Faclia_10-03-2016

joi, 10 martie 2016 • anul XXVII, nr. 7698 • ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 1,50 lei

Redacþia ziarului “Fãclia de Cluj” – str. Clinicilor nr. 33, (staþiile Agronomia - str. Moþilor)Micã ºi mare publicitate: • ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminicã orele 15-18

• Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: [email protected], 0788-476.727 • [email protected], 0788-307.324

continuare în pagina a 12-a

N

pagina 6

pagina 5

Cluj-Napoca

Bd. 21 Decembrie 1989

nr. 146

în curte cu

Impr. ARDEALUL

Informaþiila telefon

0264-597.307

ÎNCHIRIEM

spaþiu pentru

DEPOZITsau alte activitãþi

economicesuprafaþa 144 mp

pagina 11

pagina 4

pagina 10

Prof. dr. Ioan Piso îi scrie primului ministru:

Nu din pricina unor „problemejuridice ºi dispute interne“ a ajuns muzeuldin Cluj-Napoca la sapã de lemn

Perspectiveîngrijorãtoare

Radu VIDA

u mai încape îndoialã: Europa a luat-o într-o direcþie greºitã. ªi, dupã cumse vede, nici nu are de gînd sã se

abatã de la drumul care duce în prãpastie.De multã vreme se spune cã nu sînt

destui tineri care sã contribuie la sistemulpensiilor de stat. Cã existã o discrepanþãîntre durata vieþii ºi asigurarea unorgeneraþii care sã ia locul în procesulproducþiei de bunuri. Ba, mai mult, aflãmdintr-o publicaþie americanã cã„majoritatea þãrilor europene n-au pusdeoparte aproape nimic pentru platabeneficiilor ce se cuvin dupã o viaþã demuncã, ci, pur ºi simplu, au finanþat pensiiledin venituri fiscale”. Alarmant!

În Europa existã 42 de pensionari lafiecare 100 de angajaþi, iar acest raport seva mãri, în 2060, la... 60/100. Rapoarteledemografice aratã cã pe continentul nostruse nasc tot mai puþini copii.

Spun cã este alarmant, în condiþiile încare Statele Unite ale Americii au un fondde 2800 de miliarde de dolari. ªi se pare cãnu ajunge! Existînd semne cã începe ºiacolo un fel de crizã a sistemului de pensii.Dar, în SUA, raportul dintre cei care producefectiv în economie ºi pensionari este de24 la 100. ªi nu existã previziuni cã acestecifre s-ar modifica pînã în 2060.

Existã însã o mare diferenþã între celedouã continente. ªi nu mã refer neapãratla stadiul actual al economiei celor douãentitãþi, ci, mai degrabã, la viziunile social-politice de rezolvare a unor problemedificile.

Europa s-a gîndit (prin reprezentanþi deprostatã orientare, din pãcate) sã rezolveproblema forþei de muncã prin primirea deimigranþi. Pentru realizarea acestuideziderat, s-au comis gesturi nebuneºti, de-a dreptul. De decenii, continentul nostruse umple, la propriu, de populaþii arabe,maghrebieni ºi africani. Este o realitate ºinicidecum discriminare: aceste populaþii

Judecãtorii Curþii de Apel Cluj au cea mai mareîncãrcãturã de dosare din þarã

Deputaþii au respins cererea DNA privind arestareapreventivã a lui Cristian Rizea

Plenul Camerei Deputaþilor a respins miercuri cererea DNA privind încuviinþarea arestãriipreventive a social-democratului Cristian Rizea.

S-au înregistrat 120 de voturi ‘pentru’, 105 ‘împotrivã’, iar un vot a fost anulat.Pentru ca cererea DNA sã fie aprobatã era nevoie de 122 de voturi ‘pentru’.În salã au fost prezenþi 243 de deputaþi, iar votul a fost secret cu bile.“Potrivit Constituþiei ºi Regulamentului Camerei Deputaþilor hotãrîrea se adoptã cu votul

majoritãþii deputaþilor prezenþi. Avînd în vedere cã au fost prezenþi 243 de deputaþi, din care120 au votat pentru, se constatã cã nu a fost întrunit numãrul de voturi necesar pentruadoptarea proiectului de hotãrîre”, a anunþat secretarul comisiei de numãrare a voturilorCristian Rãdulescu.

ALDE vrea caStrada Republiciisã devinãStrada Regalã

Consilierul local ALDE Cluj-Napoca, Adrian Mureºan, aanunþat ieri cã va iniþia un proiectde hotãrîre care va vizaschimbarea denumirii strãziiRepublicii în strada Regalã. Eleste de pãrere cã, astfel, va fiînfãptuit un act de dreptateistoricã. ”ªi în trecut, aceastãstradã s-a numit strada Regalã.Comuniºtii sînt cei care au creat

Curtea de Apel Cluj are cea maimare încãrcãturã de dosare pejudecãtor, potrivit declaraþiei fãcutemiercuri de preºedintele instituþiei,judecãtorul Denisa Livia Bãldean, laprezentarea bilanþului Curþii pe2015.

‘Judecãtorii de la Curtea de ApelCluj, precum ºi cei de la instanþeledin circumscripþia acesteia, au avutde soluþionat, în medie, 828 dedosare (faþã de 976 de dosare în anul2014 ºi 1.067 de dosare în anul2013), analiza rapoartelor statisticeîntocmite pe categorii de instanþeevidenþiind faptul cã la nivelul Curþiide Apel Cluj, ca instanþã de sinestãtãtoare, media cauzelor de

soluþionat pe judecãtor a fost de 908dosare, la tribunale de 736, iar lajudecãtorii de 863 de dosare. Aceastãcifrã plaseazã Curtea de Apel Cluj peprimul loc în categoria curþilor deapel din þarã (atît în ceea ce priveºteîncãrcãtura medie pe judecãtor, 908dosare, cît ºi încãrcãtura pe schemã,860 de dosare), urmatã fiind deCurtea de Apel Timiºoara (824dosare) ºi Curtea de Apel Oradea(809 dosare)’, se aratã în bilanþulCurþii de Apel Cluj.

În anul 2015, instanþele careaparþin de Curtea de Apel Cluj au fostsesizate cu judecarea a 131.331 dedosare, în scãdere faþã de aniianteriori.

Mircea Aron: Numãruldosarelor din instanþescade pentru cã seaºeazã relaþiile sociale

Preºedintele CSM, judecãtorulMircea Aron, a declarat, miercuri,într-o conferinþã de presã la Cluj, cãnumãrul dosarelor noi înregistrate lainstanþe este în scãdere în toatã þara,în special datoritã faptului cã s-auaºezat relaþiile sociale dintre români.

‘Am o explicaþie sociologicã.Relaþiile sociale se aºeazã, relaþiile

continuare în pagina a 4-a

Muzeul de Istorie din Cluj-Napocaa ajuns la sapã de lemn nu dinpricina unor „probleme juridice ºi

dispute interne“, ci din pricinanecinstei ºi a incompetenþei – susþineprof. emerit dr. Ioan Piso,

contrazicîndu-l astfel pe primulministru Dacian Cioloº care, în urmaunei vizite la MNIT, declara, zileletrecute, cã „din cauza unor problemejuridice ºi dispute interne, muzeul n-a putut folosi banii atunci cînd i-aufost alocaþi” pentru consolidare ºireamenajare, iar acum „acestedispute s-au rezolvat”.

Într-o scrisoare deschisã adresatãprimului ministru, fostul director alMuzeului Naþional de Istorie aTransilvaniei, Ioan Piso, îimulþumeºte acestuia cã a decis sãsalveze Colecþia de Istorie aFarmaciei ºi sã „scoatã muzeul dingravul impas în care se aflã”, dar îiatrage atenþia cã a fost„dezinformat”, fiindu-i indusã oviziune falsã despre cauzele care arfi pricinuit distrugerea muzeului dinCluj-Napoca.

M. TRIPONcontinuare în pagina a 4-a

Patriciu Achimaº-Cadariu:

MS a alocat 33 demilioane de leipentruachiziþionarea deincubatoare

Documentardespre romii dinGherla –nominalizatla Premiile Gopo

Centrul CulturalGermanCluj-Napoca areun nou director

România, în topul creºterii economice,dar ºi în topul sãrãciei

Creºterea economicãdin România nu lucreazãîn interesul cetãþeanuluiModelul de creºtere economicã din România nulucreazã în interesul cetãþeanului, competitivitateaeconomicã este obþinutã prin salarii mici, nu princalitate, iar încadrarea deficitului bugetar în þintastabilitã s-a realizat prin sacrificarea investiþiilor,susþine Angela Filote (foto), ºeful ReprezentanþeiComisiei Europene (CE) în România.

aceastã denumire, de stradaRepublicii. Propun ca strada sãrevinã la vechea sa denumire dinmai multe motive. În acest an,împlinim 700 de ani de cîndClujul a devenit Oraº LiberRegesc, prin privilegiul acordat deregele Carol Robert de Anjou. Totîn acest an, aniversãm 150 de anide la fondarea Dinastiei Române,iar Regele Carol I a intervenitpersonal la împãratul FranciscIosif pentru graþierea liderilorromânilor ardeleni condamnaþi înprocesul memorandiºtilor dinCluj. Tot în acest an, aniversãm100 de ani de cînd Armata RegalãRomânã, comandatã de RegeleFerdinand I, a trecut Carpaþiipentru a elibera Transilvania.

Acestea sînt motivele pentru careiniþiez acum acest demers. Nudoresc sã îi jignesc pe republicani,ci vreau sã privim adevãrataistorie a oraºului nostru fãrãprejudecãþi ºi fãrã ipocrizie”, aspus Adrian Mureºan.

Consilierul local ALDE Cluj-Napoca a mai precizat cã, înacelaºi context istoric, doreºteschimbarea denumirii pieþei KarlLiebknecht, din zona strãziiOaºului, în piaþa Carol Robert deAnjou. ”Karl Liebknecht este unlider al comuniºtilor germani,care nu are nimic de a face cuistoria Clujului. Pe cînd CarolRobert de Anjou este cel care aredat Clujului libertatea”, aadãugat Adrian Mureºan. C.P.

pagina 9

Baschet

Marcel Þenter afost reconfirmat caantrenoral naþionalei

Dragnea: Amînceput sã nepunem întrebãri,dar sperãm caprotocolul cuUNPR sã rãmînã înpicioare

0:30 Lista neagrã (s); 1:30 Vorbeºte lumea(r); 3:00 România, te iubesc! (r).

6:15 Focus (r); 6:45 Teleshopping; 7:15Îmblânzirea scorpiei (r); 8:45 Focus dininima României (r); 9:30 Teleshopping;10:00 Mama mea gãteºte mai bine (r);11:00 Teleshopping; 11:30 Cireaºa de petort (r); 12:30 Focus Magazin (r); 13:20Teleshopping; 14:00 Focus 14; 14:30Teleshopping; 15:00 Mondenii (s); 15:30Trãsniþii (r); 16:30 Focus; 17:00 Camerade râs (r); 18:00 Focus; 19:15 Mama meagãteºte mai bine (s); 20:15 Cronicacârcotaºilor (s); 21:00 Iancu Jianu, zapciul(rom., 1980, acþiune); 22:00 DosareleDNA (s); 23:00 La TV (s); 23:45 Focus dininima României (s); 0:15 Focus Magazin(s); 1:00 Mama mea gãteºte mai bine (r);2:00 Cronica cârcotaºilor s(r); 2:45 Mãruldiscordiei (r).

7.00 Telejurnal TVR 1 - Preluare; 7.45tvrcluj.ro (arhiva TVR Cluj); 8.00 RegionalCafe - direct; 9.00 Observator transilvan(maghiara) (r); 10.00 Regional Cafe (r);11.00 Telejurnal TVR 1 (r); 11.50 Regi ºipioni (r); 12.00 Transilvania la zi (r); 13.00Cap de afiº - preluare TVR 3; 14.00Tableta de sãnãtate (r); 15.00 Cap de afiº;16.00 Observator transilvan (maghiara)-direct; 17.00 Transilvania la zi - direct;18.00 Telejurnal TVR 2 - preluare; 18.20Jurnal Regional; 18.40 tvrcluj.ro (arhivaTVR Cluj); 19.00 Proiect România; 20.00Preluare TVR 3.

• T E L E S P E C T A T O R •

- joi, 10 martie 2016 -

6:55 Imnul României; 7:00 TelejurnalMatinal * Sport * Meteo; 7:50 Sport; 8:00Telejurnal Matinal Meteo; 8:45 Sport;8:50 Vorbeºte corect!; 9:00 Starea naþiei(r); 9:50 Opinii fiscale; 10:00 Tot ceconteazã - Românii de lângã noi; StareaPresei din Republica Moldova; 11:00Necazuri de puºtoaicã (s); 12:00Teleshopping; 12:30 Tribuna partidelorparlamentare; 13:00 De joi pânã joi;14:00 Telejurnal Sport Meteo; 15:00Teleshopping; 15:30 Akzente; 16:55Vorbeºte corect!; 17:00 Interes general;18:00 Lozul cel mare Tragerile Joker, Loto5 /40, Loto 6/49 ºi Noroc; 18:30 MagazinWorld Cup Rusia 2018; 19:00 Mediatorii;19:45 Sport; 19:57 Starea zilei; 20:00Telejurnal Meteo Omologãri Loto; 21:00Între bine ºi rãu; 22:25 Starea zilei; 22:30Starea naþiei; 23:30 Urmele paºilor noºtri(it.-fra., 2010, mini-s.); 1:15 Tezaurfolcloric (r); 2:05 Telejurnal (r) MeteoOmologãri Loto; 2:55 Interes general (r);3:45 Mediatorii (r).

6:55 Imnul României; 7:00Teleshopping; 8:10 Arta fericirii (r); 9:20“Brâncuºi, sculptorul luminii” - 140 de anide la naºtere; Filler 9 - “ColoanaInfinitului, testamentul lui Brâncuºi”; 9:30Europa 360° (r); 10:00 Documentar 360°- GEO (s) - Pasionaþii de planorism; 11:00Legea lui Doyle (r); 11:45 Teleshopping;12:00 La fix - Ne pregãtim de week-end;13:00 5 minute de istorie; 13:10 Jurnalde secol; 13:20 Arta fericirii; 14:30 Culturaminoritãþilor - Maghiara de pe doi; 15:00Telejurnal *Sport*Meteo; 16:00 Ieri- Azi-Mâine; 16:50 “Brâncuºi, sculptorulluminii” - 140 de ani de la naºtere;Capodopere din galeria de artãromâneascã modernã; 17:00 Legea lui

Doyle (s); 17:50 Cartea cea de toate zilele;18:00 Telejurnal * ªtiri * Sport * Meteo;19:00 Documentar 360° - GEO (s) -Poºtaºul din Himalaya; 20:10 Putereapromisiunii (can., 1997, f. dr.); 21:50Cartea cea de toate zilele; 22:00 Ora deºtiri * ªtiri * Sport * Meteo; 23:10 În umbralegii (s); 0:00 La fix (r); 1:00 Arte, carte ºicapricii (r); 2:00 Cartea cea de toate zilele;2:10 Jurnal de secol; 2:20 Arta fericirii (r).

6:00 Observator; 8:00 ‘Neatza cuRãzvan ºi Dani; 10:55 Teleshopping;11:15 Mireasã pentru fiul meu; 13:00Observator; 14:00 Mireasã pentru fiulmeu; 16:00 Observator; 17:00 Accesdirect; 19:00 Observator; 20:00 Next Star;23:00 Un show pãcãtos; 1:00 Inimipãcãtoase (sua, 1994, thrill.).

06:50-08:00: Fresh Matinal- emisiunematinalã cu muzicã, joc ºi voie bunã,informaþii utile pentru clujeni ºi invitatpe teme de actualitate, în cadrul cãreiaputeþi urmãri la 06.50 ºi la 07.20 Meteo;07.12 Fresh Money; 07.25 HoroscopulZilei; 10:50-12.00 Fresh Matinal (r); 16:45-17:00: Observator de Cluj ºi Regional.

7:00 ªtirile Pro TV; 10:30 La Mãruþã (r);12:00 Vorbeºte lumea; 13:00 ªtirile ProTV; 14:00 Vorbeºte lumea; 15:00 Lecþii deviaþã (s); 16:00 Ce spun românii; 17:00ªtirile Pro TV; 17:30 La Mãruþã; 19:00ªtirile Pro TV *Sport *Vremea; 20:00 Lasfierbinþi (s); 21:00 Atletico Textila (s);22:00 Fotbal Europa League: Liverpool -Manchester United; 0:00 ªtirile Pro TV;

agenda2www.ziarulfaclia.ro

Farmacii cu serviciu permanent:Farmacia "FARMADON", B-dul 21

Decembrie 1989 nr. 5, tel, 0264-43.94.50; Farmacia "CYNARA", CaleaFloreºti nr.75, tel. 0264-42.62.72;Farmacia "REMEDIUMFARM", B-dul21 Decembrie nr. 131, tel. 0264-41.29.01; Farmacia "ACVIA

APOTEQUE", B-dul Eroilor nr. 1, tel.0264-59.46.06.

Farmacii cu serviciu prelungit:Farmacia "DAPHNE", str. Plopilor nr.

50, tel. 0264-42.94.05, orar 8-20;Farmacia ”INTERPHARM”, str.Primãverii nr. 5, tel. 0264-42.71.95,orar 8-22; Farmacia”CLEMATISFARM”, Piaþa Unirii nr. 10,tel. 0264-59.13.63, orar 8-22; Farmacia"AMARYLLIS", str. I. Haþieganu nr. 11,tel. 0264-59.76.52, orar L-V: 8-20, S-D:9-14; Farmacia "DANAFARM", str.Luceafãrului nr. 1, tel. 0264-52.41.91,orar: L-V: 8-22; S-D: 8-20; Farmacia"ALMA", P-þa M. Viteazu nr. 25, tel.0264-53.02.68, orar: L-V: 7-21, S-D: 8-20; Farmacia "REMEDIUM 3", P-þa A.Iancu (colþ cu I. Maniu), tel. 0264-59.58.46, orar L-D: 7-23.

FARMACII

joi, 10 martie 2016

TELEFOANE

� URGENÞE: 112

� PREFECTURA: 0264-50-33-00

�CONSILIUL JUDEÞEAN: 0372-64-00-00

� Telefonul cetãþeanului: 0800-80-03-30

gratuit pentru orice reþea

Informaþii de interes public:

[email protected]

� PRIMÃRIA CLUJ-NAPOCA:

POLIÞIA COMUNITARÃ: 0264-59-60-30

� PRIMÃRIA DEJ: 0264-21-17-90

� PRIMÃRIA TURDA: 0264-31-31-60

� PRIMÃRIA CÎMPIA TURZII: 0264-36-80-01

� PRIMÃRIA HUEDIN: 0264-35-15-48

� PRIMÃRIA GHERLA: 0264-24-19-26

� POLIÞIA CLUJ-NAPOCA: 0264-43-27-27

�SERVICIUL RIDICÃRI AUTO:

0264-44-45-71; 0264-44-45-72

� POLIÞIA TRANSPORT FEROVIAR

CLUJ-NAPOCA: 0264-43-21-88

� POLIÞIA DEJ: 0264-21-21-21

� POLIÞIA TURDA: 0264-31-33-80

� POLIÞIA CÎMPIA TURZII: 0264-36-82-22

� POLIÞIA HUEDIN: 0264-35-15-38

� POLIÞIA GHERLA: 0264-24-14-14

� POMPIERII (Inspectoratul Judeþean pentru

Situaþii de Urgenþã Cluj) :

0264-59-50-29;0264-59-12-55

� DIRECÞIA REGIONALÃ A FINANÞELOR

PUBLICE CLUJ-NAPOCA: 0264-59-16-70

� AGENÞIA JUDEÞEANÃ PENTRU PRESTAÞII

SOCIALE CLUJ: 0264-59-71-25

� OFICIUL PT. PROTECÞIA

CONSUMATORILOR 0264-43-13-67

� INFORMAÞII: 118-932

� DERANJAMENTE: 0800-825425

� ORA EXACTÃ: 1958

� R.A. TERMOFICARE: 0264-59-87-48

tel. verde: 0800-82-37-91

� Compania de Apã Someº: 0264-59-63-02

� R.A.A.D.P.P. 0264-59-88-01

� R.A.D.P. 0264-55-26-66

� C.T.P. 0264-43-08-74

� BRATNER-VERES: 0264-41-51-49

dispecerat: 0264-59-84-77

� ROSAL GRUP: 0264-45-68-63

� SALPREST RAMPA: 0264-59-62-09

� E-ON GAZ DISTRIBUÞIE:

0800-80-09-28; 0265-20-09-28 - Disp. urgenþã

� JANDARMI: 0264-43-13-01

� GARA Cluj-Napoca: 0264-43-36-47

� AGENÞIA CFR: 0264-43-20-01

� AEROPORTUL CLUJ: 0264-41-67-02

� DIRECÞIA GENERALÃ DE ASISTENÞÃ

SOCIALÃ ªI PROTECÞIA COPILULUI CLUJ

0264-42-01-46

� AG. JUD. DE OCUPARE A FORÞEI DE

MUNCÃ CLUJ: 0264-59-02-27; 0264-59-68-16

� CASA JUDEÞEANÃ DE PENSII CLUJ:

0264-43-10-10

� INSP. TER. DE MUNCÃ: 0264-59-84-07;

0264-59-84-74; 0264-59-86-48

� SESIZÃRI MUNCÃ LA NEGRU:0800-86-86-22

� DERANJAMENTE ELECTRICA: 0264-929

� CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE ªI

CONSILIERE ANTIDROG AL JUDEÞULUI CLUJ

0264-43-28-99; 0800-87-00-700

� BRIGADA DE COMBATERE A CRIMEI

ORGANIZATE CLUJ: 0264-43-78-80

Acupuncturã, Alergologie, Boli infecþioase, Cardiologie, Cardiologie pediatricã, Chirurgie, Dermatologie,Dermatocosmeticã, Diabet-Nutriþie-Obezitate-Boli Metabolice, Ecografie generalã ºi specialã,

EEG/EMG, Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie, Hematologie, Medicinã Internã,Nefrologie, Neurochirurgie, Neurologie, Neuropsihiatrie pediatricã, Obstetricã-Ginecologie,

Oftalmologie, ORL, Ortopedie, Pediatrie, Pneumologie, Psihiatrie, Recuperare medicalã,Reumatologie, Investigarea tulburãrilor de somn, Urologie

Doamnelor ºi Domnilor,Policlinica ºi Centrul de Recuperare ºi Fizioterapie Regina Maria Cluj (fostul Centru Medical Unirea)

vã oferã o largã gamã de servicii performante în majoritatea specialitãþilor medicale.Consultaþiile sînt asigurate de specialiºti renumiþi, foarte mulþi fiind cadre didactice la Universitatea de

Medicinã ºi Farmacie „Iuliu Haþieganu”. Investigaþiile se efectueazã cu aparaturã modernã de ultimã generaþie.În situaþii speciale apelãm la colaborãri cu Centre Medicale de prestigiu din Europa ºi SUA.

Departamentul de Medicina Muncii completeazã în mod strãlucit capacitatea Centrului.

Filozofia noastrã:“ZI DE ZI, CU EXCELENÞÔ

Medicina Muncii4000011, Cluj-Napoca, Calea Motilor 35/2

Tel: 0364-101.703, Fax: 0364-117.177Mobil: 0728-180.973

e-mail: [email protected]

Policlinica Pasteur400349, Cluj-Napoca, Str. Pasteur 24/72Tel: 0264-522.255/6, Fax: 0364-405.704Mobil: 0723-256.501, 0735-268.268e-mail: [email protected]

Profesor Dr. N. HâncuPreºedinte

Policlinica Regina Maria Cluj

Dr. Wargha EnayatiPreºedinte

Grupul Regina Maria

Redacþia nu îºi asumã responsabilitatea

pentru schimbãrile intervenite în

programele posturilor de televiziune.

Joi, 10 martie 2016ªtiri locale: 09:00, 11:10, 12:00, 14:00, 16:00ªtiri Radio România (retransmisie): 02:00, 04:00,

06:00, 10:00, 15:00, 22:0007:00-10:00 Bibiliceala de dimineaþã cu Daniel

Deneº ºi Rareº Sãvan10:00-14:00 ÎnFIRipeala cu Florin Grosu18:00-19:00 DediFIRcaþii cu Ciprian Muncelean19:00-20:00 Pe Someº în sus ºi-n jos cu Ciprian

Muncelean

Ascultã-ne ºi citeºte-ne online: www.radiofir.roUrmãreºte ºi pe Facebook: www.facebook.com/radiofir

Joi, 10 martie 20166,00 Bunã dimineaþa. Prezintã: Andrei Maxim; 8,00

Emisiunea în limba maghiarã; 10,00 De zece ori România.Emisiune multiplex realizatã de Reþeaua Studiourilor RegionaleRadio România. 11,00 Buletin de ºtiri; 11,05 Pulsul zileiPrezintã: Adela Groza; 12,00 Jurnal transilvan; 12,10 Pulsulzilei. Prezintã: Adela Groza; 14,00 Emisiune preluatã de laRadio România - Redacþia minoritãþi; 16,00 Emisiune în limbamaghiarã; 18,00 Jurnal Transilvan; 18,10 Sens unic. Prezintã:Florin Pruteanu; 19.00 Buletin de ºtiri; 19,05 Sens unic. PrezintãFlorin Pruteanu; 21,05 Din grãdina cu flori multe - emisiunede folclor realizatã de Daniela Chiºbora; 22,00 Închidereaprogramului pe 909, 1404 ºi 1593Khz.

CABINET

STOMATOLOGIC

CENTRUL

MEDICO-CHIRURGICAL

UNIVERSITAR

INTERSERVISANCluj-Napoca, cartier Gheorgheni,str. N. Pascaly nr. 5,

Program: zilnic 7-21

Medic gardã: 21-7

Tel./fax: 0264-414.163Tel.: 0264-414.807

Str. Moþilor nr. 87Tel: 0364139925

• INTERNE - CARDIOLOGIE • GASTRO-

ENTEROLOGIE • PNEUMOLOGIE •

MEDICINA MUNCII • ENDOCRINOLOGIE •

DERMATOLOGIE + CHIRURGIE

DERMATOLOGICÃ • NEUROLOGIE •

PSIHIATRIE + PSIHOLOGIE •

REUMATOLOGIE • ALERGOLOGIE •

CHIRURGIE GENERALÃ +

GINECOLOGICÃ + UROLOGICÃ +

PLASTICÃ • CHIRURGIE CERVICO-

FACIALÃ + ORTOPEDIE + CHIRURGIE

ORTOPEDICA + O.R.L. • OFTALMOLOGIE

• GINECOLOGIE • PEDIATRIE + GASTRO-

ENTEROLOGIE • UROLOGIE

EKG, EKG de efort • EEG • EMG •ECODOPPLER • ECOGRAFIE de sîn,

abdominalã, cardiacã, endovaginalã,osteoarticuarã, tiroidianã • ENDOSCOPIE

digestivã, abdominalã •HISTEROSALPINGOGRAFIE •

CISTOSCOPIE • VIDEOCOLONOSCOPIE •MAMOGRAFIE • VIDEOGASTROSCOPIE •

TOMOGRAFIE • RADIOLOGIE •

OSTEODENSITOMETRIE

LABORATOR ULTRAMODERNCOMPUTERIZAT:

- hematologie + biochimie + teste SIDA +imunologie + parazitologie + teste de

imunitate; - teste Papanicolau + ex. secreþievaginalã ºi uretralã; - teste de toxoplasmozã

ºi clamidia;

TOMOGRAFIECOMPUTERIZATÃ

CU APARAT SIEMENS 2010GRATUIT

Examinãri de LABORATOR ºiRADIOLOGIE, decontate de Casa de

Asigurãri de Sãnãtate cu bilet detrimitere de la medicul de familie.

RMN(General Electric,generaþia 2014)

PROGRAMULPROGRAMUL

CINEMA "FLORIN PIERSIC"

4 - 10 MARTIE 2016

FURA STEAGUL, SALVEAZÃ LUNA 3D -SPANIA

sîmbãtã,duminicã: 11.30 - preþ 15,00 lei

ZOOTOPIA 3D - SUA

v, s, d, l, mi, j: 17.00- preþ 15 lei

A BIGGER SPLASH:

PASIUNI PERICULOASE - ITALIA, FRANÞA

v, s, d, l,ma,mi, j: 14,00;

USTUROI - România

v, s, d, l, mi, j: 20.00marþi: 17.00

GRIMSBY - Marea Britanie

zilnic: 23.00 - preþ 10 lei

* redus la toate spectacolele cu cardul de

student 2D-8 lei; 3D-10 lei; exceptînd v, s, d.

Rusia preconizeazã cele mai ample exerciþii cu rachete nucleare din ultimii 25 de ani

joi, 10 martie 2016

roza vînturilorZiarul nostru foloseºte ºtiri ºi articole

furnizate de agenþia de presã AGERPRES

3www.ziarulfaclia.ro

Washingtonul minimalizeazãcapacitatea Phenianului de alovi cu arme nucleare

În jur de 150 de refugiaþicare vin din Grecia ajungluni în Franþa

China:

Aproximativ 300.000 de membri aiPartidului Comunist - sancþionaþipentru corupþie în 2015

Alegerile prezidenþiale înRepublica Moldova ar puteaavea loc în toamnã

Apel al unui grup caucazianafiliat Statului Islamic lauciderea “apostaþilor ruºi”

The Jerusalem Post

O ramurã a grupãrii extremiste ramurã agrupãrii extremiste Statul Islamic, intitulatã“Provincia Caucaz”, a lansat un apelmusulmanilor ruºi sã-i ucidã pe “apostaþii dinRusia” ºi sã instituie sharia pe teritoriul þãrii lor,ameninþîndu-l totodatã cu atacuri pepreºedintele Vladimir Putin, potrivit uneiînregistrãri video. În acest mesaj, postat peinternet de ramura Statului Islamic din Caucazulde Nord, combatanþi ai grupãrii le cermusulmanilor din Rusia sã se li se alãture.“Califatul este deja aici”, susþin ei.

Acesta este primul mesaj video fãcut publicde grupul respectiv din Caucazul rus dupã cemembrii lui i-au jurat credinþã, în iunie 2015,lui Abu Bakr Al-Baghdadi, liderul StatuluiIslamic.

Înregistrarea începe cu reportajul unui canalde televiziune rusesc despre detonarea uneimaºini-capcanã de cãtre un atentator sinucigaºla Djemikent, în Daghestan, la 15 februarie a.c.,atac în care au murit doi ofiþeri de poliþie ruºi.În înregistrare apare ºi presupusul militant dinCaucazul rus care ar fi comis acest atac.

Emirul adjunct al grupãrii, Abu Yasser, careapare de asemenea în înregistrare, îi îndeamnã- în limba rusã - pe musulmanii din toatã Rusiasã “emigreze” în Caucaz ºi sã i se alãture, iar

dacã nu pot face acest lucru “sã-i vîneze peapostaþi oriunde s-ar afla, folosind la nevoiechiar ºi o frînghie sau un cuþit”, dacã nu dispunde alte arme.

“Astãzi nu avem un loc al nostru unde sãputem institui sharia. Dar, mulþumitã lui Allah,avem mulþi fraþi curajoºi aici cu noi ºi milioanede musulmani în Rusia. Haideþi sã ne unim, fraþiimei, ca sã ocupãm un teritoriu ºi sã ne extindem!”, spune el în continuare.

Caucazul - în special, republica Daghestan -este de mult timp un focar de operaþiuni alefacþiunilor jihadiste care încearcã sã declanºezeo insurecþie musulmanã împotriva regimului luiPutin. Dupã ce armata rusã a reuºit sã-l eliminepe liderul “Emiratului Caucazului”, afiliat AlQaida, anul trecut, Rusia se confruntã în prezentcu o ameninþare crescîndã a grupãrii StatulIslamic pe fondul îngrijorãrii musulmanilor faþãde implicarea sa militarã în Siria. În Rusia trãiesccirca 19,6 milioane de musulmani, adicã 14%din întreaga populaþie.

Un caz cutremurãtor a zguduit în urmã cu osãptãmînã Rusia, dupã ce o bonã - se pare cuprobleme psihice - a decapitat o fetiþã de patruani ºi a ameninþat cã se va arunca în aer în faþaunei staþii de metrou din Moscova. Aceasta ºi-arfi motivat crima, potrivit presei ruse, prin faptulcã a vrut astfel sã se rãzbune pentru campaniamilitarã a Rusiei din Siria.

Agerpres

Alegerile prezidenþiale în Republica Moldovavor avea loc cel mai probabil în toamnã, aanunþat preºedintele parlamentului de laChiºinãu, Andrian Candu, la un post deteleviziune local: “Curtea Constituþionalã aadoptat o decizie revoluþionarã. Comisia de laVeneþia recomandã ca alegerile sã aibã loc pestejumãtate de an dupã ce se fac schimbãri deasemenea proporþii. ªi noi avem nevoie de timppentru a pregãti scrutinul prezidenþial. ªiconcurenþii electorali vor avea nevoie de timp”,a precizat sîmbãtã Candu.

Preºedintele legislativului a sugerat cã dataalegerilor prezidenþiale va fi stabilitã cel maiprobabil peste douã luni. “Timp de o lunã vomelabora proiecte de legi ce þin de ajustarealegislaþiei electorale la decizia Curþii. Dupã careva urma procedura de votare. Aceasta va duracel puþin o lunã, cel mult douã. Apoi vom stabiliºi data alegerilor prezidenþiale”, a indicatAndrian Candu în acelaºi context.

Curtea Constituþionalã din Republica Moldovaa calificat vineri drept neconstituþionaleprevederile legii din anul 2000 de revizuire aConstituþiei, prin care a fost înlocuit modul directde alegere a ºefului statului prin alegerea acestuiade cãtre parlament.

Preºedintele Comisiei Electorale Centrale, IurieCiocan, a declarat cã pregãtirile pentru scrutinulprezidenþial vor începe atunci cînd forul legislativva modifica legislaþia ºi va stabili data alegerilor,estimînd costurile legate de organizarea viitoruluiscrutin la circa 50 de milioane de lei(moldoveneºti).

Parlamentul de la Chiºinãu are la dispoziþiedouã luni de la expirarea mandatului actualuluiºef al statului moldovean, Nicolae Timofti, pentrua iniþia procedura de alegere a unui noupreºedinte al þãrii. Termenul începe sã se scurgãdin 23 martie.

Între timp, parlamentarii urmeazã sã modificeLegea cu privire la procedura de alegere apreºedintelui Republicii Moldovei ºi CodulElectoral, a indicat duminicã preºedinteleComisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan.

Fostul ministru al apãrãrii ºi fost reprezentantal Republicii Moldova la NATO, Victor Gaiciuk,ºi-a exprimat speranþa cã “aceastã decizie varestabili în sfîrºit liniºtea în societateamoldoveanã”. În schimb, reprezentantulAcademiei de ªtiinþe a Moldovei, politologulNicolai Þveatcov, a atras atenþia asupra faptuluicã “decizia Curþii Constituþionale are un caracterpolitic, la comandã: Argumentele care au stat labaza acestei decizii sînt absolut neîntemeiate ºiincorecte.

Bild

Rusia intenþioneazã sã desfãºoare cele mai ample exerciþiicu rachete nucleare cu razã lungã de acþiune din ultimii 25de ani, a relatat Deutsche Welle în limba rusã.

Cu aceastã ocazie, marina rusã urmeazã sã trimitã înArctica douã noi submarine din clasa “Borei” de generaþia apatra, cu o lungime de 170 de metri, pentru lansarea derachete cu focoase nucleare. Este posibil ca 16 rachete sãfie lansate la aceste exerciþii.

Rusia - conform versiunii oficiale - doreºte sã verificenivelul pregãtirii de luptã a submarinelor sale, dar, de fapt,scopul testelor este sã facã o demonstraþie de forþã în faþaSUA, care recent au testat o rachetã cu razã lungã de acþiunede tipul Minuteman.

În plus, tirurile cu rachete ale Rusiei intervin în contextulîn care, aºa cum a scris presa sud-coreeanã, regimul Coreiide Nord a ameninþat cã este dispus sã utilizeze armanuclearã “în orice moment”.

Flota de Nord a Rusiei ar putea sã efectueze în curînd

verificãri privind nivelul pregãtirii de luptã a capacitãþilorruseºti de descurajare nuclearã, anunþase sãptãmîna trecutãsemioficiosul rus Izvestia.

La exerciþii vor participa douã submarine cu rachetebalistice din clasa Borei - Iuri Dolgoruki ºi VladimirMonomah - dintre care unul va fi efectua tiruri cu rachetãbalisticã intercontinentalã de tip “Bulava”. Submarinele dinclasa Borei sînt mai mici decît predecesoarele lor din clasaTyphoon ºi sînt considerate cele mai avansate la ora actualãîn marina rusã.

AFP

Oficiali americani din cadrulPentagonului au minimalizatcapacitatea Phenianului de aefectua lovituri nucleare, dupãdeclaraþiile liderului nord-coreean, Kim Jong-Un, legate decapacitatea þãrii sale de a lovi“în orice moment”.

“Analiza guvernului americannu s-a schimbat. Nu am vãzutCoreea de Nord sã testeze saudemonstreze capacitatea sa dea miniaturiza o focoasãnuclearã ºi a o monta pe orachetã balisticã”, a declarat unoficial american dinDepartamentul Apãrãrii.

Un alt responsabil a exprimatacelaºi scepticism privindcapacitatea Phenianului de alovi cu arme nucleare.

În orice caz, Statele Unite sîntpe deplin “încrezãtoare” însistemul lor de apãrare contrarachetelor balistice ºi încapacitatea lor de a contracaraeventuale atacuri nucleare aleCoreii de Nord, a subliniat acestresponsabil.

Liderul nord-coreean, Kim

Jong-Un, a declarat vineri cãarsenalul nuclear al þãrii saletrebuie sã fie “pregãtit în oricemoment”, ca reacþie la rezoluþiaConsiliului de Securitate alONU, care înãspreºtesancþiunile internaþionaleîmpotriva Phenianului.

Consiliul de Securitate alNaþiunilor Unite a impus o nouãserie de sancþiuni severeîmpotriva Coreii de Nord, dupãultimele teste nuclear ºi balisticefectuate de regimul comunist.

Deºi credibilitatea ameninþãriinord-coreene nu a fost stabilitã,Washingtonul invitã Phenianul“sã se abþinã de la acþiuniprovocatoare ºi o retoricã ceagraveazã tensiunile”, a avertizatun alt oficial american. Regimulcomunist trebuie sã seconcentreze mai ales asupra“respectãrii obligaþiilor saleinternaþionale ºi aangajamentelor”, a menþionat el.

Coreea de Nord a efectuat pe6 ianuarie al patrulea testnuclear, iar la 7 februarie alansat o rachetã, încãlcînd maimulte rezoluþii ale NaþiunilorUnite.

AFP

În jur de 150 de refugiaþi careau trecut prin centrele deînregistrare din Grecia au sositluni în Franþa, în cadrulprogramului european derepartiþie a solicitanþilor de azil,a anunþat ministrul de interne,Bernard Cazeneuve, într-unarticol publicat pe site-ulLibération.

“Franþa este þara care a primitpînã în prezent cel mai marenumãr de refugiaþi relocalizaþi:152 dintre ei sosesc luni, 7martie, pe pãmînt francez,venind din Grecia ºi vor fi primiþiîn centre de primire pentrusolicitanþii de azil în mai multeregiuni franceze”, a afirmatCazeneuve.

Aceste noi sosiri ridicã laaproape 300 numãrul total depersoane preluate de Franþa încadrul programului european derepartiþie aprobat vara trecutã.Primul lot de refugiaþi, formatdin eritreeni, a fost primit înnoiembrie.

De aceastã datã este vorba înprimul rînd de sirieni ºi irakieni,

printre care 20 de familii, aprecizat Ministerul de Interne.Franþa s-a angajat sã primeascã30.000 de refugiaþi pe o perioadãde doi ani, angajament reiteratde preºedintele FrançoisHollande.

În condiþiile în care, cu circa300 de persoane primite pînã înprezent, Franþa este pe primulloc printre þãrile de primire,înaintea Finlandei (140 depersoane), ministrul francez deinterne a atribuit începutulanevoios faptului cã“dispozitivele de primire ºirepartiþie a refugiaþilor în “hotspot”-uri nu funcþioneazã încãdecît foarte deficitar”.

Ministrul de interne a respinsideea unei “lipse de atractivitate”sau cã ar fi vorba de “rea voinþãdeliberatã” din partea Franþei. Ela reafirmat cã demolarea tabereiilegale din Calais, unde se aflãmii de migranþi care vor sãajungã în Marea Britanie, “nu arealt obiectiv decît sã punã laadãpost persoane în situaþii demare pericol, expuse frigului” ºi“supuse violenþelortraficanþilor”.

AFP

Partidul Comunist Chinez(PCC) a sancþionat aproape300.000 de membri ai sãipentru fapte de corupþie în2015, în cadrul unei vastecampanii anticorupþie lansatede preºedintele Xi Jinping, aindicat autoritatea disciplinarãa partidului. Aproximativ200.000 de cadre ale partiduluiau primit “pedepse uºoare”pentru infracþiunile lor, în timpce 82.000 au fost condamnaþi la“pedepse grele”, a fost anunþatduminicã seara pe site-ulinternet al Comisiei centrale deinspecþie disciplinarã (CCDI),considerat “jandarmul”partidului.

În ambele cazuri, persoaneleincriminate au trebuit sã-ºipãrãseascã posturile, a indicatCCDI. Aceeaºi autoritatedisciplinarã mai indicã faptul cãa trimis 54.000 de scrisori demustrare cadrelor cãrora li sereproºeazã fapte de corupþie.

Beijingul ºi-a manifestatintenþia de a-ºi continua amplacampanie anticorupþie,

desfãºuratã într-o manierãextrem de mediatizatã dupãvenirea la putere apreºedintelui Xi Jinping în 2013ºi care a vizat o “curãþenie” înpartid. Cu toate acestea, mulþiexperþi pun la îndoialãeficacitatea campaniei, în lipsaunor reforme politice profunde,ei denunþînd procedurisusceptibile sã ascundã posibilereglãri de conturi politice.

Numãrul oficialilorsancþionaþi nu reprezintã decît0,3% din cele 88 milioane demembri ai Partidului Comunist.Aceºtia fac obiectul unorproceduri de anchetã ºisancþiuni interne ale partidului,înainte ca dosarele cele maigrave sã fie predate organelorde justiþie.

În luna ianuarie, ºeful adjunctal CCDI, Wu Yuliang, anunþasecã doar 14.000 de cadre au fãcutanul trecut obiectul urmãririipenale, ca urmare a unorinfracþiuni disciplinare - oformulã ce se referã la fapte decorupþie - în timp ce 336.000 decazuri au fost rezolvate doar încadrul partidului.

joi, 10 martie 2016

diverse4www.ziarulfaclia.ro

JudecãtoriiCurþii de ApelCluj au cea maimareîncãrcãturã dedosare din þarã

sociale de dupã 90 abiaacum sînt aºezate. Au fostfoarte multe legi îndomeniul proprietãþii, caren-au fost tocmai coerente,au generat de foarte multeori procese, foarte multeprocese’, a spus MirceaAron.

El a adãugat cã, totuºi,încãrcãtura de dosare pe unjudecãtor este încã foartemare în România.

‘Încã sînt multe dosare,dar numãrul lor este înscãdere ºi e în scãdere întoatã þara. În opinia mea,þara a devenit, ºi din acestpunct de vedere, o þarãstabilã ºi asta va face sãcreascã în continuare ºicalitatea modului în care sesoluþioneazã. (...) Dar dacãte duci în Germania sau înaltã þarã care are un raportasemãnãtor de judecãtoripe cap de locuitor, la ei o sãgãseºti pe lista de ºedinþãdouã dosare’, a mai spusMircea Aron.

Preºedintele CSM, MirceaAron, a participat, miercuri,la bilanþul Curþii de ApelCluj pe 2015, alãturi demembrii CSM NicolaeHoraþius Dumbravã, AdrianBordea, Marius BadeaTudose, Alexandru ªerbanºi de secretarul de stat dinMinisterul Justiþiei FlorinAurel Moþiu.

Prof. dr. Ioan Piso îi scrie primului ministru:

Nu din pricina unor „probleme juridice ºi dispute interne“ a ajuns muzeuldin Cluj-Napoca la sapã de lemn

Mociu are spãlãtorie ºi vulcanizare auto

Dragnea: Am început sã ne punem întrebãri, dar sperãm ca protocolulcu UNPR sã rãmînã în picioare

urmare din pagina 1

Piso reia, ºi pentru DacianCioloº, istoricul contractuluidintre MNIT cu firma Artex,acuzînd totodatã cã, folosind„ºmecheria cu drepturile deautor”, „bãieþii deºtepþi dinCulturã au încasat în toatã þaravreo 60-70 de milioane deeuro, cam de 10 sau chiar 20de ori mai mult decît preþuriledin Occident, iar asta în timpce atîtea muzee au rãmasînchise ºi atîtea monumenteistorice se prãbuºesc”.

„În anul 2009, pe cînd eramdat afarã pentru a treia oarãdin funcþia de director dincauza opoziþiei faþã deproiectul de la Roºia Montanã,directoarea interimarã amuzeului din Cluj a încheiat uncontract cu firma ArtexServices International SRL, învaloare de 13 milioane de europentru reamenajareaexpoziþiilor. Aºa cum am arãtatde nenumãrate ori în presã,licitaþia a fost ocolitã,contractul a fost încheiat înmod fraudulos, în baza aºa-ziselor «drepturi de autor», iar

în decurs de o lunã, la fel defraudulos, ministerul i-a plãtitaceleiaºi firme, prin muzeu,suma de 1,7 milioane de europentru un aºa-zis «conceptexpoziþional». De fapt era unalbum de 105 pagini, fãcut lacalculator în bãtaie de joc.Statul român, adicã noi toþi, amplãtit cîte 15.000 de europentru fiecare paginã deinepþii” - susþine Piso.

În opinia sa, „escrocheria” s-a bazat pe „ideea perversã cãreamenajarea unei expoziþii arfi o operã intelectualã, care arputea, deci, sã fie plãtitã dindrepturi de autor”. „(...)Potrivit prevederilor Legii 8/1996, opera de creaþieintelectualã nu se confundã cusuportul pe care-l utilizeazãspre prezentare. În cazulnostru, din însuºi conþinutulcontractului rezultã cã operele,respectiv obiectele dinpatrimoniul istoric naþional,aparþin MNIT, iar cedentulrealizeazã doar suportulmaterial în care aceste operesînt cuprinse, spre a fi aduse lacunoºtinþa publicului. De altfel,nu existã nici un paragraf de

lege pe care sã se sprijinepretenþia cã o amenajaremuzealã constituie prin eaînsãºi o operã intelectualã saude artã. Pentru a fi consideratãcreaþie intelectualã sau operãde artã, lucrarea trebuie sã secaracterizeze prin originalitateºi noutate. Originalitatea ºinoutatea trebuie înþelese caabsenþã a anterioritãþii, adicãlucrarea sã nu se afle în raportde dependenþã cu o operãpreexistentã. Or, lucrarea ceurma a fi efectuatã de cedent amai fost realizatã în aceeaºiconcepþie ºi în alte cîtevamuzee din þarã. Ca sã fiu maiclar, orice toaletã sau chiuvetãdin muzeul din Cluj ar trebuiconsiderate opere intelectuale,adicã irepetabile ºi intangibile.O altã condiþie a unei opere deartã este de a nu se maiinterveni asupra ei. Dacã amavea de-a face cu o operã deartã în valoare de 13 milioanede euro, amenajarea muzealãînsãºi ar trebui declaratã cafãcînd parte din patrimoniulnaþional. Asta ar însemna ca înviitoarea expoziþie a MNIT sãnu mai poatã fi schimbat nici

un bec ºi sã nu mai poatã fimodificatã poziþia nici unuiobiect din vitrine! Cel maiscandalos abuz îl constituiepreþul de 13 milioane de euro.Hertha Müller s-a obosit o viaþãîntreagã pentru un premiuNobel în valoare de un milionde dolari. Nu era mai simplu sãprimeascã în trei sãptãmînimult mai mult din parteaministerului nostru al Culturiipe drepturi de autor?” - spuneprof. Ioan Piso, în scrisoareadeschisã adresatã primuluiministru Dacian Cioloº.

În aceeaºi scrisoare, fostuldirector al MNIT aminteºtecum, „dupã mai multedemersuri inutile”, în 6 iulie2011, „în perfect acord cucontabila ºi cu juristainstituþiei” a convocat firmaArtex la „o aºa-zisã conciliere”,cerîndu-i restituirea sumei de1,7 milioane de euro. „Ei bine- spune Piso -, în 8 iulie, decidupã douã zile, mi-a sosit actulde demitere semnat de dlKelemen Hunor”.

Referindu-se la procesele încare a fost implicat pînã acummuzeul din Cluj, Piso spune cã

justiþia „a acþionat mai degrabãhomeopatic”. „Mai mulþiprocurori din þarã au închisdosare similare prin NUP; laDNA Cluj dosarul se aflã dinaugust 2010, iar TribunalulCluj ºi Curtea de Apel Cluj autranºat chestiunea în favoareaactualei direcþiuni a muzeului,neþinînd seama, printre altele,de legea nr. 8/1996. Cu toþiiºtim ce înseamnã precedentulîn justiþie. Sentinþa datã de celecurþi este o invitaþie adresatãºmecherilor de a invoca de-acum înainte drepturile deautor pentru a delapida banulpublic” – spune Piso, adãugîndcã, totuºi, domnia sa îºimenþine „deplina încredere înd-na procuror Laura CodruþaKövesi ºi în Consiliul Supremal Magistraturii”.

Afirmînd cã dispune de„toate actele doveditoare, însprijinul afirmaþiilor desprecele petrecute la muzeul dinCluj”, fostul director al MNITîi sugereazã primului ministrusã cearã, pentru a sedocumenta, ºi raportulCorpului de Control alprimului ministru din mai

2010, cel al Curþii de Conturidin 2012 sau cel al PoliþieiJudeþene Cluj sau, ºi mai bine,sã iniþieze o cercetare proprie.

„Sînt dispus sã închei oînþelegere cu toate pãrþile.Dacã în urma cercetãrilor veþiconstata cã am procedatincorect, mã voi pune ladispoziþia dumneavoastrã ºi ajustiþiei. De asemenea, îipoftesc pe toþi cei care se vorfi simþit lezaþi de acuzaþiilemele sã mã dea în judecatã. Înmod foarte curios, pînã acumnu a fãcut-o nimeni. Dacã însãveþi constata cã eu am avutdreptate, corect ar fi sã-itrageþi pe ceilalþi larãspundere. Bãnuiesc cã vorgãsi echitabilã o asemeneaînþelegere, cã doar ne aflãmprintre gentlemeni, nu-i aºa?”– spune Piso.

Sãptãmîna trecutã, în cadrulunei vizite la Cluj, premierulDacian Cioloº a declarat cã seîncearcã gãsirea unor soluþiipentru finanþarea unor lucrãride consolidare ºi reamenajarela Muzeul Naþional de Istorie aTransilvaniei, care este închispublicului de mai mulþi ani,

Preºedintele PartiduluiSocial Democrat, LiviuDragnea, a afirmat miercuri cãPSD este deschis la discuþii ºiîºi doreºte ca protocolul cuUNPR “sã rãmînã în picioare”,el precizînd cã, în urmarecentelor declaraþii dinspreprogresiºti, ºi social-democraþii“îºi pun semne de întrebare”.

Dragnea a declarat, laAdevãrul Live, cã PSD nu afãcut nimic împotriva UNPRdupã demisia din funcþia depreºedinte a lui Gabriel Oprea,

reafirmînd valabilitateaprotocolului dintre cele douãformaþiuni, dar cã în ultimaperioadã a auzit “declaraþiirãzboinice”.

“Este un protocol între douãpartide, nu s-a schimbat nimicîn relaþia dintre noi. Dupãdeclaraþiile din week-end ºi deluni, sigur cã ºi noi începem sãne punem semne de întrebare,dar noi sperãm ca acel protocolsã rãmînã valabil. Din parteanoastrã nu va fi niciun fel dereacþie publicã împotriva

UNPR”, a subliniat Dragnea.El a adãugat cã, dacã UNPR

doreºte sã se întîlneascãpentru discuþii ca sã se vadãdacã pot “construi cevaîmpreunã la Bucureºti”, PSDare “toatã dorinþa ºideschiderea”.

Dragnea a precizat cã nu adiscutat cu preºedinteleinterimar al UNPR, NeculaiOnþanu, dupã declaraþiilerecente pe care acesta le-a avut.

“Eu am înþeles, poategreºesc, cã în aceste zile existã

frãmîntãri în UNPR, care poatesînt fireºti, pentru a sepoziþiona unii dintre membriiUNPR în candidat pentru ºefiaacestei formaþiuni politice ºiprobabil cã, în funcþie de asta,vor sã parã mai rãi, mai fermi.PSD este un partid care nu aînºelat niciodatã pe nimeni”, aafirmat Dragnea, cu privire laafirmaþiile lui Onþanu.

Neculai Onþanu a declaratluni cã existã o “anumitã”neîncredere în partenerii dinalianþa politicã, datã ºi de

“declaraþiile recente ale unorlideri ai PSD”.

Întrebat de ce susþineposibilitatea votãrii unui proiectde lege privind alegereaprimarilor în douã tururi descrutin, avînd în vedere cã înurmã cu o lunã UNPR afirma cãnu va sprijini un asemenea actnormativ, Onþanu a spus cã,între timp, au avut loc atît înplan judeþean, cît ºi la nivelcentral anumite declaraþii“neprietenoase cu privire laatitudinea faþã de UNPR”.

Localitatea Mociu pluseazãmereu pe segmentuldiversificãrii serviciilor necesarelocuitorilor sãi ºi unitãþilora d m i n i s t r a t i v - t e r i t o r i a l eriverane. Prin eforturi financiareasigurate de bugetul local,fonduri guvernamentale ºi prinintermediul programeloreuropene, dar ºi cu sprijinulunor întreprinzãtori locali,comuna are un comerþdiversificat ºi bine aprovizionat,o benzinãrie, trei cãmine pentruvîrstnici, un Agromec cecolecteazã ºi predãprocesatorilor laptele din zonã,un birou APIA, agenþii CEC, BRDºi Cooperativa Alianþa, osubunitate de pompieri militariºi SMURD, douã farmacii ºi unspital închis de guvernarea Boc– Bãsescu, în care funcþioneazãcabinetele medicilor de familie ºio permanenþã medicalã pe timpde noapte. Desigur, estecunoscut faptul cã administraþialocalã de aici cautã fonduripentru reabilitarea clãdirii de100 de ani ºi redeschidereaacestei unitãþi spitaliceºti, ceasigura tratament pentrumajoritatea locuitorilor din

actualul perimetru asociat înMicroregiunea de DezvoltateCîmpia Transilvaniei.

De subliniat ar fi faptul cãtoate aceste servicii ºi unitãþipublice sînt grupate în centrulcivic al localitãþii, unde a fostreabilitat cel mai frumos parc deagrement din mediul rural ºiunde s-a inaugurat recent o casãa cununiilor ºi o nouã scenã despectacole în aer liber ce vagãzdui manifestãrile cultural-artistice de peste an.

ªi ca tabloul împlinirilor sã fiecît mai complet, cu douãsãptãmîni în urmã a fost tãiatãpanglica inauguralã a uneimoderne spãlãtorii ºi vulcanizãriauto, o unitate amplasatã pe unspaþiu unde parcau cãruþaºiiveniþi la tîrgul sãptãmînal alMociului, aflat în vecinãtateaclãdirii spitalului.

Din datele oferite deadministratorul noii unitãþi,domnul Valer Sãlãgean, amreþinut cã investiþia, de aproape200 mii de euro, a fost posibilãprin accesarea unui proiect cu ofinanþare de 70 la sutã fondurieuropene nerambursabile peMãsura 322, iar clãdirea cu

parter ºi etaj dispune de spaþiipentru spãlare ºi vulcanizare,vestiare cu duºuri ºi grupurisociale pentru personal ºi clienþi,un showroom pentru anvelope,birouri ºi magazii. Dotãrile sîntde ultimã generaþie,nominalizînd aici: aparatul dedejanþat, aparatul de echilibratroþi, compresorul ºi elevatorul

de vulcanizare, cricul pneumatic,cheile dinamometrice,curãþitorul cu apã rece ºi caldã,aparatul de spumare, aspiratorulprofesional ºi alte dotãrinecesare acestor lucrãri deigienizare ºi întreþinere auto.

Pentru început, în aceastãclãdire modernã – a mai adãugatadministratorul Valer Sãlãgean –

ºi-au gãsit loc de muncã încã ºasetineri din comunã, care aºteptauofertã de la Agenþia Judeþeanãpentru Ocuparea Forþei deMuncã, iar din aceastã primãvarãmicrobuzele ºi alte mijloace detransport pot pleca din aceastãlocalitate a cîmpiei transilvane.

Dumitru VATAU

urmare din pagina 1

joi, 10 martie 2016

artã-culturã 5www.ziarulfaclia.ro

Dat, dicat, dedicat

Ioan BENCHE:

„Jocuri ºi destin în zbor”

Documentardespre romii din Gherla –

nominalizatla Premiile Gopo

Iatã cã municipiul Gherla devine un subiectºi pentru tinerii noºtri cineaºti. Dupãpopularizarea valorilor artei ºi culturii localeprin realizarea unor pelicule de scurt sau lungmetraj, doi talentaþi oameni de film, IoanaÞurcan ºi Vlad Cantoreanu, ambii absolvenþiai Facultãþii de Teatru ºi Televiziune Cluj-Napoca, au realizat un scurtmetraj documentardespre viaþa comunitãþii de romi din oraºul de peSomeº. Este vorba despre un film cu o duratã de40 de minute dedicat vieþii cotidiene a unor familiide gropari romi de pe strada Pescarilor, de lamarginea oraºului, din vecinãtatea cimitiruluiortodox I. Producþia cinematograficã a celor doitineri realizatori a fost nominalizatã în acest an laPremiile Gopo, fiind selecþionatã în categoria „Celmai bun scurtmetraj documentar”. Filmãrile aufost realizate pe durata unui an, mai ales în zilelelibere de la sfîrºitul sãptãmînii. Filmul face partedin lucrarea de dizertaþie a talentatei realizatoarede film Ioana Þurcan, originarã chiar dinmunicipiul Gherla. Titlul filmului este „Cealaltãviaþã a lui Charon” ºi este produs în colaborarecu Universitatea „Babeº-Bolyai” ºi Facultatea deTeatru ºi Televiziune.

Decernarea Premiilor Gopo va avea loc la28 martie 2016 în organizarea Asociaþieipentru Promovarea Filmului Românesc, carepremiazã valorile cinematografice româneºtiactuale. Acolo se va auzi, în mod sigur, ºi despreGherla, cunoscut centru cultural ºi spritual dinþara noastrã, apreciat ºi peste hotare prinvalorile arhitectonice ale oraºului ºi prinrenumita comunitate armeneascã.

SZ.Cs.

Nu trebuie sã cãdem în patimadiferenþierilor: poetul este poet, chiar ºi atuncicînd poartã sutanã sau, în cazul nostru, hainamilitarã. Poezia se naºte fie spontan, iscîndmetafore irepetabile, fie gemînd ºi trudindîntru aderenþã pragmaticã.

Ioan Benche este poet. ºi nu atît atelierulsãu de creaþie ne intereseazã, cît, maidegrabã, responsabilitatea cu care îngãduiecuvîntului sã plece în lume. Iar acum, cîndpropune cititorului o antologie*, nu-l putemsuspecta de orgoliu sau secarea filonuluicreator. Munca de selecþie este rezultatulmaturitãþii ºi a separãrii grîului de neghinã.Sau, mai exact, ciuntirilor vremilor ºivrerilor slute ºi, nu arareori, hidoase, îi sîntredate statul nopþilor nãimite de stele.Argumentînd, astfel, nevoia poetului deluminã.

Contradicþia nu trebuie sã surprindã, maiales cã, în contextul a douã lumi, în care s-aînchegat viersul lui Ioan Benche, s-au ruptzãgazuri ºi s-au frînt stavile. Dar indiferent devremi, Poetul rãmâne, fãrã sã cadã în patetism,un adevãrat patriot, nãscut ºi crescut însentimentul dragostei de þarã. Selecþia de carevorbeam a lãsat în urmã tropotul cadenþelorcazone, iar poezia ºi-a recãpãtat suflul deprofundã sensibilitate: „Cînd am venit/ pelume,/ cineva a plantat/ în mine/ neliniºtea;/creºteam/ fãrã a învãþa/ sã rîd, sã plîng/, ca

ceilalþi copii.../ mama însã,/ nu prea ºtiu cum,/mi-a adus sub pleoape/ izvoarele/ ºi am începutdintr-odatã/ sã plîng...**

Sînt stihri despre lucruri simple, de caresufletul se bucurã molcom. ºi de la „joc” setrece-n „lacrimi” ºi „zbor de pãsãri ºi ... copii”.Expansiv, uneori, dar niciodatã refuzînd ºanseica meditaþia liricã sã pãgubeascã întregul.

E multã dragoste în aceastã antologie, iar„Gardã de strãmoºi” aduce aminte de loculunde „au rãsãrit sub clar de lunã,/ Bãrbaþiciopliþi în vitejie”.

Ca, mai apoi, un catren sã sfîºie înaltuladîncurilor din noi:

Haiduc am fost o viaþã-ntreagã,Haiduc voi fi, pîn-oi mai fi,Ce-nseamnã asta, Þarã dragã,Decît putinþa de-a muri?!...***Cãlãtoreºte Poetul prin multe lumi. Iar

sensibilitatea-i vibreazã anume la cele maisuave reprezentãri ale Fiinþei. Dar, pînã laurmã, marea dragoste rãmîne tot în... „Zidire”.ºi-i zice din panã: „Am sãpat/ în trupul Patriei/lut de luminã nouã”...”**** ºi... „Tril de nai”:

Vine dinspre sat un zvon de cîntec,O melodie ca un Tril de Nai –Inima-mi se-ntoarce în descîntec,Ca într-un cor de pãsãri, de prin rai –Aºa cã iar de Tine nu mã vindec...*****Una dintre poeziile semnate Ioan Benche

(„Alean de orgã” – pg. 129) mi-a adus aminte,

nu ºtiu de ce de, de o cãlãtorie la „Mica sirenã”,în Danemarca. „E operã de artã?” m-a întrebat,atunci, un turist strãin. „Nu ºtiu mai nimicdespre acest simbol al danezilor de pe malulmãrii. Dar, e frumoasã”, i-am rãspuns. Arãtaþi-mi pe cineva care poate sã dea o definiþiecompletã artei! Oricum, viersurile lui IoanBenche sînt – cu mîna pe inimã – Poezie.

Radu VIDA

* Ioan Benche, Jocuri ºi destine în zbor, Ed.Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2016

** Joc de neliniºte, pg. 17*** Haiduc, pg. 95**** Zidire, pg. 102**** Tril de nai, pg. 126

Talentaþii elevi gherleniiubesc artele ºi frumosul

Municipiul Gherla nu duce lipsã de talenteîn domeniul artelor, în ºcolile oraºului învãþîndmulþi copii cu aptitudini artistce. Unii dintre eifac parte din „Atelierul Fanteziei” din cadrulClubului Copiilor din localitate. Acolo seproduc adevãrate lucrãri de artã. Periodic,membrii cercului se prezintã ºi în faþapublicului larg. Aºa s-a întîmplat ºi zileletrecute, cînd elevii gherleni au expus în douãlocuri diferite din centrul oraºului. Astfel, laBiblioteca Municipalã este deschisã expoziþiade machete a elevei de clasa a XII-a, MãdãlinaCiupe, laureatã a mai multor concursuri ºifestivaluri judeþene ºi naþionale de creaþie ºiartã popularã. Anul trecut ea a fost selecþionatãîn echipa Champions United 2015, alãturi dealþi 200 de elevi din toatã þara pentruperformanþele desebite în educaþie, culturã,sport ºi leadership ºcolar. Astfel, putemrevedea în miniaturã Casa Albã dinWashington, Arcul deTriumf, Turnul Eiffel dinParis sau Turnul din Pisa, obiective istorice ºiculturale de larg interes. Nu lipsesc nicimachete de maºini, avioane sau obiectegospodãreºti. O sumedenie de miniaturi decertã valoare artisticã, care se bucurã zilnic desute de vizitatori, avînd în vedere cã sîntexpuse în vitrina mare a instituþiei culturaledin Piaþa Libertãþii. La doar doi paºi debibliotecã, la Librãria „Galaxia Gutenberg”, ceimai mici artiºti ai cercului de la Clubul Copiilorºi-au expus lucrãrile de artizanat, dupã ce laînceputul lunii martie ºi-au prezentatmãrþiºoarele ºi obiectele specifice Zilei de 8Martie la tradiþionalul tîrg desfãºurat înpãrculeþul din faþa Catedralei Armeneºti.

Cercul „Atelierul Fanteziei” din cadrulClubului Copiilor este coordonat de prof.Daniela Katona, care zilele trecute ne-adeclarat cã în viitor vor mai fi organizate astfelde expoziþii în instituþiile culturale alemunicipiului Gherla. De asemenea, nici înperioada urmãtoare nu vor lipsi participãrilela diferite concursuri dedicate copiilor.

SZ.Cs.

“Din dragoste pentru mama”Sub acest generic, la noul Centru

multifuncþional din Iclod a avut loc un frumosspectacol dedicat femeilor, evenimentorganizat de Eparhia Ortodoxã din localitate,Protopopiatul Ortodox Gherla, Primãria ºiConsiliul Local Iclod ºi ªcoala Gimnazialã Iclod.O salã arhiplinã a asistat la aceastãreprezentaþie festivã, deschisã de primarulEmil Pîrþoc, care a felicitat toate femeile aflateîn spaþiul respectiv, urînd succes artiºtilor carecu aceastã ocazie au urcat pe scenã. În cadrul

spectacolului au evoluat mai multe formaþiimuzicale din comunã ºi municipiul Gherla.Astfel, publicul a avut parte de un programreuºit, cu momente artistice dedicateevenimentului. Pe rînd au cîntat elevii ªcoliiGimnaziale Iclod, formaþia instrumentalã„Popas”, Grupul bãrbãtesc „Sf. Nicolae” Iclod,corul ATCOR Gherla ºi tînãra interpretã demuzicã popularã Diana Roman, binecunoscutãiclozenilor prin desele evoluþii pe scenelelocale (scriem scene, fiindcã Iclodul mai are

un modern Cãmin Cultural, redeschis dupãreparaþii capitale acum doi ani). Manifestãrilereligioase ºi culturale desfãºurate la Iclod au fostonorate ºi de pãrintele protopop Paul Iulian Isip,care în dimineaþa spectacolului, la BisericaOrtodoxã din centrul de comunã, a sãvîrºitSfînta ºi Dumnezeieascã Liturghie. Un programspecial dedicat mamelor a avut loc la Iclod ºi înBiserica Creºtinã Baptistã, unde au cîntat corultinerilor ºi fanfara condusã de Paul Tuns.

SZ.Cs.

Dacã treceþi prin Bucureºti...

CONFERINÞELE TEATRULUI NAÞIONALDuminicã 13 martie 2016,

de la ora 11, la Sala ATELIER,în cadrul programuluiCONFERINÞELE TEATRULUINAÞIONAL, Prof.univ.dr. ION POPprezintã conferinþa cu temaTristan Tzara, dadaismul ºiavangarda româneascã.

Dedicatã centenaruluimiºcãrii Dada, lansatã laZürich în februarie 1916,conferinþa îºi propuneschiþarea unui portret critical principalului mentordadaist care a fost TristanTzara, începînd cu anii sãide formare ca poet român,în ambianþa post-simbolistãbucureºteanã, alãturi detineri precum Ion Vinea,Adrian Maniu ºi alþii. Vor ficomentate „primelepoeme” scrise între anii1913-1915, înainte capoetul sã plece la studii înElveþia, ca stadiu pregãtitorpentru ceea ce urma sã fie„insurecþia de la Zürich”. Încentrul expunerii se va aflaperioada 1916-1921, a celor ºaptemanifeste Dada, ilustratãsemnificativ ºi de producþiapoeticã marcatã de programul ºispiritul miºcãrii, cu consecinþeimportante asupra întregii opere,bunãoarã în amplul poem-reper

care este Omul aproximativ(1931). A treia secvenþã aprelegerii va fi dedicatã ecourilordadaiste în spaþiul avangardistromânesc, înregistrînd ºi prezenþalui Tristan Tzara prin colaborãritrimise revistelor de avangardã de

la noi, care-i tipãreau paralelversurile scrise în româneºte,rãmase în arhivele prietenilor.Referinþe fireºti la contextulinternaþional în care a luat naºtereºi s-a afirmat miºcarea Dada sîntavute în vedere pentru a evidenþia

locul particular pe care acestmoment îl ocupã în viaþa literarãºi artisticã din primele decenii alesecolului XX. (Ion Pop)

Despre Ion Pop. S-a nãscut la1 iulie 1941, la Mireºu Mare, jud.Maramureº. A fost profesor la

Facultatea de Litere aUniversitãþii “Babeº-Bolyai”din Cluj-Napoca (1964-2007). A condus, caredactor ºef ºi director,revista studenþeascã deculturã “Echinox” (1969-1983). A lucrat ca asistentasociat la UniversitateaSorbonne Nouvelle-Paris 3(1973-1976), iar între anii1990-1993 a activat cadirector al CentruluiCultural Român dincapitala Franþei. În anul2015 a fost ales membrucorespondent al AcademieiRomâne.

Volume de poeziepublicate: Propuneri pentruo fîntînã (1966), Biata meacuminþenie (1969),

Gramaticã tîrzie (1977), Soarele ºiuitarea (1985), Amînarea generalã(1990), Descoperirea ochiului(2002), Elegii în ofensivã (2003),Litere ºi albine (2010), În faþamãrii (2011), Casa scãrilor (2015).Criticã ºi istorie literarã:

Avangardismul poetic românesc(1969), Poezia unei generaþii(1973), Nichita Stãnescu – spaþiulºi mãºtile poeziei (1980), LucianBlaga. Universul liric (1981),Lecturi fragmentare (1983), Joculpoeziei (1985), Avangarda înliteratura românã (1990), A scrieºi a fi. Ilarie Voronca ºimetamorfozele poeziei (1993),Gellu Naum. Poezia contraliteraturii (2001), Viaþã ºi texte(2001), Lucian Blaga în 10 poeme(2004), Introducere în avangardaliterarã româneascã (2007),«Echinox ».Vocile poeziei (2008),Din avangardã spre ariergardã(2010), Scara din bibliotecã(2013). Publicisticã: Ore franceze,I, 1979; II, 2002); Interviuri. Întrebiografie ºi bibliografie (2011);Dezordinea de zi (2012). Acoordonat Dicþionarul analitic deopere literare româneºti (4 vol.1998-2003, ed. definitivã 2007). Arealizat o antologie a avangardeiliterare româneºti, Laréhabilitation du rêve, Paris-Bucureºti, 2006, ºi antologiaAvangarda româneascã, Bucureºti,2015. A tradus cãrþi de GeorgesPoulet, Jean Starobinski, GérardGenette, Tzvetan Todorov, EugèneIonesco, Tristan Tzara, IlarieVoronca, Paul Ricoeur, BenjaminFondane, Paul Morand.

joi, 10 martie 2016

artã-culturã6www.ziarulfaclia.ro

Centrul CulturalGerman Cluj-Napocaare un nou director

Din martie 2016, Ingo Tegge este nouldirector al Centrului Cultural German Cluj-Napoca, înlocuindu-l pe Fabian Mühlthalercare a condus instituþia în ultimii cinci aniºi jumãtate. În aceastã perioadã, CentrulCultural German s-a impus pe scena

culturalã clujeanã, devenind una dintreinstituþiile culturale locale cele mai active.Noul director îºi prezintã astfel gîndurileºi planurile pentru instituþia pe care oconduce: ”Sarcina ºi pasiunea noastrã, aCentrului Cultural German, este de adezvolta ºi susþine schimbul cultural intensîntre Cluj-Napoca ºi Germania. Princursurile, biblioteca ºi oferta noastrãculturalã sîntem prezenþi pe scenaculturalã clujeanã de peste 20 de ani.Dorinþa mea este sã cresc în continuarevizibilitatea Centrului Cultural ºi sã oferpublicului evenimente actuale, captivanteºi cît se poate de neobiºnuite, un loc undesã gãseascã cursuri de limbã de cea maibunã calitate, precum ºi informaþiicomplete despre Germania. Vom punemult accentul pe formate precumworkshop-uri ºi master class-uri, pentru acrea un schimb cultural profund ºisustenabil între actorii culturali români ºigermani.” Pe lîngã proiectele consacrateale Centrului Cultural, cum esteClujotronic, pe care doreºte sã le continue,Ingo Tegge îºi doreºte sã aducã formate ºisubiecte noi, precum proiecte pe temasubculturã, graffiti, literaturã ºi slampoetry. De asemenea, îºi propune sãaprofundeze dialogul între culturã ºieconomie, între Centrul Cultural ºi vechiisãi parteneri, dar ºi sã atragã noi parteneriºi susþinãtori. Calitatea cursurilor degermanã rãmîne o prioritate a instituþiei,iar domnul Tegge plãnuieºte sã dezvolteoferta bibliotecii cu noi medii digitale.

Ingo Tegge s-a nãscut ºi a crescut înBremen, Germania, ºi a studiat LiteraturãGermanã la Berlin. Activitatea în domeniulcultural i-a stîrnit interesul imediat dupãce ºi-a încheiat studiile, astfel cã a lucratmai bine de doi ani la Institutele Goethedin Africa de Sud ºi Nigeria, unde aacumulat o experienþã vastã înmanagementul cultural. Fiind foartepasionat de cãlãtorii ºi culturi strãine, IngoTegge a fãcut o cãlãtorie în jurul lumii dupãperioada petrecutã în Africa. Apoi ºi-aînceput cariera în consultanþã la o firmãdin Stuttgart, unde a acumulat experienþãîn domeniul economic ºi organizatoric, darnu a renunþat la pasiunea sa pentru culturãºi a aplicat pentru postul de director alCentrului Cultural German din Cluj-Napoca. Oraºul l-a cucerit îndatã, dupã cumel însuºi povesteºte: ”Din primele zile,Clujul mi-a fãcut impresia unui oraºdeschis, prosper, cu o bogatã ofertãculturalã. Faptul cã oamenii sînt atît deprietenoºi mi-a fãcut adaptarea ºi maiuºoarã ºi mã bucur nespus sã pot trãi acumaici, în inima Transilvaniei” - se precizeazãîntr-un comunicat al Centrului CulturalGerman remis redacþiei.

Teatrul Naþional Cluj–Napoca

Premierã cu “Nu te pune cu îngerii sau Mioriþa Reloaded”

“PENTRU CÃ E PRIMÃVARÃ!” – FESTIVALULªCOLII POPULARE DE ARTE “TUDOR JARDA”

CLUJ, EDIÞIA A VIII-A, 10-11 MARTIE 2016

sîmbãtã, 12 martie, 19. 30

Mario Dance Atelier ºi dramaturgul FlaviusLucãcel revin în atenþia generalã ºi nu oricum, ciprin premiera Nu te pune cu îngerii sau MioriþaReloaded, în regia lui Chris Nedeea.

Mario Dance Atelier – producãtor, coregraf,Mario Grosu – a fost inaugurat în aprilie 2011, laCluj – Napoca, spaþiul artistic fãcîndu-se repederemarcat în peisajul artistic local ºi naþional. 2016începe cu un nou program, dedicat teatrului ºiprima producþie este cea care va ºi avea premieraîn aceastã sîmbãtã de 12 martie, prilej dereîntîlnire cu dramaturgul Flavius Lucãcel. Numetot mai des prezent pe scenele din þarã, dramaturgcãruia îi datorãm, cel puþin pînã înprezent, ‘Trecãtoarea Pisicii’, ‘Scoici penisipul fierbinte’ (regia Sorin Misirianþu;TN Cluj – Napoca; cu titlu de scenã‘Hell’s Cabaret’), ‘Tutungeria’, ‘Fisura ‘(regia Victor Olãhuþ, la Euphoria MusicHall), ‘Chiuveta’, spectacolul – lecturã‘Ospiciul local’ la Naþionalul dinCraiova, regia Mircea Corniºteanu. Înfine, cartea de teatrologie ‘Ceai defluturi’ a obþinut premiul ‘Radu Stanca’,premiu acordat de Uniunea Scriitorilor– Filiala Cluj.

Nu te pune cu îngerii sau Mioriþa

Reloaded a fost recompensatã cu premiul II încadrul concursului naþional de teatru ‘MihailSorbu’ (Sãveni, Botoºani, noiembrie 2014), unargument în plus pentru ca piesa sã vadã luminilescenei.

Ce este ºi ce se vrea a fi Nu te pune cu îngerii?Ca sã-l citez pe Chris Nedeea, “este o re – scrierea celebrei balade româneºti, textul propus deautor aruncã în aer receptarea realitãþii socio -politice actuale, demascînd-o prin tuºe groase,tragicomice. Pentru cã aici, la noi, nimic nu esteceea ce vrea sã parã : parlamentarul mafiot estedoar o balerinã ºchioapã, iar cerºetorul de la colþ– uºor de trecut cu vederea – poate sã aibãaptitudini de veritabil Dumnezeu. Aici, în acest

haos al aparenþelor ºi imaginilor trucate, singuracertitudine este Minunea. ªi ea se întîmplã”.

Nu te pune cu îngerii sau Mioriþa Reloadedde Flavius Lucãcel * regia Chris Nedeea * videoSorin Luca * în distribuþie Ramona Dumitrean,Adrian Cucu, Alexandra Tarce, Bogdan Rãdulescu,plus cinci dansatori ai companiei de spectacole‘Mario Dance Atelier’

Demostene ªOFRON

În concert, la Bistriþa,

MIKE GODOROJA &BLUESPIRIT

Un spectacol inovativ, incendiar, de largãrespiraþie va avea loc la Sinagoga din Bistriþa,vineri, 11 martie a.c., cu începere de la ora 19.Este vorba despre noul spectacol BALKANIKZEPELIN – reprezentare scenicã a unui proiect lacare au participat, de-a lungul anilor, nume mariale scenei româneºti: Marius Mihalache, A.G.

Weinberger, Grigore Leºe, Ovidiu Lipan Þãndãricã,Ansamblul de muzicã tradiþionalã româneascã„Trei Parale”, Ansamblul de muzicã medievalã„Truverii” ºi mulþi alþii. Mike Godoroja &Bluespirit prezintã acest spectacol cu mareîncãrcãturã emoþionalã, asociind repertoriuluiLED ZEPELIN o importantã trãsãturã balcanicã,aceasta ca rod al strãdaniei muzicienilor de a creao nouã viziune. Se anunþã un spectacol bogat însonoritãþi, extrem de atractiv, aplaudat deja pemulte scene din þarã ºi de peste hotare.

Concertul este realizat de Consiliul JudeþeanBistriþa-Nãsãud ºi Centrul Judeþean pentru CulturãBistriþa-Nãsãud, în arteneriat cu FundaþiaSocietatea de Concerte Bistriþa.

M.B.

Concursul de epigramã „Cincinat Pavelescu”Asociaþia Culturalã „Duiliu Zamfirescu” din Focºani, str. Alexandru

Golescu nr. 76, judeþul Vrancea, împreunã cu R.L. Cincinat Pavelescuintenþioneazã sã organizeze Concursul de epigramã „CINCINATPAVELESCU”. Cei interesaþi sã participe vor trimite în format electronic10-20 de epigrame semnate de autor împreunã cu o fotografie de autor ºi

un scurt CD pe adresa de e-mail www/[email protected], saupe hîrtie la adresa de mai sus, pînã la data de 15 septembrie a.c.

Jurizarea ºi premierea vor avea loc în ziua de 23 octombrie la Focºani.Relaþii suplimentare la 0722284430. Cele mai bune epigrame vor fi tipãriteîntr-un volum.

Consiliul Judeþean Cluj ºi ªcoala Popularã deArte “Tudor Jarda” Cluj organizeazã în zilele de10 ºi 11 martie a.c., de la ora 17, în Sala “ªantier”de pe str. Fabricii de Zahãr nr. 51, douã spectacolede muzicã vocal-instrumentalã, dans, teatru ºi jocpopular, reunite sub titlul generic“Pentru cã e primãvarã!”, cuparticiparea secþiilor ªcolii de Artedin: Cluj-Napoca, Dej, Gherla, IzvoruCriºului, Mera, Mintiu Gherlii,Aºchileu, Cãianu ºi Floreºti. ªi pentrucã, în acest an, ªcoala de Arte Clujsãrbãtoreºte 60 de ani de la înfiinþare- 2016 fiind declarat de cãtreinstituþie drept “Anul formaþiilorartistice”, cu prilejul celor douãspectacole publicul va putea asista lao adevãratã demonstraþie decreativitate ºi talent a experþilor ºicursanþilor sãi, în program fiindangrenate toate formaþiile artisticeale ªcolii de Arte Cluj: Taraful “Vatrãde Dor”, “Horitorii de la Gherla”, Fanfara Dej,Fanfara Cluj, Formaþiile de muzicã uºoarã“Napoca”, “Clussium”, “Recovered”, “Spa JazzBand”, Corala “Canticorum” Cluj-Napoca,

Ansamblul folcloric “Vatrã de Dor”, Orchestra“Popular”, Trupa de Teatru “Pavlov 25”, Trupa dedans contemporan “Rhythm Nation”, Orchestra“Camerata”. “Avem ºi douã noutãþi de prezentatpublicului nostru pentru zilele de joi ºi vineri:

noile costume populare din zona Moldovei,introduse odatã cu îmbogãþirea repertoriuluiformaþiei noastre, cu jocuri din aceastã zonã aþãrii, iar cealaltã noutate – de fapt o avanpremierã

– va fi evoluþia pe scenã afanfarei, dotatã recent cuinstrumente muzicale în valoarede 100.000 de lei, urmînd ca înluna octombrie a acestui an, laaniversarea ºcolii, „Fanfarajudeþului Cluj” sã fie lansatã înmod oficial, a declarat dl. VasileCorpodean, managerul ªcoliiPopulare de Artã “Tudor Jarda”Cluj. Ca urmare, iubitorii de artãdin Cluj-Napoca sînt aºteptaþi joiºi vineri în Sala “ªantier” a ªcoliide Arte la douã spectacole plinede substanþã, oferite de unadintre cele mai redutabileinstituþii de culturã din Cluj-Napoca. Intrarea este liberã.

publicitate 7www.ziarulfaclia.ro

SUBREDACÞIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

SUBREDACÞIA TURDA - Piaþa Republicii nr. 30orar: L-V 10-14; tel/fax: 0264-314.323

tel. 0737-023.577joi, 10 martie 2016

(36926)

joi, 10 martie 2016publicitate8

www.ziarulfaclia.ro

SUBREDACÞIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

SUBREDACÞIA TURDA - Piaþa Republicii nr. 30orar: L-V 10-14; tel/fax: 0264-314.323

tel. 0737-023.577

Întristaþi ºi cu sufletele pline de durereanunþãm plecarea de lîngã noi

a celei mai bune, iubite ºi adorate mamã ºi bunicã

MARGARETA BOTA,

în data de 8.03.2016, dupã o cumplitã suferinþã.O vom pãstra în gîndurile ºi sufletele noastre ºi nu

o vom uita nicicînd.Adio, dulce mamã.

Înmormîntarea va avea loc vineri, 11.03.2016,orele 13.00 la Cimitirul Central.

Adela, Ioana ºi Ionel Stoia (36030904)

Consiliul de Administraþie al

Bãncii Cooperatiste Alianþa Cluj-Napoca,

prin preºedintele acestuia, în conformitate cu prevederile O.U.G. 99/2006 privind instituþiilede credit ºi adecvarea capitalului, aprobatã ºi modificatã prin Legea 227/2007, cu modificãrileºi completãrile ulterioare, ale Legii nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare, cu art.31 din Actul constitutiv al bãncii cooperatiste

convoacãADUNAREA GENERALÃ A MEMBRILOR COOPERATORI

în data de 15.04.2016, ora 16, la sediul din Cluj-Napoca B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 100,ap. 1-2, cu urmãtoarea

ORDINE DE ZI:1. Raportul consiliului de administraþie privind activitatea desfãºuratã ºi rezultatele economico-

financiare obþinute în anul 2015.2. Raportul auditorului financiar cu privire la constatãrile fãcute cu ocazia exercitãrii mandatului

sãu în anul 2015 ºi la concluziile rezultate în urma verificãrii bilanþului contabil ºi a contului deprofit ºi pierderi.

3. Aprobarea situaþiilor financiare ale bãncii cooperatiste pe anul 2015, a modului de repartizarea profitului, fixarea dividendului.

4. Aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2016 ºi a programului de activitatepentru realizarea prevederilor acestuia.

5. Încetarea contractului cu auditorul financiar S.C. CONTCONSULT S.R.L.6. Numirea auditorului financiar ºi stabilirea duratei minime a contractului de audit financiar.7. Aprobarea remuneraþiei cuvenite membrilor consiliului de administraþie pentru exerciþiul

financiar al anului 2016.8. Descãrcarea de gestiune a membrilor consiliului de administraþie.9. Aprobarea ipotecãrii sau gajãrii sediului social al bãncii cooperatiste ºi a sediilor secundare, în

cazul contractãrii unor împrumuturi, în conformitate cu reglementãrile emise de CREDITCOOP.10. Desemnarea ca oricare dintre membrii consiliului de administraþie sã efectueze formalitãþile

legale ce se impun pentru înregistrarea, menþionarea sau publicarea hotãrârilor adoptate deadunarea generalã în registrul comerþului, precum ºi acordarea pentru aceºtia a dreptului de adelega unei alte persoane mandatul pentru efectuarea formalitãþilor menþionate anterior.

11. Ratificarea hotãrârilor Consiliului de administraþie luate în cursul anului 2015, în baza delegãriide competenþã primitã de la adunarea generalã.

12. Aprobarea programului de investiþii pe anul 2016 ºi a surselor de finanþare ale acestuia.13. Alte probleme pentru care este necesarã aprobarea adunãrii generale.14. Adoptarea Hotãrãrii adunãrii generale.În cazul în care nu vor fi îndeplinite condiþiile de cvorum adunarea generalã va avea loc pe data

de 18.04.2016, ora 16: 30, în Cluj-Napoca, la sediul central, B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 100, cuaceeaºi ordine de zi.

Preºedintele Consiliului de Administraþie al Bãncii Cooperatiste Alianta Cluj-Napoca, Rusu Ana

(36923)

Opera Maghiarã din Cluj-Napoca,

organizeazã în data de 24.03.2016, ora 11,00 lasediul instituþiei, str. Emil Isac nr. 26-28,

concurs/examen în vederea angajãrii pe postultemporar vacant de consilier juridic gr. prof. II ,

pe perioadã determinatã.Condiþiile specifice necesare în vederea participãrii la

concurs ºi a ocupãrii funcþiei contractuale sunt:

- Studii superioare de lungã duratã, în domeniul dedrept;

- Vechime minimã în specialitatea studiilor: 6 luni- Cunoaºterea aprofundatã a legislaþiei specifice

domeniului- Cunoºtinþe de operare pe calculator: - Microsoft

Office Word, Excel, internet- Cunoaºterea limbii maghiare constituie avantajConcursul se va organiza conform calendarului

urmãtor:1. Etapa I (eliminatorie) – 17.03.2016, ora 15.00 • Selecþia dosarelor2. Etapa II. - probã scrisã - 24.03.2016, ora 11.003. Etapa III. - interviu – 25.03.2016, ora 11.00

Înscrierile pentru concurs / examen, se vor face pânãla data de 16. martie 2016, ora 15.00, laCompartimentul Resurse Umane, Salarizare al instituþiei.Informaþii suplimentare la telefon 0744-567086.

(36883)

DIVERSE

• Marcu Maria ºi asociaþii, încalitate de titulari, anunþãpublicul interesat asupradeclaºãrii etapei de încadrare,conform HG 1076/2004 învederea obþinerii avizului demediu pentru Elaborare PUZconform, Legii nr. 350/2001 cumodificãrile ºi completãrileulterioare pentru parcelare ºiconstruire în municipiul Cluj-Napoca, str. Oaºului, nr. 336,jud. Cluj. Prima versiune aplanului, poate fi consultata lasediul APM Cluj din data07.03.2016 între orele 8-14.Publicul interesat poatetransmite, în scris, comentarii ºisugestii, pânã în data de24.03.2016, la APM Cluj, str.Dorobanþilor nr. 99, cod400609, fax 0264-412914, e-mail [email protected] înzilele de luni-vineri, între orele9:00-14:00. (36876)

• IUHOS PISTA anunþã iniþiereaPlanului Urbanistic de Detaliupentru obiectivul: “Construirelocuinþã semicolectivã cu 2unitãþi locative” amplasat înmunicipiul Cluj-Napoca, str.Nicolae Drãganu f.n.Consultarea propunerii sepoate realiza în cadrul PrimãrieiCluj-Napoca, ServiciulUrbanism, camera 62. (36922) • Comuna Cojocna, titular alproiectului “Modernizaredrumuri ºi strãzi în com.Cojocna, jud. Cluj”, anunþãpublicul interesat asupra luãriideciziei etapei de încadrare decãtre Agenþia pentru ProtecþiaMediului Cluj de a nu solicitaefectuarea evaluãrii impactuluiasupra mediului în cadrulprocedurilor de evaluare aimpactului asupra mediului ºicontinuarea procedurii privindemiterea aprobãrii dedezvoltare pentru proiectul“Modernizare drumuri ºi strãziîn com. Cojocna, jud. Cluj”,propus a fi amplasat în ComunaCojocna. Proiectul deciziei deîncadrare ºi motivele care ofundamenteazã pot fi consultatela sediul Agenþiei pentruProtecþia Mediului Cluj, CaleaDorobanþilor, nr. 99, în zilele deluni-joi între orele 9-16, vineriîntre orele 9-14, precum ºi laurmãtoarea adresã de internet:http://apmcj.anpm.ro. Publiculinteresat poate inaintacomentarii/observaþii laproiectul deciziei de încadrareîn termen de 5 zile de la datapublicãrii prezentului anunþ,pânã la data de 15.03.2016.(36884)

PIERDERI

• Roºca Mariana pierdut CA67857; CA 67864; chitanþe ASR2011 (001519262- 001519650)de la Asirom. Se declarã nule.(36030905) • Pierdut carnet de student ºilegitimaþie eliberate USAMV –Horticulturã, pe numeleMoroºanu Tudor Marian. Sedeclarã nule. (16030902) • SC COOL Trans SRL, avîndRO20464919; J12/124/2007,pierdut Certificat constatatorpentru punctul de lucru dinCluj-Napoca, str. Calea Baciuluinr. 43-45. Se declarã nul.(16030903) • Declar pierdut Certificatconstatator PFA Dãrãban Laura,CUI 28645104 emis la17.06.2011. Se declarã nul.(16030904)

DECESE

COMEMORÃRI

• Cu multã durere amaflat de încetarea din viaþãa cuscrei noastreMARGARETA BOTA dupã ogrea suferinþã. Sîntemalãturi de nora noastrãAdela, de nepoþii Ioana, defiul ºi fratele nostru IonelStoia. Sincere condoleanþe.Cuscra Maria cu fiicaMãrioara ºi copiii Anca ºiAdi cu familiile lor.(36030903)

• Cu adîncã durerefamilia Kocsis Antonanunþã încetarea din viaþãla vîrsta de 82 de ani, acelui care a fost KOCSISSTEFAN, fost instructorauto al UniversitãþiiTehnice Cluj. (16030901)

• Cu adîncã durere însuflet anunþãm plecareaspre Eternitate a iubiteinoastre surori, mãtuºi ºicumnate, CRÃCIUNALEXANDRINA (SANDA).Înmormîntarea va avealoc în data de 10 martie2016, ora 14.00, la CapelaVeche din CimitirulMãnãºtur. Te vom pãstramereu în amintireanoastrã. Dumnezeu sã-iodihneascã în pacesufletul ei bun. SoraAdriana, cumnatul Licã,nepoþii Andrei ºi Anca cufamilia. (76030902)

• Suntem alãturi deprietena ºi vecina noastrãAdriana Bãlaj ladureroasa despãrþire deiubita ei sorã CRÃCIUNSANDA. Dumnezeu sã oodihneascã în pace.Sincere condoleanþefamiliei. Vecinii din scaraa III-a, str. Mehedinþi nr.78. (76030903)

Pentru a vã asigura în continuare

un abonament la ziarul

Vã puteþi adresa la:

• S.C. APEX S.R.L. - str. Horea nr. 42, tel. 0264-596.213

• Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal de care aparþineþi

• Serviciul Difuzare “Faclia”: str. Clinicilor nr. 33.

• Sîntem alãturi defamilia Angela ºi Ioan Goiala pierderea mamei dragi.Dumnezeu sã oodihneascã în pace.Condoleanþe familieiîndurerate. FamiliaMarinela ºi Teodor Pop.(16030906)

• Ne-a pãrãsit plecînd sãse odihneascã ºi sã nevegheze din ceruriprietena noastrã de-o viaþãMARGARETA ºi mama fineinoastre Adela, de carevom rãmîne alãturi cîtezile vom avea. Odihneºte-te în pace. Somn lin. Maryºi Gaby Porumb.(36030902)

• Un ultim omagiudragului nostru frateJIGA IOAN, la trecerea îneternitate. Dumnezeu sã-lodihneascã în pace.Condoleanþe familieiîndurerate. Fraþii: Sandu,Rica ºi Mircea cu familiile.(16030905)

• A plecat ºi m-a lãsatsingur draga mea soþieBOTA MARGARETA, dupã ofoarte grea suferinþã.Golul rãmas ºisingurãtatea mã copleºescdupã o cãsnicie de 48 anipetrecuþi împreunã cubune ºi cu rele. Nu o voiuita nciodatã. Odihneºte-teîn pace. Soþul Grigore.(36030901)

• A trecut un an detristeþe ºi durere de cîndsufletul dragului ºibunului nostru soþ, tatã,socru ºi bunic RUSUMIRCEA-ANTONIU a trecutîn veºnicie, lãsînd un golimens ºi o durere fãrãmargini în inimilenoastre. Plini de dragosteºi recunoºtinþã pentrutoatã grija ºi dragosteapurtatã, pentru sfaturile ºiînvãþãturile date îi aducemun pios omagiu vineri,11.03.2016, orele 18, prinparastasul de pomenire ceva avea loc la biserica „Sf,.Nicolae” - str. Horea Cluj-Napoca. Dumnezeu sã-ibinecuvînteze memoria ºisã-i aºeze sufletul nobil înrîndul celor drepþi. Nu tevom uita niciodatã. SoþiaValeria, copiii Cristina ºiMircea, nora Laura ºinepoatele Antonia ºiªtefania. (76030901)

EURO 4,4629 lei

DOLAR 4,0733 lei

LIRA STERLINÃ 5,7945 lei

FRANC ELVEÞIAN 4,0629 lei

LEU MOLDOVENESC 0,2038 lei

100 FORINÞI 1,4392 lei

1 gram aur 164,5334 lei

joi, 10 martie 2016

economia 9www.ziarulfaclia.ro

Tarifele la serviciile de alimentare cu apã ºi canalizare nu sînt stabilite de Compania de Apã Arieº

România, în topul creºterii economice, dar ºi în topul sãrãciei

Creºterea economicã din Românianu lucreazã în interesul cetãþeanului

În urma întrebãrilor adresate de cãtre Asociaþia T9 cu privirela tarifarea serviciilor de apã ºi canalizare, care conþin informaþii

incorecte sau documentate lacunar, ºi care reflectã o abordaresuperficialã ºi pãrtinitoare, pentru o corectã informarea cetãþenilor, Compania de Apã Arieº se vede obligatã

sã facã urmãtoarele precizãri.

Tarifele la serviciile de alimentarecu apã ºi canalizare nu sînt stabilitede cãtre operatorul Compania deApã Arieº, ci sînt aprobate deAdunarea Generalã a Asociaþiei deDezvoltare Intercomunitarã „ApaVãii Arieºului”, din care fac partetoate primãriile din arealul dedeservire al operatorului, în bazaavizului ANRSC ºi a prevederilor dinstatutul asociaþiei. Tarifele actuale aufost aprobate de ADI „Apa VãiiArieºului”, prin Hotãrîrea nr. 4/03.10.2013, semnatã de preºedinteLojigan Dorin Nicolae.

Ajustarea tarifelor a fost re-aprobatã de cãtre Consiliul Local almunicipiului Turda, prin HotarîreaConsiliului Local cu nr. 225/30.09.2013. Articolul nr. 3 alHotarîrii nr. 225/ 30.09.2013 îlmandateazã pe primarul MunicipiulTurda, Tudor ªtefãnie, actualulpreºedinte al ADI, sã voteze înnumele ºi pe seama municipiuluiTurda, în cadrul ADI „Apa VãiiArieºului”, preþurile stabilite înarticolul nr. 1 la serviciile de apã ºicanalizare.

Afirmaþiile conform cãrora tarifele

practicate de Compania de Apã Arieºsînt pe locul doi pe þarã sîntnefondate ºi nu au o bazã realã.Tarifele practicate de Compania deApã Arieº pentru serviciul defurnizare a apei potabilepoziþioneazã operatorul sub medianaþionalã a clasamentului tarifelorpracticate pentru acest serviciu.

Cum se stabileºte cantitateade apã meteoricã?

În România, determinareadebitelor de ape meteorice, necesarefacturãrii, se face în bazaStandardului Român SR 1846-2 din2006. Cantitatea de apã meteoricãpreluatã de reþeaua de canalizare sedeterminã conform acestorprevederi, prin înmulþirea cantitãþiispecifice de apã meteoricã,comunicatã de Administraþia

Naþionalã de Meteorologie pentruluna anterioarã emiterii facturii, cucoeficientul suprafeþelor totale aleincintelor construite ºi neconstruite,declarate de fiecare utilizator.

Cine plãteºte serviciile decanalizare a apei meteorice?

Doar asociaþiile de proprietari,instituþiile publice ºi agenþiieconomici de pe raza municipiuluiTurda ºi Cîmpia Turzii, caredeverseazã apa meteoricã în reþeauade canalizare menajerã, plãtescserviciile de canalizare a apelormeteorice. Aceste servicii presupuncolectarea apei meteorice de pesuprafeþele deþinute, transportulprin intermediul canalelorcolectoare, epurarea acestor ape ºiredarea acestora în circuitul pluvialnatural.

De ce se plãtesc serviciile decanalizare a apei meteorice?

Municipiul Turda nu dispune de oreþea de canalizare divizatã. Reþeauade canalizare a apelor pluviale dinmunicipiu nu este separatã de reþeauade canalizare a apelor uzate menajere.Apele meteorice care cad peproprietatea utilizatorilor sînt preluateîn sistemul public de canalizareîmpreunã cu apele uzate menajere.Trebuie sã menþionãm cã operatorulCompania de Apã Arieº nu încaseazão taxã, ci presteazã un serviciu necesarcomunitãþii, pentru care se efectueazãcheltuieli. Nu plãtiþi apa meteoricã sau“taxa pe apa de ploaie”, cum impropriueste denumit acest serviciu, ci serviciulefectuat de Compania de Apã Arieº,care include: colectarea, transportul ºiepurarea apelor meteorice pentru a firedate apoi curate în rîul Arieº.

Modelul de creºtere economicã din România nu lucreazã îninteresul cetãþeanului, competitivitatea economicã este obþinutã

prin salarii mici, nu prin calitate, iar încadrarea deficituluibugetar în þinta stabilitã s-a realizat prin sacrificarea investiþiilor,

susþine Angela Filote (foto), ºeful ReprezentanþeiComisiei Europene (CE) în România.

“România este în topul creºteriieconomice în Uniunea Europeanã,dar în acelaºi timp este ºi în topulsãrãciei. Asta îmi spune mie cãactualul model de creºtere nulucreazã în interesul cetãþeanuluiºi, prin urmare, nu este un modelpe care sã îl încurajãm la nivelulComisiei Europene”, a declarat,miercuri, Angela Filote cu ocaziaprezentãrii Raportului de þarãpentru România, realizat deComisia Europenã.

Mai mult, reprezentantul CE amenþionat faptul cã ºicompetitivitatea economieiromâneºti este bazatã pe costurimici, nu pe calitate, ceea ceînseamnã salarii mici pentruangajaþi ºi astfel se explicã“paradoxul” menþionat anterior.Angela Filote a afirmat cã România

are nevoie de relansareainvestiþiilor, pentru a rezolvaaceste probleme, mai ales cã ºiîncadrarea în þinta de deficitbugetar s-a realizat pe baza tãieriicheltuielilor, nu pe creºtereainvestiþiilor. Ea a reamintit cã lanivelul Uniunii Europene existã omare oportunitate de relansare,prin planul Junker. “Acest plan estederulat în mai multe state membre,dar România încã nu participã”, aspus reprezentantul CE.

“Dacã ne uitãm la criteriul dedeficit bugetar, unde România stãîncã bine (spun cã stã bine încã,pentru cã la nivelul CE sîntemîngrijoraþi de evoluþiile viitoare), ºiacesta s-a bazat pe tãiereacheltuielilor, nu pe încurajareainvestiþiilor”, a precizat Filote,citatã de Agerpres. Comisia

Europeanã recomandã României camãsurile cu impact fiscal importantsã nu mai fie luate în afaraprogramãrilor bugetare anuale.

Raportul de þarã întocmit deComisia Europeanã va fi urmat de

un rãspuns al GuvernuluiRomâniei, printr-un programnaþional de reformã, un programde convergenþã, iar dupãanalizarea documentelor CE vaface recomandãrile de þarã.

Cluj Innovation Days:Tinerii cu idei inovatoare

sînt aºteptaþi la InnovationLabs 2016 Cluj HackthonProgramul de pre-accelerare pentru start-up-uri

tehnice Innovation Labs 2016, dedicat tinerilor careau o idee creativã din domeniul tehnologic, va debutacu un Hackathon, între 12 - 13 martie, la Impact HubCluj-Napoca Candidate (strada Gãrii, nr. 21).Hackathon-ul de 24 de ore oferã tinerilor ºansa de a-ºi contura ideile, a le demonstra în practicã ºi a-iconvinge pe cei din jur de potenþialul lor. Cele maibune echipe vor continua în cadrul programului dementorat din martie - mai, întîlnindu-se sãptãmînalcu specialiºti din industria ICT ºi din mediulantreprenorial, pentru a-ºi rafina prototipul iniþialspre un produs viabil cu aplicaþii directe în piaþã.Echipele îºi vor prezenta prototipurile finale în 19mai, la Demo Day, în faþa potenþialilor investitori,parteneri ºi mass media. Direcþiile Innovation Labs2016 sînt: Agriculturã, Cyber-Security, Health &Lifestyle ºi Retail. Cei interesaþi se pot înscrie înprogram pînã pe 10 martie 2016, completîndformularul disponibil pe website-ul programului:www.innovationlabs.ro. V.D.

Spre epoca digitalãîn medicinã ºi administraþie

Ediþia a patra a Cluj Innovation Days,la care sînt invitaþi specialiºti

din Europa ºi SUA, reprezentanþiai Comisiei Europene ºi ai

administraþiei române, propunedouã teme: medicina digitalã

ºi administraþia digitalã.

Medicina digitalã ºi administraþia digitalã sîntcele douã teme majore care vor fi dezbãtute încadrul Cluj Innovation Days 2016, evenimentce se va desfãºura în perioada 31 martie – 1aprilie, la Cluj-Napoca. Peste 400 de manageridin IT, medici, universitari, reprezentanþi aiadministraþiei publice ºi ai mediului de afacerisînt aºteptaþi la cea de-a patra ediþie a acestuiforum regional ce urmãreºte inovarea în IT.Printre invitaþii se numãrã specialiºti români ºistrãini, reprezentanþi ai structurilor europeneºi americane, cadre universitare de la instituþiide învãþãmînt de prestigiu, oameni de afaceriºi investitori.

Programul Cluj Innovation Days 2016include dezbateri generale, sesiuni tematice ºide networking, prezentãri ºi ateliere ceurmãresc sã exploreze tendinþele actuale,abordãri noi ºi soluþii. Printre temele de discuþieîn cadrul panelului de medicinã digitalã senumãrã: „IT pentru terapia personalizatã”,„Telemedicina”, „Realitatea virtualã înmedicinã”, „Bioinformatica”, „Printarea 3D înmedicinã” ºi „IT în medicina neurologicã”. Laadministraþia digitalã, temele includ „OpenData”, „Securitate ciberneticã”, „Coordonarecomunã a serviciilor publice ºi private digitale”,„Interoperabilitate mãsurabilã înadministraþie”, „IT pentru inovare îngestionarea personalului din administraþie”,„Finanþare sustenbilã a investiþiilor publice înIT” ºi „Ecosistem digital deschis pentruadministraþie”. Aceastã ediþie a forumuluiregional este gãzduitã de Universitatea deMedicinã ºi Farmacie „Iuliu Haþieganu” din Cluj-Napoca. V.D.

Directorul Poºtei refuzãsã majoreze salariile

angajaþilor„Cea mai recentã majorare salarialã s-a

produs la începutul anului trecut. PoºtaRomânã nu îºi permite, în acest moment, onouã majorare salarialã, în condiþiile în carenecesarul de investiþii este uriaº”, a afirmat,într-un comunicat, Alexandru Petrescu,directorul general al Poºtei Române. „Am luatact de revendicãrile SLPR din presã ºiconsider cã nu acesta este modul în caretrebuie sã se desfãºoare o relaþieconstructivã. Înþelegem agenda sindicalã ºitemporizarea acesteia în funcþie de evoluþiiledin spectrul politic, însã aceastã practicãtrebuie sã înceteze, spre binele companiei.Orice discuþie realistã legatã de angajaþii dinPoºta Românã, indiferent de statutul lor,trebuie sã plece de la Contractul Colectiv deMuncã (CCM), document care nici nuîncurajeazã competenþa, nici nu taxeazã lipsaei”, susþine Petrescu, care considerã cã„declaraþiile publice fãcute, în ultimaperioadã, la adresa Poºtei Române ºi a uneiechipe manageriale instalate de mai puþin dedoi ani nu fac decît sã destabilizezeoperatorul naþional de servicii poºtale.”

Altfel spus, sindicaliºtii ar trebui sã mai tacãdin gurã.

Deºi susþine cã nu este posibilã o majoraresalarialã, în comunicat se afirmã cã, în 2015,Poºta a obþinut un profit brut de 19,2milioane de lei (4,3 milioane de euro), iarcheltuielile cu investiþiile au crescut cu peste24% faþã de 2014, însã cheltuielile totale s-au diminuat cu circa 7%.

De asemenea, se mai spune cã în cadrulPoºtei se deruleazã un proiect-pilot deimplementare a unor criterii de performanþãîn rîndul angajaþilor, care, într-o primã fazã,vor fi aplicate la nivel judeþean, sub directacoordonare a ºefilor Oficiilor JudeþenePoºtale. Sunã oare a ameninþare?

Reamintim cã sindicaliºtii din Poºtã solicitãmajorãri salariale deoarece ei susþin cã „80%din salariaþii Poºtei Române trãiesc la limitasãrãciei, foarte mulþi dintre ei fiind nevoiþisã apeleze la diverse ajutoare sociale acordatede primãriile locale”. Sindicaliºtii au anunþatpichetarea sediilor judeþene ale Poºtei înperioada 11-15 martie ºi organizarea unuimiting naþional, la Bucureºti, în 6 mai.

V. DÃDULESCU

joi, 10 martie 2016

sport10www.ziarulfaclia.ro

UEFA Europa League

Fotb

al

Liverpool –Manchester United

este ºocul „optimilor”• Cele mai galonate echipe din fotbalulenglez s-au întîlnit de 194 de ori, darniciodatã în cupele europene. Primapartidã Liverpool – Manchester Uniteda avut loc pe 28 aprilie 1894.

În aceastã searã sînt programatemeciurile din prima manºã a „optimilor” definalã din cea de-a doua competiþieeuropeanã inter-cluburi, fazã în care sîntangrenaþi ºi doi români, respectiv ªtefanRadu (Lazio Roma) ºi Mircea Lucescu(antrenor ªahtior Doneþk). Lazio întîlneºte,în deplasare, echipa cehã Sparta Praga, învreme ce ªahtior va evolua pe terenpropriu, la Lvov, contra campioanei Belgiei,Anderlecht Bruxelles. Mircea Lucescu areprobleme de efectiv înaintea manºei tur.Tehnicianul român nu poate conta pe Fred,Stepanenko (ambii suspendaþi), Azevedo ºiDentinho (ambii accidentaþi). ªtefan Radua acuzat probleme musculare, dar românula fãcut deplasarea la Praga ºi este anunþatchiar titular în echipa „celeºtilor”.

Capul de afiº al „optimilor” este duelulenglez dintre Liverpool ºi ManchesterUnited, al cãrei primã manºã se disputã înfieful „cormoranilor”, pe celebrul „AnfieldRoad”. Este pentru prima datã cînd cele maigalonate cluburi din Anglia se întîlnesc încupele europene. United are infirmeriaplinã ºi nu poate conta pe Lingard,suspendat, iar Valencia, Fellaini, Jones,Keane, Love, Rooney, Schweinsteiger, Shawºi Young sînt accidentaþi. Cea maiimportantã absenþã din tabãra„cormoranilor” este cea a brazilianuluiLucas Leiva (accidentat). Liverpool ºiManchester United au cîºtigat împreunã 16trofee europene, incluzînd ºi SupercupaEuropei. În total, cele douã au disputat 660de meciuri în cupele europene, cîºtigînd354. În competiþiile din Anglia (campionat,Cupa ºi Cupa Ligii), Liverpool ºi ManchesterUnited au cucerit împreunã 68 de trofee.În întîlnirile directe, Manchester conducecu 79-64, iar alte 51 de confruntãri s-auterminat la egalitate. Liverpool –Manchester United este considerat în top 3cele mai importante derby-uri din istoriasportului rege, alãturi de Real Madrid – FCBarcelona ºi Internazionale Milano – ACMilan.

Anglia ºi Spania ºi-au asigurat deja un locîn „sferturile” Europa League, în condiþiileîn care faza „optimilor” programeazãpartidele Liverpool – Manchester United ºiAthletic Bilbao – CF Valencia. Spania maipoate trimite douã echipe în urmãtoareafazã a întrecerii, dacã Sevilla (deþinãtoareala zi a trofeului) ºi Villarreal trec de Basel,respectiv Bayer Leverkusen.

Programul partidelordin aceastã searã

•Borussia Dortmund – Tottenham Hotspur(ora 20.00, Dolce Sport )

•FC Basel 1893 – FC Sevilla(ora 20.00, Dolce Sport)

•Fenerbahce Istanbul – Sporting Braga(ora 20.00, Dolce Sport)

•ªahtior Doneþk – RSC Anderlecht Bruxelles(ora 20.00, Dolce Sport )

•Athletic Bilbao – CF Valencia(ora 22.05, Dolce Sport)

•FC Liverpool – Manchester United(ora 22.05, Dolce Sport , Pro TV, Sport.ro)

•Sparta Praga – SS Lazio Roma(ora 22.05, Dolce Sport)

•Villarreal – Bayer 04 Leverkusen(ora 22.05, Dolce Sport)

Cristian FOCªANU

Bas

chet

Marcel Þentera fostreconfirmatca antrenoral naþionalei

Propus de Colegiul Centralal Antrenorilor pentru încãun mandat de selecþioner alechipei naþionale de senioria României, Marcel Þenter afost reconfirmat marþi înºedinþa Biroului Federal dincadrul Federaþiei Române deBaschet. Dupã cum bine seºtie, domnul Marcel Þenterantrenazã în paralel echipa„U” Banca TransilvaniaCluj, care asearã a jucat cuBC Mureº Tg. Mureº, îndeplasare, în meci contîndpentru etapa 26 a LigiiNaþionale de baschetmasculin. Cu amãnunte de laacest joc vom reveni înnumãrul de vineri al ziaruluinostru. În ceea ce priveºteechipa femininã aUniversitãþii Cluj, aceastava întîlni, pe 11 martie, peteren propriu, PhoenixGalaþi, într-un meci contîndpentru locurile 5-8 ale LigiiNaþionale de baschetfeminin. Meciul al doilea vaavea loc patru zile mai tîrziu,la Galaþi. Vã reamintim cãformaþia antrenatã deDragan Petricevic a ratatcalificarea în semifinalelecampionatului, dupã ce a fostînvinsã, scor 0-2 la general,de Universitatea Alba Iulia.

Cristian FOCªANU

UEFA Champions League

Fotb

al

Fotbal Liga 2 – 21, seria 2 “U” Cluj – CSM Rm Vîlcea 1:1 (0:0)

10 martie, 2016: zi decisivã pentru “U” Cluj.Între DA sau NU falimentului

miercuri, 9 martie,baza sportivã Jucu,spectatori cca 1000 • “U” Cluj : Bolboaºã– Butean, Criºan, ªandru, Ciupe)cpt –Dan, Boboc – Ursu, Moruþan (60' Calcan),Ciobanu (46' Turcak) – Tîrnovan (46'Vojtus), antrenor Mihai Teja. CSM RmVîlcea : D. Geantã – Dîlbea, Artean, R.Georgescu, Dumitraºcu – I. Stoica,Neagoe, Samson Nwabuere, Pîrvulescu(85' Firþulescu) – Voinea, M. Ion, antrenorAlexandru Pelici • arbitru Florin Marcu(Oradea) • asistenþi Iulius Timar(Marghita), Romicã Bîrdeº (Piteºti)• marcatori Alex Dan (57') () Pîrvulescu(77') • cartonaºe roºii Voinea (28'),Nwabuere (81', ambii CSM RM Vîlcea)• statisticã generalã “U” Cluj – CSM RmVîlcea, liga 2 : 6 1 – 3 – 2 9:9

“U” Cluj a fost aproape, foarte aproape de onouã victorie. A condus din minutul 57, a jucatcu un om în plus minute bune, a dominat bunãparte din joc, ºi-a creat ocazii de gol, în reprizaa II – a în special, a fost egalatã dintr-o fazã fixã,terminã la egalitate ºi face un pas mic spre play– off. Desigur,o victorie ar fi egalat cu intrareape linia dreaptã a accederii pe locul 6, nu a fostsã fie, trebuie sã se mulþumeascã cu paºi mici,bineveniþi ºi ei în actuala conjuncturã. Atîtdespre aceastã partidã jucatã în premierã peterenul bazei sportive din Jucu, terenul de peCluj Arena fiind protejat pentru amicalulRomânia – Spania, din 27 martie.

Pe locul 6 se aflã FC Braºov (adversara dinetapa 22 – a, sîmbãtã, 12 martie), cu 34 depuncte, “U” Cluj este pe 8 cu 31 de puncte, motivpentru o comportare universitarã de … 3 puncte.Din retur, “U” Cluj mai are de jucat cu FCM BaiaMare (etapa 23, la Jucu), cu Metalul Reºiþa (etapa25, la Jucu), partidele cu FC Caransebeº ºi FCBihor fiind cîºtigate, 3:0, prin excluderea celordouã team – uri. Cert este cã echipa are nevoiede victorii în partidele cu Baia Mare ºi Reºiþa,dar ºi de un rezultat bun sau foarte bun laBraºov.

DA sau NU falimentului ?!?10 martie poate fi sau nu o zi fatidicã pentru

gruparea studenþeascã. Este ziua în careTribunalul din Botoºani poate declara

falimentul societãþii “U” Cluj, pentru neplatadatoriilor la Ionel Ganea, Emilian Dolha ºi IonuþNeag.

Tot astãzi, 10 martie, orele 17. 00, iubitorii“U” Cluj sînt aºteptaþi în Piaþa Unirii, la unmiting de susþinere a grupãrii studenþeºti, aflatãîntr-unul dintre cele mai neplãcute momente.ªi asta se întîmplã cu trei ani înainteaCentenarului !

Rezultatele etapei 21 – a : UTA – FCCaransebeº 3:0 (la ‘masa verde’), ªoimii Pîncota– FC Bihor 3:0 (la ‘masa verde’), GM Mediaº –FC Braºov 2:1, Unirea Tîrlungeni – FCM BaiaMare 0:0, Chindia Tîrgoviºte – Metalul reºiþa 7:0,CS Mioveni – Olimpia Satu Mare (programatasearã, la orele 21), “U” - Rm Vâlcea 1:1.

Demostene ªOFRON

Real Madrid ºi Wolfsburg,primele calificate în „sferturi” Formaþia antrenatã de francezul Zinedine Zidane s-a calificatpentru al ºaselea an la rînd în „sferturile” Ligii Campionilor,iar portughezul Cristiano Ronaldo a ajuns la 90 de golurimarcate în cea mai importantã competiþie inter-cluburi.

Marþi s-au disputat primele douãpartide din manºa secundã a„optimilor” de finalã din cea maiimportantã competiþie inter-cluburide pe Bãtrînul Continent, în urmacãrora Real Madrid ºi Wolfsburg auobþinut biletul pentru faza„sferturilor” de finalã. Atît una, cît ºicealaltã ºi-au valorificat avantajulterenului propriu în disputele cu ASRoma, respectiv KAA Gent. Dacã RealMadrid, de zece ori cîºtigãtoare a LigiiCampionilor, este o prezenþãobiºnuitã în fazele finale alecompetiþiei, pentru echipa germanãWolfsburg, calificarea în „sferturi”reprezintã o premierã ºi deci cea maiimportantã performanþã din istoriagrupãrii din „Erste Bundesliga”. AtîtReal Madrid, cît ºi Wolfsburg auabordat manºa retur a „optimilor”fãrã prea mare presiune, avînd în

vedere cã ambele s-au impus îndeplasare. Spaniolii au repetat, pe„Santiago Bernabeu”, scorulînregistrat în Cetatea Eternã, în urmãcu aproape trei sãptãmîni, respectiv2-0. Italienii au rezistat fãrã gol 64 deminute. Cristiano Ronaldo a deschisscorul din pasa lui Lucas, portughezulfiind co-autor la reuºitacolumbianului James Rodriguez, dinminutul 68. Real Madrid a cîºtigattoate meciurile disputate pe terenpropriu în actuala ediþie a LigiiCampionilor, fãrã sã primeascã gol.Ceea ce nu e puþin lucru, dacã avemîn vedere cã printre victimele„galacticilor” s-au aflat Paris SaintGermain ºi ªahtior Doneþk. Ieºitã dinlupta pentru titlu în „PrimeraDivision”, Real Madrid sperã sã serevanºeze în Liga Campionilor,þintind al 11-lea trofeu. Ca fapt divers,

Real a expediat în returul cu Roma38 de ºuturi la poartã, din care 11 aufost pe spaþiul porþii apãratã depolonezul Szczesny (ex-ArsenalLondra). Promovînd o grupã dificilã,cu douã foste campioane ale Europei,Manchester United ºi PSV Eindhoven,Wolfsburg a avut ºansã la stabilirea„optimilor”, sorþii hãrãzindu-i o dublãcu cel mai facil adversar, KAA Gent,din Belgia. „Lupii” au confirmatcalculele hîrtiei ºi s-au calificat în„sferturi”, dupã 4-2 la general. Înreturul disputat marþi searã, echipaantrenatã de Dieter Hecking s-aimpus cu 1-0, prin golul marcat deinternaþionalul german Schurrle, înminutul 74, fostul jucãtor al echipelorBayer Leverkusen ºi Chelsea Londra,campion mondial cu naþionala„panzerelor”, finalizînd o pasãprimitã de la Draxler. Interesant estefaptul cã arbitrul sloven DamirSkomina nu a fost nevoit sã acordenici mãcar un cartonaº galben.

Asearã s-au disputat partidele ZenitSankt Petersburg – Benfica Lisabona(în tur 0-1) ºi Chelsea Londra – ParisSaint Germain (în tur 1-2), însãrezultatele nu ne-au parvenit pînã laora închiderii ediþiei, dar cuamãnunte vom reveni în numãrul devineri al ziarului nostru. Celelaltepatru „optimi” de finalã se vor jucasãptãmîna viitoare, marþi ºi miercuri,15 ºi 16 martie, dupã programul:Atletico Madrid – PSV Eindhoven (întur 0-0), Manchester City – DinamoKiev (în tur 3-1), FC Barcelona –Arsenal Londra (în tur 2-0) ºi BayernMunchen – Juventus Torino (în tur2-2). Tragerea la sorþi a „sferturilor”de finalã va avea loc pe 18 martie, laNyon. Cristian FOCªANU

joi, 10 martie 2016

social 11www.ziarulfaclia.ro

PROGNOZA ZILEI DE

VINERI, 11 MARTIE 2016

Meteo

sursa: www.timeanddate.com

12°C

• Cer acoperit.• Soarele rãsarela ora 6:46 AM• Soarele apunela ora 6:26 PM 7°C

Patriciu Achimaº-Cadariu:

MS a alocat 33 de milioane de lei pentruachiziþionarea de incubatoare

Alexandrescu:

Vreau sã transformgaleriile subteranede la Roºia Montanãîntr-un obiect de utilitateinternaþionalã

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu,afirmã cã doreºte sã transforme galeriilesubterane de la Roºia Montanã într-unobiect de utilitate internaþionalã ºi susþinecã administraþia localã din aceastã zonãeste încã “mental blocatã” în proiectul RoºiaMontanã Gold Corporation.

Amenzi de... 8 MartiePeste 100 de poliþiºti au acþionat, în 8

martie, pentru prevenirea faptelorantisociale ºi menþinerea ordinii ºi siguranþeipublice, suplimentar faþã de activitãþiledispozitivelor curente din teren. Pentruextinderea competenþelor ºi impunerearespectãrii legii, poliþiºtii au beneficiat deforþe suplimentare ale Ministerului Afacerilorºi Internelor, din cadrul structurilor judeþenede jandarmi.

„În cadrul acþiunilor derulate pe liniaordinii publice, au fost constatate 7infracþiuni. Pentru neregulile constatate(încãlcarea normelor de convieþuire socialã,ilegalitãþi în domeniul pazei obiectivelor,pazei bunurilor ºi la regimul silvic, evidenþapersoanei), poliþiºtii au aplicat 12 sancþiuni

La Bonþida edilii continuã lucrãrile începuteCînd, la debutul în noul an, l-am abordat pe

primarul comunei Bonþida, Emil Cîrhaþ, despreinvestiþiile planificate, fãrã ezitare ne-a spus cãcel mai important lucru propus pe 2016 este, defapt, continuarea lucrãrilor de canalizare înlocalitatea Rãscruci. În centrul de comunã aceastãinvestiþie a început anul trecut ºi s-a aprobat pînãla ºoseaua naþionalã Cluj-Napoca - Gherla, în zonadenumitã „Pe rît”.

În perioada urmãtoare, muncitorii vor lucra ºipe raza satului Rãscruci, unde populaþia se vabucura de noua realizare edilitarã a Primãriei.Staþia de epurare este deja gata în apropierea

tîrgului de la Bonþida, iar pe strãzile unde deja s-au efectuat aceste lucrãri carosabilul a fostreparat. Tot în acest an gospodarii comuneidoresc sã asfalteze strãzile din zona „Belteni”, unproiect mai vechi a administraþiei locale. Tot aicitrebuie sã amintim finalizarea amenajãriicentrului istoric al Bonþidei, unde totul aratã cala oraº. În faþa Bisericii Ortodoxe s-a montat unpanou uriaº cu harta obiectivelor istorice ºiculturale ale împrejurimii, dintre care se remarcã,în mod sigur, castelul Bánffy, aflat în plinãrenovare. Am vizitat ºi baza sportivã pusã la punctºi dotatã cu instalaþie pentru nocturnã ºi tribune

moderne. Sînt realizãri notabile ale edililorcomunei Bonþida, unde se simte din plin aerulde primãvarã ºi ritmul hãrniciei.

Repetãm: strãzile localitãþii Bonþida poartãnume de scriitori, compozitori sau artiºti plastici.O iniþiativã de luat seamã, cînd încercãm sãpopularizãm valorile culturii noastre naþionale.Primarul din Bonþida are ºi astfel de orientare,domnia sa sãrind mereu în sprijinul activitãþilorartistice ºi literare. Cu ocazia „Întîlnirilor fiilorsatului”, în fiecare an, în cadrul manifestãrilor,au loc ºi ºezãtori literare sau lansãri de carte. Aºaceva mai rar se face în mediul rural. SZ.Cs.

SRG: Aproximativ 140.000 de pacienþi sîntdiagnosticaþi cu glaucom, în România

“Încercãm sã gãsim soluþii, axele definanþare, din proiectele europene, care sãpermitã o schimbare de fond acolo, astfelîncît lucrurile sã nu se opreascã lapatrimonializare, ci sã asigure o perspectivãde dezvoltare durabilã. Acest lucru va reuºi,pentru cã am mobilizat tot Guvernul pentruchestia asta ºi aºa cum s-a lansat unprogram împotriva sãrãciei, tot aºa RoºiaMontanã va deveni un motor în sprijinuldezvoltãrii durabile a zonei”, a spusministrul.

Alexandrescu a precizat cã “a readusRoºia Montanã pe agenda publicã dupã operioadã în care ea fusese uitatã sauconsideratã caducã” ºi a adãugat cã îºidoreºte sã transforme “cei 7 km de galeriisubterane într-un obiect de utilitateinternaþionalã”. “Vreau sã vadã ºi alþii, ºituriºtii care vin în România, ce-i pe acolo,nu numai un miner care-ºi pune un lãmpaººi intrã înãuntru. Chiar lucrul ãsta nu mãintereseazã. Mã intereseazã sã-i transform,într-adevãr, într-un obiect de utilitateinternaþionalã. Asta e la Roºia Montanã.Gold Corporation nu e la Roºia Montanã. Eo halucinaþie colectivã”, a susþinutministrul.

În opinia acestuia, Gold Corporation ‘’avînturat un fel de fantasmã în care au crezutunii dintre locuitorii din zonã’’. “Acest lucruse poate explica psihologic. GoldCorporation a vînturat un fel de fantasmãîn care au crezut unii dintre locuitorii deacolo. Dar nu toþi. Cîinii cu covrigi în coadã.Dar nu exista niciun fel de covrig. ªi nuexista nici un cîine. Lor le trebuie un anumittimp, probabil, sã iasã din aceastãhalucinaþie colectivã, care nu a creat decîtdezastre, pentru cã i-a arestat, i-a capturatmental într-un proiect care nu existã. E unlucru de care s-a vorbit de 15 ani, dar carenu s-a putut concretiza. Nu existã”, a arãtatAlexandrescu.

Aproximativ 140.000 de pacienþi sîntdiagnosticaþi cu glaucom în România, conformdatelor Societãþii Române de Glaucom.

“În România sînt aproximativ 140.000pacienþi diagnosticaþi cu glaucom, conformdatelor Societãþii Române de Glaucom, însãconform statisticilor mondiale, 50% dintrepacienþi sînt nediagnosticaþi. În cazul pacienþilorcu glaucom, presiunea intraocularã este crescutã(patologic), ceea ce duce în timp la distrugereanervului optic, responsabil pentru transmitereainformaþiilor de la ochi la creier. Pe mãsurã cenervul optic se deterioreazã, cîmpul vizual al

pacientului se îngusteazã, fapt care duce lapierderea treptatã a vederii ºi în final la orbire”,se aratã într-un comunicat al SRG, remisAGERPRES. Potrivit preºedintelui SocietãþiiRomâne de Glaucom, profesor doctor DorinChiseliþã, glaucomul, supranumit ºi hoþul tãcutal vederii, este o afecþiune care nu are simptomeîn perioada de început a bolii. Pe mãsurã ceafecþiunea avanseazã, pacientul îºi va desfãºuracu mai multã dificultate activitãþile de zi cu zi,va începe sã se împiedice sau sã se loveascã deobiectele din jur.

“Aceste mici accidente vor trimite pacientulla oftalmolog, însã în acel moment va fi dejatîrziu, boala fiind într-un stadiu avansat. Esteimportant de subliniat cã glaucomul nu este oboalã reversibilã. Odatã ce cîmpul vizual alpacientului se îngusteazã, nu se mai poate facenimic pentru a-l readuce la o capacitate de 100%.Tratamentele disponibile astãzi, însã, sînt foarteeficiente în a opri evoluþia afecþiunii. De aceeaeste esenþial ca fiecare persoanã, cu precãderecele din categoria persoanelor cu risc crescut,sã meargã regulat la medic pentru un control

oftalmologic”, a spus medicul. Potrivitspecialiºtilor, existã anumite categorii depersoane care au un risc mai mare de a dezvoltaglaucom ºi anumiþi factori de risc precum: vîrsta(în cazul persoanelor peste 60 de ani risculcreºte de 6 ori), persoanele peste 45 de ani curude de gradul I (pãrinþi, fraþi, copii)diagnosticate cu glaucom prezintã o creºtere de4 - 9 ori a riscului, cele care suferã de afecþiunicardiace sau diabet; persoanele care au presiuneintraocularã crescutã, cele cu miopie severã, celecare urmeazã un tratament cronic (prelungit)cu steroizi (sau cortizon) sau persoanele careau suferit un traumatism ocular.

La nivel mondial, în perioada 6 - 12 martie semarcheazã Sãptãmîna Mondialã a Glaucomului,care urmãreºte sã atragã atenþia asupra acesteiafecþiuni ºi sã convingã cît mai multe persoanesã meargã la medic.

Conform unui raport al Organizaþiei Mondialea Sãnãtãþii, la nivel global 80 de milioane depacienþi suferã de glaucom, iar aceastã afecþiuneeste responsabilã pentru 12% dintre cazurile deorbire.

Conferinþã: Femeia hindusãîn secolul 19

,,Femeia hindusã în secolul 19: tradiþii, religiiºi legi coloniale” este titlul unei conferinþeorganizate joi, 10 martie, de Centrul Clujeanpentru Studii Indiene din cadrul UBB.

Conferinþa va fi susþinutã de cercetãtoareaMaria-Daniela Pomohaci de la Center forModern Indian Studies (CeMIS), Georg-AugustUniversität Göttingen, Germania. Evenimentulva avea loc de la ora 16:00, în Sala Popovici aFacultãþii de litere a UBB (str. Horea nr. 31).

Conferinþa va fi urmatã de lansarea volumului,,From Influence and Confluence to Differenceand Indifference, Studies on History ofReligions”, editor Mihaela Gligor, director alCentrului Clujean pentru Studii Indiene.

M. T.

contravenþionale” – informeazã IPJ Cluj.La rîndul lor, pentru neregulile depistate

în trafic poliþiºtii rutieri au aplicat 112sancþiuni contravenþionale, dintre care 25pentru depãºirea limitelor legale de vitezã.Ca mãsurã complementarã, poliþiºtii aureþinut 7 permise de conducere ºi au retras9 certificate de înmatriculare.

În domeniul prevenirii ºi combateriicriminalitãþii economice au fost derulateactivitãþi specifice, fiind efectuate 11controale. Pentru neregulile constatate,poliþiºtii au aplicat 16 sancþiunicontravenþionale, la Legea 12/1990 privindprotejarea populaþiei împotriva unoractivitãþi comerciale ilicite, ºi au ridicat învederea confiscãrii produse în valoare depeste 13.000 lei.

D.S.F.

Ministerul Sãnãtãþii a alocat în acest an 33 demilioane de lei pentru achiziþionarea a 597 deincubatoare pentru spitalele din toatã þara, adeclarat ministrul Patriciu Achimaº-Cadariu.

“Am fãcut un pas important în dezvoltareaprogramului «Mama ºi copilul», respectivacoperirea necesarului total de incubatoare lanivelul unitãþilor spitaliceºti din România. Laînceputul acestui an, am demarat un procesminuþios de colectare de date de la toateunitãþile spitaliceºti cu secþii de obstetricã-ginecologie ºi neonatologie din þarã, atît de lanivelul unitãþilor aflate în subordinea MS, cît ºia unitãþilor spitaliceºti care, în urma procesuluide descentralizare, se aflã în subordineaconsiliilor locale. Astfel, cele 123 de unitãþispitaliceºti la nivel naþional au raportat unnecesar de 597 de incubatoare, dintre care 132acoperã necesarul spitalelor aflate însubordinea ministerului - 9 spitale, iar 465pentru unitãþile spitaliceºti locale. Pentru

acoperirea acestui necesar, MS a alocat un bugetde 33 de milioane de lei, echivalentul a peste 7milioane de euro”, a afirmat ministrul.

Potrivit acestuia, spitalele publice din reþeauaautoritãþilor locale au obligaþia de a contribuila achiziþionarea incubatoarelor cu 10% dinvaloarea totalã a achiziþiei. “Cu alte cuvinte, MSva aloca 90% din valoarea achiziþionãrii

incubatoarelor pentru spitalele din reþeauapublicã localã, iar consiliile locale trebuie sã vinãcu o participare financiarã de 10%. Dupãalocarea acestei cofinanþãri, MS pune ladispoziþie diferenþa de 90% pentru fondurilenecesare incubatoarelor”, a spus ministrul.

El a subliniat cã cele 597 de incubatoare voracoperi în totalitate necesarul naþional dinprezent. “Ne dorim ca pînã în 1 iunie sã putemfinaliza elaborarea unui plan de acþiune bazatpe Strategia 2014 - 2020, un plan de acþiunerealist ºi eficient, care sã identifice, sã acopereprincipalele nevoi în domeniu. (...) Vomorganiza o serie de întîlniri strategice la nivelulcentrelor universitare, ele vor concentra toatejudeþele arondate, cu scopul colectãrii deinformaþii ºi propuneri, dar ºi promovareaacestui program. Calendarul este 18 martie -Constanþa, 25 martie - Tîrgu Mureº, 8 aprilie -Cluj-Napoca, 15 aprilie - Timiºoara, 13 mai -Iaºi, 20 mai - Craiova. Din aceastã serie deîntîlniri-dezbateri ne dorim sã coagulãmsprijinul tuturor specialiºtilor implicaþi -ginecologi-neonatologi, medici de familie,pediatri, dar ºi societate civilã implicatã. Putemidentifica soluþiile optime pentru realizareaacestui plan dedicat mamei ºi copilului”, a maispus reprezentantul MS.

ZEXE!Octavian Bour

joi, 10 martie 2016

ultima orã12www.ziarulfaclia.ro

ORC Cluj: J/12/308/1991 - Cod fiscal: RO 204469 - Capital social 98.280 LEI

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate responsabilitatea juridicã le aparþine. Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 tel/fax: 0264-41.40.54

Ziarul nostru foloseºte serviciile informative ale agenþiei de presã Agerpres

ABONAMENTE:- S.C. APEX S.R.L. - str. Horea nr. 42, tel. 0264-596.213

(pînã în penultima zi a lunii pentru luna urmãtoare);

- Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal de care aparþineþi

(în perioada 1-23 a fiecãrei luni);

- Serviciul Difuzare “Fãclia”: str. Clinicilor nr. 33;

(pînã în penultima zi lucrãtoare a lunii).

Preþul unui abonament la ziarul “Fãclia” este de:- 23 lei/lunã (+ taxe poºtale) pentru persoane fizice- 30 lei/lunã (+ taxe poºtale) pentru persoanele juridice.

NOU! Publicitate on-line

- CULTURÃ:tel. 0788-30.73.26 0264-59.75.07MICHAELA BOCUDEMOSTENE ªOFRON

REDACÞIA: Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 33,e-mail: [email protected] CÃLIAN (redactor ºef)

Secretariat: 0264-59.16.81; 0264-59.28.28

- ECONOMIC: tel.: 0264-59.75.07 VIOREL DÃDULESCU- POLITIC: tel.: 0264-59.75.07 ADRIANA STUPAR, COSMIN PURIª- ADMINISTRAÞIE-URBANISM: tel.: 0264-59.16.81 - RADU VIDA- SPORT: tel.: 0264-59.75.07 CRISTIAN FOCªANU- SOCIAL: tel. 0264-59.75.07 MONICA TRIPON

- Tel/fax: 0264-45.07.07 - e-mail: [email protected], 0788-47.67.27MARIA MARCHIª - [email protected], 0788-30.73.24 GINA IVAªCU

- DIFUZARE: TEL: 0788-47.67.30- FLORINA OROIANE-mail: [email protected]

- CONTABILITATE: TEL.: 0264-59.73.07 - LIVIA POPE-mail: [email protected]

- SUBREDACÞIA TURDA: TEL./FAX: 0264-314.323 TEL: 0737-023.577 - SUBREDACÞIA DEJ: TEL./FAX: 0264-21.60.75

Secretar de redacþie: Horea PETRUª - TEL./FAX: 0264-59.74.18, e-mail: [email protected], www.ziarulfaclia.ro

TIPARUL EXECUTAT LA

Pentru a achiziþiona

ziarul

vã puteþi adresa

ºi la birourile

de Publicitate din

str. Clinicilor nr. 33

PUBLICITATEOrar: L-V: 8-18, D:15-18

Stoltenberg:

Recomand României sã îºi creascã cheltuielile de apãrare;acest lucru e important pentru statele membre NATO

Vasile Dîncu:Cei mai bogaþi cinci DJdin industria muzicii electronice,pe scena Untold din acest an

Perspective îngrijorãtoareurmare din pagina 1

sînt puþin, foarte puþin educate în spiritul valorilor europene,slab calificate, avînd ºi tendinþe de respingere a cerinþelormuncii, aºa cum le practicã locuitorii Europei. Pe de altã parte,imigraþia din SUA este dominatã de sud-americani, asiatici ºieuropeni. Spre deosebire de „ai noºtri musulmani” , cei dinSUA (ca de altfel ºi din Australia) sînt mult, mult mai binecotaþi. Dacã sud-americanii împãrtãºesc aceleaºi valori alemuncii, asiaticii sînt chiar lãudaþi ca fiind, de multe ori,superiori muncitorilor americani sau europeni. Într-un recentstudiu publicat de Comisia economicã ºi socialã pentru Asia ºiPacific (ESCAO), se aratã cã migraþia din Asia „reprezintã oforþã pozitivã de promovare a economiei þãrilor primitoare”.Cu alte cuvinte, aceºtia, avînd un înalt simþ al muncii ºi oapetenþã specialã pentru lucrul bine fãcut, aduc însemnatebeneficii economice în þãrile în care se stabilesc. Controlulimigraþiei în SUA este infinit mai strict decît în Europa. Loteriavizelor este cîºtigatã exact „de cine trebuie”, iar fericiþiimigranþi trebuie sã aibã la ei dolari adevãraþi ºi mulþi, pentrua-ºi începe noua viaþã. În Europa, valul de migranþi vine pentruajutoarele sociale consistente. Chiar ºi într-o þarã ca România,un „refugiat” primeºte casã, masã ºi 540 de lei pe lunã, pe cîndun handicapat încaseazã doar 243 de lei pe lunã. ªi nimeninu-l întreabã de acoperiºul de deasupra capului ºi cheltuielilece decurg fie ºi dintr-o amãrîtã de garsonierã.

În aceste condiþii mi se pare un grosolan cinism caambasadorul SUA la Bucureºti sã ne cearã sã devenim unexemplu de þarã de români ºi musulmani. ªi nu numai cã necere, dar, prin diferite pîrghii economice, sîntem chiar forþaþisã acceptãm supracote. ªi nu sînt mulþi ani pînã cînd ºi acestoroameni trebuie sã le asigurãm bãtrîneþile. Ei necontribuind,cu nimic, la strãdaniile de creºtere economicã ale Europei.

ªase deputaþi ºi-au anunþat afiliereala grupul parlamentar PSD

Deputaþii ªtefan Dalca, Adrian Diaconu, Liviu Codîrlã, TudorCiuhodaru, Liliana Mincã ºi Ion Pîrgaru au anunþat miercuri cãvor activa în grupul parlamentar PSD.

Anterior, deputaþii au fãcut parte din grupul parlamentarUNPR. Aceºtia au informat conducerea Camerei cã, începîndcu 9 martie, vor activa în grupul PSD.

La începutul sesiunii parlamentare 2016, UNPR ºi-a constituitgrup parlamentar separat de PSD la Camera Deputaþilor.

Secretarul general al NATO, JensStoltenberg, a recomandat României sã îºicreascã cheltuielile pentru apãrare ºi înanii urmãtori, afirmînd cã acest lucru estefoarte important pentru statele membreale Alianþei.

“Eu recomand României sã-ºi creascãcheltuielile bugetare pentru apãrare ºi sã-ºi continue aceastã creºtere de anul trecutpentru anii care vor veni. Aceastã mãsurãeste deosebit de importantã pentru þãrilenoastre, avînd în vedere cã trebuie sãrãspundã unor provocãri de apãrare într-olume în schimbare, în care avem cerericrescînde pentru securitate ºi apãrare”, aspus Stoltenberg, într-o conferinþã de presãcomunã cu premierul Dacian Cioloº, la

sediul NATO. Acesta a reamintit cã Româniaeste “o gazdã pentru echipamente active aleNATO, cum ar fi divizia multinaþionalã dinSud, care a devenit activã în decembrie ºiastfel consolideazã apãrarea Alianþei”.

“Anul trecut, am vizitat unitatea NATOde la Bucureºti, una dintre cele ºase bazepe care le desfãºurãm în Europa Centralãºi de Est. Aceastã bazã va asigura cãtrupele NATO se vor desfãºura rapid înRomânia dacã este nevoie. România estegazdã, de asemenea, pentru o parteimportantã din sistemul de apãrareantirachetã de la Deveselu”, a adãugatsecretarul general al NATO.

La rîndul sãu, premierul Dacian Cioloºa susþinut cã în cadrul discuþiei a subliniat

angajamentul României în dotareaarmatei ºi faptul cã decizia politicã de aasigura 2% din PIB pentru acest domeniu“este una fermã”.

“În ceea ce priveºte bugetul pentruapãrare, în România e vorba de unangajament politic al partidelor politiceparlamentare, cît ºi al preºedinteluiRomâniei ºi actualul Guvern s-a angajat sãcontinue acest proces de creºtere abugetului apãrãrii pentru a ajunge la 2%,sperãm începînd de anul viitor, ºi de amenþine acest nivel pentru urmãtorii 10ani, aceste fonduri urmînd a fi utilizatepentru creºterea calitãþii vieþii militarilor,dar ºi pentru dotarea armatei”, a precizatDacian Cioloº.

Cel mai tînãr superstar almuzicii electronice, MartinGarrix, va concerta pentru primadatã în România, la festivalulUntold, care avea loc în Cluj înluna august, au anunþat miercuriorganizatorii evenimentului.

Garrix va urca pe scenã alãturide Armin van Buuren, Afrojack,Hardwell ºi de Tiesto, cel care l-a inspirat sã devinã DJ. Cei cincisînt, potrivit unui studiu alrevistei Forbes, cei mai bogaþi DJdin industria muzicii electronice.

“UNTOLD îºi respectãpromisiunea fãcutã fanilor dinîntreaga lume ºi aduce peaceeaºi scenã cei mai doriþi cinciregi ai muzicii electronice,alãturi de alþi 150 de artiºti,dintre care amintim Faithless,Parov Stelar, Clean Bandit,Scooter, Dubfire, RudimentalDJ, Chase and Status DJ. Celecinci staruri electro-dance carevin în varã la Untold au ajunspe primele locuri ºi într-unclasament fãcut de revistaForbes, unde au fost clasaþi cafiind cei mai bogaþi DJ dinindustrie. Adunate, averile lorsînt estimate la peste 150 demilioane de dolari”, se aratãîntr-un comunicat alorganizatorilor, transmisAGERPRES.

Martin Garrix, supranumit ºi“tînãrul savant” al muziciielectronice, pe numele lui real,Martjin Garritsen, a fost votatîn 2015 de fanii din întreagalume pe locul al III-lea înclasamentul DJ MAG TOP 100.

La doar 19 ani, pasiunea

pentru muzicã i-a adus lui MartinGarrix o fabuloasã avere, premiiinternaþionale ºi un avionpersonal cu care cãlãtoreºte lacele mai apreciate festivaluri dinlume. Cele mai importantedistincþii cîºtigate de pînã acumsînt cea din 2013, de la DanceMusic Awards, unde a fost alesDJ-ul anului ºi cea din 2015, dela MTV Europe Music Awards,unde a luat premiul pentru ceamai bunã muzicã electronicã.

Artistul olandez l-a vãzutpentru prima datã pe TIESTO în2004, cînd avea 8 ani, la JocurileOlimpice de la Atena, momentîn care ºi-a propus sã-i calce peurme. Visul lui s-a împlinit 11ani mai tîrziu cînd a produsprima melodie cu legendarul DJ,numitã ‘The Only Way Is Up’. Înaceastã varã, la festivalulUntold, elevul ºi profesorul sevor întîlni pe aceeaºi scenã.

Deºi a debutat în muzicaelectro-dance doar de patru ani,Martin Garrix are deja colaborãricu artiºti importanþi. În mai2015, el a coprodus ºi piesa luiAvicii, “Waiting for Love”.

Festivalul Untold, care a avutprima ediþie anul trecut, cîndCluj-Napoca a deþint titlul deCapitalã europeanã a tineretului,a fost desemnat Best MajorFestival în cadrul “EuropeanFestival Awards” 2015,eveniment ce a avut loc înGroningen, Olanda.

UNTOLD 2016 va avea loc înperioada 4-7 august, cînd pescenã vor urca peste 150 deartiºti internaþionali de renume.

Lipsa de informaþiiîntr-o societate este o boalã

Lipsa de informaþii într-o societate este o boalã, este opatologie, a afirmat miercuri vicepremierul Vasile Dîncu,ministru al Dezvoltãrii ºi Administraþiei Publice, la conferinþa“Angajamentele României în cadrul Parteneriatului pentruGuvernare Deschisã”.

Potrivit acestuia, a aduce societatea civilã mai aproape dedecizie este un lucru extrem de important.

“Lipsa de informaþii într-o societate este o boalã, opatologie ºi, de cele mai multe ori, nu ne dãm seama cãsîntem bolnavi de lipsã de informaþie. Sunt cîþiva indicatoricare ne pot ajuta sã înþelegem asta. Cîteva «simptome» alelipsei de informaþii, ca patologie: atunci cînd eºti sigur peceea ce crezi, cînd ‘ºtii foarte clar’ din ce cauzã nu trãieºtefiecare om din România foarte bine, cînd ºtii clar cã existão singurã cauzã, atunci eºti prost informat. Cînd crezi cã unsingur om politic sau un singur partid ar putea sã facãRomânia ºi lumea fericitã, atunci înseamnã cã ai o problemãºi eºti atins de virusul lipsei de informaþii. Cînd crezi cã existãun duºman în afara României sau mai mulþi care vor sãsubjuge poporul român, atunci eºti lovit de acest virus. Cîndvezi ‘trãdãtorii de þarã’ la fiecare pas ºi mai ales cînd crezicã nu poþi face nimic ca individ, ca cetãþean, «sistemul e maiputernic decît orice», nu poþi decît sã suferi ºi sã scrii elegiicivice”, a argumentat vicepremierul.

El a arãtat cã “aceastã boalã a lipsei de informaþii ºidescurajãrii” poate fi combãtutã prin parteneriate pentru osocietate deschisã ºi a subliniat cã Guvernul Cioloº are toatãdeschiderea pentru a restarta, a da un plus de avînt acestuiparteneriat. “Cred cã acest parteneriat voluntar poateacþiona mai bine ºi mai eficient decît parteneriatele careerau impuse prin diversele acorduri dintre state. (...) Credcã Guvernul condus de Dacian Cioloº, chiar dacã este unGuvern pe termen scurt sã spunem aºa, a arãtat un lucrucare este esenþial - dialogul cu cetãþenii ºi participareacetãþenilor la decizii a devenit o practicã. Nu ºtiu sã existeîn Europa o instituþionalizare a transparenþei societãþiideschise cum existã în acest moment prin faptul cã laGuvernul României existã un minister care se ocupã detransparenþã ºi dialog civic”, a adãugat Dîncu.

Potrivit vicepremierului, Guvernul, în parteneriat cusocietatea civilã, poate sã structureze mai bine cerereasocialã în ceea ce priveºte informaþiile publice, iar disciplina“educaþie civicã” din ºcoli ar trebui aprofundatã.