Tehnologia de Fabricatie si de Reconditionare pentru Reperul
Bolt, Cilindru si Piston
6.CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE
In construcia de maini, pentru obinerea pieselor cu precizia
necesara si calitatea suprafeelor impuse de condiiile funcionale,
este necesar, de obicei, ca de pe semifabricat sa se indeprteze
prin achiere straturi de material care constituie adaosurile de
prelucrare.
Determinarea adaosurilor de prelucrare este strns legat de
calculul dimensiunilor intermediare si al dimensiunilor
semifabricatului. Pe baza dimensiunilor intermediare se proiecteaz
dispozitivele pentru prelucrri pe maini unelte, verificatoarele de
tipul calibrelor, se stabilesc dimensiunile sculelor achiatoare la
operaiile ( fazele ) succesive de prelucrare a gurilor : burghiu,
lrgitor, alezor etc. Dimensiunile calculate ale semifabricatului
servesc la proiectarea matrielor, modelelor pentru execuia formelor
de turnare, cutiilor de miezuri etc. Stabilirea unor valori optime
ale adaosurilor de prelucrare permite efectuarea calculului corect
al masei semifabricatelor si al consumurilor specifice ale
materialelor, precum i al regimurilor de achiere i normelor tehnice
de timp pentru operaiile de prelucrare mecanic prin achiere.
Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc
urmatoarele metode:
1. metoda experimental-statistic;
2. metoda de calcul analitic.
Prin metoda experimental-statistic adaosurile de prelucrare se
stabilesc cu ajutorul unor standarde, normative sau tabele de
adaosuri, alctuite pe baza experienei uzinelor sau a unor date
statistice.
Metoda de calcul analitic al adaosurilor de prelucrare, elaborat
de V.M.Kovan, se bazeaz pe analiza factorilor care determin marimea
adaosului si stabilirea elementelor componente ale acestuia pentru
condiiile concrete de efectuare a diferitelor operaii tehnologice.
Aceasta metod permite evidenierea posibilitailor de reducere a
consumului specific de material si de micorare a volumului de munc
al prelucrarilor mecanice la proiectarea unor procese tehnologice
noi si la analiza celor existente.
Relaiile de calcul ale dimensiunilor intermediare se stabilesc
din analiza schemelor de dispunere a adaosurilor intermediare si
toleranelor tehnologice. Dispunerea adaosurilor de prelucrare
intermediare este diferit, dupa cum prelucrarea se realizeaz prin
metoda obinerii individuale sau prin metoda obinerii automate a
dimensiunilor.
La prelucrarea prin metoda obinerii automate a dimensiunilor
apare o dispunere a adaosurilor intermediare diferit fa de
prelucrarea prin metoda obinerii individuale a dimensiunilor.
Aceasta se explic prin faptul c la prelucrarea pe maini-unelte
reglate la dimensiune constant pentru ntregul lot de piese, datorit
deformatiilor elastice ale elementelor sistemului tehnologic MUSDP
( masina-unealta-scula-dispozitiv-piesa ) au loc fenomene de
copiere care constau in aceea c la prelucrarea unui semifabricat cu
dimensiunea minim Li-1 min se obine dimensiunea minim Li min la
operaia considerat i, iar la prelucrarea unui semifabricat cu
dimensiunea maxim Li-1 max se obine dimensiunea maxim L i max .
BOLUL
Datorit seriei mari de fabricaie, prelucrarea piesei se face pe
maini de mare productivitate prin metoda obinerii automate a
dimensiunilor [1].
1.Calculul adaosurilor de prelucrare i al dimensiunilor
intermediare pentru suprafaa ( 40-0,008 .
a ) pentru rodare (operaia precedent este rectificarea de
finisare) :
Adaosul de prelucrare minim pentru rodare (tab.3.1) :
Din tabelul 2.15 obtinem tolerana pentru operaia precedent -
rectificarea de finisare - conform treptei 7 de precizie :
Diametrul maxim nainte de rodare ( dupa rectificarea de finisare
) este
(tab.3.4) :
rezult :
Se rotunjete :
Diametrul minim rezult :
Deci, operaia de rectificare de finisare se va executa la cota
:
( 40,03-0,025 mm
Adaosul de prelucrare nominal real este :
b ) pentru rectificarea de finisare (operaia precedent este
rectificarea de degroare) :
Adaosul de prelucrare minim pentru rectificarea de finisare
(tab.3.1) :
Din tabelul 2.15 obtinem toleranta pentru operatia precedenta -
rectificarea de degrosare - conform treptei 9 de precizie :
Diametrul maxim inainte de rectificarea de finisare ( dupa
rectificarea de degrosare ) este (tab.3.4) :
Diametrul minim rezult :
Deci, operaia de rectificare de degroare se va executa la cota
:
( 40,1-0,062 mm
Adaosul de prelucrare nominal real este :
c) pentru rectificarea de degroare (operaia precedent este
strunjirea
de finisare) :
Adaosul de prelucrare minim pentru rectificarea de degroare
(tab.3.1)
Din tabelul 2.15 obinem tolerana pentru operaia precedent
strunjirea de finisare - conform treptei 10 de precizie :
Diametrul maxim nainte de rectificarea de degroare este
(tab.3.4) :
Diametrul minim rezult :
Deci, operaia de strunjire de finisare se va executa la cota
:
( 40,25-0,100 mm
Adaosul de prelucrare nominal real este :
d ) pentru strunjirea de finisare (operaia precedent este
strunjirea
de degroare) :
Adaosul de prelucrare minim pentru strunjirea de degroare
(tab.3.1) :
Din tabelul 2.15 obinem tolerana pentru operaia precedent
strunjirea de degroare - conform treptei 12 de precizie :Diametrul
maxim nainte de strunjirea de finisare este (tab.3.4) :Diametrul
minim rezult :
Deci, operaia de strunjire de degroare se va executa la cota : (
40,7-0,250 mmAdaosul de prelucrare nominal real este :
e) pentru strunjirea de degroare(anterior strunjirii materialul
- bara - este sub form de laminat) :
Pentru centruire cu fixarea materialului n prisme autocentrate
:
Adaosul de prelucrare minim pentru strunjirea de degroare
(tab.3.1) :
Din tabelul 2.4 se obine abaterea inferioar Ai la diametrul
barei laminate :
Dimensiunea nominal a suprafeei la semifabricatul brut :
Se alege o bar laminat cu diametrul standardizat
EMBED Equation.3 Adaosul de prelucrare nominal real este :
2.Calculul adaosurilor pentru prelucrarea suprafeelor frontale
la cota L 88-0,23 .
Suprafeele frontale de capt se prelucreaz prin frezare, operaia
precedent fiind debitarea pe ferstru circular. Din tabelul 4.11
obinem :
Adaosul minim pentru frezarea simultan a feelor frontale este
:
Tolerana la lungimea de debitare, n treapta 14 de precizie este
870 (m; abaterile limit la lungimea de debitare sunt deci mm sau
rotunjit 0,5 mm .
Lungimea nominal pentru debitare este :
La debitare se va respecta cota : mm.
Valoarea real (recalculat) a adaosului nominal este :
mm
Pentru fiecare suprafa adaosul este de 1 mm.
3.Calculul adaosurilor de prelucrare i dimensiunilor
intermediare pentru prelucrarea gurii (23+0,28Se consider
convenional o gaur normal deoarece raportul l/d