străini; 3. rămăşiţe ale viziunii totalitariste şi lipsa consimţămîntului de a face schimb cu experienţa acumulată între statele cu
economia de piaţă dezvoltată şi ţările fostului lagăr socialist. Perioada 1987-1991. Forţa centripetă conducea cu fermitate spre dezintegrarea organizaţiei economice
monopolizate şi centralizate. Stimularea independenţei şi posibilitatea în arenda întreprinderilor au determinat corpul administrativ către crearea unor subordonări a grupelor de angajaţi care împărtăşeau viziunea acestora, astfel corporativitateacăpăta nuanţa unei puteri loiale. Normele legislative în care se prevedeau participările colectivelor în gestiunea întreprinderilor prin intermediul Adunărilor Colective n-au avut amploare, din simplele motive – lipsa de pregătire a muncitorilor către o participare eficientă în gestiune şi lipsa de dorinţă a conducătorilor de a se împărţi cu puterea.
În acesată perioadă s-au fundamentat bazele corporativităţii şi a structurilor asemănătoare cu organele de gestiune denomenclatură şi deja au apărut primii vlăstari ai mediului instituţional.
Perioada 1991-1994 – perioada unei privatizări active pe bonuri, pe parcursul căreea a avut loc prima redistribuire a proprietăţii între corpurile administrative şi structurile financiar-bancare recent formate. În Republica Moldova, în această perioadă, cea mai mare parte a întreprinderilor dirijate de specialiştii sovietici au transferat mijloacele băneşti şi creditele preferenţiale primite de la stat structurilor comerciale private în calitate de plată prealabilă pentru achiziţionarea mărfurilor şiprestarea serviciilor. După ce mijloacele băneşti erau utilizate pe deplin, ele reveneau devalorizate la întreprinderi. În aceastăperioadă în lipsa mijloacelor băneşti necesare pentru procurarea materiei prime aceleaşi întreprinderi îşi reduceau activitateaeconomică la zero. În urma privatizării întreprinderilor mari de stat se creau societăţi pe acţiuni (din păcate, acţionariiacestora necunoscînd toate drepturile sale) care deja puteau fi atribuite la companii mari („Lukoil” şi „Gazprom” care s-au creat în această perioadă). Dar subevaluarea patrimoniului şi pregătirea insuficientă a personalului acestor întreprinderi conduceau gestiunea corporaţiei la metodele tradiţionale centralizate, care în mîinile managerilor neprofesionali deveneauneeficiente. Concomitent cu aceste procese se crea un stil corporativ în relaţiile anumitor structuri, aşa ca capitalul bancar, întreprinderile petroliere şi gaz şi altele, cînd în locul organelor de gestiune ale statului vin companiile cu autoadministrare.Înstrăinarea populaţiei de la participarea activă în procesele de gestiune a proprietăţii, pierderea locurilor de muncă şi analfabetismul economic au creat atitudine negativă către toate procesele economice reformiste.
Dar, anume în această perioadă au fost puse bazele unor adevărate relaţii corporative a noilor structuriantreprenoriale, create de întreprinzători tineri, care la acel moment au avut doar două posibilităţi: sau să coopereze custructurile de stat sau să le contrapună businessul „civilizat” bazat pe experienţa companiilor străine [106]. În plus, asupra deciziilor luate în corporaţii au început să influenţeze studiile calitative primite peste hotarele ţării în domeniile economicenoi pentru Republica Moldova: pe pieţile financiară şi bursieră, pe piaţa obligaţiunilor, în marketing, în management.
Perioada 1994-august 1998 – s-a caracterizat prin privatizarea parţială pe bonuri şi parţială pe bani. Acesteiperioade îi atribuim formarea activă a infrastructurii pieţii: companii de investiţii şi fonduri, depozitariile şi registratorii,companiile de asigurare, companii de audit şi consulting, fonduri de pensii, ş.a.
Perioada august 1998-pînă în prezent – situaţie de insuficienţă financiară. Guvernul Republicii Moldova este încăutare de noi instrumente financiare şi noi mecanisme de utilizare a „vechilor” active. Situaţia tensionată pe piaţa valutară însoţită de o lipsă totală a unei pieţi de hîrtii de valoare corporative a condus la o politică restrictivă din partea BănciiNaţionale a Moldovei. Acestei perioade îi este caracteristică şi o emigrare activă peste hotare a forţei de muncă calificată din Republica Moldova.
Anexa 16
Aspecte generalizatoare ale evaluării calităţii mediului de afaceri în Republica Moldova* (2005)
- s-au redus costurile de desfăşurare a busines-ului, inclusiv a plăţilor neoficiale;
- reducerea numărului de controluri din partea organelor de control;
- accelerarea şi ieftinirea procesului de înregistrare a noilor întreprinderi;
- adaptarea întreprinzătorilor naţionali şi străini la „regulile de joc” naţionale;
- nemulţumiri privind practica administrării taxei pe valoarea adăugată;
- complexitatea amortizării utilajului în legătură cu modificarea termenilor utilizării lor;
- necesitatea certificării suplimentare a mărfurilor importate;
- corupţia în organele vamale rămîne cel mai problematic factor pentru dezvoltarea mediului
de afaceri;
- concurenţa neloială ca urmare a promovării anumitor interese ale cercurilor de afaceri;
- influenţa mare a funcţionarilor de stat asupra activităţii antreprenoriale;
- sistemul judiciar negativ. *Sursa: Moldova Investment Climate Assessment, World Bank, International Finance Corporation,2005
Anexa 17
Ecuaţia modelului de gravitaţie al comerţului bilateral*
În anul 1687 englezul Newton face o descoperire, care fără doar şi poate în acea perioadă, a răsturnat multe concepte greşite şi a dat explicaţie logică la multe procese ale naturii, aceasta fiind “ecuaţia gravitaţională”, ideea căreia este că forţa atracţiei universale este direct proporţională cu produsul dintre masele corpurilor şi invers proporţională cu patratul distanţei dintre ele. Desigur, această descoperire, a constituit o adevărată revoluţie, legea atracţiei universale avînd menirea să explice multe fenomene fizice şi mecanice.
Aproape cu trei secole mai tîrziu, savantul Tinbergen[65,66], în 1962, analizînd legea atracţiei universale a lui Newton a încercat să traseze o paralelă între procesele fizicii şi fenomenele economice. Savantul a aplicat modelarea matematică a ecuaţiei gravitaţionale la comerţul bilateral al două ţări.
Conform opiniei lui Tinbergen ecuaţia modelului de gravitaţie al comerţului bilateral este următoarea: Mij = β0YI
β1YJβ2Dij
β3 (AIJ)β4 uIJ (1)
unde Mij este valoarea actuală a vânzărilor din ţara i către ţara j, Yi şi Yj Yj sunt PIB-urile ale i şi j, Dij este distanţa dintre centrele economice ale ţării i şi j, A este o variabilă, şi uij este o eroare aleatoare normală.
În 1966 Linnemann a propus că mărimea fluxului comercial internaţional bilateral depinde de trei factori: cererea importatorului, oferta exportatorului şi costul afacerii în cauză.
Modelul de gravitaţie prezentat de el descrie fluxul comercial dintr-un punct de origine (i) într-o destinaţie (j) în condiţiile dictate de factorii de ofertă din origine, factorii de cerere în punctul de destinaţie şi factorii de stimulare sau stopare legaţi de acest flux specific.
Ecuaţia modelului de gravitaţie este următoarea: Mij = AYI
β1YJβ2Li
β3Ljβ4Dij
β5euij (2)
unde Mij este valoarea actuală a vânzărilor din ţara i către ţara j, A este o constantă, Li şi Lj sunt populaţiile ţărilor i şi j, Yi şi Yj sunt veniturile lor, Dij este distanţa dintre ele şi uij este o eroare aleatoare normală. Principalul neajuns al acestui model constă în analiza comerţului bilateral la un nivel foarte global. Aceasta duce la irealitatea rezultatelor obţinute, şi ca rezultat, în cazul aplicării modelului în practică, la abateri mari în comerţul internaţional bilateral al ţării. În 1989 Jeffery H. Bergstrand completează ecuaţia comerţului ponderat cu noi factori: cerere de consum şi cerere de producere [64,65,66]. Reieşind din faptul că ţările cu venitul egal pe cap de locuitor vor avea aceiaşi cerere, cerere de consum are următoare formulă: n HAn 1/θA δ n HBn 1/θB 1-δ Uij = Σn=1Σh=1 X
θAAhnjl x Σn=1Σh=1 X
θBBhnjl - XB (3)
- ∞ < θA, θB < 1; 0 < δ < 1 unde X Ahnjl (XBhnjl) este valoarea produselor manufacturale (non-manufacturale) produse în ramurile A şi B de firme h în ţara n cerute de consumatori-muncitori l în ţara j, XB este cererea minimă de bunul B cerută de un consumator. Mărimea consumurilor este limitată de venitul nominal al consumatorilor calculat pe baza consumurilor agregate (Yjl)>
Yjl = Σ a=A,B ΣNn=1 ΣHan
h=1 (Panj Tanj / Enj) Xahnjl (4)
unde Tanj este tariful la export de la ţara n la j, Enj este rata de schimb, se determină ca raportul între moneda din ţara n contra moneda din ţara j, Panj este preţul F.O.B. prezentat de firma h din ramura a care exportă din ţara n în ţara j, pentru simplificarea se presupune că toate firme dintr-o ramura din ţara n prestează mărfurile pe piaţa j cu acelaşi preţ. Luând în consideraţie că consumatori din ambele ţări sunt identici, noi putem obţine o ecuaţia cererii agregate:
Paij = δ1/δA X-1/δAAagij (Yj)1/δA (1-y-1
j)1/δA T-1Aij Eij x
Σn ΣAh (Panj Tanj / Enj)1-δA 1/δA (5)
i = 1, ...., N
unde δA = 1/(1 - θA), Yj este PIB din ţara j, yj este PIB pe cap de locuitor.
Anexa 17 (continuare)
Alt factor - cererea de producţie – se modulează reieşind din faptul că firmele existente în ţara i tind să se
maximizeze profiturile. Fiecare firma h în fiecare din două ramuri foloseşte două factori de producţie munca (L) şi capital (K). Atunci funcţia de producţia are forma liniară.
Lagi = α La + βLaXagi (6)
Kagi = αKa + βKaXagi
g = 1;....; Hai; a = A, B; i = 1,...., N (7)
unde Lagi (Kagi) munca (capital) cerută de firme g în ramura a în ţara i pentru producerea Xagi, α sunt cheltuieli constante, β sunt inputuri constante necesare pentru producerea a unei unităţi de produs. Toate firmele şi ţările utilizează aceiaşi tehnologie. Astfel funcţia cheltuielilor pentru firma g din ramura a:
Sagi(Wi, Ri, Xagi) = WiLagi + RiKagi = (WiαLa + RiαKa) + WiβLaXagi + RiβLaXagi g = 1, ..., Hai; a = A, B; i = 1, ..., N (8)
unde Wi şi Ri sunt salariile şi renta, respectiv. Presupunem că oferta de muncă şi capital este fixă în fiecare ţară i: Li = ΣA
hLAhi + ΣBhLBhi (9a)
Ki = ΣAhKAhi + ΣB
hKBhi (9b) De asemenea se presupune că toată producţia firmelor se distribuie pe piaţa internă şi pe cea externă, în conformitate cu funcţia elasticităţii constante a transformării:
Xagi = [Σn(Cain Xagin)φa]1/φa
1<φa<∞; g = 1, …, Hai a = A, B; i = 1, …, N (10)
unde, Cain exportul produselor industriei a din ţara i în ţara n. Pentru φa > 1, curba tranformaţională, care arată distribuirea produselor fabricate între piaţa internă şi cea externă, şi între diferite pieţe externe, este concavă. Astfel încât funcţia maximizării profitului are următoare formă:
g = 1, …, Hai a = A, B; i = 1, …, N (11) Utilizând toate ecuaţiile, prezentate mai sus, putem formula ecuaţia gravitaţională.
PXAij = δ(γA+1)/(γA+δA) (YKj)(δA-1)/(γA+δA) x (βKAβLB - βKBβLA)-1 x
[βLB - βKB(Ki*/Li
*)-1](δA-1)/(γA+δA) x (Yj)(γA+1)/ (γA+δA) x (1-y-1j)(γA+1)/ (γA+δA) x
CAij-(δA-1)(γA+δA)/(γA+δA) x TAij
-δA(γA+1)/(γA+δA) x EijδA(γA+1)/(γA+δA) x
Σn (PAin/CAin)γA+1 1/(γA+1) -γA(δA-1)/(γA+δA) x
Σn ΣAh (Panj Tanj / Enj)1-δA (γA+1)/ (γA+δA) (12)
unde PXAij este valoarea actuală a vânzărilor din ţara i către ţara j între ramuri A, YKj este producerea naţională în
unităţile capitalului (YKj = Ki
* = ΣAhβKAXAhi + ΣB
hβKBXBhi). [134] Un alt model, propus de Wang şi Winters (1994), a încercat se corecteze neajunsurile modelelor precedente şi arată în felul următor.
Xij = aYib1Ni
b2Yjb3Nj
b4Aijb6ΠkPijk
γk (13) Aici Xij este valoarea comercială din ţara i către ţara j, Yi şi Yj sunt PIB-urile ale i şi j, Dij este distanţa dintre ele, Ni şi Nj sunt populaţiile, Aij este o variabilă înlocuitoare reprezentând vecinătatea geografică, Pij sunt variabile înlocuitoare reprezentând preferinţele dintre ţările i şi j, b şi γk sunt parametri şi Π denotă produsul. *Sursa: Bergstrand, J.H.: The gravity Equation in International Trade: Some Microeconomic Foundations and Empirical Evidence // Review of Economics and Statistics 67, 1985 pp. 474-481; Bergstrand, J.H.: The Generalized Gravity Equation, Monopolistic Competition, and the Factor Proportions Theory in International Trade // Review of Economics and Statistics 71, 1989, pp. 143-153; Bergstrand H. Jeffrey: The gravity equation in international trade: some microeconomicfoundations and empiricalevidence // The review of Economics and Statstics, Harvard College, Vol. LXVII, No.3, August 1985
Anexa 18 Volumul investiţiilor reale efectuate în economia Republicii Moldova perioada 2000-2005*
Tabelul 3.1.1
Investiţii străine realizate în Republica Moldova
(mii dolari) Nr. Ţări-investitori 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anexa 20 Metodologia sondajului care a stat la baza evaluării criteriilor pentru determinarea situaţiei
economice în Republica Moldova
• În scopul realiării sondajului au fost chestionaţi: pentru evaluarea climatului investiţional prin prisma investitorilor autohtoni şi străini – 100 persoane juridice; pentru evaluarea situaţiei economice din Republica Moldova prin prisma familiilor beneficiare de remitenţe – 100 persoane fizice
• Au fost aplicate două modalităţi de acumulare a datelor: - 2 grupe de respondenţi – specialişti în domeniul jurisprudenţei şi specialişti în domeniul
economic, ce activează în Chişinău - Intervievarea directă la ghişeele sistemelor de transfer rapid al banilor: Western Union, Anelik,
Money Gramm, Unistream etc. • Chestionarea celor 2 grupe de respondenţi a fost efectuată în baza chestionarului cu criteriile de evaluare a
situaţiei economice din Republica Moldova. În cadrul sondajului au participat 52 specialişti din domeciuleconomiei (economişti, bancheri, contabili din sectoarele bancar, financiar, industrial) care aurăspuns la 30 întrebări (criterii de evaluare a situaţiei economice şi a cadrului instituţional) din chestionarşi 48 specialişti din domeniul jurisprudenţei (jurişi, avocaţi, coordonatori şi consultanţi în domeniuljuridic) care au răspuns la 25 întrebări din chestionar (criterii de evaluare a legislaţiei şi a cadruluiinstituţional)
• Intervievarea directă la ghişeele sistemelor de transfer rapid al banilor a fost efectuat în baza a 18întrebări, numărul persoanelor intervievate – 100.
• Informaţia colectată a fost prelucrată manual şi sistematizată într-o bază de date. • Perioada realizării sondajului este de patru săptămîni, începînd de la 29 mai 2006. sondajul s-a efectuat în
tre etape: chestionarea specialiştilor din domeniul economiei, chestionarea specialiştilor din domeniuljuridic, intervievarea beneficiarilor de remitenţe. 100 chestionare completate au fost colectate din 23puncte de cercetare.
6. gradul de organizare şi importanţă politică a grupurilor care doresc instaurarea unui regim radical
-0.155 -0.27 -0.24 -0.293 -0.353 -0.37
7. dependenţa de o putere străină ostilă şi importanţa acestei puteri
-0.188 -0.213 -0.248 -0.488 -0.575 -0.713
8. atitudinea autorităţilor locale faţă de investiţiile străine şi transferul de beneficii
0.675 0.325 0.255 0.1775 0.145 0.125
9. constrîngeri birocratice 0.875 0.38 0.1 0.0725 0.05 0.012510. calitatea de infrastructură 0.4625 0.4925 0.5125 0.5675 0.48 0.5111. condiţiile sociale 0.49 0.5125 0.435 0.41 0.375 0.3512. gradul de ocupare -0.3 -0.288 -0.263 -0.253 -0.288 -0.31313. rata şomajului 0.18 0.2125 0.26 0.2975 0.33 0.362514. indicele de salariu 0.495 0.545 0.5775 0.6125 0.68 0.712515. nivelul educaţional 0.2175 0.2725 0.3425 0.3975 0.445 0.4625
Total 4.27 3.258 3.09 2.808 2.085 2.028
*Sursa: calcule efectuate în baza respondenţilor
Anexa 23
Metodologia programului Eviews 3.0
Panel Data din programul Eviews 3.0 (construcţia modeleleor econometrice în baza datelor depanel) permite soluţionarea problemei insuficienţei numărului de observaţii, adică pentru a primiargumentări întemeiate nu este nevoie de un interval temporal larg. Analiza de panel micşorează problemaapariţiei colinearităţii, aplicînd efectele variabilelor individuale.
Modelul de panel al regresiei lineare de bază are următoarea formă:
ititit uXY ++= βα i =1, …N t = 1, …, T (1) Modelul de regresie al datelor de panel se deosebeşte de regresia simplă a datelor temporale sau de
regresia în spaţiu prin faptul că variabilele acestea au indicele de jos dublu, i – numărului obiectului (ţării),t – timpul, α - termen liber, β - vectorul coeficienţilor de regresie, Xit - matricea k a variabilelor descriptive,ui t – eroare aleatoare.
Majoritatea aplicărilor a datelor de panel utilizează modelul unicomponenţial al erorii aleatoare uit.Eroarea uit constă din mai multe componente: ittiitu ελµ ++= , unde efectele individuale µi, efecteletemporaleλt şi εit sunt componente aleatoare şi reciproc independente.
Efectele individuale µi (uneori cele temporale) pot fi tratate ca fixate şi aleatoare. În primul caz peprivim ca constantă aleatoare, dar care sunt determinate în afara modelului în cauză, adică valoarea lorpoatefi determinată. În al doilea caz variabilele standarde, care de fapt sunt realizări ale constantelor aleatoare. Modelul cu efecte fixate
Efectele fixate pot fi constante pentru toate cazurile luate împreună şi se pot modifica pentrufiecare caz în parte. În cazul cînd nu putem considera ipoteza omogenităţii comune a efectelor individuale,se aplică modelele cu termenul liber variabil (variable-intercept models):
ititiit XY εβµ ++= (2)
itittit XY εβλ ++= (3)
itititit XY εβγ ++= (4) Presupunerea de bază a acestor modele constă în faptul că efectele variabilelor neevidenţiate se
reflectă în trei tipuri a efectelor individuale: µi, λt и γit . Efectul µi este fixat pentru cazul i şi nu se modificăîn timp, dar pentru diferite cazuri va lua diferite valori, şi poate reflecta caracteristicile individuale ale ţării(distanţa, adică se poate depista dependenţa realizării investiţiilor de distanţă).
Efectul λt se modifică în timp şi este acelaşi pentru toate variabilele la un anumit moment de timp,care de fapt este PIB-ul. Efectul γit se modifică şi în timp şi în spaţiu pentru fiecare caz în parte (ţări),aplicînd pe el restricţii se pot obţine diferite tipuri de modele (3-5), dar trebuie să ţinem cont că construcţiaunui număr mare de modele este principial ireală, deoarece vom avea mai multe variabile decît ecuaţii.
ADNOTARE
la teza pentru conferirea titlului ştiinţific de doctor în ştiinţe economice cu tema:
“Factorii determinanţi ai atragerii investiţiilor în economia naţională”
Teza de doctor este dedicată studierii factorilor determinanţi ai atragerii investiţiilor în
economia naţională, impactul acestora asupra deciziei de investire în scopul elaborării
mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii în condiţiile economiei Republicii Moldova.
În lucrare a fost dezvoltat conceptul de atractivitate investiţională şi conceptul de atragere a
investiţiilor prin delimitarea şi precizarea componentelor constitutive ale acestora.
Pornind de la idea necesităţii stridente a resurselor investiţionale pentru continuitatea
dezvoltării economice a Republicii Moldova a fost efectuată analiza atractivităţii investiţionale şi
determinarea gradului de influenţă a acestuia asupra deciziei investitorului.
În cercetare a fost propusă spre analiză o nouă sursă investiţională potenţială apărută ca
reminiscenţă a dificultăţilor economice din Republica Moldova – remitenţele. În cadrul
investigaţiilor realizate a fost elaborată schema circuitului economic de utilizare a veniturilor
generate de transferurile remitenţilor. Cercetările s-au soldat cu recomandări practice în ceea ce
priveşte canalizarea acestor fluxuri în activitatea investiţională.
Teza conţine o analiză amplă a factorilor determinanţi de atragere ai investiţiilor în
economia naţională în baza unei sistematizări a factorilor importanţi ce influenţează asupra atragerii
investiţiilor. A fost elaborat un sistem integru de criterii pentru evaluarea mediului investiţional al
Republicii Moldova în baza căruia a fost estimat climatul investiţional al ţării.
Pentru estimarea climatului investiţional în cadrul Republicii Moldova este propus modelul
„ecuaţiei gravitaţionale” investiţionale şi realizarea experimentală a modelului. Modelul în cauză
consolidează parametrii cercetaţi, ceea ce a permis identificarea factorilor cu influenţă considerabilă
asupra atragerii investiţiilor în economia naţională. Cercetările pot fi aplicate în sectorul real: prin
estimarea modificărilor potenţiale ale unui factor în urma caracterului volatil al altui factor şi
includerea lor ulterioară în modelele investiţionale în scopul aplicării acestora la elaborarea
politicilor economice. Lucrarea este finisată cu elaborarea mecanismului de promovare a proiectelor
de investiţii.
Recomandările înaintate poartă un character practic, avînd o însemnată valoare ştiinţifico-
practică şi pot fi utilizate în cadrul strategiilor investiţionale promovate în economia Republicii
Moldova.
ANNOTATION
of the thesis for awarding the scientific degree of doctor in economic sciences on the theme:
“The determinant factors of investments attracting in national economy”
The PHD thesis is dedicated to the research of determinant factors of investments’ attraction
in national economy, their impact over investment decision in purpose of elaboration of investments
projects promotion mechanism in case of the economy of Republic of Moldova.
In the thesis it was shown that the concepts of investments attraction and investment
attractiveness, which are often confused, are different. The distinction was done by emphasizing the
component elements of these two notions.
Beginning from the idea of acute necessity of investment resources for the sustainable
economic development of the Republic of Moldova, it was done the analysis of investment
attractiveness and determination of the level of its influence over the investor’s decision.
The thesis proposes for the analysis a potential investment source created as a result of
economic problems from the Republic of Moldova – remittances. In the framework of realized
investigations, it was elaborated an economic circuit scheme of revenues usage as a result of
remittances’ transfers. The researches finalized with practical recommendations regarding the
directionning of these flows towards investment activity.
The thesis contains a detailed analysis of determinant factors of investments’ attraction in
national economy in base of systemizing important factors which influence over the investments’
attraction. A unique criteria system was elaborated, for the estimation of investment medium of the
Republic of Moldova, according to which the country’s investment climate was characterized.
For the estimation of investment climate of the Republic of Moldova, it is proposed „gravity
equation” investment model and its testing. This working model consolidates the factors with the
considerate impact over investments decision. The research can be use in real sector of economy
and permit to identification the potential modifications in one factor in the result of other factor.
The work is finalized with the elaboration of a mechanism of investments projects’ promotion.
The proposed recommendations have a practical character, having a high practical and
scientifical degree and can be applied in the frame of investment strategies promoted in the
economy of the Republic of Moldova.
АННОТАЦИЯ
к диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук
на тему: «Приоритетные факторы привлечения инвестиций в национальную
экономику»
Докторская диссертация посвящена изучению приоритетных факторов привлечения
инвестиций в национальную экономику, влияние этих факторов на инвестиционное решение
национальных и иностранных инвесторов о вложении своих капиталов в целях разработки
механизма стимулирования инвестиционных проэктах в экономических условиях
Республики Молдова.
В работе была расмотрена концептуальная разница между понятиями инвестиционная
привлекательность и привлечение инвестиций. Помимо определений были приведены и
составляющие элементы этих понятий.
Исходя из острой необходимости в финансовых ресурсах и общего дефицита
инвестиционного потока в данной работе были расмотрены инвестиционная
привлекательность и ее влияние на инвестиционное решение инвестора.
В диссертации был осуществлен анализ потенциально нового источника
финансирования инвестиций – поток финансовых переводов гастарбайтеров Республики
Молдова. Автор сформулировал схему экономического цикла использования доходов
полученых в результате финансовых переводов гастарбайтеров. На основе этого анализа
автор предлогает определенный механизм привлечения этих финансовых переводов в
инвестиционную деятельность страны.
Диссертация содержит комплесный анализ всех приоритетных факторов привлечения
инвестиций в национальную экономику. Автор разработал интегрированную таблицу в
которой были выделены приоритетные факторы привлечения инвестиций и на основе
которой была произведена оценка инвестиционного климата страны.
Для оценки инвестиционного климата Республики Молдова была адаптирована и
разработана гравитационная модель инвестиций. Данная модель обьединяет все
факториальные параметры которые влияют на инвестиционное решение. Иследование может
быть использовано в реальном секторе экономики. Было произведено эксперементальная
оценка модели. В работе представлен механизм по реализации инвестиционных проектов.
Разработанные рекомендации имеют научно-практическое значение и могут быть
использованы в инвестиционных стратегиях проводимых в Республике Молдова.
Cuvintele cheie:
atractivitatea investiţională, atragerea investiţiilor, oportunităţi investiţionale, activitate de
promoţie a investiţiei, marketing teritorial, investiţii străine directe, transferurile remitenţilor,