Fabrica de carne/meat factory magazine - January 2014, issue 27

2 FABRICA DE CARNE / DECEMBRIE 2013

REPERE / EDITORIAL

Ilie StoianThe road to profitThe road to profit in 2014 seems to start as slow as in the past years, despite the effervescence at the end of 2013, when Chinese made huge promises to Romanians. This happened because things are pretty clear as far as it concerns them: Smithfield entered into the “yellow” yard, as the processing will turn totally “yellow” with the very possible purchase of Campofrio Group by a Chinese investor. In other words, they will produce the flesh by themselves, as well as the final products. Thus, there will be no Romanian farmers or factories exporting to China.

On the other hand there will be resulting good things from this: the gap in the pig market after the departure of Smithfield pigs to China has to be covered by the Romanian farms, thus overall primary production will increase. We will begin to export more lamb, as well as live sheep to Turkey, and the transit through this country will be allowed, so that this area has growth prospects. Romanian poultry sector shows signs that it will still be on a positive slope and beef cattle farms seem to get consistency.

As far as it concerns the processors, things seem to shape their favourable frame, not because evasion and the black market will be reduced too fast, but especially due to the fact that the Romanian companies will be increasingly present on the foreign markets in the European Union. Some regret remains because Russia still does not open its doors for Romanian products, but this is because the threads of Romanian foreign policy are too tangled, threads that spread further to the West, not to the East, to Moscow.

And, if in the second half of the year, the rate of VAT on meat will be reduced as well, from 24% to 9%, we are confident that by the end of 2014, the accounts of Romanian meat farmers and processors become more “fat”. So, here you have a situation in which, despite what the nutritionists say, "fat" is beneficial. God’s will!

Drumul spre profitDrumul spre profit al anului 2014 pare a începe la fel de poticnit ca altădată, în ciuda efervescenței de moment a finalului de an 2013, când chinezii promiteau românilor și marea, și sarea. Asta, pentru că lucrurile s-au cam lămurit în ceea ce-i privește: Smithfield a intrat în ograda galbenă, la fel cum și partea de procesare se va îngălbeni de tot, prin foarte posibila cumpărare a concernului Cam-pofrio de către un investitor chinez. Cu alte câteva cuvinte, carnea și-o vor produce singuri, la fel și produsele. Cu alte două cuvinte, nu fermele românești și nu fabricile românești vor exporta în China și, oricum, cu România sau fără România, chinezii nu vor muri de foame!

Dar, de aici, derivă, totuși, lucruri de bine: golul lăsat pe piață de porcii Smithfield care vor pleca în Orient va trebui acoperit de celelalte ferme din România, așadar, per total, producția primară va crește. Vom începe să exportăm tot mai mult carne de oaie, dar și ovine vii, în Turcia, iar tranzitul prin acea țară va fi permis, așa că și această zonă are perspective de creștere. Avicultura României dă semne că va fi în continuare pe plus, iar fermele de vite pentru carne par a prinde consistență.

Cât despre procesatori, lucrurile par a prinde și ele contur favorabil, nu pentru că evaziunea și piața neagră vor fi diminuate prea repede, ci, mai ales, pentru că firmele românești vor fi din ce în ce mai prezente pe piețele externe, din Uniunea Europeană. Rămâne re-gretul unora că Rusia nu își deschide încă porțile, pentru produsele românești, dar asta ține de ițele încurcate ale politicii externe ale României, ițe care (din fericire, zicem noi), se întind pe mai departe spre Vest, nu spre Estul moscovit.

Iar, dacă, în a doua parte a anului, cota de TVA va fi redusă și la carne, de la 24, la 9 %, suntem siguri că, la finalul lui 2014, conturile fermierilor și procesatorilor români din sectorul de carne vor fi mai grase. Iată, așadar, o situație în care, spre ciuda nutriționiștilor, "grăsimea" e benefică. Să dea Domnul!


SUMAR / EDIÞIA 27, DECEMBRIE 2013

Zboară, porcule, în China,zboară, dar pe cine lași în loc?Vizita delegației chineze în România pare a fi deschis noi oportunități pentru sectorul de carne din România, atât în privința exportului de animale, cât și a exportului de produse. Deși, în aparență, lucrurile par mai roz decât carnea purcelului de lapte, povestea e cu mult mai diferită.

12

20

26

32

34

"Vom avea miliarde de euro,dar cum vom desena viitorul?"

Principii tehnologice de construirea halelor de păsări

Enzime utilizate la fabricarea produselordin carne

Monitorizarea contaminării produselorfurajere

REPERE / INTERVIU

FERMA / TEHNOLOGIE

AFACERE / MATERII PRIME

FERMA / NUTRIŢIE

interviu cu domnul Achim Irimescu, ex-secretar de stat în MADR

Ministerul Agriculturii și-a stabilit trei priorități în ceea ce privește PNDR: investițiile în fermă, apoi în tinerii fermieri și ce-a de-a treia, infrastructura rurală. Cele 8 miliarde de la UE, vor schimba fața agriculturii autohtone; dar, de-abia din 2015!

Asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi animale constituie unul dintre obiectivele fundamentale ale zootehniei şi industriei alimentare.

În România, se impune o atenţie deosebită adaptării sistemelor de creştere şi exploatare a păsărilor la cerinţele Uniunii Europene. În acelaşi timp, trebuie protejate, ori de câte ori este posibil, acele caracteristici ale exploatării păsărilor, care reprezintă avantaje competitive în termeni de calitate a produselor şi impact asupra mediului înconjurător. În faza dezvoltării de soluţii noi, este important să se depună cât mai multe eforturi în vederea promovării sistemelor de producţie prietenoase pentru mediul înconjurător şi pentru bunăstarea animalelor. Obiective realizabile.

Inovare și durabilitate înprelucrarea cărnii de pasăre

Soluţii şi tendinţe în ambalarea cărnii refrigerate

Sectorul european alcărnii de pui resimte maipuțin efectele recesiunii

Acreditarea FSC a ambalajelor și paletelor

Ferma de melci

Transportuluzinalal cărnii

40

56

74

79 80

68

AFACERE / INOVAŢIE

AFACERE /TEHNOLOGIIDE AMBALARE

REPERE / INTERNAȚIONAL

UTIL / CERTIFICARE UTIL / IDEI DE AFACERI

AFACERE /DEPOZITARE, FRIG, TRANSPORT

Pornind de la noţiunea de dezvoltare durabilă, inovarea în prelucrarea cărnii de pasăre este considerată durabilă dacă modificările tehnologice şi sociale sunt durabile din punct de vedere al mediului şi din punct de vedere economic.


REPERE/ ªTIRI

Cris-Tim și Agricolaau dominat Top-ul Piața-2013

România, repetentăla exportul de produse din carne de vită

Zwanenberg UK a achiziționat Malton Foods

56 de companii din diverse sec-toare de activitate, dintre cele peste 100 de companii înscrise în competiția Premiile Piața, au primit voturile retailerilor și furnizorilor, intrând în careul de ași pentru categoriile la care au concurat. Dintre acestea, 20 de companii și-au împărțit cele 41 de trofee oferite în cadrul Premiilor Piața.

La ediția 2013 a Premiilor Piața au fost depuse un nu-mar total de 326 de candidaturi pentru cele 41 de trofee care

recompensează performanțele în materie de inovație, eficiență, notorietate, dinamism, ex celen-ță în afaceri, implicare socială ale companiilor din industria bunurilor de larg consum, infor-mează Revista Piața.

Pentru stabilirea câștigătorilor ediției a VIII-a a Galei Premi-ilor Piața au votat 681 de elec-tori. În privința sectorului de carne, Cris-Tim și Agricola Internațional Bacău au dominat clasamentele care se prezintă astfel:

Exportatorii de vite din România au trimis în străinătate în primele nouă luni ale anu-lui animale de 95 de milioane de euro, al doilea export ca mărime pe această linie din Uniunea Europeană. În acest in-terval, la export au plecat vite cu o greutate totală de 36.600 de tone, ceea ce înseamnă 3.000 de camioane încărcate cu câte 60 de viţei a câte 200 de kilograme fiecare, potrivit calculelor Zi-arului financiar.

Exporturile de bovine vii sunt peste potenţialul României, având în vedere că, în funcţie de şeptel, economia locală este pe locul zece. Liderul exporturi-lor de vite din UE este Franţa, ţară care deţine şi cel mai mare şeptel al blocului comunitar.În contrast, la carnea de vită procesată (carcasă) exporturile sunt de 8,3 de ori mai mici faţă de valoarea bovinelor vii, iar

România se află abia pe locul 17 în Europa, arată datele Eu-rostat, institutul european de statistică.

"Există o piaţă pentru comerţul cu animale vii. Exportatorii vin, culeg viţeii tineri, îi îngraşă aici pentru o scurtă perioadă, după care îi trimit la export către marile îngrăşătorii. În general, animalele care pleacă la export sunt cele din gospodăriile populaţiei", explică Vasile Pachiţanu, preşedintele asociaţiei Angus.

Ro, o organizaţie ce reuneşte crescători de vite de carne.

Diferenţa dintre valoarea ex-porturilor româneşti de vite şi cea a cărnii procesate arată disfuncţio¬nalitatea pieţei ag-ricole locale. Micii crescători nu au forţă pentru a-şi extinde fermele şi preferă să renunţe la viţei, iar procesatorii locali de carne devin necompetitivi pe piaţa externă a cărnii procesate, în lipsa unei oferte suficiente pe această linie. (Ziarul financiar)

è Compania Zwanenberg Food, din Marea Brit-anie, o filială a Zwanen-berg Food Group BV din Olanda, a achiziționat o parte majoritară în compania Malton Foods Ltd, informează The Meat Site. Malton Foods funcționează sub denumirea comercială de Westlers Foods și este situată în Amotherby, Yorkshire. West-lers are vanzari de aproxima-tiv 25 milioane de lire sterline pe an. Westlers operează pe piață de mai mult de 50 ani și se concentrează, atât pe alimentație publică, dar și pe comerțul cu amănuntul.Compania produce hot dog, hamburgeri, ready-meal și gustări mexicane pen-tru piața de servicii alimen-tare. Westlers produce, de asemenea, diferite produse din carne pentru retail, sub marcă proprie.

Secþiunea I: Cel mai bun produs nou

CRIS TIM Gama VitalityAGRICOLA Cârnați Sticks picanțiANGST RO Pitulice pentru grătarAGRICOLA Salam uscat

Secþiunea II: Cea mai eficientă promoție

AGRICOLA Salam Sinaia 1+1/2 gratisTRANSAVIA În căutarea rețetelor boierești pe

meleaguri româneștiAGRICOLA Alege salamul de Sibiu Agricola!GALLI GALLO Câștigă premii cu Peneș

(Revista Piața)

TVA la carneCe taxe sunt în UE şi în Româniaè România percepe o cotă standard de TVA de 24%. Este al cincilea cel mai înalt nivel din UE, după Ungaria, care are un neobişnuit 27%, peste nivelul maxim din Uniunea Europeană, şi după Danemarca, Suedia (ţări cunoscute pentru nivelul ridicat al fiscalităţii dar şi pentru calitatea vieţii) şi de proaspăt intrată în Uniunea Europeană, Croaţia, care au o cotă de 24%.

Cu excepţia pâinii şi a produselor de panificaţie, România percepe cota standard de 24% la TVA la produsele alimentare. Este a doua cea mai mare cotă din Uniunea Europeană la alimente-doar Danemarca are 25%. Spre exemplu, Ungaria are 18%.

În cazul în care TVA la carne şi produse din carne va fi redusă la 9%, România va ajunge la jumătatea clasamentului euro-pean, pe locul 14, la această grupă de alimente.(www.economica.net)

TVA standard în UE

Ungaria 27

Danemarca 25

Croatia 25

Suedia 25

România 24

Finlanda 24

Grecia 23

Irlanda 23

Polonia 23

Portugalia 23

Slovenia 22

Belgia 21

Cehia 21

Spania 21

Italia 21

Letonia 21

Lituania 21

Olanda 21

Bulgaria 20

Estonia 20

Austria 20

Slovacia 20

Marea Britanie 20

Franta 19,6

Germania 19

Cipru 18

Malta 18

Luxemburg 15

TVA la alimente în UE

Danemarca 25

România 24

Letonia 21

Lituania 21

Bulgaria 20

Estonia 20

Slovacia 20

Ungaria 18

Cehia 15

Finlanda 14

Elveţia 13

Suedia 12

Austria 10

Slovenia 9,5

Germania 7

Belgia 6

Olanda 6

Portugalia 6

Franta 5,5

Croatia 5

Cipru 5

Polonia 5

Spania 4

Italia 4

Luxemburg 3

Irlanda 0

Malta 0

Marea Britanie 0


REPERE/ ªTIRI

Ungariareduce TVA la carnea de porc la 5%!

Sorin Minea:Ne vom muta din magazine, la tarabe!

è TVA aplicabilă porcilor vii și semicarcaselor de porc a scăzut în Ungaria, la 1 ianuarie 2014, la 5%, față de nivelul actual de 27%. Reducerea de taxe nu va influența prețul cu amănuntul al produselor din carne, dar poate elimina o bună parte din evazioniștii activi pe piața materiei prime, pentru industria cărnii.

Reducerea TVA la porci și semicarcase va contribui la "înălbirea" economiei și la creșterea competitivității operatorilor afectați, a declarat ministrul ungar al Finanțelor, susținând în același timp că această măsură este doar prima, dintr-o serie de alte măsuri menite să reducă prețul cu amănuntul al produselor alimentare.

Prin această reducere, ar putea dispărea multe probleme de lichidități ale crescătorilor și abatoarelor, ceea ce poate contribui la creșterea semnificativă a efectivelor de porcine din Ungaria. De asemenea, în urma măsurii, ar putea scădea importul, care a fost mult prea competitiv, din cauza TVA-ului ridicat și s-ar putea reduce proporția evaziunii fiscale, de circa 20-40%.(www.agrobrocker.ro)

è Comisia Europeană (CE) și-a menținut decizia de a sista subvențiile pentru exportul de carne de pasăre, informează AFP. Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloș a respins eventualele speranțe într-o schimbare de poziție a Bruxellesului, subliniind că subvențiile agricole sub forma restituirilor la export "sunt un instrument de gestionare a piețelor și, în niciun caz, un ajutor destinat să sprijine restructurarea unei companii individuale afectate de o problemă de competitivitate și de alegeri strategice ale conducătorilor ei, care au fost puși în temă de mult timp". Suspendarea acestor ajutoare, decisă în 2010 și impusă progresiv, a determinat

"la nivel european o creștere a exporturilor". Responsabilul CE a făcut aceste remarci după ce ministrul francez al agriculturii, Stephane Le Foll, s-a angajat să pledeze la Bruxelles cauza avicultorilor bretoni, care cer reluarea ajutoarelor europene. Oficialul francez și-a luat acest angajament în contextul protestului organizat la Morlaix de salariați ai companiei Tilly-Sabco, care se confruntă cu dificultăți.

Conducerea Tilly-Sabco a indicat că, din cauza sistării subvențiilor europene, este nevoită să-și înceteze activitatea de export de carne de pasăre, în care sunt angajați 300 din cei 340 de salariați ai săi și care reprezintă 90% din cifra sa de afaceri. (Agerpres)

"Retailerii ar trebui să co-laboreze strâns, pentru că, dacă nu se va întâmpla așa, vom asista la o canibalizare superbă în următorii ani și vom

trece de la magazine moderne, la tarabe", a declarat Sorin Minea, președinte al Angst, la conferința Retail Arena organizată de Wall-Street.

"Într-o piață ca România, care este destul de haotică, presiu-nea pe care o pune cineva mai mare duce doar la o scădere în zona de prețuri. Orice fel de branduire sau rebranduire se poate face numai cu foarte mulți bani, iar pe viitor, piața se va împărți în rețele de magazine sub umbrela unor retaileri mari,

și unele foarte mici, de proximi-tate. Retailerii ar trebui să co-laboreze strâns. El a adăugat că, în criză, consumul din România nu a scăzut, ba chiar a înregis-trat o creștere, însă creșterea a fost pe piața nefiscalizată.

"Răspunul magazinului din colț a fost să lucreze pe piața neagră. Rulajul produselor în aceste magazine este foarte rapid, ele nu îți mai acceptă marfa decât fără factură. România, care a fost pe ultimele locurile pe zona de dezvoltare a comerțului mo-

dern, acum este vârf de lance, iar senzația este că se fac ex-perimente. S-ar putea să se creeze un haos generalizat și să ne mutăm de la magazine, la tar-abe. Cine are bani, poate să rezite pe o piață a evaziunii, cine nu are bani, dispare. Să faci concurență marilor retaileri este o prostie, să spui că le vei învinge, este nebu-nie curată, trebuie să colaborezi cu ele. Trebuie diferențiat foarte bine magazinul de proximitate, de supermarket", a explicat președintele Angst.(Wall Street)

CE nu mai vrea subvențiila exportul de carne de pasăre

Procesatorii încasează 10% din preț,iar retail-ul, 90%!Negocierile dintre marile maga-zine și producători pun din ce în ce mai multă presiune pe cei din urmă, care ajung să primească doar 10% din “prețul de rețetă”, a declarat Radu Timiș, președinte al Cris-Tim, la un eveniment organizat de Wall-Street. "Pre-siunea este foarte mare dar, din

pacate, în fiecare an, la negocier-ile dintre retailul modern și noi. Dintr-o marjă de tranzacție este anormal ca retailul modern să ia 90% și, tu, producător, 10%", a precizat Timiș. El a dat exem-plul unui pix cu preț de rețetă de un leu, care ajunge la raft cu doi lei, plus TVA, iar producătorii

primesc doar 10 bani, dintre care trebuie să își acopere toate cheltuielile și să aibă și profit. Retailul modern își adjudecă 90 de bani. "În fiecare an, în con-textul concurenței mari dintre magazine, marja aceea va fi și mai mică, iar noi nu ne vom mai acoperi costurile. Câți vor mai

rămâne în piață, când nu va mai exista această marjă? (...) Super-marketul este partenerul nostru și noi trebuie să găsim soluții de rezolvare împreună. Supermar-ketul nu este dușmanul nostru, este o formă de comerț modern, care curăță piața", a explicat Timiș.(Wall Street)


REPERE/ ªTIRI ASOCIAÞII

Sacrificările de animaleşi producţia de carneîn octombrie 2013

Octombrie 2013 comparativcu septembrie 2013

Numărul total de bovine sacrifi-cate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 18,2%, respectiv cu 14,4%. În unităţile industriale specializate numărul de bovine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 7,7%, re-spectiv cu 4,6%. În luna octom-brie 2013, ponderea bovinelor sacrificate în unităţile industri-ale specializate a fost de 21,5% din totalul sacrificărilor de bo-vine.

Numărul total de porcine sa-crificate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 0,6%, respectiv cu 2,8%. În luna octombrie 2013, ponderea sacrificărilor de porcine în unităţile industriale specializate a fost de 93,6% din totalul por-cinelor sacrificate. Numărul de porcine sacrificate în unităţile industriale specializate şi greu-tatea lor în carcasă au crescut cu 8,8%, respectiv cu 10,3%.

Numărul total de ovine şi caprine sacrificate şi greu-tatea lor în carcasă au scăzut cu 10,7%, respectiv cu 8,2%. Tăierile în unităţile industriale specializate care au o pondere de 4,1% din totalul sacrificărilor de ovine şi caprine au scăzut cu 28,6%, iar greutatea acestora în carcasă cu 19,8%.

Numărul total al păsărilor sa-crificate şi greutatea în carcasă a acestora au crescut cu 16,0%, respectiv cu 17,0%. În unităţile industriale specializate s-au re-alizat 80,0% din totalul tăierilor de păsări. Sacrificările în acest tip de unităţi au crescut atât ca număr de păsări sacrificate cât şi ca greutate în carcasă cu 9,2%, respectiv cu 12,0%.

Octombrie 2013 comparativcu octombrie 2012

Numărul total de bovine sacrifi-cate şi greutatea lor în carcasă au scăzut cu 16,7%, respectiv cu 26,5%. Sacrificările de bovine în

unităţile industriale specializate şi greutatea lor în carcasă au scăzut cu 17,6%, respectiv cu 18,1%.

Numărul total de porcine sa-crificate şi greutatea în carcasă a acestora au scăzut cu 10,1%, respectiv cu 13,2%. Sacrificările de porcine în unităţile industri-ale specializate au crescut atât ca număr de porcine sacrificate cât şi ca greutate în carcasă cu 1,2%, respectiv cu 1,7%.

Numărul total de ovine şi caprine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au scăzut cu 3,4%, respectiv cu 5,1%. Sacrificările de ovine şi caprine în unităţile industriale specializate şi greu-tatea lor în carcasă au crescut cu 15,4%, respectiv cu 10,7%.

Numărul total al păsărilor sac-rificate şi greutatea în carcasă a acestora au crescut cu 8,3%, re-spectiv cu 7,4%. În unităţile in-dustriale specializate numărul păsărilor sacrificate a scăzut cu 0,9%, iar greutatea în carcasă a acestoara a crescut cu 2,8%.

În lunile analizate greutatea medie în carcasă la animalele şi păsările sacrificate, prezintă uşoare oscilaţii.

În perioada octombrie 2012 - octombrie 2013, cele mai mari creşteri ale greutăţii în carcasă s-au înregistrat în lunile decem-brie şi aprilie la porcine, respec-tiv la ovine şi caprine, când au loc sacrificările tradiţionale ocazi-onate de sărbătorile de Crăciun şi Paşte. (Biroul de Presă al INS)

În luna octombrie 2013, faţă de luna precedentă, numărul de animale sacrificate şi greutatea în carcasă a acestora au scăzut la ovine şi caprine, iar la bovine, porcine şi păsări au crescut. Comparativ cu luna octombrie 2012, numărul de animale sacrificate şi greutatea în carcasă a acestora au scăzut la bovine, porcine şi ovine şi caprine, iar la păsări au crescut.

Doar unu din cinci români crede în proiectele Chinei

Scandia a împrumutat zeci de milioane de euro, pentru dinamizarea activității

Majoritatea românilor sunt de acord cu decizia României de a promova investiții majore finanțate de China, însă optimismul legat de materializarea proiectelor este moderat, jumătate dintre ei considerând că acestea se vor realiza doar parțial, arată un sondaj IRES, citat de Mediafax.

Cercetarea a măsurat percepția publică privind Summit-ul China-Europa Centrală și de Est, desfășurat la București. Optimismul cu privire la investițiile chineze în România este, însă, unul moderat: jumătate dintre respondenți cred că aceste proiecte se vor realiza parțial, 19% sunt de părere că se vor realiza în totalitate, iar 17% cred că aceste nu se vor realiza, potrivit aceleiași cercetări.

În ceea ce privește poziția Uniunii Europene cu privire la investițiile chineze din România, părerile celor chestionați sunt împărțite: 46% dintre ei cred că UE s-ar opune acestora, iar 41% spun că acest lucru nu s-ar întâmpla. (Mediafax)

Producătorul de conserve Scan-dia Food a obținut un credit de 22 de milioane de euro de la Banca Transilvania, fondurile urmând să fie utilizate pentru achitarea creditelor existente, pentru optimizarea capacităților tehnologice și pentru asigu-rarea capitalului pentru noi oportunități de investiție în 2014.

"Intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare a Scandia Food și ne bucurăm să avem alături de noi Banca Transilvania, o com-panie românească puternică, la fel cum este și Scandia. Sunt sigur că vom reuși să îndeplinim împreună obiectivele stabilite", a declarat Andrei Ursulescu, Direc-tor General Scandia Food, după cum nota Magazin progresiv.

Scandia Food este lider pe piața conservelor pe bază de carne din România, având o cotă de piață de peste 45%, conform

ACNielsen, august - septem-brie 2013. Compania este prezentă în mai multe categorii de business, precum conserve, mezeluri și restaurante și a în-registrat în 2012 o cifră de afac-eri de peste 198 de milioane lei, având 550 de angajați. (Magazin progresiv)


REPERE / CARNEA PE JĂRATIC

Ilie Stoian

Zboară, porcule, în China,zboară, dar pe cine lași în loc?Vizita delegației chineze în România pare a fi deschis noi oportunități pentru sectorul de carne din România, atât în privința exportului de animale, cât și a exportului de produse. Deși, în aparență, lucrurile par mai roz decât carnea purcelului de lapte, povestea e cu mult mai diferită.

Fly, you pig to China, fly, but what do you leave here? The visit of Chinese delegation in Romania seem to have opened new opportunities for the meat sector from Romania, both regarding the export of animals and the export of products. Thus, apparently, the things seem to be more pink than the meat of milk pigletts, but the story is totally different.

Prezentată ca mare re-alizare a guvernului, aducerea chinezilor la

București a lăsat în urmă-i su-medenie de întrebări. Cei lucizi au băgat repede de seamă că una se spunea la televizor, ori se scria în presa generalistă, și cu totul alta era realitatea; mai ales, altul pare să fie viitorul! Gândind la fermieri, ne aducem aminte cum, câteva săptămâni înainte de a sosi în România delegația guvernului de la Pe-kin, APRCP emitea un comu-nicat în care își exprima bucuria pentru crearea oportunității de export către marele prieten de la Răsărit, care, de acum, nu mai este URSS-ul, ci, China popular-capitalistă. Se credea, mai bine zis se spera!, că oricine va fi în stare să respecte regulile impuse, va exporta, urmând ca în spațiul carpato-danubiano-pontic să curgă lapte, miere, dar mai ales yuani convertiți în euro.

Ei bine, nu-i așa! Singura com-panie din România acreditată să exporte porci, în țara Mare-lui Zid, e Smithfield-ul, care se află în proprietatea chinezilor. Mai în clar spus, chinezii își vor aduce carne de porc din pro-

pria bătătură, chit că ea nu se află la poalele Tibet-ului, ci la "prova Marelui Vapor", cum de-numea primul ministru chinez România, gâdilând urechile și orgoliul omologului român.

Lucrurile nu stau prea bine nici pentru procesatori, deși, unele companii au fost acreditate, în scopul demarării exportu-lui de produse din carne către "pretinul" din Asia. Asta, pen-tru că, taman la începutul lunii decembrie, o știre publicată de cotidianul spaniol El Mundo și preluată de Reuters, spunea că președintele unei companii chinezești a luat, ca persoană fizică!, un împrumut de 6, 4 miliarde de euro la Banca de Stat a Chinei, pentru a cumpăra concernul Campofrio. Ca să fim și de această mai clari, să spunem că "persoana fizică" a primit sarcina de partid de a încasa grămezi de bănet, pen-tru a cumpăra o multinațională care procesează carne, cu scopul de a aduce în China pro-duse procesate! Cum Campo-frio acționează și în România, credem că soarta exporturilor sunt bătute în cuie și pe această parte.

Dar unde e gheșeftul României? Ceva taxe plătite la bugetul lo-cal de către firmele care sunt sau vor fi în proprietatea chine-zilor și o mare gaură la aco-perirea necesarului de carne de porc. La repezeală, am spune că, dacă toată producția de la Smithfield-Timișoara va pleca în China, importul de carne de porc va crește. Pe de altă parte, însă, fermierii care vor ști să profite, vor mări efectivele și, dacă vor putea vinde la un preț bun, își vor crește afacerile. Dar, vor putea? Să vedem cum o să fie cu taxa pe stâlp, cu acciza la combustibil și alte alea!

Cam la fel și cu procesatorii, de vreme ce exportul de produse finite va însemna doar ce va ieși pe poarta celor de la Campofrio. Spunem asta, pentru că o "voce din piață" ni se destăinuia: "De la procesatorii români, chinezii nu vor decât cantități mici, din clasa premium, poate, pen-tru Comitetul lor Central; cel puțin, cam asta au zis la sfârșit, înainte să plece. În rest, vor ști ei mai bine, ce și cum să facă, pentru a-i costa cât mai puțin hrana de zi cu zi a populației."

Și, atunci, noi cu ce rămânem? Cu "capetele-ntre urechi", vor-ba lui Marin Preda (Moromeții, vol I) sau, vorba lui Sorin Minea, la un post de televiziune: "Noi, va trebui și pe mai departe, să ne descurcăm cum 'om putea!"

Zboară, porcule, în China,

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIA CÃRNII / FABRICA DE CARNE REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIA CÃRNII / FABRICA DE CARNE REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIA CÃRNII / 13


REPERE / EVENIMENT

Ilie Stoian

Evenimenteleinternaționaleale anului 2014Pentru toți aceia care activează în sectorul de procesare a cărnii, anul 2014 se va dovedi foarte bogat în evenimente expoziționale internaționale, mai ales în primele șase luni. Din fericire, la multe dintre târgurile și expozițiile pe care le anunțăm în această ediție, vor participa și companii românești sau asociații de profil. Iată câteva dintre evenimentele selectate de noi, pe care vi le supunem atenției.

Gren Week:17-26 ianuarie, Berlin

Organizat pentru prima oară încă din anul 1926, a Internation-al Green Week își va deschide porțile în ziua de 17 ianuarie, la Berlin, a 79 ediție a târgului urmând să dureze până pe 26 ianuarie. Reunind la standuri producători de alimente eco-logice și bio din întreaga lume, Green Week va fi focusat pe următoarele teme majore: Pro-duse de lux, Produse proaspete, Carne și cârnați, Fructe de mare, Produse vânătorești și pescuit, Echipamente pentru agricultu-ra ecologică. Cu siguranță, la standuri vor fi prezente și com-panii românești. Detalii despre această manifestare, pe: www.gruenewoche.de/en

Biofach:12-15 februarie, Nurenberg

Ediţia din acest an a târgului Biofach se va desfăşura între 12 şi 15 februarie, la Nurenberg, fiind organizată sub înaltul pa-tronaj al Uniunii Europene şi în conformitate cu Regulamen-

tul Organic, sub acreditarea Directivei IFOAM. La această ediţie, şi-au anunţat partici-parea atât companii româneşti care produc alimente bio, cât şi Asociaţia Bio România. Con-ceptul ediţiei 2014 va fi acela al deschiderii spre piaţă, dar şi al diminuării costurilor de producţie, precum şi al celui de vânzare a alimentelor eco şi bio, organizatorii afirmând că acesta este impedimentul major pe care producătorii de astfel de alimente îl întâmpină în dezvoltarea propriilor afaceri. Principalele secţiuni vor fi: In-dustria şi consumatorii, Piaţă şi produse, Imagine şi PR, Politici şi opinia consumatorului. De-talii despre eveniment la www.biofach.de/en

Food Show:13-16 februarie, Istanbul

Deşi va avea o foarte importantă secţiune de food, târgul de la Istanbul, din luna februarie a anului 2014, se va caracteri-za printr-o foarte importantă secţiune de tehnologii desti-nate Industriei alimentare, fi-

ind, practic, cel mai important eveniment tehnologic din Eu-ropa. Acordând o importanţă deosebită problemelor din piaţă, majoritatea conferinţelor vor fi axate pe marketing şi publicitate. Secţiunile cele mai importante vor fi: Valoare şi sustenabilitate în industria am-balajelor, Puterea tehnologiei, Sisteme de gestiune, Salonul World Buyers. La târgul de la Istanbul şi-au anunţat partici-parea cei mai mari producători de tehnologie specifică din în-treaga lume, inclusiv din Statele Unite, Japonia, China şi India. Detalii despre eveniment, pe site-ul www.reedexpo.com/en.

Alimentaria:31 martie-3 aprilie, Barcelona

Unul dintre cele mai impor-tante târguri de profil din lume şi, cu siguranţă, cel mai mare, din prima jumătate a anului vii-tor, îşi va deschide porţile la fi-nalul lunii martie, la Barcelona, reunind procesatori, operatori internaţionali, distribuitori şi tehnologi din întreaga lume. Secţiunile ediţiei vor fi: The

International events of 2014For all those who activates in the meat processing sector, 2014 will prove to be very rich in international exhibitions, especially in the first six months. Fortunately, at many of the announced exhibitions, there will participate also Romanian companies and associations. Bellow you can see some of these exhibitions selected by our redaction.


Alimentaria Hub, Innoval, The Alimentaria Experience, Gour-met Tasting Bar şi Spain etc. Desigur, de la standuri nu vor lipsi nici companii din România, multe dintre cele care au par-ticipat la Anuga 2013 urmând să fie prezente şi la Alimentaria. Detalii despre eveniment, la www.alimentaria-bcn.com.

PLMA Private Label:20-21 mai, Amsterdam

"World of Private Label", aşa descriu organizatorii cea mai importantă expoziţie din zona mărcilor proprii, cu impact asupra industriei alimentare din întreaga lume. Târgul se va desfăşura la Amsterdam,

în zilele de 20 şi 21 mai şi va reuni cei mai mari producători de alimente din lume, pre-cum şi reprezentanţii celor mai mari reţele de retail din lume. La standuri vor expune peste 3.800 de firme din peste 70 de ţări, fiind organizate şi 50 de pavilioane naţionale. Produsele Food şi Non-Food vor avea spaţii amenajate separat, cele mai interesante secţiuni anunţându-se a fi New Product Expo şi Idea Su-permarket. Cu această ocazie, va fi acordat premiul "World of Private Label", produsul premiat putând fi etichetat corespunzător. Detalii despre PLMA, pe site-ul www.plmain-ternational.com.

Golden Autumn:9-12 octombrie, Moscova

Târgul internațional de la Mos-cova va fi dedicat atât industriei alimentare, cât și agriculturii, organizatorii estimând partici-parea a peste 2.500 de companii din Comunitatea vamală a state-lor din fosta URSS, cât și din în-treaga lume. La ediția din acest an, Germania va avea standul principal, fiind desemnată Țară a anului 2014. Principalele secțiuni ale manifestării care se va derula în perioada 9-12 octombrie, vor fi: Dezvoltare agroindustrială, Tehnologii, Procesarea industrială, Asigurãri, Finanțări, Marketing și Piață etc. Detalii suplimentare pe www.goldenautumn.ru/en/.

Gren Week17-26 ianuarie,Berlin

Biofach12-15 februarie,

Nurenberg

Alimentaria31 martie-3 aprilie,

Barcelona

PLMA Private Label20-21 mai,

Amsterdam

Food Show13-16 februarie,

Istanbul

Golden Autumn 9-12 octombrie,

Moscova


REPERE / COVER

Ioan Şerbănescu

Oportunităţi şi constrângeri pe piaţa cărnii din RomâniaÎn primul exerciţiu de funcţionare a agriculturii româneşti, după rigorile Politicii Agricole comune (PAC), producătorii şi procesatorii de carne români s-au străduit să “prindă din mers” regulile jocului european, iar pentru perioadele următoare (2014-2020, respectiv 2021-2027) va trebui să fie mai pregătiţi pentru a juca rolul fermierului european, utilizând atuurile specifice României.

Istoria începe cu viitorul

7 noiembrie 2013 a fost data în care nu au fost puţini cei surprinşi de aprobarea (prin vo-tul majoritar al statelor mem-bre) a Proiectului de decizie al Comisiei Europene, conform căruia România va putea să par-ticipe la comerţul intracomuni-tar cu carne proaspătă de porc, obţinută de la porcii crescuţi în exploataţiile comerciale, pe întreg teritoriul României. Aprobarea din cadrul şedinţei Comitetului Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătatea Animalelor din cadrul DG SAN-CO - Comisia Europeană, a venit după o aşteptare bătută în cuie încă din 2007 şi materializată începând cu 1 ianuarie 2014.

Fireşte, mulţi producători nu îşi potriviseră ceasurile atât de devreme, în timp ce alţii au în-ceput să îşi pună întrebări vizavi de buna funcţionare a pendulei

comunitare. Avem însă de-a face cu o încununare a eforturi-lor României, a activităţii ser-viciilor veterinare, întreprinse de-a lungul anilor pentru eradi-carea pestei porcine clasice, de pe întreg teritoriul ţării. Prin faptul că, încă din 2007, nu mai avem focare de pestă porcină clasică, putem spune că, la această dată, România are o situaţie epidemiologică mult îmbunătăţită sub acest aspect.

Anunţul a fost făcut public de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin: "Zilele trecute, la Bruxelles, în comitetele tehnice, s-a dat aprobarea ca România să poată să exporte din nou car-ne de porc pe piaţa Uniunii Eu-ropene. Era o limitare pe care o aveam din cauza pestei porcine, încă din anul 2007, şi iată că, după şase ani, de la 1 ianuarie 2014, vom fi din nou pregătiţi să exportăm pe piaţa europeană. Este o realizare extrem de importantă. Am vorbit cu toţi cei care sunt în acest sector şi cred că România poate să câştige nu numai ca imagine, dar şi din punct de vedere economic". Imediat după declaraţia minis-trului, producătorii de carne s-au grăbit să liniştească piaţa, afirmând că deschiderea pieţei externe nu va afecta preţurile interne la carnea de porc.

Daniel Constantin a ţinut să completeze că "A fost o su-praveghere intensă. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară cred că şi-a făcut treaba foarte bine şi iată că, după mai bine de şase ani, am reuşit să deblocăm această situaţie, care a adus pierderi economice producătorilor români. Sigur, nu pot să estimez acum pierderile, dar cred că pot să estimez veni-turile pe care le vom avea, după ianuarie 2014, atunci când se estimează că putem să facem livrări pe piaţa comunitară chiar de un miliard de euro", a subli-niat ministrul Agriculturii.

Se poate concluziona că, pe ter-men mediu, trebuie continuate eforturile de transformare a fer-melor de subzistenţă în ferme comerciale, de dimensiuni care să le asigure existenţa pe piaţa cărnii de porc. Producţia totală de porc în viu a urmat acelaşi trend descendent ca şi evoluţia efec-tivelor, mai ales că şi greutatea medie de sacrificare s-a redus.

Producţia şi procesarea avansează spre nivelul de mijloc al UE

În ceea ce priveşte producţia totală de carne, se prevede o creştere cu 22,7% în anul 2020, faţă de anul 2010, cu efect asupra consumului mediu de carne, pe cap de locuitor. În anul 2020, consumul general de carne va atinge 82% din consumul mediu european (UE 27). Cota de piaţă a producţiei interne, din totalul consum, va creşte la 99,1%, în anul 2020 şi la 107%, în anul 2030. Pen-tru atingerea producţiilor esti-

Opportunities and constraints on the Romanian meat marketDuring the first exercise of Romanian agriculture functioning under CAP policies, the Romanian meat producers and processors gave their best to catch “on the go” the rules of European game, and for the next periods (2014-2020, respectively 2021-2027) they should to be more prepared to play the European farmer role, using the advantages specific to Romania.

Pe termen mediu, trebuie continuate eforturile de transformare a fermelor de subzistenţă în ferme comerciale, de dimensiuni care să le asigure existenţa pe piaţa cărnii de porc.

mate, se propune ca în Politica Agricolă Comună 2014-2020 să se menţină instrumentele de reglementare şi intervenţie pentru piaţa cărnii de porc (restituiri la export, stocajul privat, contingente tarifare), să se introducă suinele în catego-ria produselor ce pot beneficia de mecanismul de intervenţie publică pentru zonele defa-vorizate şi de sprijin în cazul perturbărilor grave ale pieţei, determinate de scăderea în-crederii consumatorilor.

Pe de altă parte, piaţa cărnii de vită din România ar putea de-veni atractivă pentru toţi opera-torii, având în vedere sprijinul financiar practicat de UE, spri-jin de care beneficiază şi ţara noastră. Pentru anul 2020, se estimează creşterea consumu-lui total de carne de vită şi viţel la 215 mii tone, respectiv 10 kg/loc, ceea ce reprezintă 65% din consumul mediu pe locuitor în UE27 (15,37 kg/loc). Cota de piaţă a producţiei interne din consum va ajunge la 116,2%, aceasta înseamnă că, pentru acest tip de carne, exporturile vor excede importurile. Pen-tru anul 2030 se prevede o du-blare a producţiei de carne de vită şi viţel, faţă de anul 2010, menţinerea importurilor la acelaşi nivel, dublarea expor-turilor şi consumului pe locui-tor, faţă de aceeaşi perioadă.

Creşterea ovinelor şi caprinelor se realizează, în ţara noastră, cel mai adesea, în sistem ex-

tensiv, sistem care presupune cheltuieli mai reduse în zone unde alternativele agricole sunt limitate. Pentru anul 2020, se propune şi în acest segment creşterea consumului de carne de oaie şi capră la 32 mii tone, revenind 1,8 kg/loc, adică 91,8% din consumul mediu european UE27 (1,96 kg/loc). Se estimează că exportul de animale vii va creşte de la 52,6 mii tone, în anul 2010, la 98 mii tone, în anul 2020, iar exportul de carne de oaie şi capră va ajunge la 44,5 mii tone, în anul 2020. Importul de carne de oaie şi capră este nesimnificativ, preconizându-se să ajungă la 1,5 mii tone, în anul 2020. Pentru anul 2030, se pre-conizează dublarea producţiei to-tale de carne faţă de anul 2010 şi menţinerea consumului de carne pe cap de locuitor la nivelul con-sumului mediu european UE27. Exporturile de animale vii se vor tripla. Este necesar ca activitatea de creştere a ovinelor şi caprine-lor să fie dirijată către o mai bună eficacitate tehnico-economică, printr-un grad mai mare de independenţă faţă de susţinerea generală a agriculturii.

Siguranţă în filierele specifice

Scopul final al măsurilor pre-conizate îl constituie dezvol-tarea filierelor de produs, creşterea efectivelor şi asigu-rarea, până în 2030, a unui nivel mediu din necesarul pieţelor Uniunii Europene cu produse din carne din România. La efec-tivele de bovine, România se

află printre primele zece ţări ale uniunii Europene, după Franţa, Germania, Regatul Unit, Ir-landa, Italia, Spania, Polonia, Olanda şi Belgia. În ceea ce priveşte densitatea la 100 ha de teren, ţara noastră se situează printre ultimele ţări ale UE, fi-ind urmată de Ungaria şi Bul-garia. Deşi creşterea bovinelor este o activitate tradiţională a populaţiei din România, în special în zona rural-montană, efectivele au scăzut permanent din cauza preţurilor mici oferite de abatoare. Majoritatea micilor crescători de bovine (persoane fizice) au renunţat la activitatea de creştere, astfel încât, în peri-oada 2007-2012, numărul bo-vinelor a scăzut cu 23%.

Reducerea drastică a efectivelor în perioada menţionată a atras şi o scădere a producţiei de carne de vită în viu (29%), atenuată însă de creşterea greutăţii medii de sacrificare (18,5%). La această scădere, se mai adaugă şi pre-siunea pe preţ, dată de impor-turile de carne de vită din Vestul Europei sau din America de Sud.

Achiziţia animalelor din fermă, de la micii producători, care în general livrează sporadic animale sau din târgurile de animale, de către intermedi-ari (agenţi de achiziţie), se face avându-se în vedere greutatea şi starea de sănătate atestată prin documente sanitar-veterinare, micii producători primind plata pe loc. Cu privire la structura sacrificărilor pe categorii de

Piaţa cărnii de vită din România ar putea deveni atractivă pentru toţi operatorii, având în vedere sprijinul financiar practicat de UE, sprijin de care beneficiază şi ţara noastră. Pentru anul 2020, se estimează creşterea consumului total de carne de vită şi viţel la 215 mii tone, respectiv 10 kg/loc, ceea ce reprezintă 65% din consumul mediu pe locuitor în UE27 (15,37 kg/loc).

REPERE


REPERE / COVER

bovine, se poate menţiona că un procent considerabil este reprezentat de categoria "vaci reformă", fapt ce evidenţiază calitatea slabă a cărnii de vită pe piaţa de desfacere. Cea mai mare parte a producţiei de carne de vită este destinată consumu-lui intern, balanţa comercială pentru acest sortiment de car-

ne fiind deficitară. În România, cererea de carne de vită este mai redusă, datorită preferinţei tradiţionale pentru carnea de porc, ca atare consumul de carne de vită reprezintă 10% din consumul total de carne. Filiera cărnii de ovine şi caprine este o altă latură slab cotată în industria autohtonă a cărnii. La sfârşitul anului 2012, la efectivele de ovine şi caprine, România se afla după Grecia, Regatul Unit, Spania, Portuga-lia, Olanda şi Italia, în ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren. În perioada 2007-2012, acest sector a cunoscut totuşi cel mai mare reviriment, atât în ceea ce priveşte creşterea efec-tivelor (39%), cât şi a producţiei totale de carne în viu (46%).

Natura fragmentată a secto-rului, caracterul de producţie la scară mică şi faptul că marea majoritate a ovinelor sunt ţinute la păşunat 160-180 de zile, la distanţe mari faţă de abatoare, face ca sacrificările să se facă mai puţin în astfel de unităţi. Numărul cel mai mare de tăieri (peste 50%) se face de către crescători, cu re-spectarea legislaţiei sanitare vet-erinare, în perioada sărbătorilor pascale, în spaţii temporare, unde sunt asigurate condiţiile de igienă pentru tăierea mieilor şi iezilor (în general, pentru con-sumul familial). Există însă o

mare parte a crescătorilor, care au contracte cu firme achizitoare. Acestea preiau mieii şi berbecuţii spre abatoarele autorizate, com-ercializarea făcându-se ulterior direct spre hyper/supermarket-uri şi alte magazine alimentare. Carnea se livrează în semicar-case neomogene ca mărime şi compoziţie obţinându-se, de regulă, o proporţie redusă a regi-unilor cu carne valoroasă (jigou, cotlet, antricot, muşchiuleţ). Este unul dintre motivele pentru care hotelurile şi restaurantele preferă să importe porţiuni tranşate din Australia şi Noua Zeelandă.

Carnea de porc a fost şi rămâne, fără rezerve, la cote importante ale consumului intern, ceea ce demonstrează că sectorul de creştere a porcinelor are piaţă de desfacere disponibilă şi trebuie sprijinit în continuare. La efec-tivele de porcine de la sfârşitul anului 2012, România se situa pe locul nouă în Uniunea Europeană, după Germania, Spania, Franţa, Danemarca, Olanda, Polonia, Ita-lia şi Belgia. În ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren, ţara noastră este urmată de ţări pre-cum Grecia, Suedia, Finlanda, Slovacia, Lituania şi Bulgaria. Chiar dacă Comisia Europeană a aprobat exportul, nu trebuie uitat că românii rămân fideli,

prin tradiţie, cărnii de porc. În medie, consumul anual de car-ne de porc reprezintă jumătate din consumul total de carne. Pe piaţa mezelurilor, principalul canal de distribuţie îl reprezintă magazinele alimentare, care potrivit ARC deţin o cotă de piaţă apropiată de 70%. Semicar-casele de porc se refrigerează în depozite special amenajate şi sunt destinate consumului sau procesării. Carnea se livrează tranşată în vrac, cât şi ambalată (vidată în atmosferă controlată, în caserolă). Creşterea, în ultimii ani, a vânzării pro-duselor preambalate este re-zultatul unei igiene sporite. Prin implementarea directivelor europene, preluate de ANSVSA, au fost reglementate standar-dele minime de bunăstare, necesare fermelor de suine. Fermele comerciale au realizat investiţii întru adaptarea la noile condiţii, dovedind că respectă toate standardele minime de bunăstare animală. Producţia de carne de porc din România este însă dependentă de im-portul de purcei, capacităţile de îngrăşare-finisare fiind mult mai mari decât cele de reproducţie. În concluzie, în România, efortul investiţional pe termen mediu trebuie dirijat către ferme de reproducţie.

Carnea de porc a fost şi rămâne, fără rezerve, la cote importante ale consumului intern, ceea ce demonstrează că sectorul de creştere a porcinelor are piaţă de desfacere disponibilă şi trebuie sprijinit în continuare.

Iată câteva dintre măsurile propuse şi stabilite pentru stimularea producţiei de carne de porcine:lnecesitatea trecerii de la producţia destinată autoconsumului la o

producţie comercială;lcorelarea capacităţilor de îngrăşare cu capacităţile de reproducţie şi reduc-

erea importului de purcei pentru îngrăşare;l îmbunătăţirea structurii dimensionale a exploataţiilor;lgestionarea deşeurilor, a dejecţiilor, a apelor rezultate din ferme,

asigurarea unor standarde conforme;lsprijin pentru fermierii specializaţi, fie în reproducţia şi vânzarea de

purcei înţărcaţi, fie în creşterea şi finisarea acestora, pentru a face din creşterea porcinelor o afacere generatoare de profit;

lcombaterea evaziunii fiscale pe lanţul cărnii şi produselor procesate;lmenţinerea sprijinului pentru bunăstarea animalelor.

REPERE



REPERE / INTERVIU

Aura Alexa Ioan

"Vom avea miliarde de euro,dar cum vom desena viitorul?"

interviu cu domnul Achim Irimescu, ex-secretar de stat în MADR

Ministerul Agriculturii și-a stabilit trei priorități în ceea ce privește PNDR: investițiile în fermă, apoi în tinerii fermieri și ce-a de-a treia, infrastructura rurală. Cele 8 miliarde de euro de la UE, vor schimba fața agriculturii autohtone; dar, de-abia din 2015!

Am redus birocrația

Fabria de Carne: Domnule secretar de stat, care sunt principalele modificări ale PNDR 2014 -2020?

Achim Irimescu: Haideți s-o luăm sistematic. În primul rând, ar fi reducerea masivă a numărului de măsuri, de la 24 - actualmente, la 13, în noul program. Încă n-am decis dacă facem un sub-program pentru pomicultură, care ar însemna ca sumele pe care le avem în program să le tragem deoparte și să facem un sub-program. Acestea ar fi cele mai importante modificări la nivel european. Este vorba de dispariția axelor, actualmente sunt 4 axe, și se trece numai pe măsuri, faptul că se acordă o importanță sporită actualei Axe 2, deci partea de agro-mediu și schimbări climatice, care ne-a impus comisia să alocăm 30% din cele 8 miliarde euro. O altă măsură importantă pe care a impus-o comisia este faptul că nu se mai aplică actuala măsură, fermele de subzistență, care prevedea să faci un proiect european și primeai 1.250 euro pe an. Acum, practic, fermierii care vor să facă o investiție care nu se regăsește în celelalte proiecte, pot primi 15.000 de euro pe an. Apoi noi am stabilit că prioritățile noastre sunt: investițiile în fermă, apoi în tinerii fermieri și ce-a de-a treia, infrastructura rurală.

30% din bani merg la componenta verde!

FDC: Cum se explică faptul că suma alocată României în perioada 2014-2020 este cu un miliard euro mai mică decât cea acordată țării noastre în perioada 2007-2013?

A.I.: Explicația este simplă. În perioada 2007-2013, noi n-am avut date care să justifice o alocare mai puternică pe părți directe. Și plata directă, la noi, este foarte mică. La noi, plata directă a fost stabilită în funcție de randamentul la hectar, care, în România, este de 2,67 tone la hectar. România, în schimb, n-a pierdut banii: neavând date să justificăm o plată directă mai mare, atunci am primit mai mulți bani pe dezvoltare rurală. Și noi am fost caz unic în UE, când pe perioada actuală pe Pilonul 1 am avut 5,5 miliarde de euro, iar pe Pilonul 2 am primit 8 miliarde de euro. Acum, pe perioada actuală, crescând și plata directă, ajungem la 10,6 miliarde de euro.

FDC: Se știe că 1/3 din fonduri este alocată pentru măsuri de agromediu: diversificarea culturilor, menținerea pajiºtilor permanente. Concret, care va fi tendința, care vor fi culturile agreate?

A.I.: Când vorbim de diversificarea culturilor, vorbim despre culturile care fixează azotul și sunt benefice pentru sol. Ideea de diversificare a culturilor se regăsește și la partea de înverzire. La fel, la măsurile de mediu și climă avem pădurile și crearea de suprafețe împădurite. Practic, aici vorbim de acordarea a 30% din fonduri, de componenta verde, care prevede menținerea pășunilor, necultivarea a 5% - în prima fază și 7% - în faza a doua, sau cultivarea ulterior, cu plante care fixează azotul. Fiecare fermă își face tehnologia pe care o dorește, dar sunt zone unde se practică monocultura. În țările nordice, mai ales, se merge mult pe o anumită cultură și pământul ajunge să fie sărăcit de anumite elemente.

Acum, practic,fermierii care vor să facă o investiție care nu se regăsește în celelalte proiecte, pot primi 15.000 de euro pe an.

REPERE


Ajutorul pentru tinerii fermieriva fi de maximum 60.000 de euro

FDC: Aș vrea să ne detaliați mai mult prevederile PNDR privind instalarea tinerilor fermieri. Văd că UE alocă 619 milioane euro pentru această prioritate. Concret, ce ajutor vor primi tinerii fermieri, ce avantaje financiare și mai ales dacă va fi înlăturată birocrația excesivă de azi?

A.I.: Vârsta limită rămâne tot cea de 40 de ani, iar programul durează primii 5 ani de la stabilirea lor în agricultură. Deci, dacă te-ai stabilit de doi ani de când a început programul și te duci să ceri ajutorul, îl primești doar pentru 3 ani și nu retroactiv. Suma este de 40.000 euro - actualmente, noi am vrea să creștem până la 70.000 de euro, dar i-am propus ministrului - și el a fost de acord - să n-o creștem până la 70.000, pentru a putea beneficia cât mai mulți tineri de aceasta. Am avut și multe cazuri când

tinerii fermieri au împlinit vârsta limită și au pierdut această șansă, nu din cauza lor, ci pentru că a durat evaluarea și câte 18 luni. Unii dintre ei au pierdut, pentru că au împlinit între timp, 40 de ani. Acum vrem să vedem cum să încercăm să-i plătim pe aceștia din bani naționali. Dacă găsim sursele, le dăm, dacă nu, nu! Noi încercăm acum să creștem ajutorul până la 50.000 euro, cel puțin, dacă nu 60.000 euro.

FDC: La capitolul start-up și dezvoltarea microintreprinderilor, aº vrea să știu cum lucrează Ministerul, cum se implică, cum sunt selectate proiectele fezabile de start-up și care vor avea întâietate?

A.I.: Cred că e foarte important cum o să desenăm acest proiect în viitorul program. Practic, ideea e să facem un studiu care să ne spună exact cum s-a derulat programul start-up până acum, să avem un feed-back a

"We will have billions of euros, but how will we draw the future?" Interview with Mr. Achim Irimescu, Former State Secretary MARD The Ministry of Agriculture has set three priorities regarding PNDR: several investments in farms, in young farmers, and investments in rural infrastructure. The 8 billion from the European Union, will change the face of domestic agriculture, but not until 2015!

... a face un proiect înseamnă să iei un consultant, să-i dai 10% din proiect. Apoi, te duci și te căciulești pe la Agenția de Plăți..., dai ciubucul...

REPERE


REPERE / INTERVIU

ceea ce s-a întâmplat până acum, ca să putem stabili componenta pentru următorul program. Pentru că, în urma discuțiilor cu beneficiarii, au rezultat o mulțime de probleme, începând de la birocrație, la lucruri prost gândite sau prioritizări care n-au de-a face nimic cu realitatea.

Fermierii vor fi despăgubiți și pentru secetă, dacă se înscriu în Fondul mutual!

FDC: În privința gestionării riscurilor, văd că s-a alocat o sumă importantă, de 397,8 milioane lei. Care sunt riscurile majore pentru care se vor plăti despăgubiri și la ce nivel vor fi acestea?

A.I.: Aceasta reprezintă o cerință expresă a Uniunii Europene, care există și pe perioada actuală, dar care, în noul PNDR se îmbunătățește semnificativ, la solicitarea noastră. Comisarul european, fiind român, a introdus la riscuri și seceta și înghețul.

FDC: Deci de acum încolo fermierii vor putea primi despăgubiri și pentru secetă?

A.I.: Nu de-acum, ci din 2015 de-abia!

FDC: Despăgubirile acestea se vor acorda individual fiecărui producător?

A.I.: Nu. Ideea este următoarea: Ideea mea, dați-mi voie să vă spun, pentru că este proiectul meu, a fost aceea a înființării Fondului Mutual pentru agricultori. Cei care sunt înscriși în Fondul mutual și plătesc o cotizație la acesta, sunt despăgubiți pentru efectele provocate de secetă și îngheț. Dar până facem noi Fondul mutual, trece și anul 2014! Tot ce pot să vă spun,

e că sper din tot sufletul să nu fie secetă anul acesta! Pentru că actualmente, asigurările nu intervin, exact acolo unde-l doare pe fermier mai tare: secetă, îngheț, boli ale plantelor și ale animalelor.

FDC: Cine ar urma să înființeze acest fond mutual și cum vor putea fi despăgubiți fermierii? Fondul ar urma să fie în subordinea Ministerului de resort sau nu?

A.I.: Fondul va fi organizat de fermieri, care-și vor alege reprezentanții și conducerea Consiliului de Administrație. Se stabilesc secțiuni generale și secțiuni comune. De exemplu, să zicem că eu sunt din Ardeal și seceta nu mă afectează, că nu am secetă. Dacă sunt din sudul țării, evident că mă interesează la maxim seceta. Iar la secțiunea pe secetă pot să-mi asigur lucrările la 30 euro hectare pe an și le bifez pe celelalte, la 3-4euro. Și în cazul în care seceta mă afectează peste 30%, atunci intervine Fondul mutual care face așa: vine cu argumente să mă convingă pe mine, ministerul, ce pierderi au avut membrii Fondului, de minim 30%. După ce m-a convins, eu îi dau 65% din suma calculată pentru despăgubiri, iar Fondul pune restul de 35%. Cei 65% pe care-i plătește ministerul sunt 75% din finanțare UE, iar restul de 25% din finanțare internă. În plus, în primii trei ani de la înființare, fondului i se rambursează toate cheltuielile: salarii, chirii, facturi curente, etc.

FDC: Dacă ar fi să dați un pronostic, când credeți că ar putea deveni operațional Fondul?

A.I.: Acest fond ar trebui să devină funcțional de la 1 ianuarie 2014. Dar se așteată acum să se primească toate dosarele. Cine se gândește

Noi încercăm acumsă creștem ajutorul până la 50.000 de euro, cel puțin, dacă nu 60.000 de euro.

REPERE

să facă un fond mutual, trebuie să-și adune un număr de membrii cu 30% din suprafața arabilă a țării, ceea ce este o condiție destul de restrictivă, pe care noi am impus-o prin proiect de lege. Într-o fază inițială, noi i-am scos pe cei care au până în zece hectare, apoi nu am mai scris nimic de ei în proiect, pentru că nu se justifică să se înscrie în fond, să plătească taxe, iar birocrația este foarte mare.

Am dat un ordin prin care să elimin ciubucul!

FDC: Ce alte capitole sunt prioritare în atenția Uniunii Europene?

A.I.: Irigațiile se regăsesc cuprinse în PNDR, cu un fond de 371 milioane pentru rețeaua secundară. Important mai este și programul pentru pomicultură, pentru care sunt prevăzute 200 milioane euro. Numai că în cazul pomiculturii trebuie să vedem dacă facem subprogram, de reconversie și restructurare la vița-de-vie, va fi mai complicat, pentru că intră pe programul de dezvoltare rurală, deci tot pe proiect, dar e mai problematic cu finanțarea. Capitolul vița-de-vie a fost pe Pilonul 1 și li s-a plătit o sumă fără proiect. Acum, cu proiect, este mult mai complicat.

FDC: De ce?

A.I.: Pentru că a face un proiect înseamnă să iei un consultant, să-i dai 10% din proiect. Apoi, te duci și te căciulești pe la Agenția de Plăți..., dai ciubucul...

FDC: Deci, cunoașteți tot mecanismul, de la ciubuc și până la birocrația asta, de care văd că nu mai scăpăm!

A.I.: Absolut, absolut! Eu încerc să-i determin să nu mai ceară ciubuc, dar asta a intrat în mintea omului. De exemplu, ca să-i fac să nu mai ceară ciubuc, le-am spus să se ducă funcționarul cu pricina la domnul Popescu, acela care are un proiect și să vină să-l cheme să-și ia banii. Pentru că, dacă funcționarul stă și așteaptă să vină beneficiarul la plată, atunci când acesta vine, îi și cere ciubuc. Dar dacă se duce să-l cheme funcționarul pe beneficiar la plată, atunci e sigur că nu-i mai poate cere ciubuc.

FDC: Cum credeți că puteți impune funcționarilor acest lucru? Adică să se ducă singuri după beneficiar să-l cheme la plată și să renunțe astfel la clasicul ciubuc?

A.I.: Simplu. Le-am dat un ordin, prin Agențiile de Plăți. Bineînțeles că s-au trezit unii să-mi spună că ordinul nu e constituțional. Acolo este pericolul cel mai mare: la nivel local, unde se întâlnește beneficiarul cu cel care dă banii. Sigur că în programul viitor o să simplificăm foarte mult lucrurile. Cum s-a redus numărul de măsuri, așa vom simplifica și procedurile foarte tare. Să vă dau un exemplu foarte clar. Acum s-a ajuns la absurditatea totală că, dacă vrei să cumperi un utilaj agrar, trebuie să te duci și la ANSVSA, la veterinar, să le ceri o declarație, când tu n-ai nevoie de nicio declarație de la ei, că tu cumperi un utilaj și nu un animal!

FDC: Da. E limpede! Aș vrea să ne întoarcem puțin la irigații. Ce va aduce nou acest PNDR?

A.I.: Nu știu. Fiecare firmă de irigații își va face un proiect. Noi le-am dat câte un milion, ca să-și construiască rețeaua secundară, cu pompă, fără pompă, pe gravitație. Eu am discutat cu o delegație a chinezilor, care a construit un sistem pe lacurile râurilor interioare. Turcii fac 1000 de lacuri. Când vine ploaia primăvara și toamna, o colectez în lacurile astea și o populez cu pește. Vara dai drumul, prin gravitație, și irigi. Germania, care are apă multă, scoate și zece tone la un hectar, noi, care n-avem apă, nu scoatem nici măcar o tonă. Deci, am discutat posibilitatea ca acest sistem de irigații cu lacuri, să-l construim cu chinezii, numai că e o dificultate și aici, pentru că nu putem să ne implicăm direct în parteneriat public-privat cu chinezii și nici nu pot să accesez fondurile europene.

Aici e dificultatea mea. Acum se încearcă găsirea unei soluții financiare ca să se refacă rețeaua existentă. Noi utilizăm acum cam 440.000 hectare, dar un raport al Băncii Mondiale spune că noi putem reface sistemul ca să putem iriga până la 880.000 de hectare.

FDC: Vă mulțumim!


REPERE / DOSAR

Ilie Stoian

Hrana-furajpentru acvaculturăLa fel ca în orice alt domeniu al producției de carne, și în acvacultură, asigurarea unei alimentații de calitate este determinantă în realizarea unei producții piscicole performante, din punct de vedere calitativ, dar și cantitativ. Totodată, hrana-furaj a peștilor din ferme reprezintă unul dintre cele mai ridicate costuri, fapt care are repercusiuni directe asupra profitabilității.

Furajele combinate,cu plus și minus

Una dintre cele mai frecvente formule de hrană administrată în fermele piscicole este aceea a formulelor de furaje com-binate, utilizate mai ales în acvacultura intensivă, având ca rezultat direct în starea de sănătate a peștilor, în creșterea și dezvoltarea lor. Concomitent, potrivit legislației în vigoare, furajele combinate trebuie să aibă un impact cât mai redus asupra calității apei. Cum în România, fermele de crap sunt larg răspândite, există mari re-zerve în ceea ce privește spori-rea productivității, situația fiind, oarecum, comună țărilor din Estul Europei, în majoritatea lor, dispunând de tehnologii vechi chiar și de 50 de ani. În replică, însă, realizarea producției este asigurată pe suprafețe mari ale luciului de apă și pe produc-tivitatea naturală a heleșteelor, apelându-se ocazional la hrănirea suplimentară. Cu toate acestea, de regulă, în fermele extensive nu se utilizează fura-jarea suplimentară, cu toate că

aceasta ar crește producția mai ales prin ritmul de creștere și îmbunătățirii calității cărnii.

În opoziție, una dintre cele mai mari greșeli este aceea că unii dintre acvacultori utilizează tehnologii extensive pe supra-fețe mici de luciu de apă, de câteva hectare, suprafețe care sunt, de fapt, ideale pentru tehnologiile intensive, care dau cel mai bun rezultat, în privința intensificării producției. Astfel, dacă vorbim de producția de crap, prin utilizarea de furaje de înaltă calitate este relativ ușor să se realizeze o producție de 7-10 t/ha/an. În același timp, creșterea crapului în viviere și sisteme flow-through este aproape neutilizată, deși poate asigura o producție de 300 kg/m3 de apă.

Categorii de furaje

În ciprinicultura țărilor din Estul Uniunii Europene, de regulă, se folosesc ca hrană diferite ma-terii și uleiuri vegetale, șroturi etc., deși acest tip de hrană trebuie administrată rar și doar

ca supliment, pe lângă hrana naturală, din cauza faptului că doar 5% este digerată, restul de 95% fiind eliminat, singura utili-tate a fecalelor rezultate fiind aceea a îngrășământului pentru plancton.

La rându-i, înmulțirea planc-tonului generează înverzirea apei și, mai grav, diminuarea oxigenării acesteia, creșterea nămolului, acumularea de amoniac și nitriți, cu toate, în defavoarea unei producții de calitate. În acest caz, este mai mult decât necesară împrospătarea permanentă a apei din bazine, curățarea lor, fapt care generează alte nea-junsuri: pătrunderea de agenți patogeni, poluarea apelor natu-rale, decesul peștilor și diminu-area producției. În schimb, în situația utilizării furajelor com-binate, rezultatele sunt bene-fice. În situația în care peștele este hrănit cu furaje vegetale (făinuri, tărâțe, șroturi), carnea peștelui va fi mai săracă în pro-teine, ca urmare a conținutului ridicat de carbohidraţi. Și aici, însă, trebuie acordată o foarte

Feed for aquacultureThe same as in any other meat production field, in aquaculture, the assurance of a qualitative feeding is a determining factor for the realization of a performing fish production, from the qualitative point of view, as well as quantitative. Meantime, the feed for fish farms represents one of the highest costs, a fact which has direct repercussions on their profitability.


mare atenție, pentru că excesul poate duce la acu-mularea de grăsimi, la fel cum se poate ajunge la o cantitate mare de grăsime,

în situația în care peștele este crescut o perioadă prea

lungă de timp. De exemplu, crapii de 3 ani devin maturi sexual, creșterea încetinește, glandele încep să se dezvolte, iar grăsimea se acumulează în cantitate sporită. În replică, toți specialiștii sunt de acord că un pește "sălbatic" este mai gus-tos, datorită hranei naturale.

Compoziţia furajelorîn ciprinicultură

Cele mai prețioase compo-nente ale furajelor sunt pro-teinele, care influenţează direct creşterea peştilor. Fo-losirea lor este strâns legată de carbohidraţi şi grăsimi care sunt surse de energie pen-tru metabolismul de bază şi pentru folosirea proteinelor în creşterea masei corporale. Dacă sunt prea multe pro-teine, sau prea puţine grăsimi şi carbohidraţi, o parte din pro-teine vor fi utilizate ca sursă de energie. Acest lucru este neprofitabil. Conversia hranei este slabă, furajul fiind poluant pentru apă, prin compuşii pe bază de azot din fecalele care sunt eliminate. De aceea, hrana trebuie să fie echilibrată pro-centual în proteine, grăsimi şi carbohidraţi.

La rândul lor, grăsimile sunt extrem de importante, fiind su-portul vitaminelor liposolubile (A, D, E, K). Vitaminele nu sunt componente scumpe pentru producătorii de furaje, motiv pentru care furajele combinate au un conţinut vitaminic ridicat. Problema este cã acele vitamine trebuie să fie stabile în hrană, aici regăsindu-se importanţa

ambalării şi depozitării corecte a furajelor. Dacă aruncăm o pri-vire asupra compoziţiei chimice a furajelor trecută în fişa fura-jului, observăm că nu este o foarte mare diferenţă între dif-eritele sortimente, însă preţul şi calitatea pot avea mari variaţii. Acest lucru se datorează origi-nii componentelor. Metoda de preparare este, de asemenea, importantă. Furajul sub formă de pelete este superior celui tradiţional, având o compoziţie omogenă, o calitate constantă, nu se risipeşte în apă și este uşor de depozitat. Furajul ex-trudat însă, este cu un pas înainte, permiţând o digesti-bilitate sporită, cu un conţinut mai ridicat în grăsimi, mai puţin poluant şi având o con-versie mai bună. Furajul extru-dat este cu 20-30% mai scump, dar este totuşi mai economic, decât cel sub formă de pelete. În ciprinicultură este greu de calculat conversia unui anumit furaj, deoarece acesta depinde şi de alţi factori, precum: den-sitatea de populare, dimen-siunea peştelui, hrana naturală disponibilă, temperatură, oxi-gen, calitatea apei. Din practică se poate spune că un furaj ex-trudat de bună calitate poate duce la o conversie a hranei cuprinsă între 0,9-1,3.

Furajarea păstrăvilor

Păstrăvii sunt animale cu sânge rece care își reglează metabolismul pe baza tem-peraturii apei în care trăiesc și înoată. Scăderea tempera-turii pe durata lunilor de iarnă, încetinește activitatea acestora și, drept consecință, mănâncă mai puțin, reducându-se rit-mul de creștere. În schimb, în lunile mai calde, metabolismul specific stimulează consumul de hrană, cu mai multă vo-racitate. Însă, în aceste situații,

crescătorul este constrâns să reducă alimentația, din cauza disponibilității reduse de apă și a riscului ca o alimentație foarte bogată să producă hipox-ie, mortalitate sau diferite alte patologii.

Pornind de la aceste considerații bazate pe experiență și fler, observăm cât este de nece-sar să dirijăm activitatea de creștere, cât mai mult posibil în lunile în care temperatura apei și disponibilitatea unei ape de bună calitate asigură cele mai bune condiții de întreținere și de exploatare.

Pe piață există diferite sorti-mente de hrană pentru păstrăvi, care diferă prin conținutul de grăsimi, de proteine și, în gene-ral, prin ingredientele care le compun. Cu scopul de a reduce costurile de achiziție a hra-nei pentru păstrăvi, din păcate doar în aparență, crescătorii din România au tendința de a achiziționa hrană cu un conținut de proteine de circa 40%, iar cel de grăsimi, de maxim 20%. Acest tip de hrană este cu siguranță puțin eficient și nu favorizează dezvoltarea păstrăvilor la maxim, la nive-lul potențialului genetic, în perioadele în care condițiile de creștere sunt optime.

mare atenție, pentru că excesul poate duce la acumularea de grăsimi, la fel cum se poate ajunge la o cantitate mare de grăsime,

în situația în care peștele este crescut o perioadă prea

lungă de timp. De exemplu, crapii de 3 ani devin maturi sexual, creșterea încetinește, glandele încep să se dezvolte,

În ciprinicultura țărilor din Estul

Uniunii Europene, de regulă, se folosesc

ca hrană diferite materii și uleiuri vegetale, șroturi

REPERE


FERMA / NUTRIŢIE

Ioan Şerbănescu

Monitorizarea contaminării produselor furajere

Asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi animale constituie unul dintre obiectivele fundamentale ale zootehniei şi industriei alimentare. Contaminarea accidentală sau deliberată a hranei pentru animale într-una din fazele producţiei, distribuţiei şi/sau a transportului poate avea un impact nedorit asupra produselor alimentare.

Garantarea igienei furajelor

Obiectivul principal al norme-lor de igienă a furajelor îl con-stituie garantarea unui nivel ridicat de protecţie a consuma-torului, în ceea ce priveşte siguranţa alimentară, precum şi a sănătăţii şi bunăstării animale-lor. În agricultură, contaminarea furajelor este influenţată de o multitudine de factori, mulţi dintre aceştia fiind factori de mediu. Valoarea nutritivă a fu-rajelor reprezintă unul dintre factorii importanţi care trebuie luaţi în considerare atunci când ne referim la calitatea furaje-lor. În plus, siguranţa furajelor şi compoziţia acestora sunt la fel de importante şi nu ar trebui neglijate în procesul de realizare a dietelor de înaltă calitate, complete şi echilibrate. Există o serie de compuşi care, atunci când sunt adăugaţi în furaje, nu influenţează direct valoarea nutriţională a acestora, dar pot creşte siguranţa şi palatabili-tatea sau pot îmbunătăţi disponi-bilitatea biologică şi utilizarea de substanţe nutritive în dietă.

Din punct de vedere macro-ecologic, rolul nutriţiei animale asupra dezvoltării durabile şi în acelaşi timp, profitabile a fer-melor va deveni mai important. Prin îmbunătăţirea eficienţei furajului, utilizând aditivi fu-rajeri performanţi, nivelul de metan şi al altor gaze cu efect de seră emise de către efec-tivele de animale pot fi reduse. Nu numai că astfel se reduce nivelul taxelor antipoluare, pe care producătorii trebuie să le plătească în baza legislaţiei de mediu, dar acest fapt promovează un sistem durabil şi ecologic al producţiei animale.

Totodată, furajele constituie principala cheltuială în producţia animală. În producţia de broiller, de exemplu, costurile furaje-lor reprezintă două treimi din totalul cheltuielilor. Din punct de vedere microeconomic, este evident că măsurile de reducere a costurilor sunt foarte impor-tante. Acest lucru poate fi reali-zat prin schimbarea restricţiilor impuse asupra materiilor prime şi a nutrienţilor, în procesul

de întocmire a reţetelor. Orice măsură luată (îndeosebi, uti-lizarea de suplimente furajere), va genera un răspuns modi-ficat: performanţa în efectivele de animale. Creşterea eficienţei furajelor ajută producătorii să realizeze beneficii din investiţiile efectuate, câştigul financiar suplimentar fiind rezultatul investiţiilor făcute în formularea reţetelor furajere.

Igiena practică a furajelor

Furajele contaminate cu bac-terii patogene devin căi posi-bile de transmitere a bolilor în rândul populaţiei animale şi umane, reprezentând astfel un subiect de mare interes pentru producători şi consumatori. Fa-milia Enterobacteriaceai este principalul vinovat pentru con-taminarea furajelor. Membrii acestei familii (Escherichia spp, Salmonella spp, Enterobacter spp) sunt indigene microflo-rei intestinale şi nu au efecte negative. Cu toate acestea, ele sunt capabile de a manifesta patogenicitate către oameni

produselor furajereproduselor furajere

Monitoring contamination of feedEnsuring a high level of protection of human and animal health is one of the fundamental objectives of livestock and food industry. Accidental or deliberate contamination of feed in one of the stages of production, distribution and / or transportation may have an undesirable impact on the food.


şi animale, ducând la apariţia bolilor. Tratamentul cald în tim-pul condiţionării, granulării şi expulzării reduce, în mod efi-cient, încărcătura microbiană din furajele compuse. Cu toate acestea, tratamentul cald, care reduce contaminarea micro-biană, depinde de nivelul de umezeală, temperatură şi de perioada de tratament. Aceste metode nu previn contaminarea furajelor, un risc real în cadrul lanţului de producţie a furajelor. Acest lucru este cu atât mai mult valabil în cazul spaţiilor de răcire pentru granulare, în timpul transportului încărcăturii către fermă şi depozitarea în silozuri.

O abordare pe mai multe etape, precum tratamentul termic ur-mat de adăugarea compuşilor pentru a controla microorganis-mele din furaje, este necesară asigurării unei igiene a fura-jelor şi pentru siguranţa aces-tora. Adăugarea de amestecuri, de acizi organici şi anorganici a demonstrat că contribuie la igiena mediului, prin inhiba-rea degradării fungice şi mi-crobiene în furajele compuse. Linia de acidifianţi Biotronic urmăreşte îmbunătăţirea igie-nei furajelor prin reducerea pH-ului, a capacităţii de amortizare şi prin controlul bacteriilor gram-negative, precum Sal-monella spp. ºi E.coli. Aceasta previne descompunerea furaje-lor compuse, în timp ce menţine valorile nutritive şi prelungeşte valabilitatea.

Tratamentul obişnuit al furajelor cu produse Biotronic determină şi o protecţie reziduală, prin reducerea riscului de recon-taminare a furajelor şi minimiza-rea contaminării echipamentului măcinat şi hrănit. De asemenea, o mai bună igienă a furajelor con-tribuie la creşterea performanţelor în creşterea animalului.

Folosirea de acizi organici şi a amestecurilor este privită cu reţinere în cadrul morilor de

furaje. Natura corozivă a aci-dului organic poate deteriora echipamentul, în special când este tratată ca o cantitate mare de furaje. Gama de acidifianţi Biotronic răspunde acestei te-meri, întrucât acizii organici sunt cunoscuţi ca având un efect coroziv mai redus asupra suprafeţelor din metal şi sunt astfel potriviţi pentru a fi folosiţi în unităţi de acest tip.

Managementul risculuimicotoxinelor

Micotoxinele pot fi întâlnite în toate felurile de cereale şi nutre-ţuri produse pentru furaje şi ali-mente. Ele se adună în alimente şi în recoltele de furaje pe câmp, în timpul transportului sau în silozuri improprii. Proprietăţile structurale, chimice, biologice şi toxicologice ale micotoxine-lor sunt diferite. Nivelurile de toxicitate sunt extrem de varia-bile, depinzând de cantitatea asimilată, durata expunerii, spe-cia animală, sex, vârstă, rasă, stare psihologică, standarde nu-triţionale, condiţii de mediu (in-clusiv igienă, temperatură, aer condiţionat, umiditate, densi-tatea producţiei şi de eventualele sinergisme dintre micotoxinele prezente simultan în alimente şi furaje. Principalele efecte toxi-ce sunt carcinogenicitate, ge-notoxicitate, teratogenicitate, nefrotoxicitate, hepatotoxicitate, tulburări de reproducere şi imu-nosupersie. Nu există răspunsuri uşoare în problema micotoxine-lor, întrucât aceşti compuşi se gă-sesc deseori în concentraţii foarte mici şi sunt dificil de detectat.

Analizele pot să nu reprezinte situaţia reală, întrucât metodo-logia nu este încă suficient de dezvoltată sau sunt prezente micotoxine care nu au fost încă identificate. Simptomele clinice nu sunt unice sau evi-dente. Observaţiile obişnuite (le-targie, aport scăzut de alimente, performanţă scăzută sau sus-ceptibilitate ridicată la infecţii) ar

putea fi cauzate de alţi factori de management sau de sănătate. Nu există o relaţie tip doză-răspuns, în cazul micotoxinelor.

Interacţiunea între micotoxinele individuale nu este bine definită. Întrucât furajele contaminate conţin, de obicei, un număr mare de micotoxine diferite, unele dintre care este posibil să nu fie încă identificate sau bine cunoscute, interpretarea a ceea ce se întâmplă poate de-veni foarte dificilă. Deşi în tim-pul creşterii, a recoltării şi a depozitării sunt făcute eforturi importante şi sunt întreprinse activităţi de prevenţie, riscul de contaminare cu micotoxine este real. De aceea, procedurile de detoxifiere de după recoltare sunt esenţiale.

Adăugarea de materiale ab-sorbante la furajele animalelor este un lucru des întâlnit şi este menit a preveni micotoxicozele, mai ales aflatoxicoza. Aceşti compuşi leagă toxina în timpul procesului digestiv, la nivelul sistemului digestiv, rezultând o reducere a cantităţii de toxină, care poate fi absorbită în sânge. Absorbţia eficientă a mico-toxinelor necesită ca grupele polare de absorbanţi şi mico-toxinele să fie poziţionate astfel încât să permită crearea acestor legături. Datorită acestui fapt, doar câteva micotoxine pot fi ab-sorbite eficient (ex. aflatoxinele).

Detoxifierea biologică a mico-toxinelor prin microorganisme şi/sau enzime a fost studiată mai bine de treizeci de ani. Această metodă se bazează pe dezactivarea directă a mi-crotoxinelor în tubul digestiv şi reprezintă o metodă de de-toxifiere eficientă, ireversibilă şi specifică. În consecinţă, mi-cotoxinele mai puţin absorba-bile sau neabsorbabile trebuie să fie tratate prin dezactivare enzimatică şi numai prin com-binarea mai multor strategii, din care să rezulte eficienţa.

Valoarea nutritivă a furajelor reprezintă unul dintre factorii importanţi care trebuie luaţi în considerare atunci când ne referim la calitatea furajelor.

Tratamentul obişnuit al furajelor cu produse Biotronic determină şi o protecţie reziduală, prin reducerea riscului de recontaminare a furajelor şi minimizarea contaminării echipamentului măcinat şi hrănit.

REPERE

REPERE


FERMA / CREȘTEREA ANIMALELOR

Ioan Șerbănescu

Principalii metişiîntre rasele de taurine

Rase mixte, cu tauridin rasele de carne

Răspunzând cerinţei pieţei mondiale pentru o carne mai slabă, cu un raport mai favorabil proteine-grăsimi, crescătorii din marile ţări producătoare de car-ne de vită au trecut la folosirea tot mai intensă a încrucişării industriale a vacilor şi viţelelor din rasele mixte sau de lapte, cu tauri din rasele precoce de carne moderne, cum ar fi: Aberdeen-Angus, Charolaise, Limousine, Blonde d’Aquitaine, Blanc Bel-gian Blue, Piemontese, Simmen-tal (tipul de carne) º.a. Folosirea acestui gen de încrucişări este deosebit de actuală pentru ţara noastră, în scopul valorificării efectivului de peste un milion de vaci din gospodăria ţărănească, animale care nu participă la

cota de lapte impusă de Uniu-nea Europeană. Din studiul literaturii de specialitate, a re-zultat că în România au fost în-treprinse relativ puţine cercetări pentru testarea capacităţii com-binative a raselor autohtone cu rase specializate în producţia de carne, în special cu rasele mod-erne. Nu este însă obligatoriu să se apeleze la vaci de rasă, specializate pentru producţia de carne, însă viţeii produşi trebuie să aibă o genetică superioară. Mamele lor pot face parte din orice rasă, fie că aceasta este mixtă (de carne şi lapte), fie că este numai de lapte sau de rasă comună, primitivă, mai mult sau mai puţin ameliorată cu alte rase. Dacă vom împere-chea vacile cu tauri din rasele de carne, se vor obţine viţei cu o genetică modificată faţă de

rasa din care face parte ma-mele acestora. Indivizii rezultaţi sunt hibrizi şi au o înfăţişare morfologică şi funcţională cel puţin intermediară faţă de am-bii părinţi. Mai precis spus, nu-mai unele dintre caracteristicile biologice se manifestă la valori egale cu media părinţilor, în timp ce altele se manifestă la hibrizi cu mai multă vigoare, decât la părinţii acestora. Plu-sul de valoare care se manifestă la hibrizi, peste media carac-terului părinţilor, se numeşte în genetică "vigoare hibridă" sau "fenomen heterozis". Reiese că, în cazul încrucişării vacilor de lapte cu tauri din rasele de carne, se obţin viţei hibrizi de carne la care, cel puţin masa musculară, viteza de creştere şi, implicit, cantitatea de carne şi calitatea carcaselor se vor apropia foarte mult de cele ex-istente la rasa tatălui. În plus, datorită vigorii hibride, viţeii obţinuţi vor fi mai viguroşi din punct de vedere biologic, vor fi mai rezistenţi la îmbolnăviri şi vor supravieţui într-o proporţie mai mare, până la vârsta de sacrificare.

Alegerea taurilor şi producerea efectivului destinat hibridării

Dintre rasele de taurine de carne, care se pretează a fi uti-lizate la încrucişări cu vacile

Folosirea încrucişărilor, ca mijloc de sporire a producţiei de carne, prin mărirea şi exploatarea fenomenului de heterozis, rămâne una din problemele de mare actualitate şi de perspectivă ale creşterii taurinelor, pe plan mondial şi naţional.

The main crossbreed between cattle breedsUsing crossbreeding in order to increase meat production by increasing and exploiting heterosis phenomenon remains one of the current and future issues of cattle breeding, globally and nationally.

Folosirea încrucişărilor este deosebit de actuală pentru ţara noastră,în scopul valorificării efectivului de peste un milion de vaci din gospodăria ţărănească, animale care nu participă la cota de lapte impusă de Uniunea Europeană.

REPERE


existente în România, amintim: Charolaise, Limousine, Alb Al-bastru Belgian, Piemontese şi Aberdeen Angus. Toate acestea au caracteristici comune: cresc repede, valorifică foarte bine furajele, au carcase de calitate superioară, iar proporţia de car-ne în carcasă este evident mai ridicată decât la celelalte rase.

La toate aceste rase, se mani-festă, într-un grad mai mic sau mai mare, aşa-numitul efect "cu-lard" sau "coapsă dublă". Dintre toate rasele de carne, numai rasa Alb Albastru Belgian şi Pie-montese posedă coapsă dublă cu o frecvenţă foarte ridicată. Animalele, fiind homozigote pentru această genă (primită de la ambii părinţi), o transmit la jumătate din descendenţa lor hibridă. Tatonările experimen-tale, efectuate pentru a con-firma eficienţa hibridării raselor autohtone cu tauri din rasele Piemontese şi Alb Albastru Bel-

gian au scos în evidenţă faptul că hibrizii obţinuţi din astfel de încrucişări sunt net diferiţi de rasa mamelor.

La naştere, dimensiunile cele mai dezvoltate, în raport de rasa maternă (animalele adulte) au fost perimetrul fluierului, pen-tru toate loturile, urmate de cele de înălţime, de lungime şi apoi cele de lărgime. Dintre dimensi-unile analizate, intensitatea cea mai mare de creştere o prezintă dimensiunile de lărgime, apoi cele de lungime, de înălţime şi (pe ultimul loc) se situează pe-rimetrele.

Atât intensitatea de creştere, cât şi coeficientul de creştere, pentru toate dimensiunile corporale măsurate este mai mare la metişii rasei Charo-laise cu Bălţata Românească şi Limousine cu Bălţata Ro-mânească. Dezvoltarea cor-porală a metişilor din loturile

experimentale este superioară raselor materne, evidenţiind aptitudini pronunţate pentru producţia de carne, în special metişii Charolaise cu Bălţata Românească şi Limousine cu Bălţata Românească.

Rezultatele obţinute din ex-perienţele de încrucişare a raselor Bălţata Românească şi Bălţata cu Negru Românească, cu rase specializate pentru carne, justifică utilitatea aces-tor încrucişări industriale, în scopul îmbunătăţirii producţiei de carne de taurine. Metişii raselor Bălţata Românească, în special, cu rasele Charo-laise şi Limousine au realizat sporuri medii zilnice de peste 1.000 g/zi, iar la vârsta de 18 luni greutăţi corporale de peste 600 kilograme, încadrându-se în tipul morfologic al animalelor de carne. Pentru a evita impu-rificarea raselor autohtone şi pentru a nu le diminua puterea

de adaptare sau de a le scădea rezistenţa la îmbolnăviri, este recomandată folosirea aces-tora pentru a obţine numai viţei şi viţele hibride pentru vânzare (când acestea ating greutăţi de 300-400 kilograme).

Aceasta înseamnă că efectivul din dotare trebuie reprodus în "rasă pură". Respectiv, fiecare vacă deţinută trebuie înlocuită atent cu o fiică a acesteia, a cărui tată să facă parte din rasa pro-prie. Restul viţeilor, care vor fi produşi într-o zoofamilie, vor fi cu toţii hibrizi proveniţi din încrucişare cu tauri din rase de carne. Este de la sine înţeles că o astfel de tehnologie nu poate fi transpusă în fapt decât prin însămânţare artificială, cu ma-terial seminal congelat. Acest lucru este uşor de realizat, în prezent, fiecărei localităţi ru-rale fiindu-i arondat cel puţin un tehnician specializat în însămân-ţarea artificială a animalelor.


FERMA / SĂNĂTATE

Ioan Șerbănescu

Virusul

West Nilela păsări şi cabaline

În Europa ultimelor decenii, au fost semnalate din ce în ce mai multe cazuri de îmbolnăvire, produse în urma contactului cu virusuri considerate caracteristice altor continente (Africa, Asia), responsabile pentru transmiterea acestora fiind paraziţii din grupul ţânţarilor sau căpuşelor. Din categoria acestor boli “exotice”, face parte şi virusul West Nile.

Ce este şi cum se transmite infecţia cu virusul West Nile

Infecţia cu virusul West Nile este o boală care evoluează, în mod predominant, ca o meningo-encefalită, transmi-terea acesteia făcându-se prin înţepătura ţânţarilor (cunoscuţi drept vectori transmiţători ai vi-rusului). Boala afectează în mod deosebit păsările domestice şi sălbatice, precum şi câteva specii de mamifere, dintre cele mai expuse fiind ecvideele şi oamenii.

Ca urmare a faptului că este o boală comună omului şi ani-malelor, infecţia cu virusul West Nile este încadrată în grupul zoonozelor. Implicarea unui vi-rus în transmiterea bolii la om a

fost demonstrată în anul 1937, în districtul West Nile din Ugan-da (Africa), în urma testării unor probe de sânge recoltate de la o pacientă, care prezenta sin-drom febril.

La animale, boala a fost diagnosticată pentru prima dată în 1956, în Egipt, la cai. Este important de remarcat situaţia întâlnită în America de Nord, unde virusul a fost semnalat pentru prima dată în 1999, în prezent boala întâlnindu-se pe întreg continentul nord ameri-can (termenul folosit în acest caz fiind de boală endemică - permanentă într-un anumit teritoriu). În anul 1996, România s-a confruntat cu cea mai mare epidemie de meningită West Nile din Europa. Începând cu

anul 1997, autorităţile sanitare au implementat un sistem de su-praveghere a acestei infecţii, ast-fel că toate cazurile de meningită sunt monitorizate de medici.

Virusul West Nile se transmite la animale şi om prin înţepătura de ţânţar. Condiţia pentru ca un ţânţar să devină vector este ca acesta să se hrănească cu sânge provenit de la un animal infectat, deoarece virusul, în faza de în-

West Nile virus in birds and horsesIn Europe, in the last few decades, have been reported increasingly more cases of disease produced by contact with viruses considered characteristic to other continents (Africa, Asia), responsible for transmitting them being the parasites such as mosquitoes or ticks. Part of this category of "exotic" diseases is also West Nile virus.

Ca urmare a faptului că este o boală comună omului şi animalelor, infecţia cu virusul West Nile este încadrată în grupul zoonozelor.

REPERE

Având în vedere că boala se transmite prin înţepăturile de ţânţari, măsurile de prevenire a bolii la animale vor fi axate pe eliminarea condiţiilor propice de dezvoltare a vectorului:l schimbarea regulată a apei folosite pentru

adăpare;l acoperirea adăpătorilor pe durata zilei (dacă

animalele sunt folosite la muncă sau sunt la păşunat), dar şi pe timpul nopţii, după adăpare;

l îndepărtarea acumulărilor de apă temporare din interiorul sau din jurul fermei/casei (rezul-tate în urma ploilor de vară).

Pentru prevenirea transmiterii bolii la om,

măsurile obişnuite de îndepărtare a ţânţarilor din interiorul locuinţelor se dovedesc a fi cele mai eficiente:lmontarea plaselor de ţânţari la ferestre;l utilizarea substanţelor chimice repelente,

disponibile în comerţ;l folosirea pantalonilor lungi şi a hainelor cu

mânecă lungă, după lăsarea serii.


ceput a bolii, se regăseşte în sis-temul circulator. Odată pătruns în sistemul digestiv, virusul va fi multiplicat de celule, localizân-du-se, în final, în glandele sali-vare ale ţânţarului.

În acest stadiu, vectorul devine capabil de a transmite boala, dacă se va hrăni pe un animal receptiv (sensibil) sănătos. Din cercetările efectuate până în prezent, s-a constatat că păsările sunt singurele ani-male în sângele cărora virusul se găseşte în cantităţi suficient de mari, pentru ca ţânţarul să se infecteze. Sângele cailor şi al omului reprezintă, de ase-menea, un mediu propice pen-tru multiplicarea agentului infecţios, însă cantitatea de vi-rus circulantă nu este suficient de mare şi astfel, prin hrănire, ţânţarul nu se infectează.

Boala este astfel menţinută în natură, prin repetarea unui ci-clu de contaminări reciproce în-tre ţânţar şi diversele specii de păsări domestice şi sălbatice, aflate pe teritoriul unei localităţi sau a unui judeţ. Ocazional, când în ciclu intervin ţânţari care se pot hrăni atât din păsări, cât şi din mamifere, pot apărea cazuri de îmbolnăvire la om sau la cai. Trebuie menţionat faptul că păsările migratoare au un rol determinant în introducerea bolii pe teritorii unde nu a mai fost semnalată.

Simptomatologie, reacţii, mijloace de prevenire

Virusul are afinitatea pentru celulele nervoase din creier, măduva spinării, nervi etc. Manifestările clinice diferă la om faţă de animale. La cai, boa-la evoluează, în general, asimp-tomatic. Totuşi, aproximativ 1 din 10 cai infectaţi pot prezenta semne care demonstrează afectarea funcţiilor măduvei

spinării şi a creierului: pierderi de echilibru, instabilitate, pa-reze, paralizii, abatere care alternează cu accese de agresi-vitate, reacţie exagerată la zgo-mote, lumină, etc. Mortalitatea poate ajunge până la 40-60% din caii afectaţi.

Păsările reacţionează varia-bil la infecţia West Nile. Unele specii nu prezintă niciun semn caracteristic, pe când altele manifestă variate simptome, cum ar fi: abatere, scăderi în greutate, pene zbârlite, inca-pacitate de a zbura, capul lăsat pe spate, tulburări de echilibru în mers, mişcări de "pedalare" ale picioarelor. În mod obişnuit, moartea survine la 25-40% din păsări, în 24 de ore de la apariţia semnelor nervoase. Din punct de vedere economic, până în prezent, în România, infecţia cu virusul West Nile nu a avut un impact deosebit asupra efectivelor de animale, tocmai datorită rezistenţei nat-urale faţă de această infecţie a cailor şi a păsărilor din ordinul Anseriformes şi Galliformes (păsări de curte). Luând în considerare potenţialul pericol pe care îl reprezintă această boală pentru om, devine foarte importantă monitorizarea stării de sănătate a animalelor, ac-tivitate în care ar trebui să se implice (alături de autorităţile veterinare) şi persoanele fizice sau juridice care au în propri-etate cai sau păsări.

În acest sens, în legislaţia sanitară veterinară referitoare la programele naţionale de su-praveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la ani-male se prevede responsabili-tatea proprietarului de a anunţa medicul veterinar zonal, atunci când animalele din propri-etate (cai sau păsări) prezintă simptome care ar putea sugera infecţia cu virusul West Nile.


FERMA / TEHNOLOGIE

Ioan Şerbănescu

Principii tehnologicede construire a halelor de păsări

Generalităţi impuse deasigurarea condiţiilor minime

Alegerea amplasamentului pentru sistemele de adăpost trebuie să se facă cu atenţie, deoarece orice decizie eronată duce la cheltuieli suplimentare. Fără excepţie, halele desti-nate creşterii păsărilor trebuie prevăzute cu termoizolaţie, iar construcţia trebuie să fie etanşă, în special la îmbinarea dintre elemente, pentru a per-mite funcţionarea ventilaţiei mecanice, care asigură elimina-rea aerului viciat din adăpost. În cele mai multe cazuri, se utilizează sisteme de ventilaţie prin presiune negativă. Ca şi poziţionare, latura cea mai mică a construcţiei trebuie situată pe direcţie vânturilor predomi-nante, în funcţie de regiune.

Pentru a expune clădirea cât mai puţin la curenţii de aer şi a menţine un mediu curat este necesară realizarea perdelelor de protecţie, prin plantarea de pomi. Atunci când adăpostul este populat cu păsări, tempe-ratura interioară este ridicată, iar aerul proaspăt introdus poate fi uneori considerabil mai rece; de aceea este important să existe posibilitatea de a con-

trola mişcarea aerului în interi-or. În caz contrar, aşternutul se deteriorează şi este imposibil să se creeze un microclimat optim. Asigurarea condiţiilor de igienă a construcţiei implică facilitarea prin proiect a curăţării, după fie-care lot şi înaintea populării. În hală, pardoseala trebuie să aibă o pantă de 1-2%, orientată către canalele de scurgere, ampla-sate de-a lungul axei longitudi-nale a construcţiei, la distanţe de 10-15 m între ele. În toate camerele-tampon, este necesar să existe, pe lângă instalaţiile sanitare, canale de scurgere. Apa reziduală menajeră poate fi preluată de sistemul de ca-nalizare (dacă există). Este in-dicat ca reziduurile rezultate din procesul de producţie (ex. apa uzată) să fie drenate către un rezervor fără evacuare.

Panoul electric, inclusiv întrerupătoarele de circuit, precum şi computerul, impri-manta fermei etc. sunt am-plasate în camerele tampon, lângă fereastra de inspecţie. Generatorul de rezervă poate fi amplasat în camera boileru-lui. Construcţia unui adăpost avicol trebuie să asigure o temperatură de 18-20 grade Celsius, o umiditate relativă a

aerului situată sub nivelul de 70-80% şi o intensitate minimă a luminii de 75 lucşi. Camerele tehnice conţin dispozitivele de control şi măsurare, precum şi instrumentele de bază pen-tru întreţinerea instalaţiilor, in-cluzând în special:- sistemul de control pentru

ventilaţie, încălzire şi răcire;- sistemul de control al

iluminatului;- sistemele de cântărire şi

distribuţie a furajelor; - sistemul de măsurare şi control

a apei furnizate;- un ansamblu de relee şi

microprocesoare conectat la un computer care controlează parametrii şi înregistrează datele;

- spaţiu pentru păstrarea produselor chimice, farmaceutice şi dezinfectanţilor etc. (se aplică doar micilor ferme).

Biosecuritatea adăpostului

Biosecuritatea se referă la to-talitatea normelor, tehnicilor şi măsurilor organizatorice de pre-venire şi combatere a bolilor în cadrul fermelor avicole. Preve-nirea ia în considerare condiţiile tehnologice, comportamen-tul uman şi igiena. O atenţie

Technological principles for building poultry housingIn Romania, there is required careful attention for adapting poultry breeding and exploitation systems in accordance with European Union requirements. At the same time, there must be protected, wherever possible, the characteristics of poultry exploitation, which represent competitive advantages in terms of product quality and environmental impact. In the development phase of new solutions, it is important to make as many efforts to promote environmentally friendly production systems and for animal welfare. Achievable goals.

În România, se impune o atenţie deosebită adaptării sistemelor de creştere şi exploatare a păsărilor la cerinţele Uniunii Europene. În acelaşi timp, trebuie protejate, ori de câte ori este posibil, acele caracteristici ale exploatării păsărilor, care reprezintă avantaje competitive în termeni de calitate a produselor şi impact asupra mediului înconjurător. În faza dezvoltării de soluţii noi, este important să se depună cât mai multe eforturi în vederea promovării sistemelor de producţie prietenoase pentru mediul înconjurător şi pentru bunăstarea animalelor. Obiective realizabile.


deosebită trebuie acordată dinspre şi în adăpostul pentru păsări. Fiecare adăpost trebuie privit ca o entitate de sine stătătoare, să aibă propria in-trare şi propriile spaţii tampon. Procedurile zilnice de acces în adăpost - intrare şi ieşire - sunt foarte importante şi trebuie apli-cate de fiecare dată. Se recomandă ca adăpostul să fie prevăzut cu două intrări, pentru a respecta "principiul unidirecţional". O in-trare este folosită pentru intro-ducerea materialelor noi, a puilor de o zi, puicuţelor etc. cealaltă intrare este destinată livrării păsărilor pentru sacrificare, evacuării dejecţiilor etc. Cami-oanele de la abator, de la fabrica de nutreţ combinat şi centrele de împachetare a ouălor constituie factori de risc. Este recomandat ca silozul pentru furaje să aibă o construcţie închisă şi să fie am-plasat în afara adăpostului. Even-tualele furaje risipite lângă siloz vor fi îndepărtate imediat, pentru a nu atrage păsările sălbatice şi rozătoarele. De asemenea, containerele destinate păsărilor moarte se amplasează cât mai departe de hala pentru păsări.

Padocul este considerat zonă igienizată. În consecinţă, acesta trebuie împrejmuit pentru a nu permite accesul animalelor sălbatice, câinilor şi persoane-lor neautorizate. Pentru limi-tarea, pe cât posibil, a bolilor contagioase dintr-o fermă, este recomandată aplicarea, la cel puţin un nivel de adăpost, prin-cipului "totul plin, totul gol". De preferat ca acest principiu să fie aplicat la nivelul întregii ferme, ceea ce impune înlo-cuirea întregii populaţii avicole. Curăţarea şi dezinfectarea temeinică în perioada dintre două populări este esenţială. De aceea, este necesar ca ac-tivitatea de curăţare să fie avută în vedere încă din faza de proiectare a adăpostului:

suprafeţe uşor de curăţat, un sistem de drenare eficient şi platforme în afara construcţiei. Din punct de vedere funcţional, se delimitează două zone dis-tincte în cadrul fermei: zona administrativă şi zona de producţie. Delimitarea celor două zone se realizează cu ajutorul unui gard. Trecerea în zona de producţie se realizează numai prin filtrul sanitar. Pen-tru efectivele mici de păsări, filtrul sanitar se amplasează la intrarea în adăpost.

Oamenii reprezintă vectorul cel mai frecvent pentru transmit-erea agenţilor patogeni. Tocmai de aceea, personalul angajat se deplasează de la o fermă sau alta doar dacă e necesar şi nu-mai trecând prin filtrul sanitar existent. În mod obligatoriu, la toate intrările din perimetrul fermei, halelor de producţie etc. trebuie să existe dezinfectoare pentru încălţăminte. Dezin-fectoarele pentru încălţăminte sunt tăviţe din diferite mate-riale, în care se introduce un material absorbant (rumeguş, burete, resturi textile) şi o soluţie decontaminantă.

Creşterea puilor de carneîn sistem intensiv

Înainte de înfiinţarea unei exploataţii, este necesar să se aibă în vedere următoarele

aspecte: situaţia financiară, posibilităţile de achiziţie a ma-teriilor prime şi caracteristicile pieţei de desfacere. Acest tip de adăposturi trebuie să în-deplinească următoarele cerin-ţe principale:

- satisfacerea unor condiţii impuse de procesul biologic specific populaţiilor avicole;

- realizarea unor condiţii de mi-croclimat, specifice activităţii de creştere şi exploatare a păsărilor;

- rezistenţă în timp a construcţiei, posibilitatea de readaptare a profilului pentru care a fost concepută clădirea;

- costuri de construcţie cât mai mici.

Aceste construcţii sunt con-cepute în funcţie de producţia urmărită, soluţia tehnologică referitoare la sistemele de întreţinere, sistemul de furajare şi adăpare, evacuarea dejecţiilor, gradul de mecanizare şi automa-tizare a proceselor de producţie. Analizând aceste date, se sta-bilesc datele pentru proiectarea halelor de producţie: spaţiile destinate păsărilor, camerele tampon, organizarea interioară a adăpostului, condiţiile de adăpare şi furajare.

De asemenea, se stabilesc par-ametri geometrici corespun-

zători construcţiei: deschideri, înălţimi, condiţii higrometrice ale elementelor de închidere (acoperiş, pereţi, pardoseală) precum şi sistemul de execuţie. Acesta rezultă din analiza tu-turor caracteristicilor prezen-tate anterior, pe care trebuie să le îndeplinească halele de producţie. Pentru construcţia adăpostului, se pot utiliza ma-teriale precum lemnul, zidăria portantă, betonul armat mon-olit, prefabricatele din beton armat, metalele etc. Alegerea materialelor este influenţată îndeosebi de parametrii dimen-sionali, de condiţiile de execuţie, cât şi de preţul acestora.

Construcţia unui adăpost avicol trebuie să asigure o temperatură de 18-20 grade Celsius, o umiditate relativă a aerului situată sub nivelul de 70-80% şi o intensitate minimă a luminii de 75 lucşi.

REPERE


AFACERE / MATERII PRIME

Prof. univ. dr. ing. Maria TurtoiUniversitatea Dunărea de Jos din Galaţi

EnzimeEnzimele sunt proteine specializate în cataliza reacţiilor biologice. Ele se numără printre cele mai remarcabile biomolecule cunoscute datorită specificității şi puterii lor catalitice extraordinare. La fabricarea produselor din carne se folosesc enzime care imită procesele anabolice şi catabolice naturale din carne. Acestea sunt enzime exogene de frăgezire: papaina, bromelina, ficina, actinidina şi proteaze fungice sau bacteriene, enzime de reconstrucţie: transglutaminaza şi tirozinaza, enzime producătoare de arome.

Enzimele, componente"ascunse" în aproapeorice aliment

Enzimele sunt substanţe bio-chimice complexe de natură organică, proteine coloidale solubile sau macromolecule complexe alcătuite din proteine şi cofactori enzimatici nepro-teici. Sunt produse de plante, animale şi microorganisme. Ele sunt dotate cu activitate

catalitică manifestată în reacţii biochimice specifice. În ge-neral, enzimele accelerează o reacţie între diferite substanţe, în sisteme biologice, fără a se consuma în timpul procesului.

Denumirea lor provine din limba greacă: "en zima = în levură", dată de Kuhne (1878) datorită faptului că prima dată enzimele au fost extrase din drojdii. En-zimele sunt caracterizate prin

două proprietăţi remarcabile:- specificitate de acţiune, con-

form căreia numai unele sub-straturi sunt atacate, având loc doar un singur tip de reacţie, fără reacţii şi produse secundare;

- putere catalitică deosebită manifestată în soluţii apoase, la pH biologic şi temperatură moderată, în contrast evi-dent cu fragilitatea lor şi cu condiţiile extreme, necesare

Enzymes used for meat products processingEnzymes are proteins which are specialized in the catalysis of biological reactions. They are among the most remarkable biomolecules known through their specificity and amazing catalytic power. Meat products manufacture uses enzymes that mimic the natural anabolic and catabolic processes of meat. These are exogenous tenderizing enzymes such as papain, bromelain, ficin, actinidine and proteases with fungal or bacterial origin, cross-linking enzymes such as transglutaminase and tyrosinase, flavour producing enzymes.

utilizate la fabricarea produselor din carne


AFACERE / SIGURANÞA ALIMENTARÃ

Papaina (CE 3.4.22.2) este o enzimă prezentă în frunzele, latexul, rădăcinile şi fructul plantei papaya (Carica papaya) şi papaya de munte (Vasconcellea cundinamarcensis) care catalizează scind-area proteinelor prin hidroliză (adiţia unei molecule de apă). Pa-paina are o acţiune nespecifică şi acţionează asupra proteinelor native, peptidelor şi polipeptidelor eliberând aminoacizi. Dome-niul optim de acţiune este slab neutru, neutru sau slab acid, în funcţie de natura substratului. (Esti et al., 2013 - Food and Bio-products Processing, 91-4: 595-598).

Bromelina este extrasă din diferite părţi ale plantei ananas, îndeosebi din tulpină (CE 3.4.22.32) şi fruct (CE 3.4.22.33). Această enzimă a fost folosit de multă vreme în medicina populară şi recent în medicina modernă datorită efectelor antiinflamatoare şi antiparazitice. Este activată de compuşii sulfhidrilici, iar pH-ul optim este 6,0-7,0. Este utilizată pentru frăgezirea cărnii, îndeosebi a celei de vită, fiind comercializată sub formă pulverulentă pentru a fi adăugată în marinată sau presărată pe carnea crudă. Enzima pătrunde în carne şi acţionează asupra lanţurilor peptidice scindându-le, iar car-nea devine mai fragedă. Enzima este termolabilă astfel că este distrusă în timpul tratamentului termic. De asemenea, nu trebuie folosită în compoziţia preparatelor care conţin gelatină întrucât aceasta va fi denaturată. (Chaurasiya & Hebbar, 2013 - Separation and Purification Technology, 111: 90-97).

Ficina (CE 3.4.22.3) este extrasă din latexul smochinelor produse de Ficus carica, F. religiosa, F. benghalensis sau F. macrophylla şi este folosită frecvent pentru diferenţierea multor antigene sanguine. Este recunoscută pentru acţiunea antioxidantă şi antihelmintică. Deşi similară papainei şi bro-melinei, ficina este ceva mai puţin disponibilă comercial ca preparat enzimatic pentru frăgezirea cărnii. (Boland, 2013 - Advances in Food and Nutrition Research, 68: 59-80).

Actinidina (CE 3.4.22.14) este izolată din kiwi (Actinidia chin-ensis), dar şi din alte fructe precum mango, banane, ananas şi papaya. Este recunoscută ca alergen şi acţiunea de frăgezire a cărnii. Studii recente, efectuate in vitro, au demonstrat rolul ac-tinidinei în îmbunătăţirea digestiei proteinelor din soia, carne şi lapte (Kaur et al., 2010, Journal of Agricultural Chemistry, 58: 5074-5080). Enzimele de reticulare sau reconstrucţie utilizate la prelucrarea cărnii sunt transglutaminaza şi tirozinaza.

Transglutaminaza (CE 2.3.2.13) este o aciltransferază implicată în crearea unor legături covalente încrucişate (cross-linking) în substraturile proteice, între o grupare amino liberă dintr-o proteină sau o peptidă terminată cu lizină şi o grupare acil de la capătul unei proteine sau peptide terminată cu glutamină, cu eliberarea unei molecule de amoniac. Legăturile catalizate de transglutaminază prezintă rezistenţă mare la degradarea proteolitică. (Zeeb et al., 2013 - Food Research International, 54-2: 1712-1721).

Tirozinaza (CE 1.14.18.1), oxidază ce conţine cupru, este prezentă în ţesuturile plantelor şi animalelor în care catalizează producerea melaninei şi a altor pigmenţi prin oxidarea tirozi-

nei. Tirozinaza izolată dintr-o cultură de mucegai Trichoderma reesei este mai eficientă decât tirozinaza obţinută din ciuperca Agaricus bisporus atât la reticularea proteinelor, cât şi la în-corporarea dihidroxifenilalaninei într-un substrat proteic. Ti-rozinaza obţinută din A. bisporus este înclinată spre oxidarea substraturilor cu masă moleculară mică şi care conţin tirozină (Lantto et al., Journal of Agricultural Food Chemistry, 55-4: 1248-1255; Ren et al., 2013 - BMC Biotechnology, 13:18).

adesea accelerării reacţiilor chimice în laborator.

Enzimele au utilizări nume-roase în industria alimentară. Multe procese enzimatice pre-cum fermentarea mustului de struguri sau a mustului de malţ, dospirea aluatului, acidifi-erea laptelui sunt cunoscute din vremuri străvechi. În plante, en-zimele se găsesc în concentraţii mari în seminţe, în boabele de cereale germinate şi negermi-nate, în fructe, rădăcini, sevă, frunze sau tulpini. În animale, enzimele se găsesc în toate celulele, însă anumite enzime sunt localizate în concentraţii mai mari în organe precum fica-tul, rinichii, inima sau în muşchi. Animalele au însă şi organe şi ţesuturi specializate în produc-erea unor enzime, aşa cum sunt glandele salivare (ptialină sau amilază salivară, lipază salivară, lizozim, kallikrenină), mucoasa stomacului (pepsină), pancrea-

sul (amilază pancreatică, lipază pancreatică, colesterolază şi enzime proteolitice: tripsina, chimotripsina, carboxipepti-daza, colagenaza, elastaza) sau mucoasa intestinală (pro-teaze, polinucleotidaze, lactază, maltază, sucrază, peptidază, lipază intestinală, lecitinază, fosfatază, enterokinază).

Enzime exogene folositela prelucrarea cărnii

Enzimele folosite în indus-tria cărnii sunt grupate în următoarele categorii: enzime de frăgezire, enzime de reticu-lare (adeziune, legături noi, tex-turare), enzime producătoare de arome şi enzime folosite pentru utilizarea subproduselor (de exemplu tăbăcire).

Enzimele de frăgezire provin, în general, din plante, fungi sau bac-terii. Multe enzime de frăgezire sunt folosite de multă vreme pen-

tru capacitatea lor de a face mai gustoasă carnea tare, în special în cazul cărnii de calitate medie obţinută de la animale mai bătrâne sau producătoare de lapte. Ace-stea sunt proteaze şi sunt dis-ponibile comercial de la furnizori diferiţi, sub denumiri comerciale variate, unele fiind combinaţii de enzime pentru care este dificil sau chiar imposibil să se deter-mine activitatea enzimatică reală. Enzimele de frăgezire din plante sunt: papaina, bromelina, ficina şi actinidina. Toate aparţin unui grup de enzime denumite tiol, cistein sau sulfhidril proteaze de-oarece conţin un rest de cisteină în situsul activ. Sunt similare cu enzimele găsite în mod natu-ral în carne (calpaina, catepsina şi unele caspase). Enzimele de frăgezire din microorganisme sunt proteaze obţinute prin cul-tivarea Aspergillus oryzae şi A. niger, proteaze derivate din Bacil-lus subtilis şi proteaze produse de B. subtilis var. amyloliquefaciens.

Enzimele de frăgezire din plante sunt: papaina, bromelina, ficina şi actinidina. Toate aparţin unui grup de enzime denumite tiol, cistein sau sulfhidril proteaze de-oarece conţin un rest de cisteină în situsul activ.

REPEREREPERE

AFACERE / PRODUSE DIN CARNE

Aura Alexa Ioan

Prosciutto di Parma,o capodoperă a tradiţieiSecretul Prosciutto sau al şuncii de Parma începe cu o selecţie atentă şi corectă a porcilor. Porcii Parma trebuie să fie crescuţi special – în general rasele Marele Alb şi Duroc Landrance – cât şi rasele crescute la fermele autorizate, situate în regiunile din centrul-nordul Italiei. Dieta porcilor este şi ea foarte importantă: este un amestec special reglementat din cereale şi zer de Parmigiano Reggiano, pentru a asigura greutatea unui porc mare, cu o creştere moderată zi de zi. Prin lege, porcii trebuie să aibă cel puţin 9 luni şi să cântărească cel puţin 140 kg în momentul sacrificării. Produs în zeci de varietăţi regionale, jambonul uscat italian cel mai apreciat se găseşte în nordul ţării, în regiunea nordică Emilia-Romagna, în jurul oraşului Parma.

Prosciutto di Parma, a masterpiece of traditionThe secret of Prosciutto or Parma ham begins with a careful and proper selection of pigs. Parma pigs should be special raised - generally breeds such as “The Big White” and “Duroc Landrance” – as well as breeds reared in approved farms, located in the regions of north-central Italy. The pigs’ diet is also very important: it is a special approved blend of grains and Parmigiano Reggiano whey, to ensure the weight of a big pig, with a moderate growth day by day. By law, the pigs must have at least nine months and weigh at least 140 kg at slaughter. Produced in dozens of regional varieties, the most appreciated Italian dry ham is in the north of the country, in the Nordic region of Emilia-Romagna, around the city of Parma.

Calitatea porcilor,certificată de un specialist

Uniunea Europeană a creat de-numirea protejată de origine protejată, DOP (Denominazi-one di Origine Protetta - De-numire de Origine Protejată), pentru a proteja numele regi-unilor şi a produselor lor agri-cole. În cadrul acestei politici, numai produselor fabricate în această regiune li se permite să aibă această denumire.

Cele două soiuri mai populare de prosciutto protejate de DOP sunt Prosciutto di Parma şi Prosciutto di San Daniele. Pros-ciutto di Parma se face în Par-ma Italia, aceeaşi regiune bine cunoscută pentru parmezan. Prosciutto di San Daniele vine de la San Daniele del Friuli din Italia şi este cunoscut pentru că are gust uşor dulce şi are culoarea mai închisă. Aparent, prosciutto este uşor de pre-parat: nu e nevoie decât de car-ne de porc, sare, mirodenii, aer proaspăt, soare şi, o grămadă de timp. Primul pas este obţinerea

cărnii necesare: un porc de mi-nimum 150 de kilograme este tăiat şi lăsat să stea într-o încăpere răcoroasă timp de o zi, până când temperatura cărnii atinge un nivel optim pentru a fi tranşată. Apoi este îndepărtată pielea şi grăsimea de pe picio-arele ce urmează să devină pro-sciutto. În timpul acestui proces, se pierde aproape un sfert din greutatea iniţială, fiind păstrate doar cele mai bune părţi.

După ce calitatea materiei prime a fost certificată de un specialist, urmează prima fază de sărare: carnea este acoperită cu sare umedă şi uscată, iar apoi este lăsată timp de o săptămână într-o cameră cu o

temperatură scăzută, între 1 şi 4

grade Celsius, şi un nivel ridi-cat de umiditate, de aproximativ 80%. Şapte zile mai târziu, car-nea este curăţată de prima sare şi apoi reacoperită cu un strat mult mai fin, în care va sta timp de 18 zile. Procesul de sărare îndepărtează resturile de sânge şi de umiditate şi face un mediu impropriu pentru bacterii. După procesul de sărare, sarea este spălată de pe carne, aceasta lăsându-se să se usuce timp de 18 luni.

Procesul de preparare:de la 9 luni, la doi ani!

Întregul proces de a face pros-ciutto poate dura de la nouă

Fără să o guste, specialiştii îşi pot da seama dacă mai e nevoie de alt pas pentru a garanta că produsul va întruni toate stan dardele cerute de numelePros ciutto di Parma.

REPERE


luni, la doi ani. În acest timp, jambonul absoarbe încet sarea şi pierde o parte din umidi-tate, reducându-şi greutatea cu până la 4%, iar în final, cu până la 30%. Înainte de a fi condimentată, şunca este

mutată din nou, într-o încăpere specială, aerisită, unde petrece încă trei luni pentru a pierde şi apa rămasă. Responsabil cu us-carea uniformă a cărnii este un vânt local, cunoscut sub numele de "il marino", care dă o textură specială cărnii. În urma aces-tui proces, şunca pierde încă o zecime din greutate. Atunci când este suficient de uscată, este acoperită cu un amestec de grăsime de porc, sare, piper şi, uneori, orez măcinat.

În lume sunt doar 164 de producători autorizaţi

La şapte luni de la începutul procesului de fabricaţie, car-nea este mutată într-o pivniţă, unde este condimentată supli-mentar şi verificată pentru a fi în parametrii impuşi de reţeta originală. Pentru a confirma acest lucru, mai mulţi experţi înţeapă carnea cu un ac făcut din os de cal, care absoarbe extrem de rapid mirosurile şi aromele.

Fără să o guste, specialiştii îşi pot da seama dacă mai e nevoie de alt pas pentru a garanta că produsul va întruni toate stan-

dardele cerute de numele Pros-ciutto di Parma.

După încă un an petrecut în pivniţa special amenajată, şunca este verificată de inspectori de la Istituto Parma Qualita, care

pun un sigiliu de autenticitate pe fiecare bucată de prosciutto. Ca în fiecare etapă de producţie, pre-felierea şi ambalarea şuncii de Parma poate fi efectuată doar în regiunea Parma, sub privirea vigilentă a inspectorilor IPQ (Is-tituto Parma Qualita) şi astfel se garantează, felie cu felie, acest produs de calitate superioară. Garanţia de consum este simbolizată de Ducal Crown, logo-ul care poate fi găsit în triunghiul negru, pe partea din faţă a tuturor pachetelor auten-tice. Producătorul este liber din acest moment să marcheze produsul cu un fier înroşit în foc şi să îl scoată la vânzare.

Fiind un produs regional pro-tejat de legea internaţională şi de cea italiană, Prosciutto di Parma este fabricat doar de 164 de producători. Niciun alt producător, italian sau din altă parte a lumii, nu are voie să folosească denumirea pentru un alt produs, dar imitaţiile sunt în floare. De pildă, în Statele Unite, preţul unui prosciutto "made in SUA" este de 13 dolari pentru un kilogram, în timp ce Prosciutto de Parma se vinde la 30 dolari pentru un kilogram.


AFACERE / INOVAŢIE


Pornind de la noţiunea de dezvoltare durabilă, inovarea în prelucrarea cărnii de pasăre este considerată durabilă dacă modificările tehnologice şi sociale sunt durabile atât din punct de vedere al mediului (conservarea mediului, reducerea impactului asupra mediului şi protejarea mediului natural), cât şi din punct de vedere economic (susţinerea creşterii economice), respectiv social (îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a calităţii locurilor de muncă).

Elementele uneiinovări durabile

Pentru ca inovarea să fie durabilă, ea trebuie să includă trei elemente importante: eco-nomia, mediul înconjurător şi societatea. Astfel, dezvoltarea inovărilor durabile trebuie să

aibă în vedere următoarele ele-mente:- eficienţa tehnologică şi

energetică, standardizarea produselor şi siguranţa ali-mentelor

- legislaţia UE şi naţională în domeniul mediului, strategiile şi politicile referitoare la dez-

voltare durabilă, bunăstarea animalelor şi siguranţa alimentelor;

- dorinţa de dezvoltare a producătorilor prin creşterea cotei de piaţă, explorarea unor pieţe noi, răspunsul la feedback-ul consumato-rilor şi reducerea costurilor

Inovation and sustenability in poultry processingBased on the concept of sustainable development, the innovation of poultry processing is considered sustainable if the technological and social changes are sustainable either from the point of view of the environment (environment conservation, reduced environmental impact and natural environmental protection), or from the point of view of economy (support the economic growth) and social (quality of life and quality of jobs).

Inovare și durabilitateîn prelucrarea cărnii de pasăre


angajaţilor;- preocupările societăţii legate de

mediu, ambalaje, deşeurile ge-nerate şi probleme de sănătate.

Tehnologia

O trăsătură remarcabilă a lanţului de aprovizionare cu pui este standardizarea mărimii puilor la sacrificare. În medie, un pui este crescut la 2,25 kg, valoare standard instaurată de 30 de ani. Uneori, mărimea şi vârsta puilor la sacrificare variază, de-pinzând de utilizarea finală sau calea de distribuţie. De exemplu, cei mai mulţi pui vânduţi în su-permarket sunt sacrificaţi la 42 de zile şi o masă medie de 2,2 kg. În perioada Crăciunului şi cu alte ocazii se vând pui întregi mai mari. Puii mai mari sunt hrăniţi mai mult timp, prin urmare vor fi mai scumpi. Restaurantele fast-food au nevoie de pui de 1,75 kg care sunt sacrificaţi la 38 de zile. Există trei factori interdependenţi care au legătură cu standardizarea mărimii puilor. Primul factor se referă la presiu-nea exercitată de supermarket-uri asupra furnizorilor pentru a produce produse care să se potrivească cu dimensiunile ambalajelor şi cu spaţiile de pe rafturi. Această presiune nu este întotdeauna justificată întrucât ambalajele pot fi adaptate la mărimea şi masa produselor, iar dispunerea pe rafturi şi spaţiul alocat unui anumit tip de produs poate fi adaptată.

Al doilea factor are în ve-dere mecanizarea completă a sacrificării şi a etapelor pro-cesului de prelucrare, ceea ce necesită standardizarea pro-duselor pe linie. Mecaniza-rea este însă posibilă până la un punct, în funcţie de natura păsărilor prelucrate. Astfel, parametri de lucru şi chiar di-mensiunile unor părţi compo-nente ale utilajelor din fluxul tehnologic sunt diferite dacă se prelucrează, de exemplu, prepeliţe, curcani sau struţi.

Al treilea factor este reprezen-tat de un raport eficient în-tre hrană şi masa păsărilor, raport stabilit de crescătorii de păsări, în primul rând, dar şi de ceilalţi participanţi în lanţul de aprovizionare (abatoare de păsări, linii de prelucrare, dis-tribuitori, intermediari, unităţi de desfacere etc.). Acest factor reprezintă "transformarea hra-nei în carne comestibilă", iar faptul că mărimea păsărilor de-pinde de raportul hrană / masa păsărilor, fiind dirijată de preţ, determină rămânerea cărnii de pasăre în categoria carne ieftină.

Reglementările legislative

În prezent, în ţările membre UE, deci şi în România, există două niveluri de reglementări legislative referitoare la lanţul de aprovizionare cu alimente: cel european şi cel românesc. La nivelul Uniunii Europene există numeroase reglementări legislative, de exemplu Regula-mentul nr. 1151 din 12.11.2012 asupra calităţii schemelor pen-tru produse agricole şi alimente. În România există reglementări legislative proprii, de exemplu

Legea nr. 329/2009 privind co-mercializarea produselor ali-mentare sau Ordinul 206/ 447/ 86/ 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la com-ercializarea cărnii de pasare, cu modificările ulterioare (cu excepţia prevederilor aco-perite de R 1234/2007) şi reglementările UE, de exemplu Regulamentul (CE) nr. 543/2008 de stabilire a normelor de apli-care a Regulamentului (CE) nr.1234/2007 în ceea ce priveşte standardele de comercializare a cărnii de pasăre. Referitor la dezvoltarea durabilă, există programul Comisiei Europene "Către o dezvoltare durabilă", care stabileşte abordarea europeană a contribuţiei pe care

Inovarea poate fi influenţată şi deprobleme sociale multiple precum:

l sănătate şi nutriţie, consumatorii fiind tot mai mult preocupaţi de reducerea conţinutului de sare, zahăr şi grăsimi al alimentelor;

l calitatea vieţii, în afara scopului satisfacerii funcţiei nutritive;l grija pentru protecţia şi conservarea mediului;l bunăstarea animalelor.


AFACERE / INOVAŢIE

o poate face inovarea pentru dezvoltarea durabilă (EC, 1993) şi alte acte normative, de exem-plu Strategia pentru dezvoltare durabilă şi diferite comunicări nepublicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (Official Jour-nal of the European Union), de exemplu Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 24 iulie 2009 - In-tegrarea dezvoltării durabile în politicile UE: 2009 de revizuire a Strategiei Uniunii Europene pen-tru dezvoltare durabilă (Commu-nication from the Commission to the European Parliament, the

Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions of 24 July 2009 - Mainstreaming sus-tainable development into EU policies: 2009 Review of the Eu-ropean Union Strategy for Sus-tainable Development).

În lanţul de aprovizionare cu păsări există anumite puncte în care reglementările legisla-tive pot stimula inovarea pen-tru dezvoltare durabilă sporită. Un asemenea punct este cel de gestionare a deşeurilor. La nivelul Uniunii Europene, ges-tionarea deşeurilor este tot mai problematică din cauza

spaţiului limitat de evacuare a acestora. De exemplu, Di-rectiva 1999/31/CE a Consili-ului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri are ca obiectiv prevenirea efectelor negative produse de deşeuri as-upra mediului de depozitare, ca de exemplu emisiile de metan (EC Landfill Directive 99/31/EC, OJ of the EU). Deşeurile alimentare reprezintă o parte a materialelor biodegrada-bile din depozitele de deşeuri care contribuie la emisiile de metan. Directiva 1999/31/CE poate acţiona, prin orientarea către o reducere a cantităţii de deşeuri municipale biodegrada-


bile care trebuie depozitate, ca un stimul pentru promovarea altor modalităţi de eliminare a deşeurilor alimentare. Măsurile propuse de această directivă au fost completate prin Regu-lamentul CE nr. 1774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman (Regulation EC no 1774/2002 of the Euro-pean Parliament and of the Council of 3 October 2002 laying down health rules concerning animal by-products not intend-ed for human consumption).

Cel mai recent act normativ din România referitor la deşeurile ali-mentare este Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor (Moni-torul Oficial, Partea I nr. 837 din 25.11.2011) care reglementează atribuţiile Ministerului Agricul-turii şi Dezvoltării Rurale privind gestionarea atât a deşeurilor provenite din agricultură şi din industria alimentară, cât şi a deşeurilor provenite şi din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de ca-tering ori din magazine de vân-zare cu amănuntul, compatibile cu cele provenite din unităţile de prelucrare a produselor ali-mentare. În România, în gestio-narea deşeurilor alimentare este implicată Protan, companie care continuă să lucreze, deşi a intrat în 2012 în insolvenţă, apoi în res-tructurare.

Piaţa de desfacere

Presiunea pieţei de desfacere afectează semnificativ direcţia de dezvoltare tehnologică a lanţului de aprovizionare cu alimente. În primul rând, corporaţiile de vânzare cu amănuntul sau an-gro domină întregul lanţ de aprovizionare cu alimente şi în România, la fel ca în majoritatea statelor UE şi pot influenţa sem-nificativ producătorii de alimente. Marile lanţuri de hipermarket-uri (de ex. Metro, Selgros, Carre-four etc.) şi supermarket-uri (de ex. Kaufland, Billa, Mega Image etc.) sunt organizaţii puternice şi comercializează o mare parte din producţia de carne de pasăre şi preparate din carne de pasăre, un procent destul de mare fiind vândut sub mărci proprii.

Producătorii autohtoni de ali-mente trebuie să concureze din greu pentru locul pe rafturile lanţurilor de hipermarket-uri, supermarket-uri şi magazine de proximitate. La rândul lor, ace-stea stimulează producătorii de alimente să inoveze în realizarea unor produse noi pentru a oferi consumatorilor o gamă mai largă

de produse. În al doilea rând, inovarea în industria alimentară este influenţată de creşterea con-sumului de alimente prelucrate. Astfel, în timp ce carnea de pasăre proaspătă este preferată pen-tru consumul casnic, vânzările de carne de pasăre prelucrată cresc (carne congelată, preparate din carne de pasăre).

Societatea

Societatea este tot mai mult preocupată de modul de hrănire, creştere, transportare şi sacrificare al animalelor. Au loc dezbateri care fac legătura între starea de sănătate a naţiunii şi lanţul alimentar, de exemplu între obezitate şi reţelele fast-food. În plus, publicul larg este preocupat tot mai mult de un stil de viaţă sănătos, iar carnea de pasăre este considerată tot mai mult un produs sănătos şi vânzările cresc.

Progresele în producţia mo-dernă de păsări tinere, pre-cum îmbunătăţirea raselor de pasăre, mecanizarea procese-lor de creştere şi sacrificare, provoacă îngrijorări referitoare la bunăstarea păsărilor de carne. Aceste preocupări in-clud aspecte referitoare la rata mortalităţii, afecţiuni ale siste-mului osos, inimii şi plămânilor, densitatea păsărilor în crescătorii, raţiile de hrană li-mitate, leziuni şi echimoze posi-bile, eficienţa asomării înainte de sacrificare.

UE a introdus numeroase reglementări care permit îmbunătăţirea acestor aspecte, de exemplu adaptarea spaţiilor de creştere şi a facilităţilor de transport, ceea ce implică o creştere a investiţiilor. De asemenea, sunt promovate strategii alternative noi pen-tru producţia de păsări, inclu-siv "păsări ecologice", păsări hrănite cu porumb sau păsări crescute în aer liber.

Publicul larg este preocupat tot mai mult de un stil de viaţă sănătos, iar carnea de pasăre este considerată tot mai mult un produs sănătos şi vânzările cresc.

Producătorii autohtoni de alimente trebuie să concureze din greu pentru locul pe rafturile lanţurilor de hipermarket-uri, supermarket-uri şi magazine de proximitate.

REPERE

REPERE


AFACERE / TEHNOLOGII DE PROCESARE

Ioan Şerbănescu

Abatoarele mixteIndustria cărnii a rămas în urma altor compartimente ale industriei alimentare, motivat de variaţiile biologice ale materiei prime, fapt ce a făcut dificilă, de multe ori, abatorizarea. Cu toate acestea, dezvoltarea rapidă a tehnicilor computerizate în domeniu, a senzorilor de o complexitate aparte, a facilitat procesul automatizării în industria cărnii. Având de-a face cu sacrificarea mai multor specii de animale, abatoarele mixte şi, uneori, construite pentru cantităţi mai mici de carne, cele mobile, acoperă golul lipsei utilajelor necesare sacrificării-tranşării, în imediata apropiere a fermelor.

Avangarda tehnică, urmatăde îmbunătăţirea prelucrării

Pentru a depăşi problemele leg-ate de lipsa personalului califi-cat în domeniu şi pentru a obţine rezultate mai bune de la cel existent, industria cărnii a fost supusă unei presiuni crescânde pentru automatizarea muncilor grele din sector. Presiunea a crescut îndeosebi în Europa, datorită unei creşteri a con-sumului general de carne în ul-timul deceniu şi prin creşterea presiunii în procesarea cărnii. Automatizarea profitabilă a proceselor tehnologice din in-dustria de carne necesită un anumit grad de uniformitate a materiei prime, dar nu impune

unul liniar, care să limiteze ac-tivitatea specifică în funcţie de speciile sau rasele animalelor sacrificate şi procesate. Este totuşi unul dintre motivele pen-tru care automatizarea a ajuns mult mai departe în industria de prelucrare a porcilor, găinilor şi mieilor. Tehnologizarea aba-toarelor mixte are potenţialul de a scoate produse finite, de calitate uniformă. În etapa prelucrării carcaselor de vacă, primul echipament robotic utilizat a fost cel folosit (pen-tru mamifere) la secţionarea unei carcase complete în două jumătăţi egale. Mai mulţi fabricanţi produc în prezent echipamentul, care înlocuieşte îndeosebi etapele manuale

Tehnologizarea abatoarelor mixte are

potenţialul de a scoate produse finite, de calitate uniformă.

Mixed slaughterhousesMeat industry has remained behind other parts of the food industry, motivated by biological variations of the raw material, which made slaughtering often difficult. However, the rapid development of computer techniques in this field, of special complex sensors has facilitated automation process in the meat industry. Having to do with the slaughter of several species of animals, the mixed slaughterhouses, and sometimes built for smaller amounts of meat, the mobile slaughterhouses cover the gap of lack of equipment needed for slaughter- cutting, close to the farms.

REPERE

Automatizarea presupune investiţii mari. Un timp recuperabil al acestei investiţii devine rezonabil doar în unităţile cu volum productiv care depăşeşte media.

REPERE


grele. Totuşi, performanţa e chi pamentului nu este încă satisfăcătoare din punct de vedere al acurateţei coloanei vertebrale şi a problemelor de igienă, care apar datorită depozitării prafului de oase şi a altor particule, pe suprafeţele comestibile ale carcasei.

Echipamentele semiauto-mate pentru sortarea car-caselor de carne de vacă sunt

1. Amplasarea se face în afara zonelor de locuit a oraşelor, în apropierea cursurilor de apă, la ieşirea din localitate. Direcţia principală de bătaie a vântului nu trebuie să transmită mirosul peste zonele locuite.

2. Să fie asigurat accesul către căile de comunicaţie (şosele, căi ferate, porturi).

3. Să asigure existenţa unei surse bogate de apă şi posibilităţi de canalizare pentru menţinerea continuă a curăţeniei.

4. Capacitatea unităţii să permită sacrificarea şi prelu-crarea unui număr de animale, corespunzător nevoilor de consum a populaţiei, pe o perspectivă temporală de 50 de ani.

5. Diferitele construcţii şi anexe trebuie să asigure o legătură organică fluxului tehnologic, începând cu recepţionarea delimitată a animalelor vii, până la livrarea şi ieşirea produselor din abator. Liniile şi drumurile de intrare a animalelor în baza abatorului să nu se încrucişeze cu cele de expediţie a cărnii şi produselor ieşite din abator.

l La construire şi amplasare, trebuie respectate reguli igienico-administrative stricte:

Automatizarea profitabilă a proceselor tehnologice din industria de carne necesită un anumit grad de uniformitate a materiei prime, dar nu impune unul liniar, care să limiteze activitatea specifică în funcţie de speciile sau rasele animalelor sacrificate şi procesate.

REPERE



realizate de companii din Ger-mania, Danemarca, Australia şi Canada şi sunt bazate pe analiza vizuală (VIA). Toate sunt folosite în producţia zilnică, chiar dacă unele nu au fost încă acceptate de UE. Sacrificarea, în abatoarele mix-te, a oilor şi mieilor se face prin operaţii mecanizate, care au îmbunătăţit atât eficienţa pro-cesului, cât şi igiena. Cu toate acestea, sacrificarea mieilor, berbecuţilor şi oilor nu a fost complet automatizată, liniile destinate porcinelor fiind, de cele mai multe ori, adaptate şi pentru ovine. Pe paliere distincte şi fără asocieri cu secţiile pentru mamifere, sacrificarea şi prepa-rarea automatizată a păsărilor se desfăşoară pe linii de mare viteză, păsările trebuind să aibă aceeaşi formă şi mărime. Roboţii standard au fost folosiţi şi ei în multe dintre abatoarele mixte, dar introducerea în in-dustria cărnii s-a arătat dificilă, din cauza condiţiilor dure de mediu, vitezei/rezistenţei, cos-turilor, complexităţii manipulării materialului biologic şi divizării.

Utilizarea echipamentului au-tomatic specializat a fost, prin urmare, ţelul dominant pentru abatoarele mixte. Fac excepţie roboţii standard, folosiţi în combinaţie cu tehnologii video complexe. Această asociere este utilizată îndeosebi la împa-chetarea şi paletizarea produse-lor alimentare, deoarece sunt bine modelate, fiind uşor de mâ-nuit de către roboţii tradiţionali. Automatizarea presupune însă investiţii mari. Un timp recupe-rabil al acestei investiţii devine

Abatoarele mixte sunt întreprinderi special amenajate, prevăzute cu construcţiile şi utilajele necesare sacrificării şi prelucrării animalelor din diferite specii şi rase.

REPERE

Recepţia animalelorse face în zonele amenajate special pentru primirea fiecărei specii, în vederea abatorizării exemplarelor. Fiecare spaţiu de recepţie este dotat cu cântare, grajduri pentru adăpostire temporară, cu sursă de apă, iar în cazul unei staţionări care depăşeşte 24 de ore, cu posibilitatea de hrănire a animalelor. În spaţiul de recepţie este amenajat un punct de control sanitar-veterinar, unde animalele sunt examinate, iar exemplarele suspecte sunt reţinute în spaţii speciale, pe specii.

Tăierea bovinelorse face prin încadrarea în prevederile Ordinului 144/2002 (cu adăugările şi modificările ulterioare), referitor la encefalopatiile spongiforme, pe loturi. Materialele cu risc specific (MRS) sunt colectate după controlul final sanitar-veterinar, separat de alte produse. După examenul sa nitar-veterinar, toate MRS-urile sunt puse în recipienţi închişi, însemnaţi cu dungă verde şi transportaţi în camera răcită, de unde sunt trimise pentru distrugere şi incinerare. Carcasele bovinelor cu vârsta peste 30 luni se pun sub sechestru, până la emiterea buletinelor de analiză.

Tăierea porcinelorse efectuează în conformitate cu cerinţele Ordinului 401/2002 (cu adăugările şi completările ulterioare), privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea cărnii proaspete. Prin proiect, abatoarele mixte sunt prevăzute cu spaţii suficient de mari, fiind conceput fluxul tehnologic pentru evitarea încrucişărilor. Secţiile sunt dotate cu încăperi diferite pentru "suspecte" şi "confiscate". Pentru examenul trichineloscopic este prevăzut un laborator dotat corespunzător. Cel mai frecvent, linia de tăiere pentru porcine este astfel automatizată încât să se poată tăia şi ovine, fără riscuri de contaminare.

rezonabil doar în unităţile cu volum productiv care depăşeşte media. În România, sprijinul stimulator l-a reprezentat pri-ma măsură prin care Programul SAPARD a vizat "îmbunătăţirea prelucrării şi marketing-ului pentru accesarea produselor agricole şi piscicole". S-a stabilit astfel că proiectele pentru carne şi produse din carne trebuie să îndeplinească anumite dimen-siuni. Pentru abatoarele mixte noi de bovine, porcine şi ovine s-a fundamentat iniţial o alo-care de fonduri din partea Uniu-nii Europene, condiţionată de o producţie minimă de 1.500t/an, iar pentru cele de păsări de minimum 1.250t/an. La abatoarele mixte modernizate pentru bovine, porcine şi ovine capacitatea a fost stabilită la minimum 5.000 t/an, iar pentru păsări minimum 3.000 t/an.

Amplasarea şi importanţaabatoarelor mixte

Abatoarele mixte sunt între-prinderi special amenajate, prevăzute cu construcţiile şi utilajele necesare sacrificării şi prelucrării animalelor din diferite specii şi rase. Scopul unităţilor este de a obţine în condiţii igienice, sub control sanitar-veterinar, în secţii spe-cial alocate, carnea, produsele şi subprodusele rezultate în urma tăierii. În general, sunt amplasate în centre orăşeneşti,

fiind destinate aprovizionării cu carne a populaţiei, pe o rază ce oscilează între 30 şi 50 kilometri.

Sub aspect igienic şi sanitar, se garantează salubritatea cărnii şi produselor obţinute. Rezultatul se asigură prin sacrificarea şi prelucrarea diferenţiată a spe-ciilor de animale, sub control sanitar-veterinar, efectuat de-a lungul întregului flux tehnologic.

Sub aspect economic, aba-toarele mixte oferă posibilitatea folosirii şi valorificării tuturor produselor şi subproduse-lor obţinute după sacrificare, precum: resturile de grăsime, sângele, diferite părţi ale tubu-lui digestiv, părul, coarnele, un-ghiile, penele, etc. În condiţiile sacrificării izolate şi neorgani-zate, acestea s-ar pierde sau ar rămâne inutilizabile.

Fiecare spaţiu de recepţie este dotat cu cântare, grajduri pentru adăpostire temporară, cu sursă de apă, iar în cazul unei staţionări care depăşeşte 24 de ore, cu posibilitatea de hrănire a animalelor.

REPERE




Tehnologie nouă de fabricarea cârnaților din carne de pasăre

Origine şi tradiţieîn fabricarea cârnaţilor

Tradiţional, cârnatul se prepară din carne tăiată bucăţi sau tocată şi introdusă într-un înveliş. Car-nea poate proveni de la orice animal, însă tradiţional este de porc, vită sau viţel. Raportul dintre carne şi grăsime depinde de sortiment şi de producător. În SUA conţinutul de grăsime este stabilit a fi 30%, 35% sau 50% din masa produsului în funcţie de sortiment. Compoziţia sor-timentelor de cârnaţi este stabilită de Departamentul de Agricultură al Statelor Unite şi, în general, interzice ingre-dientele adăugate ca materi-ale de umplutură. Cele mai multe sortimente tradiţionale de cârnaţi din Europa şi Asia nu folosesc deloc materiale de umplere pe bază de pâine, fiind obţinute doar din carne, grăsime şi condimente. În Marea Bri-

tanie şi în alte ţări cu tradiţii culinare englezeşti, ingredien-tele de adaos pe bază de pâine şi amidon pot ajunge până la 25%. Acestea ajută la păstrarea formei iniţiale a cârnaţilor, în-trucât la fierbere carnea pierde apă şi se contractă la căldură, în timp ce ingredientele de adaos absorb umiditatea pierdută de carne şi se umflă.

În lume există nenumărate sor-timente de cârnaţi, grupate după clasificări diferite, cu denumiri generale sau particulare. O cla-sificare generală urmează clasi-ficarea uzuală a preparatelor din carne: fierte, fierte afumate, proaspete, proaspete afumate, uscate, în vrac (fără înveliş, de exemplu carnea preformată pentru mici) şi vegetariene (fără carne). Popoarele şi regiunile lumii au cârnaţi cu caracteris-tici proprii şi adaugă la prepara-rea lor carne şi alte ingrediente

specifice,

native în regiune şi îi folosesc în mâncăruri tradiţionale.

Cârnați care conțin amestecuri de carne, inclusiv carne de pui

Carnea de pui este utilizată ade-sea pentru a înlocui parțial car-nea roşie în produsele din carne mai scumpe, în special în pro-dusele proaspete fierte cum sunt şunca presată, preparatul bolo-gna sau crenvurştii. În astfel de situaţii, procentul de carne de pasăre poate varia considerabil. O practică de producţie bună implică indicarea conţinutului de carne de pasăre pentru informarea corectă a consumatorului întrucât aceste produse sunt cunoscute ca fiind obţinute de obicei din carne de porc sau de vită, fără să conţină carne de pasăre. De asemenea, unii cârnaţi din ficat pot conţine cantităţi mari de carne de pasăre. Aceste produse sunt etichetate, de obicei, ca "lebăr de pasăre" (cârnaţi din ficat cu carne de pasăre), cu

toate că ficatul şi grăsimile ani-male sunt de porc.

Cârnatul este un aliment preparat din carne tocată şi condimente, amestec introdus în intestine de porc sau de oaie sau într-un înveliş din colagen, celuloză sau chiar material plastic. Prepararea cârnaţilor este o tehnică tradiţională de conservare a alimentelor în multe zone ale lumii. Tehnicile de conservare cuprind maturarea, uscarea şi afumarea. Carnea de pasăre este folosită pentru a înlocui parţial sau total carnea roşie de porc sau vită în compoziţia cârnaţilor. Adesea se foloseşte carne de pasăre dezosată mecanic care are o consistenţă fină şi este mai ieftină. Pentru îmbunătăţirea texturii a fost testat adaosul de colagen. Acesta stabilizează contracţia cărnii, gelifică şi leagă apa la gătirea cârnaţilor.

New technology for poultry sausages manufacturingThe sausage is a food prepared from ground meat and spices, the mixture placed in casings made from pork or sheep intestines or in a coating of collagen, cellulose or even plastic. Sausage making is a traditional technique of food preservation all around the world. Preservation techniques include maturation, drying and smoking. Poultry meat is used to replace a part or all red meat of pork or beef in sausages composition. Mechanically deboned poultry meat is often used since it has a fine consistency and is cheaper. In order to improve the texture, addition of collagen was tested. This stabilize meat shrinkage, forms gel and binds water during cooking of sausages.

Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, denumirea cârnat provine din carnaceus, în limba latină, conform variantelor karnatu (Sardinia) sau karnatssu (Sicilia), carnas (portugheză), respectiv carnaza (spaniolă).

REPERE


Cârnaţi cu 100%carne de pasăre

Pe lângă utilizarea cărnii de pasăre în produse mixte din car-ne roșie, există multe produse bine stabilite și populare care conțin numai carne de pasăre. Când produsele din carne de pui şi de curcan au fost introduse pe scară largă în urmă cu câteva decenii, reţetele tradiţionale ale produselor din carne roşie au fost modificate simplu prin înlo-cuirea muşchiului roşu cu carne de pasăre şi a grăsimii de porc cu grăsime de pasăre. Pentru produse din carne de pasăre cum sunt crenvurştii de pui sau preparatul bologna de pui, celelalte ingrediente, respectiv tehnologia de prelucrare rămân în esenţă aceleaşi ca pentru produsele corespunzătoare din carne roşie. Producătorii chiar fac eforturi pentru a obţine cârnaţi din carne de pui şi de curcan asemănători din punct

de vedere al gustului şi aromei cu cârnaţii din carne roşie, dar subliniază beneficiile pen-tru sănătate ale produselor de pasăre (conţinut scăzut de grăsime şi de colesterol).

Carne de pasăredezosată mecanic folosităla fabricarea cârnaţilor

În urma dezosării manuale a păsărilor, rămân bucăţi de pasăre cu os şi cu resturi con-siderabile de carne. Această carne este recuperată prin dezosare mecanică. Tehnolo-gia este aplicată şi păsărilor de calitate inferioară. Carnea de pasăre dezosată mecanic (MDPM - mechanically deboned poultry meat) are o consistenţă fină şi un cost relativ scăzut ast-fel că este frecvent utilizată la fabricarea cârnaţilor şi a altor produse din carne tocată. Deşi carnea de pasăre dezosată me-canic are proprietăţi nutriţionale

şi funcţionale bune şi este potrivită pentru utilizare în cârnaţi, există şi aspecte nega-tive precum textura prea moale a produsului finit fiert. Proce-sul mecanic de îndepărtare a cărnii de pe os provoacă rupe-rea pereților celulari, denatu-rarea proteinelor cu proprietăţi mecanice mai slabe şi creşterea conţinutului de grupuri heminice libere care determină modificări ale culorii (culoare mai accentu-at roşietică), aromei şi gustului (atenuarea gustului caracter-istic), respectiv o încărcătură microbiană mare şi astfel car-nea de pasăre dezosată mecan-ic devine o materie primă foarte perisabilă. Un grup de cercetători a experimentat îmbunătăţirea proprietăţilor organoleptice ale produselor obţinute cu aport de carne de pasăre dezosată mecanic prin adaosul unor in-grediente funcţionale, capabile să îmbunătăţească proprietăţile de legare a apei şi să modifice textu-

ra (Galvaõ Tavares Pereira et al., 2011 - Meat Science, 89: 519-525).

Ca ingredient funcţional a fost folosit colagen care, dacă este adăugat în cantitate scăzută, stabilizează contracţia cărnii la fierbere, gelifică şi leagă apa, contribuind la îmbunătăţirea randamentului la tratamentul termic al preparatelor. Rezul-tatele cercetărilor au arătat că utilizarea cărnii dezosate mecanic măreşte umiditatea şi reduce conţinutul de pro-teine şi lipide al cârnaţilor, în timp ce colagenul influenţează nesemnificativ compoziţia pro-dusului. Adaosuri de 0,4-1 % colagen reduc efectele negative ale unor proporţii mari de carne de pasăre dezosată mecanic folosită la fabricarea cârnaţilor, îmbunătăţind textura şi re-ducând pierderile la gătire. Pro-dusele astfel obţinute rămân, totuşi, ieftine şi de calitate inferioară.



pentru carneElevatoare

Elevator E-M 300Elevatorul E-M 300 produs de Bonner beneficiază de o acționare electro-mecanică, putând ridica sarcini de până la 300 de kilograme. E.M. 300 este prevăzut cu un dispozitiv de înclinare, fiind constru-it din oțel inoxidabil, în afara lanțului de transmisie și a axului pivot. Înălțimea de ridicare variază între 1050 și 4050 mm, echipamentul având elemente speciale de prindere a cuvelor, a box-paleților etc. Motorul are o putere de 0.75 kW.

Elevator E-M 150Construit integral din oțel inoxidabil, elevatorul E-M 150 este proiectat pentru ridicarea și bas-cularea unei cuve cu o capacitate de 150 de litri. Ca facilitate suplimentară, sistemul de prindere a cuvei poate fi reconfigurat pentru elevarea altor recipiente. Utilajul este acționat de un motor cu puterea de 0.75 kW, la o tensiune de 400 V/50 Hz. Conexiunea la descărcare este proiectată pentru a fi compatibil cu echipamente precum: Risco RS 105, Rex RVF 327, Handtmann VF 608 și VF 610, Frey 50 și F50, Vemag Robot 500, etc.

Maria Demetriad

Manevrarea cărnii în procesul tehnologic presupune echipamente specializate care facilitează producția și diminuează efortul uman. În această ediție, vă prezentăm propunerile companiei Bonner, specalizată pe astfel de utilaje indispensabile unei unități de procesare a cărnii.

Elevators for meat handlingMeat handling through the technological process requires specialized equipment that facilitates production and reduces human effort. In this edition we present proposals from Bonner company, specalized on such essential equipment for meat processing plants.


Elevator H 300Echipamentul H 300 este construit integral din oțel inoxidabil, structura fiind tubulară, pentru o mai mare rezistență la efort. Înclinarea proiectată a cu-vei, la descărcare, este de 1.000-1.200 mm, H 300 fiind acționat de o unitate hidraulică. Utilajul este prezentat în două variante constructive: mobil (pe roți) sau staționar. Capacitatea de încărcare este de 300 de kilograme, motorul de 0,75 kW fiind conec-tat la o rețea de 400V/50 Hz.

Elevator E-M 1000E-M 1000 este un elevator construit integral din oțel inoxidabil, structura tubulară fiind prevăzută cu două coloane staționare, pentru încărcare. Sis-temele de prindere pot fi configurate atât pentru ridicarea de cuve, cât și pentru box-paleți. Înălțime de ridicare și unghiul de basculare variază între 1.500 și 2.400 de mm. Pentru siguranța în operare, echipamentul este prevăzut cu sisteme rigide de protecție realizate din metal solid, poartă cu sis-tem de închidere și blocare împotriva deschiderii. Capacitatea de încărcare este de 1.000 kg. Paleții care pot fi manevrați pot avea dimensiunile de 1200 X 1000 X 800 mm. Puterea motorului este de 200 kW, conectat la o rețea de 400 V/50 Hz.

Elevator H 1000Proiectat pentru ridicarea și bascularea unor cuve sau a unor box-paleți cu o greutate brută de 1000 de kilograme, elevatorul H 1000 este acționat hi-draulic, fiind acționat de un motor cu o putere de 1,5 kW, cuplat la o rețea de 400 V/50 Hz. Construit în totalitate din oțel inoxidabil, utilajul are o structură de rezistență tubulară, fiind staționar. Sistemul de prindere poate fi configurat cu ușurință și pentru ridicarea altor recipiente. Înălțimea maximă de ridicare este de 1000 mm.

Switch-Conveyorpentru carcaseSchimbătorul de direcție pentru benzile de trans-port îndeplinește rolul principal de legătură între lanțul de procesare primară, de debitare-cântărire, sortare și liniile de ambalare a carcaselor sau a bucăților de carne, facilitând transportul acestora atât longitudinal, cât și transversal. Echipamen-tul este realizat din inox, rolele fiind prevăzute cu rulmenți de înaltă calitate, etanșeizați.(Sursa: www.bonner-bg.com)



Parteneri de încrederepentru produse autenticeLumea modernã a adus cu sine numeroase schimbãri în vieþile noastre, în ceea ce priveºte obiceiurile de consum. Un lucru a rãmas însã neschimbat – apetitul nostru pentru gustul tradiþional al produselor alimentare. Cu toþii cãutãm acel gust tradiþional, savuros ºi apetisant, care sã-þi lase gura apã ºi care sã-þi aminteascã de produsele fierte ºi afumate în gospodãriile bunicilor.

La Emerson folosim cele mai noi tehnologii pentru a vã ajuta sã le oferiþi clienþilor dumneavoastrã acel gust mult dorit – gustul tradiþional al produselor alimentare. Cu o experienþã de peste 20 de ani în industria procesãrii de carne, ne-am dedicat activitatea dezvoltãrii de celule noi ºi fiabile de fierbere ºi afumare. Instalaþiile noastre sunt destinate pregãtirii automate a produselor alimentare prin procedee pe bazã de cãldurã, cum ar fi: înroºire, încãlzire, coacere, uscare, afumare ºi fierbere. Celulele pot fi folosite pentru o gamã variatã de produse, de la brânzeturi ºi pânã la produse din carne de porc, vitã, pui sau peºte (salam, cârnaþi, produse injectate, ºuncã etc.).

Pentru a vã ajuta sã obþineþi produsele care sã rãspundã celor mai riguroase cerinþe de gust ale clienþilor dumneavoastrã, vã punem la dispoziþie celule de fierbere ºi afumare ce pot fi folosite atât în unitãþi mici ºi medii, cât ºi pentru producþia industrialã, la scarã mare. Soluþiile noastre sunt fiabile ºi eficiente, asigurându-vã atât calitatea, cât ºi productivitatea pe care se poate baza compania dumneavoastrã.

Specialiºtiîn fierberea ºi afumareaproduselor alimentare


Tehnologia caredeserveºte tradiþiaPunem preþ pe inovaþie pentru cã ºtim cât de important este sã putem îndeplini atât cerinþele pieþei cât ºi cerinþele de gust ale consumatorilor. De aceea, folo-sim întotdeauna cele mai noi tehnologii ºi produse. Suntem mereu în cãutarea celor mai inovative soluþii pentru a rãspunde cerinþelor specifice ale clienþilor noºtri, indiferent dacã sunt unitãþi mici ºi medii sau fabrici industriale.

Experienþa îndelungatã în industrie ne ajutã sã avem o înþelegere profundã a nevoilor clienþilor noºtri. De-a lungul timpului, ne-am folosit de experienþa noastrã din colaborãri pentru a dezvolta propriul nostru echipament ºi pentru a gãsi soluþii inovative care sã rãspundã diverselor cerinþe de business. Portofoli-ul nostrum include celule de fierbere ºi afumare pentru produse alimentare care vã garanteazã cel mai bun gust tradiþional, indiferent de produsele pregãtite.

O echipã dedicatã 24/7Pentru a þine pasul cu cele mai pretenþioase gusturi, dar ºi cu cerinþele speci-fice ale business-ului dumneavoastrã e nevoie de un devotament constant, dar ºi de o echipã de profesioniºti care înþeleg importanþa celui mai mic de-taliu. Echipa noastrã este formatã din specialiºti foarte bine pregãtiþi ºi gata oricând sã vinã cu o soluþie pentru provocãrile întâlnite. De la cercetãtori, pânã la mecanici ºi echipa de intervenþie, lucrãm cu o echipã dedicatã ºi muncitoare care se axeazã pe oferirea celor mai bune soluþii ºi suportului necesar clienþilor noºtri. Indiferent de provocare, putem gãsi specialistul care sã gãseascã soluþia potrivitã pentru fierberea ºi afumarea produselor dum-neavoastrã. De asemenea, vã puteþi baza oricând ºi pe suportul necesar pentru a învãþa cum sã gestionaþi instalaþiile.

Specialiºti în fierberea ºi afumarea produselor alimentare fabricate în UEPentru a afla mai multe despre instalaþiile de fierbere ºi afumare care asigurã produselor dumneavoastrã gustul preferat al consumatorilor, contactaþi-ne!Tel. +4021 3522211Fax +4021 [email protected]



Instalaþiile Emersonde fierbere ºi afumareRezultatul anilor noºtri de cercetare ºi dezvoltare, celulele de fierbere ºi afu-mare Emerson sunt ideale pentru fierberea ºi afumarea produselor în unitãþi mici ºi medii, dar ºi la nivel industrial. Cu numeroase funcþionalitãþi ºi ben-eficii, camerele au fost create pentru a rãspunde nevoii de pregãtire a celor mai gustoase produse din carne, brânzã etc. Fie cã sunteþi în cãutarea unui aspect perfect de afumat ºi a unui gust savuros sau a unei metode bune de fierbere, vã puteþi baza pe eficienþa ºi fiabilitatea instalaþiilor Emerson. Insta-laþiile noastre sunt destinate pregãtirii automate a produselor alimentare prin procedee pe bazã de cãldurã, cum ar fi: înroºire, încãlzire, coacere, uscare, afumare ºi fierbere.

Celulele de afumare pot fi folosite pentru o gamã variatã de produse, de la brânzeturi ºi pânã la produse din carne de porc, vitã, pui sau peºte (salam, cârnaþi, produse injectate, ºuncã etc.), indiferent de modalitatea de umplere (în membranã naturalã sau artificialã). Pentru produsele crud-uscate ºi semi-crude, celulele dispun de o opþiune suplimentarã care permite instalarea unei unitãþi de rãcire ce produce fum rece.

Echipamenteadaptate unor nevoi specificeExperienþa îndelungatã în industrie ne-a permis sã acumulãm toate informaþiile necesare pentru a crea un echipament inovativ, modern ºi fiabil care sã vã ajute sã pregãtiþi produsele care sã vã încânte consumatorii.

Celulele de afumare Emerson au fost gândite pentru a rãspunde diferitelor cerinþe de person-alizare din partea business-urilor clienþilor noºtri. Modalitãþi diferite de afumare, diversitatea pro-duselor ce pot fi pregãtite în camerele noastre, designul ergonomic ºi uºurinþa procesului de încãrcare ºi descãrcare sunt doar câteva dintre cerinþele specifice cãrora le rãspund instalaþiile noastre. Modalitãþi diverse de afumare Un sistem inovator ne permite sã lucrãm atât cu circuite în-chise ºi deschise de afumare, în funcþie de tipul de produs ºi de rezultatul final aºteptat.

Pentru a rãspunde diferitelor cerinþe de spaþiu, construim celulele de afumare ºi fierbere atât din module demontabile, cât ºi dintr-o singurã bucatã, ambele versiuni asigurând însã o izolaþie perfectã ºi un tratament termic potrivit pentru pro-dusele dumneavoastrã.

Celule noastre sunt dotate cu o rampã specialã de acces pentru încãrcare ºi descãrcare uºoarã ºi în siguranþã. În plus, pentru a asigura protecþia produselor dumneavoastrã, am creat protecþii pentru pereþii laterali ºi cei din spate, astfel încât produsele de pe cãrucioare sã nu fie prea aproape de pereþii camerelor.

În funcþie de cerinþele dumneavoastrã, putem fo-losi celule electrice, pe gaz sau abur. Pentru pro-cesul de fierbere folosim un sistem special sub presiune pentru a reduce timpul efectiv de lucru, comparabil cu alte sisteme standard de fierbere.


FuncþionalitãþiConstrucþie robustãOþel inoxidabil de 2 ºi 3 mm pentru a asigura rezistenþa în timp a instalaþiilor

Deschidere de urgenþã (Reglementãri UE)Sistem integrat de deschidere din interior pentru prevenirea situaþiilor de închidere accidentalã a operatorilor înãuntrul camerei

Sistem automat de curãþareSistem automat de curãþare cu pompã de dozaj, duze speciale ºi posibilitatea de ajustare a cantitãþii de detergent

TubulaturãTubulaturã solidã pentru a preveni pierderile de cãldurã ºi fum

Generator de fumGenerator de fum solid încorporat pentru a asigura cantitatea de fum nece-sarã produselor dumneavoastrã

Computere touch screen pentru control

VentilatoareVentilatoare puternice pentru cea mai bunã circulare a aerului

Protecþie pentru cãrucioareProtecþie pentru pereþii laterali ºi peretele din spate pentru a crea o zonã de siguranþã între produsele de pe cãrucior ºi pereþ

Balamale specialeBalamale solide ºi ajustabile pentru etanºarea perfectã a celulei

Toate programele rulate ºi toþi parametrii sunt controlaþi prin intermediul com-puterelor touch screen de ultimã generaþie, cu monitor de 15" ºi un software special integrat ce permite conectarea direct la PC-ul personal sau al opera-torului pentru urmãrirea operaþiunilor sau stocarea informaþiilor.

Pentru a þine în siguranþã parametrii programului, oferim diferite nivele de ac-ces pentru ingineri, manageri de producþie, operatori, mecanici ºi administra-tor. Software-ul special permite controlarea a pânã la nouã celule de afumare de pe un singur ecran ºi este funcþional în 40 de limbi.

Beneficii principalel Programe rapide datorate sistemului performant de ventilaþie pentru fiecare cãrucior

l Calitate uniformã a produselor, indiferent de capacitatea camerei sau de agentul de încãlzire

l Consum redus de energie datoritã designului inovator al traseului curenþilor de aer

l Reducerea la minimum a pierderilor în greutate a produselor

l Fiabilitate crescutã datoritã materialelor robuste folosite ºi procesului de producþie

Specialiºti în fierberea ºi afumarea produselor alimentare Made in UEPentru a afla mai multe despre instalaþiile de fierbere ºi afumare care asigurã produselor dumneavoastrã gustul preferat al consumatorilor, contactaþi-ne!Tel. +4021 3522211 - Fax +4021 3522233 - [email protected]


AFACERE / TEHNOLOGII DE AMBALARE

Ioan Şerbănescu

Soluţii şi tendinţeîn ambalarea cărnii refrigerate

Considerente practice

Soluţiile la care se recurge în România, pentru ambalarea pro-duselor din carne, sunt similare celor din Uniunea Europeană, singura diferenţă fiind că, în general, automatizările folosite în procesele de ambalare din industria comunitară a cărnii sunt mult mai evoluate decât cele folosite pe piaţa de profil autohtonă. În general şi datorită interesului crescut pentru pro-duse proaspete, în ţările Uniunii Europene, tehnologiile speciale de ambalare, pentru menţinerea prospeţimii şi duratei de viaţă a produselor, se bucură de o mai mare apreciere decât pe piaţa românească. În acelaşi timp, resursele alocate către com-paniile europene pentru aceste tehnologii sunt semnificative, iar consumatorul final exercită o mai mare presiune şi influenţă, prin tipologia de consum.

Acest lucru pune accent exact pe caracteristicile impuse de am-balarea în atmosferă controlată: prospeţime controlată mai mult timp, păstrarea aromei, texturii şi valorii nutriţionale a cărnii. Ambalarea produselor din această grupă reprezintă un fac-tor important, care influenţează

calitatea şi vânzarea. În prezent, cumpărătorii au tendinţa accen-tuată de a se orienta către pro-dusele frumos şi sigur ambalate, precum şi spre cele pe care "le simt" mai des comercializate şi/sau promovate publicitar. Din păcate, aspectul estetic al am-balajelor surclasează calitatea produselor, pentru mulţi dintre consumatori.

Carnea refrigerată reprezintă una dintre bazele alimentare umane, deoarece (dincolo de conţinutul în proteine de cali-tate superioară, vitamine şi elemente minerale) constituie materia primă pentru un număr însemnat de preparate, spre care se îndreaptă consuma-torii. Există mai mulţi factori care au influenţat piaţa locală a ambalajelor pentru carnea refrigerată, dintre care este de remarcat expansiunea retai-lului. Este unul dintre motivele importante, pentru care mulţi dintre producători dispun de sisteme de ambalare foarte performante.

Dacă consumatorii apreciază ambalajele igienice şi sigure, care induc ideea de produs proaspăt, distribuitorii şi re-tailerii doresc să îşi micşoreze

costurile de depozitare şi stocare, iar producătorii se îndreaptă spre ambalaje care să-i diferenţieze de concurenţă, să ofere personalitate produ-sului. Soluţiile tehnologice de ambalare existente pe segmen-tul produselor perisabile vin în întâmpinarea acestor cerinţe, contribuind totodată la opti-mizarea vânzărilor la raft. Pen-tru producători, beneficiile nu ţin numai de creşterea duratei de viaţă a ofertei de la raft, ci şi de reducerea costurilor de am-balare. În acelaşi timp, aceste sisteme înlocuiesc sursele de azot tradiţionale, periculoase şi ineficiente economic, asigură protecţie continuă produselor în timpul ambalării, permit adap-tarea şi extinderea uşoară a capacităţii de producţie, precum şi recuperarea investiţiei în ter-men scurt.

Evoluţia tehnologiei, diversificarea producţiei şi a consumului de carne, implicarea tot mai asiduă în schimbările internaţionale, introducerea pe scară tot mai largă a cuceririlor tehnico-ştiinţifice imediate, precum şi apariţia unor forme rapide şi eficiente de servire în comerţ, au determinat modernizarea, dezvoltarea şi perfecţionarea tehnicii refrigerării şi ambalării cărnii aflate în acest stadiu termic.

Solutions and trends for refrigerated meat packagingTechnology evolution, production and meat consumption diversification, increased involving in the international changes, increased global introduction of immediate techno- scientific conquests, as well as appearance of rapid and efficient service forms in commerce determined modernization, development and optimization of meat refrigeration and packaging techniques in this thermal stage.

În cazul cărnii refrigerate, păstrată în condiţii de aerobioză, putrefacţia superficială este tipul de alterare cel mai frecvent, cauza principală fiind multiplicarea excesivă a bacteriilor din asociaţia Pseudomonas-Acinetobacter-Moraxella, singură sau împreună cu alte specii din cele mai diverse taxonomice.

REPERE



Beneficiile sunt la fel de evidente pentru consumatorii finali: posi-bilitatea de a cumpăra carne a cărei prospeţime este menţinută pe durata păstrării în ambalaj, accesul la produse proaspete ale căror valori nutriţionale se menţin mai mult timp, con-sumarea unui aliment care îşi păstrează aroma şi calităţile avute în momentul ambalării, accesul la o gamă de produse ce ajută la menţinerea sănătăţii.

Tehnologii utilizate pentru re-frigerarea şi ambalarea cărniiConcurenţa dintre firmele care sunt orientate spre ambalarea

cărnii refrigerate a condus la crearea unor dispozitive tot mai performante, oferind astfel un caracter dinamic sectorului ambalării acestor produse. S-a lucrat la crearea elementelor tehnice eficiente din punct de vedere economic, dar care să satisfacă, primordial, nevoile consumatorului.

Tehnologiile de ambalare, ma-terialele de ambalat şi ambala-jele au evoluat într-o dinamică accentuată, în ultimele dece-nii, asigurându-se astfel cele mai bune condiţii de proc-esare şi ambalare a cărnii re-

frigerate. Modul de ambalare are o importanţă deosebită pentru acest produs, care se depreciază mai uşor când vine în contact cu ambalajele necorespunzătoare. Sunt con-tacte ce pot produce diverse reacţii chimice cu compuşii am-balajului sau se pot impregna cu diferite mirosuri neplăcute (uneori, direct cu substanţe toxice). Drept urmare, pentru a se păstra o perioadă de timp mai lungă decât staţionarea naturală după ambalare, carnea refrigerată trebuie introdusă în ambalaje confecţionate din dif-erite materiale conforme.

Ambalarea sub vid. Garanţia microbiologică a alimentului este guvernată de un control riguros al echilibrului între condiţiile oferite de aliment şi mediu, procesare şi gradul de conta-minare. Alterarea microbiană a alimentelor, respectiv a cărnii, este un proces competitiv între bacterii şi, în funcţie de condiţiile de mediu în care se face de-pozitarea cărnii (temperatură, umiditate relativă a aerului), alterarea microbiologică va avea loc sub acţiunea unui anu-mit grup de bacterii. În cazul cărnii refrigerate, păstrată în condiţii de aerobioză, putrefacţia superficială este tipul de al-terare cel mai frecvent, cauza principală fiind multipli-carea excesivă a bacteriilor din

Refrigerarea cu apă glacială (hidrocooling) implică răcirea cărnii, înainte de ambalare, fie prin imersie cu apă glacială, fie prin stropire.

1. Refrigerarea cu apă glacială prezintă un dezavantaj, prin potenţialul contaminării carcaselor, prin imersarea în acelaşi bazin cu apă, indiferent de perioada de timp al recircuitării apei. Monitorizarea corectă a acestui aspect elimină riscurile. Are avantajul unei refrigerări foarte rapide şi a unor pierderi nesemnificative în greutate.

2. Refrigerarea prin stropire se obţine prin controlul constant al apei, din punct de vedere microbiologic şi fizico-chimic. Se foloseşte îndeosebi pentru peşte şi nu se produc pierderi în greutate.

În cazul cărnii refrigerate, păstrată în condiţii de aerobioză, putrefacţia superficială este tipul de alterare cel mai frecvent, cauza principală fiind multiplicarea excesivă a bacteriilor din asociaţia Pseudomonas-Acinetobacter-Moraxella, singură sau împreună cu alte specii din cele mai diverse taxonomice.

REPERE

asociaţia Pseudomonas-Aci-netobacter-Moraxella, singură sau împreună cu alte specii din cele mai diverse taxonomice. Prin ambalarea cărnii refriger-ate sub vid, datorită condiţiilor anaerobe, profilul microflo-rei se modifică, germenii de putrefacţie fiind înlocuiţi cu bac-terii lactice, care sunt capabile să tolereze concentraţii ridicate de dioxid de carbon.

Ambalarea cărnii pentru refri gerare şi prezentare se foloseşte pentru bucăţile de car-ne de dimensiuni mici, destinate consumului direct. Necesită utilizarea unor folii retracta-bile, elastice şi extensibile, care urmăresc profilul produsului. Se aplică pentru carnea proaspătă tranşată şi porţionată, putând fi de două feluri:- ambalarea de tip skin, care

presupune folosirea de tăviţe tip suport din material plastic şi acoperirea cu folii trans-parente, pentru vizualizarea produselor. Necesită o bună sudare, pentru a asigura puritatea microbiologică a produsului, ambalajul fiind impermeabil pentru vapori, iar durata de conservare este de maximum 8 zile;

- în pungi din material extensibil (în pungi se introduc bucăţi de carne de dimensiuni mari, prezentând avantajul costului redus al instalaţiilor simple de ambalare).

Refrigerarea prin convecţie forţată este o metodă prin care se scurtează perioada de răcire, prin folosirea unor tempera-turi mai scăzute ale aerului, în prima fază a răcirii. În această etapă, se urmăreşte preluarea rapidă a căldurii de la produse prin mărirea diferenţelor de temperatură. Deşi utilizează valori negative de temperatură, nu produce îngheţarea, dacă se respectă parametrii procesului.

În a doua fază, se urmăreşte desăvârşirea procesului de răcire, temperatura aerului are 0 grade Celsius, iar viteza curenţilor de aer este micşorată. În situaţia în care se aplică această metodă, în încăperi dif-erite pentru cele două faze, prima fază va fi aplicată într-un tunel cu circulaţie forţată a aerului, iar faza a doua într-o cameră de re-frigerare lentă sau în camera de depozitare. Dintre avantaje, se remarcă încetinirea dezvoltării microorganismelor, în timp ce nivelul populaţiei bacteriene se menţine apropiat de cel iniţial. Totodată, prin această metodă, se reduc pierderile în greutate (prin procesul de deshidratare), deoarece scăderea rapidă a temperaturii la suprafaţa produ-sului micşorează diferenţa între presiunile parţiale ale vaporilor formaţi în carcasă şi ale vapo-rilor din imediata vecinătate a produselor.


AFACERE / TEHNOLOGII DE AMBALARE

Maria Demetriad

Utilaje de paletizareși ambalare a palețilorPentru fabricile de mare capacitate, dar și pentru centrele logistice sau marile lanțuri de retail, productivitatea în zona de paletizare și ambalare a paleților cu produse este determinantă, în rapiditatea transferului de marfă. O soluție o poate reprezenta oferta companiei britanice Marden Edwards, din care vă prezentăm următoarele exemple.

Palletization equipments and packaging of palletsFor large capacity plants, but also for logistic centers and major retail chains, the productivity of palletization and pallets packaging of products is crucial for rapid transfer of commodities. A solution could be the offer of British company Marden Edwards presented in the following examples.

Mașini de paletizatși înfoliereVariind de la echipamente entry level-low cost și terminând cu utilaje sofisticate, Marden Edwards propune soluții eficiente de paletizare, furnizând inclusiv folii protectoare. Echipamentele, cât se poate de versatile, pot funcționa cu folii de diverse dimensiuni, în funcție de necesitățile fiecărui beneficiar. Precizia de ambalare și gradul de aderență al foliei asigură executarea unor operațiuni corecte și ieftine. Viteza de ambalare este de 40 de produse pe minut, pentru cele mai ieftine utilaje, aceasta putând ajunge la 300 de produse pe minut, în condițiile în care plaja medie variază între 50 și 150 de produse pe minut.

StretchbanderO alternativă o poate reprezenta echipamentul de paletizat Strectchbander. Sistemul utilizează o folie de polietilenă, presu-punând două role care realizează o țesătură, rezultând un ambalaj rezistent. Spre deosebire de sistemul overwrapper, capetele foliei sunt lăsate libere, fapt care facilitează schimbarea dimensiuni-lor, operațiunea realizându-se în mai puțin de 5 minute. Filmele utilizate sunt etanșeizate la cald, fapt care determină creșterea spectaculoasă a rezistenþei la manevrare și transport.

Sisteme de manipulareManipularea produselor înainte de realizarea paletizării este de-osebit de importantă, fapt pentru care Marden Edwards realizează sisteme de manipulare conforme cu necesitățile fiecărui benefi-ciar. Utilajele propuse pot fi configurate pentru fiecare produs în parte, în funcție de dimensiunile acestuia, de greutate și specific. Totodată, compania poate realiza elemente adiționale de manipu-lare, în funcție de solicitări.

Echipamente ShrinkwrapSistemele Shrinkwrap completează gama de mașini, fiind propuse atât echipamente manuale, precum și automate, de mare viteză, echipamente sofisticate pentru a asigura o mare productivitate. Mașinile asigură o căptușire care se contractă, utilizând folii cu poliolefină, perfect adaptate ambalării de distribuție.




Repunerea în circuit a produselorcare fac obiectul sancþiunilorEste deja cunoscută formularea “Inspectorii (DSVSA, OPC, DSV sau ANSVSA) au descoperit, în urma unui control efectuat la o societate comercială (…) kilograme de carne cu termenul de valabilitate depăşit, fără documente legale, depozitată în condiţii improprii. Carnea a fost confiscată şi distrusă, iar agentul economic va suporta rigorile legii”. Cu toate acestea, “carnea distrusă” (?!) revine uneori în raft, fiind redescoperită de aceiaşi inspectori.

Regula e una,practica o infirmã

Carnea confiscatã, produsele ºi subprodusele confiscate de cãtre organele de control (ex-ceptând mãrfurile suspendate temporar de la vânzare) ur-meazã a fi distruse, conform legislaþiei în vigoare, prin in-termediul sistemului oficial de ecarisare. Pânã ºi cheltuielile ce derivã din aplicarea aces-tor mãsuri trebuie suportate de cãtre persoana fizicã sau juridicã deþinãtoare a animale-lor confiscate ucise ºi distruse, a cãrnii ºi a (sub)produselor de origine animalã, care au fost confiscate ºi distruse. În scripte…

Tot teoretic, în momentul în care carnea sau (sub)produsele depãºesc termenul de valabil-itate, agentul economic are obli-gaþia sã informeze direcþiile san-itare veterinare judeþene pentru întocmirea actelor de confiscare a mãrfurilor.

Este, potrivit prevederilor le-gale, un “autodenunþ”, ce are ca scop principal protecþia consumatorilor. Ulterior con-

fiscãrii, produsele din carne expirate sunt (sau trebuie) tri-mise deîndatã societãþii Protan, pentru a-ºi urma drumul spre transformarea în fãinã pro-teicã sau grãsimi tehnice. Dupã ecarisare. Din pãcate însã, unii dintre experimentaþii medici veterinari ai domeniului nu se sfiesc sã deturneze mãrfurile din drumul spre Protan, fo-losind pentru aceasta, fãrã re-zerve, parafa ºi funcþia.

Ioan ªerbãnescu

Restoring inside the circuit the products which are subject to sanctionsThere are already known the words "Food quality and sanitary-veterinary Inspectors found, following an inspection at a company (...) quantity of meat having shelf life exceeded, without legal documents, stored in improper conditions. The meat was confiscated and destroyed, and the trader will support legal consequences." Nevertheless, sometimes the " destroyed meat" (!)returns to the shelf being rediscovered by the same inspectors.

Controalele, efectuate de echipe mixte, formate din autoritãþi sanitar-veterinare, poliþie ºi uneori inspectori fiscali, pierd ºirul calculelor simple matematice.

REPERE

Raftul din magazin,substitut al societãþii Protan

E acoperit de praf cazul sem-nalat de DSVSA Bucureºti, când de la cunoscutul hyper-market Metro Cash and Carry Militari plecau constant cãtre Protan (producãtorul naþional de fãinuri proteice ºi grãsimi tehnice), cantitãþi semnificative de carne ºi produse din carne, dar cantitãþile înscrise în docu-mentele autoritãþilor sanitar-veterinare nu corespundeau cu cele ajunse la poarta Protan. În acest caz, s-au "evaporat" pe drum cantitãþi de carne ºi produse din carne, ce au variat între 50 ºi 180 de kilograme. Revenite în raft, acestea s-au prezentat ca proaspete publicu-lui consumator.

De asemenea, multe semne de întrebare ridicã firesc diferenþa tãioasã dintre valoarea mãrfii confiscate ºi cantitatea de carne

plecatã spre drumul considerat fãrã întoarcere al Protan. Nu de puþine ori, apar diferenþe care dau peste cap orice calcul simplu.

Controalele, efectuate de echipe mixte, formate din autoritãþi sanitar-veterinare, poliþie ºi uneori inspectori fiscali, pierd (de emoþie, probabil) ºirul cal-culelor simple matematice, iar rãuvoitorii invocã întoarcerea în raft a unei pãrþi considerabile din marfa confiscatã. Iatã cum echipele mixte de control au descoperit, conform unui raport publicat într-un jurnal bihorean, în depozitul unei societãþi com-erciale din localitatea Tinidad, cantitatea de 18.742 kg carne. Nimic nefiresc pânã aici, dacã raportul nu ar fi menþionat cã: "toate produsele, a cãror valoare se ridicã la aproximativ 19.000 de lei, aveau termenul de vala-bilitate expirat. În acelaºi de-pozit au mai fost descoperite alte 10.873 kg carne ºi preparate din

carne, în valoare de 14.000 lei". Rezultã, dintr-un calcul simplu, cã valoarea cãrnii expirate era aproximativ 1 leu/kg. În ce rafturi se regãseºte oare diferenþa?

În altã notã ºi cu sobrietatea datã de aerul legalitãþii, mai marii autoritãþilor sanitar-ve-terinare atenþioneazã consuma-torii: Carnea poate fi proaspãtã, congelatã, suspect de proaspãtã ºi/sau alteratã. Termenul de valabilitate a cãrnii trebuie in-scripþionat de cãtre producãtor pe eticheta produsului, iar pen-tru carnea proaspãtã cereþi sã vi se prezinte certificatul sanitar-veterinar, unde trebuie sã fie indicatã data sacrificãrii ºi ter-menul de valabilitate a cãrnii".

Aºteptãm cu nerãbdare ºi pro-fund interes ziua când, din faþa vitrinei frigorifice nefuncþionale, vom auzi: "Daþi-mi vã rog fleica aceea, dar prezentaþi-mi, mai în-tâi, certificatul sanitar-veterinar".

Unii medici veterinari deturneazã mãrfurile trimisela Protan.

REPERE


AFACERE / DEPOZITARE, FRIG, TRANSPORT

Ioan Şerbănescu

Inspecţia spaţiilor de depozitare a produselor din carne

Argument practic

Preparatele comune din car-ne sunt produse din industria alimentară, care oferă con-sumatorilor alimente obţinute din carne proaspătă, refrigerată sau congelată, în condiţii ig-ienice şi sanitar-veterinare optime, procesate prin apli-carea unor procese tehno-logice corespunzătoare, care să satisfacă cerinţele, siguranţa alimentară, asigurarea unei game largi de produse cu conţinut de substanţe nutri-tive necesar unei alimentaţii raţionale din viaţa de zi cu zi şi folosirea unui număr de adi-tivi, stabilit în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În ultima vreme, s-a observat o continuă dezvoltare şi cercetare a proceselor tehnologice din industria cărnii, implicit a mod-ului de depozitare, urmărindu-

se totodată perfecţionarea acestei etape. Industria

preparatelor din car-ne a cunoscut şi o

importantă evoluţie a instalaţiilor des-tinate uneia dintre cele mai importante verigi a lanţului productiv. Controlul

depozitării permite îmbunătăţirea calităţii rezultatului procesării

cărnii, protejând preparatele din

punct de vedere igienic, micro-biologic, nutriţional şi senzorial. Depozitarea produselor proc-esate din carne se face în spaţii climatizate, cu temperatură, umiditate şi ventilaţie moni-torizate curent. Inspecţiile per-manente verifică şi confirmă/infirmă adaptarea acestor para-metri, la fiecare grupă sau cate-gorie de produse. În acest sens, depozitele trebuie să fie dotate cu aparatură şi instrumentar pentru monitorizarea şi înreg-istrarea indicatorilor respectivi. În acelaşi timp, este controlată starea de igienă riguroasă a depozitelor, pentru a împiedica dezvoltarea microorganisme-lor şi pătrunderea insectelor, a şoarecilor şi/sau şobolanilor.

Spaţiile frigorifice destinate mezelurilor sunt concepute, încă de la stadiul de proiect, astfel încât preparatele din categoria sângerete, tobe, şuncă să fie aşezate pe tăvi de aluminiu, pe mese sau stelaje din oţel inoxidabil. Produsele sub formă de batoane rămân agăţate distanţat, pe beţele care au fost încărcate în producţie, controalele urmând să verifice limitarea manipulărilor care ar putea să deterioreze produsele.

Preparatele din carne care prezintă umiditate ridicată vor rămâne în depozit, sub control, până la înregistrarea limitei admise de normele în vigoare.

Înainte de livrarea pentru con-sum, produsele trebuie să fie controlate atent de organele abilitate din unitatea economică, pentru a corespunde caracter-isticilor organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice. Cu toate acestea, trebuie subliniat că aplicarea de către opera-torii din sectorul alimentar a controalelor riguroase, a prin-cipiilor HACCP, nu înlocuieşte inspecţiile oficiale efectuate de autorităţile sanitare veter-inare competente. Operatorii au obligaţia să coopereze cu autorităţile, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei co-munitare sau cu dispoziţiile legislaţiei naţionale.

Operatorii din sectorul producţiei de carne trebuie să acorde autorităţii sanitare veterinare centrale sau celei locale întreaga asistenţă necesară pentru deru-larea inspecţiilor, îndeosebi în ceea ce priveşte accesul la spaţiile de depozitare şi în acţiunea de verificare a documentelor şi/sau registrelor. Controalele oficiale efectuate în depozitele destinate preparatelor procesate din carne include auditori privind bunele practici de igienă şi procedurile bazate pe HACCP (analiza riscuri-lor şi punctele critice de control), precum şi controalele specifice ale căror cerinţe sunt definite în funcţie de sector.

Totodată, prezenţa medicului veterinar oficial al unităţii, în timpul inspecţiei, şi implicarea acestuia în controlul periodic al spaţiilor de depozitare este obligatorie. Medicul veterinar oficial este numit şi abilitat de autoritatea sanitară veterinară competentă. Acesta trebuie să dispună de calificări profe-sionale solide şi recunoscute printr-un test de aptitudini în domeniile ce ţin de competenţa specifică sectorului.

Acţiunile de control al spaţiilor destinate depozitării produselor din carne se derulează în vederea identificării eventualelor riscuri privind activitatea din depozite, cu impact asupra siguranţei alimentare şi implicit a siguranţei consumatorilor.

Meat products storage spaces inspectionControl actions of the spaces designed for meat products storage are made for the purpose of identification of possible risks regarding the activity from the storage spaces, with impact on the food safety and consumers’ safety.

ului de depozitare, urmărindu-se totodată perfecţionarea

acestei etape. Industria preparatelor din car

îmbunătăţirea calităţii


Medicul veterinar oficial re-alizează sarcini de audit, vizând:- aplicarea în permanenţă a

bunelor practici de igienă (întreţinerea echipamentelor şi a structurii spaţiilor de de-pozitare, igiena acestora şi a personalului, formare, etc.);

- conformitatea preparatelor de carne depozitată cu criteriile microbiologice;

- absenţa din spaţiile de depozi-tare a substanţelor interzise, a contaminanţilor sau a rezidu-urilor chimice, în exces;

- absenţa riscurilor fizice, cum ar fi corpurile străine;

- lipsa anomaliilor sau a alterărilor fiziopatologice, pre-cum şi absenţa contaminării.

Decizii ulterioareefectuării controalelor

Rezultatele inspecţiei spaţiilor de depozitare trebuie consem-nate în scris şi incluse în bazele de date corespunzătoare. Dacă se identifică o problemă, este necesar să se informeze ope-ra torul unităţii de prelucrare a cărnii, autoritatea competentă şi responsabilii unităţii de producţie primară. Pentru a împ-iedica răspândirea unui eventual agent infecţios, medicul veteri-nar oficial ia toate măsurile şi precauţiile care se impun.

Autoritatea centrală ga ran tează controlul oficial şi corespunzător al spaţiilor de depozitare din unităţile de prelucrare a cărnii. Natura şi intensitatea contro-alelor trebuie să se bazeze pe o evaluare regulată a riscuri-lor pentru sănătatea umană. La îndeplinirea sarcinilor de inspecţie curente, medicul ve-terinar oficial poate fi asistat de personal auxiliar oficial, plasat sub autoritatea acestuia. Per-sonalul auxiliar, ale cărui sarcini sunt clar definite, trebuie să ur-meze o formare (teoretică, de cel

puţin 500 de ore şi practică, de cel puţin 400 de ore), finalizată printr-un test de aptitudini, care să acopere toate domeniile ce ţin de competenţa acestuia.

Echipele de control abilitate verifică dacă, pe parcursul depozitării, este respectată o umezeală relativă în camerele frigorifice. De asemenea, trebuie stabilită limita duratei de depozitare, pentru ca mi-croorganismele să nu ajungă la niveluri periculoase de con-taminare. Se urmăreşte ca produsele finite să fie trans-ferate din depozitele de răcire în depozitele de staţionare ale fabricii, de către person-alul operativ desemnat pentru efectuarea exclusivă a acestei operaţiuni tehnice.

Temperatura din spaţiul de depozitare este monitorizată de inspectorul de siguranţă alimentară, iar valorile măsurate se înregistrează în fişa de monitorizare - depozi-tare. Temperatura spaţiilor de depozitare produse finite trebuie să fie limitată la +6 grade Cel-sius. Livrarea din depozitele de produs finit se efectuează con-form principiului "primul intrat, primul ieşit". Timpul maxim de staţionare în depozite de produs finit, pentru produsele din carne vrac, este de maximum 5 zile.

La depozitarea produselor finite, neconformitatea poate consta doar din defecţiuni ale bateri-ilor de frig din dotarea depoz-itelor de staţionare. În acest caz, cărucioarele cu produse finite sunt transferate în alt depozit, până la remedierea defecţiunii. De pe cărucioare şi/sau la ma-nipulare pot cădea pe pavimente produse finite. În cazul cârnaţilor şi crenvurştilor, aceştia se confiscă, în timp ce salamurile sau şuncile (care au mem-

brane ce pot fi îndepărtate) se direcţionează către vacuumare, respectiv îndepărtarea membra-nei şi vacuumarea porţionată.

Un pericol potenţial este reprezentat de prezenţa unui agent biologic, chimic sau fizic, care are capacitatea de a com-promite total siguranţa alimen-tului. În cursul unei analize a riscurilor potenţiale, trebuie lu-ate în considerare, alăturat celor trei tipuri de riscuri menţionate:- evaluarea riscului potenţial;- identificarea contaminanţilor

potenţiali;- stabilirea măsurilor de con-

trol corespunzătoare pentru prevenirea, eliminarea şi/sau reducerea unui risc important, la nivel acceptabil.

Răcirea produselordin carne este asociată depozitării lor reprezentând, de asemenea, un punct de control de natură microbiologică. Asocierea între cele două etape este necesară deoarece scăderea temperaturii produselor cât mai rapid posibil inhibă dezvoltarea microorganismelor rezistente la tratamentul termic. Răcirea trebuie să se facă la o limită situată sub 4oC, pentru prospături şi la mai puţin de 12oC, pentru semiafumate. Depozitarea ulterioară a produselor se face în funcţie de grupele cărora le aparţin:l între 2 şi 5oC, pentru prospăturil între 10 şi 12oC, pentru semiafumate.

Temperatura spaţiilor de depozitare produse finite trebuie să fie limitată la +6 grade Celsius. Livrarea din depozitele de produs finit se efectuează conform principiului "primul intrat, primul ieşit".

REPERE



Gabriel Niţulescu

Transportul uzinalal cărniiIgiena este esenţială

Transportul intrauzinal al cărnii intervine în toate fazele proce-sului de producţie a cărnii şi a preparatelor din carne: aba-torizare, prelucrare, ambalare, depozitare. Introducerea cărnii în procesul de producţie uzi-nal presupune fie preluarea carcaselor proaspete de carne (atunci când unitatea de proce-sare dispune de o unitate proprie de abatorizare), fie din preluarea

de la furnizori a cărnii congelate (la -18˚C) sau refrigerate (la cir-ca -1˚C) ori a cărnii păstrate în atmosferă de CO2 (dioxid de car-bon) sau atmosferă vacuumată (lipsită de aer). În aceste ultime cazuri, (preluarea de la furnizori a cărnii congelate sau refrige-rate sau păstrate în atmosferă de CO2 sau vacuumată) trans-portul intrauzinal presupune manipularea unor containere ce permit controlul tempera-turii ori a concentraţiei de CO2, manipulare care se face în prin-cipal prin utilizarea echipamen-telor de încărcare/descărcare comune. În general, carnea containerizată este preambalată în cutii de carton cu o capacitate de 27,5 kg (această capacitate este un standard pentru carnea livrată angro).

Şi temperatura contează

În această fază (introduc-erea cărnii în procesul de producţie uzinal), transportul

cărnii se face relativ simplu dacă sunt respectate condiţiile de temperatură la momentul încărcării şi descărcării con-tainerelor, iar dacă instalaţiile containerelor, de control al tem-peraturii ori concentraţiei de CO2

funcţionează corect. Într-o primă fază este imperios necesar ca temperatura cărnii să scadă de la 38-40˚C, la sub 7˚C, prag sub care multiplicarea bacteriilor şi germenilor patogeni este mult încetinită. Reducerea tempera-turii pentru carcasele de miel se face relativ uşor, proces care însă este mult mai dificil în cazul carcaselor de vită, unde distanţa dintre suprafaţa cărnii şi zonele interne este mai mare.

De obicei în aceste ultime ca-zuri sunt necesare 24 de ore de refrigerare în curent de aer cu o temperatură de -3˚C şi o viteză de 1 m/s, existând însă diferenţe în funcţie de cantitatea de grăsime pe care o conţine car-casa. Timpul de refrigerare/con-

Multe din pierderile calitative ireversibile ale cărnii rezultă tocmai din lipsa condiţiilor de igienă de la momentul abatorizării, prelucrării, ambalării ori depozitării cărnii, procese în care transportul cărnii în condiţii propice este un punct crucial.

Meat industrial transportationMany of the meat irreversible quality loses are the result of the lack of hygiene conditions from the moment of slaughtering, processing, packaging, or meat storage, processes where meat transportation in proper conditions is a crucial point.




gelare scade de asemenea, dacă se foloseşte stimularea electrică a carcasei la un voltaj scăzut, procedură ce permite reducerea pH-ului cărnii (în cazul cărnii de porc această procedură nu este esenţială, deoarece pH-ul scade mult mai rapid). Este ideal ca ph-ul cărnii să fie cuprins între 5,4-5,6 şi în niciun caz el nu trebuie să depăşească valoarea 6. Deşi, de multe ori agăţarea carcaselor de carne în procesul de trans-port se face de picior (picioare), mult mai recomandat pentru păstrarea frăgezimii cărnii este agăţarea carcasei de osul sacral, procedura împiedicând contrac-tarea muşchilor picioarelor ori spatelui la animalul sacrificat şi întărirea cărnii din părţile cele mai valoroase ale carcasei.

Pe bandă rulantă...

Transportul intrauzinal pro-priu-zis al cărnii se face însă în

principal prin instalaţii speci-fice fiecărei etape de producţie, instalaţii care folosesc benzile transportoare. Acestea benzi transportoare, realizate în gen-eral din oţel (după faza de am-balare pot fi folosite şi benzi transportoare din cauciuc), trebuie să facă faţă unor condiţii extreme de natură mecanică sau termică. Ele trebuie să dovedească înaltă calitate şi durabilitate la diferenţe mari de temperatură şi la un număr mare de cicluri de producţie.

De asemenea, aceste benzi transportoare trebuie să fie perfect plane, rezistente la abraziune şi coroziune şi să fie perfect drepte pentru a nu sări din locaşurile care le antrenează (conform specificaţiilor men-ţionate în prezentările produ-cătorilor, cum ar fi de exemplu producătorul austriac Berndorf Band). Suprafaţa benzilor trans-portoare trebuie să fie, de ase-menea, uşor de curăţat, igiena fiind crucială în procesul de pre-lucrare, procesare, ambalare şi depozitare al cărnii. Multe din pierderile calitative ireversibile ale cărnii rezultă tocmai din lip-sa condiţiilor de igienă de la mo-mentul abatorizării, prelucrării, ambalării ori depozitării cărnii.

Igiena transportuluiintrauzinal

Intrarea în contact a cărnii cu suprafeţe contaminate va con-duce la încărcarea cu un număr mare de bacterii a carcaselor de carne ori a părţilor compo-nente ale acestor carcase. De aceea, este necesar un per-manent control al cărnii şi al suprafeţelor cu care aceasta intră în contact, scopul fiind acela al păstrării calităţii cărnii.

Pentru a evalua calitatea cărnii pot fi folosite mai multe metode

Testele microbiologicesunt cele mai pretenţioase, acestea neputându-se desfăşura fără utilizarea unor echipamente de labo-rator care să permită asigurarea unor condiţii ste-rile pentru probe, a unor temperaturi constante de incubare pentru punerea în evidenţă a prezenţei sau absenţei microorganismelor din probe şi a folosirii unui personal specializat implicat în interpretarea rezultatelor. Totuşi, utilizarea testelor microbiolo-gice este uneori singura soluţie de a obţine informaţii cu privire la igiena incintelor şi echipamentelor de producţie.

Este adevărat că lipsa curăţeniei în locurile arătate va indica întotdeauna o contaminare cu microorga-nisme puternică, recomandându-se în acest caz mai degrabă o curăţare a incintei şi/sau echipamente-lor decât o analiză microbiologică. Dar, nu de puţine ori, este necesar să se determine sursa permanentă de contaminare (de exemplu, apa, modul şi proce-durile de lucru ale personalului implicat, materiile prime etc.) sau bacteria care a infestat alimentul. În aceste circumstanţe, examinarea microbiologică nu numai că este necesară, dar poate oferi o rezolvare imediată a problemei.

Evaluarea caracteristicilor organoleptice constă în verificarea atributelor cărnii: aspect, culoare, textură, consistenţă, miros şi gust. Aspectul cărnii poate fi clasificat în funcţie de mărimea carcasei, volumul masei musculare, prezenţa grăsimii etc.

REPERE


de evaluare, după cum ne arată un ghid elaborat de FAO (Food and Agiculture Organisation): evaluarea proprietăţilor organo-leptice; testarea unor carcteris-tici fizice; analizele chimice; şi examinarea microbiologică. În funcţie de acurateţea necesară, se pot utiliza metode mai sim-ple (folosite în cele mai multe cazuri) sau mai complicate (analize de laborator care să arate conţinutul în anumite substanţe, toxine ori reziduuri).

Evaluarea caracteristicilor or-ganoleptice constă în verifi-carea atributelor cărnii: aspect, culoare, textură, consistenţă, miros şi gust. Aspectul cărnii poate fi clasificat în funcţie de mărimea carcasei, volumul masei musculare, prezenţa grăsimii etc. Deşi, procedurile moderne de clasificare folosesc din ce în ce mai multe instru-mente, metoda vizuală este încă

destul de folosită. Evaluarea caracteristicilor fizice ale cărnii presupune măsurarea unor parametri ai cărnii sau ai lucru-rilor înconjurătoare acesteia, precum temperatura, umidi-tatea, cantitatea de apă prezentă în carne, greutatea specifică, conţinutul de sare, expunerea la lumină etc. În general, aceste măsurători presupun echipa-mente de măsurare şi con-trol specifice şi personal specializat.

Caracteristicile chimice ale cărnii se referă în special la conţinutul de substanţe specifice, conţinut aflat în strânsă legătură cu menţinerea calităţii produsului, a gustului, mirosu-lui, valorii nutriţionale etc., ori a prezenţei unei/unor substanţe nocive. Metodele de analiză chimică a cărnii presupun în general aparatură de măsurare

sofisticată. Există totuşi şi me-tode mai puţin sofisticate şi care oferă o bună acurateţe, ce pot fi aplicate în munca zilnică, precum măsurarea pH-ului, determinarea conţinutului de

umiditate/grăsimi/proteine şi determinarea prezenţei anu-mitor substanţe prin utilizarea testelor cu hârtie ce conţine anumiţi reactivi.

destul de folosită. Evaluarea caracteristicilor fizice ale cărnii presupune măsurarea unor parametri ai cărnii sau ai lucru-rilor înconjurătoare acesteia, precum temperatura, umidi-tatea, cantitatea de apă prezentă în carne, greutatea specifică, conţinutul de sare, expunerea la lumină etc. În general, aceste măsurători presupun echipa-mente de măsurare şi con-

conţinut aflat în strânsă

sofisticată. Există totuşi şi me-tode mai puţin sofisticate şi care oferă o bună acurateţe, ce pot fi aplicate în munca zilnică, precum măsurarea pH-ului, determinarea conţinutului de

Este ideal ca ph-ul cărnii să fie cuprins între 5,4-5,6 şi în niciun caz el nu trebuie să depăşească valoarea 6. Deşi, de multe ori agăţarea carcaselor de carne în procesul de transport se face de picior (picioare), mult mai recomandat pentru păstrarea frăgezimii cărnii este agăţarea carcasei de osul sacral, procedura împiedicând contractarea muşchilor picioarelor ori spatelui la animalul sacrificat şi întărirea cărnii din părţile cele mai valoroase ale carcasei.

REPERE


PIAÞA / TEHNICI DE MARKETING

Horia Stoian

Cinci căi de îmbunătățirea lanțului de distribuție

Strategii"în afara sistemului"

Pentru fiecare jucător din lanțul de producție primară, procesare

și desfacere, elaborarea tacti-cilor menite să crească produc-tivitatea unui lanț de distribuție este esențială pentru atingerea țintelor de profit stabilite. Desig-ur, există rețete prestabilite dar, în afara acestora, pot fi utilizate și câteva modalități foarte efi-ciente, plasate de specialiști, oarecum, în afara sistemelor, prin mai buna utilizare a infra-structurii și a instrumentelor de analiză. Aceste strategii presu-pun o perfectă comunicare între parteneri, precum și menținerea acesteia la cel mai înalt grad de eficiență și corectitudine,

potrivit regulilor stabilite inițial, în cadrul contractelor bila-terale. Nu mai puțin important, specialiștii britanici subliniază importanța educației continue

în rândul tuturor salariaților, inclusiv a celor din structurile de management! Ca parte a acesteia, o cultură bazată pe profit și performanță, în rân-dul salariaților, va conduce la maximizarea economiilor, la ridicarea nivelului de servicii, dar și la motivarea echipei de vânzări.

De sus în jos

Creșterea productivității lanțului de aprovizionare-distribuție este realizată printr-o abordare de sus în jos. E de reținut că to-

tul se ridică sau cade datorită, sau din cauza conducerii! Liderii trebuie să practice o comunicare eficientă, să creeze standarde de procedură, să determine o

ierarhie de importanță, să aibă competențe de împuternicire a forței de muncă și să adopte un program de instruire puternic.

Nu în ultimul rând, în cazul apariției dificultăților majore, companiile trebuie să apeleze la experți în organizarea lanțului. Experiența unui profesionist în logistică va ajuta compania prin îmbunătățiri organizatorice, gestionarea procedurilor, pre-cum și prin reevaluarea obiec-tivelor și performanței forței de muncă.

O bună parte a profitabilității unei afaceri depinde, în proporție determinantă, de modul în care funcționează canalul de distribuție, de modul în care acesta este utilizat, precum și de cât de eficient este acesta, atât din punct de vedere al rapidității circulației mărfurilor, pe tot lanțul de producție și desfacere, cât și din punctul de vedere al costurilor. Pentru o mai bună organizare a lanțului de desfacere, specialiștii de la Supply Chain 247, din Marea Britanie, au elaborat cinci strategii de îmbunătățire a acestuia.

Five ways to improve the distribution chainA significant part of the profitability of the business depends to a decisive extent, by the way in which the distribution channel works, by the manner in which it is used, and by the level of its efficiency, both in terms of the goods's speed of movement on the entire chain of production and sales, and in terms of costs.. For a better organization of the retail chain, specialists in Supply Chain 247, UK, have developed five strategies for it’s improvement.

Creșterea productivității lanțului de aprovizionare-distribuție este realizată printr-o abordare de sus în jos. E de reținut că totul se ridică sau cade datorită, sau din cauza conducerii!

REPERE


1: Comunicați cu angajații într-o manieră clară și concisă, care definește obiectivele organizaționale și metodele de a atinge aceste obiective . Această comunicare este crucială pentru operațiunile din cadrul lanțului de producție și desfacere. Prin programarea zilnică, dar și prin întâlnirile săptămânale dedicate rezolvării problemelor de management, performanța se poate îmbunătăți substanțial.

2: Dezvoltați proceduri standardizate. Dezvoltarea de stand-arde de procedură reduce riscul de eroare în cadrul lanțului de distribuție-aprovizionare, economisind timp și bani. Este necesară concentrarea permanentă pe reducerea variabilelor în domenii cum ar fi recepția, controlul calității, transportul, programarea eventualelor schimbări. Aceasta este una dintre cele mai eficiente moduri de a crește productivitatea colectivă.

3: Determinarea clară a priorităților pentru salariați. Îmbunătățirea continuă a productivității depinde în mare măsură și de modul de gestionare a timpului de lucru al angajaților, de modul în care aceștia îl utilizează, organizându-le prioritățile. Însă, la nivel de management, este contraproductivă măsurarea permanentă a timpului de lucru a unui salariat, atâta vreme cât

aceasta nu are relevanță pentru clienți. În schimb, trebuie stabiliți indicatori cheie de performanță pe domenii critice: securitate, service, livrarea la timp, inventar, precizie, productivitate, cost pe unitate, la care se adaugă: totalul costurilor, diminuarea daunelor, recuperarea creanțelor și, în primul rând, satisfacția clienților.

4: Focus pe competențele de bază ale angajaților, inclusiv a echi-pei de management. Acest lucru va consolida încrederea și va re-zulta o creștere continuă a productivității. Asigurați-vă că, pentru a defini obiectivele lanțului de aprovizionare-distribuție, printr-o metodă clară și concisă, va permite angajaților și managerilor să profite de oportunitățile existente, dar și să elaboreze propriile soluții de îmbunătățire a activității.

5: Elaborarea unor programe continue de instruire. În primul rând, trebuie formulat un plan cuprinzător de instruire pentru a crește productivitatea, pentru a reduce costurile și pentru a îmbunătăți serviciile oferite clienților. Apoi, trebuie elaborat un plan de stimulente acordate în funcție de realizarea criteriilor de performanță. Această formare constructivă va conduce la înche-garea unei echipe de succes.

Iată cinci rețete care pot conduce la eficientizarea activității de desfacere:



Alexandru Peligrad

Sectorul european al cărnii de pui resimte mai puțin efectele recesiunii

Se aşteaptă o evoluție ascendentă

După o scădere în 2012, ca ur-mare a ieşirii de pe piață a com-paniei DOUX, producția franceză de carne de pui este de aşteptat să crească din nou, în condițiile în care competitorii DOUX au preluat clienții şi cota de piață a acesteia. Firma franceză DOUX, care până în 2011 a fost cel mai mare producător de carne de pui din UE, cu vânzări de peste 1,4 miliarde de euro (în 2011) şi unul dintre marii exportatori din UE (în special de pui congelați cu destinația Orientul Mijlociu) a intrat în faliment la începutul lunii iunie 2012. Segmentul de carne proaspătă de pui, cen-trat în special pe deservirea piețe franțuzeşti şi care adu-cea pierderi anuale de circa 30 de milioane de euro a fost desființat în septembrie 2012, iar o parte din abatoare au fost preluate de competitori precum LDC şi DUC. Segmentele de

afaceri DOUX centrate pe ex-port şi pe produsele cu valoare adăugată mare au fost păstrate şi restructurate (parțial prin ştergerea unor datorii), iar toate facilitățile de producție din Bra-zilia au fost închiriate către JBS.

Cu o refacere limitată a economiilor țărilor UE-28 în 2014, combinată cu o cere-re continuă pentru export, producția UE-28 de carne de pui este de aşteptat să crească şi în 2014, deşi cu un ritm mai scăzut, comparativ cu 2013. Totuşi, ciclul scurt de producție (câteva luni) specific industriei face ca sectorul să fie deosebit de reactiv la evenimente, făcând previziunile deosebit de dificil de realizat.

Creşterea prețurilor la cereale în 2012 a avut un impact direct asupra costurilor de producție a cărnii de pui, la fel ca în 2010. Datele analizate în raportul USDA Foreign Agricultural Ser-

vice arată că producătorii din domeniu au putut trans-fera o mare parte din aceste creşteri de costuri către clientul final, menținându-şi astfel pro-fitul sau reducându-l doar mar-ginal. Scăderea semnificativă a prețurilor cerealelor în UE-28 începând cu primăvara lui 2013 va mări cu siguranță profitul operațional al firmelor din do-meniu, chiar şi în condițiile în care vom asista şi la scăderi ale prețului de vânzare cu amănuntul pentru carnea de pui.

Sectorul producției cărnii de pui din UE-28 este de aşteptat că îşi va continua creşterea şi în 2014, beneficiind de uşoara expansiune a cererii interne, cerere mult mai puțin afectată de consecințele recesiunii economice comparativ cu alte tipuri de carne (carnea de pui fiind mai ieftină comparativ cu cea de porc, vită sau oaie) se arată într-un raport al USDA Foreign Agricultural Service. Producția de carne de pui este de aşteptat să crească în toate statele mari producătoare din UE, incluzând aici Marea Britanie, Benelux, Spania, Polonia, Germania şi Italia.

European Poultry sector feels less the effects of recessionChicken meat production sector in the EU-28 is expected to continue its growth both in 2013 and 2014, benefiting the slight expansion of domestic demand, demand more or less affected by the consequences of the economic downturn in comparison to other meat types (chicken is cheaper than pork, beef or lamb) is shown in a report by the USDA Foreign Agricultural Service. Poultry production is expected to rise in 2014 in all major producing states of the EU, including the UK, Benelux, Spain, Poland, Germany and Italy.

vice arată că producătorii European Poultry

America de Sud şiOrientul Îndepărtat,productivitate scăzută

Un recent studiu cu privire la costul de producție, realizat de asociația franceză din domeniul cărnii de pui - ITAVI (www.itavi.asso.fr) subliniază competitivi-tatea mai scăzută a producției de carne de pui din UE-28 com-parativ cu Brazilia, Thailanda, şi chiar în comparație cu SUA. Costul hranei, care reprezintă o pondere importantă în costul de producție al cărnii de pui este în medie cu 25-30% mai mic în Brazilia şi Thailanda, după cum o arată studiile profesorului Peter Van Horne de la Universi-tatea din Wageningen (Olanda). Luând în calcul şi costurile de abatorizare şi procesare în UE-28, costul total de producție al

cărnii de pui este în medie cu 30-40% mai ridicat în raport cu Brazilia şi Thailanda.

Studiile pe termen mai lung arată însă că la sfârşitul ani-lor '90 şi începutul anilor 2000 această diferență era şi mai mare, putându-se constata astfel o uşoară creştere a competitivității UE, comparativ cu Brazilia, şi mai ales în ceea ce priveşte costul furajelor. Un studiu UE din 2010 arăta că producția de piept de pui din țările UE este, de asemenea, mai puțin competitivă în raport cu importurile, chiar şi după plata taxelor vamale. Respecti-vul studiu, dar şi altele, indică însă existența unor diferențe semnificative cu privire la prețul cărnii de pui şi între statele UE. Spre exemplu, carnea de pui

franțuzească este în medie cu 0,2 EUR per kilogram (ori 13%) mai scumpă comparativ cu cea germană sau olandeză. Diferența este însă şi mai mare în raport cu Polonia, ceea ce ex-plică scăderea ponderii Franței în totalul producției de carne de pui a UE, precum şi creşterea rapidă a exporturilor de carne de pui poloneze către alte țări din UE, chiar înlocuind impor-turile braziliene de carne de pui de pe o serie de piețe vest-europene.

Consumul pe locuitorrămâne nemodificat

În vreme ce toate sursele indică faptul că în UE-28 consumul de carne a fost influențat negativ de recesiunea economică, în ca-zul cărnii de pui, care este cea

Cu o refacere limitată a economiilor țărilor UE-28 în 2014, combinată cu o cerere continuă pentru export, producția UE-28 de carne de pui este de aşteptat să crească şi în 2014, deşi cu un ritm mai scăzut, comparativ cu 2013.

REPERE



mai ieftină sursă de proteine, impactul crizei economice s-a simțit mult mai puțin. Totuşi, ritmul de creştere a consumului se situează sub cel al creşterii demografice, ceea ce înseamnă că, pe locuitor, consumul rămâne stabil. O serie de ana-lize de piață indică însă, că în general, consumatorii din țările UE-28 înlocuiesc într-o oare-care măsură consumul de carne de porc sau vită cu cel de pasăre şi pe cel de proteine animale cu carbohidrați (paste, pâine) ca urmare a reducerii veniturilor, excepția constituind-o Spania unde carnea de porc ocupă încă primul loc în topul preferințelor consumatorilor.

În UE-28, vânzările de aripi şi gheare au înregistrat un ritm de creştere mai pronunțat comparativ cu vânzările de părți componente mai scumpe din pui (piept) ori comparativ cu vânzările de păsări întregi. Acest trend este de aşteptat să se accentueze în 2014, în absența unei reveniri a creşterii

în economiile state-lor UE. În câteva

țări din UE, pre-cum Germa-

nia, Franța şi Polonia, modificarea

p r e f e r i n ț e l o r consumatorilor în

favoarea cărnii de pui este încurajată

de faptul că aceştia per-cep acest tip de carne ca fiind mai sănătoasă şi mai uşor de preparat. De asemenea, carnea de pui este considerată a fi mai uşor de preparat

şi de către restaurante sau de către firmele de catering.

UE-28, exportator netde carne de pasăre

Surplusul balanței comerciale a UE-28 pentru carnea de pui este de aşteptat că se va mări în 2013 şi 2014 ca urmare a stagnării importurilor şi a creşterii ex-porturilor. Brazilia şi Thailanda rămân cei mai mari furnizori externi de carne de pui pentru piața UE-28, urmate de Chile şi China. Pe 1 iulie 2012, UE-28 a ridicat interdicția cu privire la importurile thailandeze de car-ne de pui, interdicție ce data din 2004, ca urmare a epidemiei de gripă aviară din Asia de Sud-Est. Această măsură a condus în cel de-al doilea semestru din 2012 la o semnificativă creştere a impor-turilor de părți de carcase de pui, sărate sau congelate din Thai-landa, trend care este aşteptat să se manifeste şi în 2013 şi 2014.

În schimb, importurile de pre-parate şi semipreparate din carne de pui din Thailanda ar putea să cunoască o reducere ca urmare a creşterii impor-turilor de carne nepreparată. În 2012, importurile de car-ne de pui din Brazilia au fost influențate de aprecierea realu-lui brazilian în raport cu euro. În schimb, recenta depreciere a monedei braziliene ar putea să nu aibă ca efect o creştere a exporturilor de carne de pui din Brazilia pe piața europeană, în condițiile în care respectiva depreciere ar putea fi în mare parte neutralizată de o creştere a costului de producție. Im-porturile de carne de pui din China, pe piața europeană (con-stând exclusiv în carne de pui preparată) este de aşteptat să crească din nou în 2013, după ce în 2012 evoluția acestora a cunoscut o stagnare.

În ceea ce priveşte exporturile de carne de pui ale UE-28 este de aşteptat ca acestea să stagneze în 2013 comparativ cu 2012, în special ca urmare a suspendării în iulie 2013 a restituirilor la ex-porturi, măsură care, conform raportului USDA, va afecta în special exporturile de carne de pui congelată cu destinația Ori-entul Mijlociu (în special Yemen şi Emiratele Arabe Unite). Piața saudită, în schimb pare a fi mult mai elastică în ceea ce priveşte subvenționarea exporturilor europene şi este capabilă să absoarbă prețurile mai ridicate fără a exista un impact vizibil asupra volumelor, apreciază analiştii USDA.

Exporturile Franței,bine primite

Acest fapt se datorează şi fap-tului că exporturile franțuzeşti de pui congelați sunt foarte bine primite de piața saudită care cere păsări mici (sub 1 kg în carcasă, în vârstă de 40 de zile) cerințe pe care foarte mulți competitori nu le pot îndeplini. Pe 18 iulie, Comi-sia Europeană a decis să sus-pende subvențiile de export pentru carnea de pasăre. În ul-timii ani, doar exporturile de pui congelați către anumite state CSI (Ucraina, Belarus, Moldova, Rusia, Georgia, Armenia, Azer-baijan, Kazahstan, Turkmeni-stan, Uzbekistan, Tadjikistan, Kyrghyzstan), Angola, Arabia Saudită, Kuwait, Bahrain, Qatar, Oman, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Yemen, Liban, Iraq şi Iran au fost subvenționate.

Pe de altă parte, exporturile de părți ieftine ale carcasei (aripi, gheare) şi exporturile de carne obținută prin dezosare mecanică, către țările Africii Sub-Sahariene (în special către Ghana) şi către Africa de Sud vor continua să

Cu exporturi estimate de aproape 140.000

MT pentru întregul an 2013, Africa de Sud este în prezent cel

mai mare importator de carne de pasăre din UE-28, urmat la foarte mică distanță

de Arabia Saudită.

REPERE

crească. Cu exporturi estimate de aproape 140.000 MT pentru în-tregul an 2013, Africa de Sud este în prezent cel mai mare importa-tor de carne de pasăre din UE-28, urmat la foarte mică distanță de Arabia Saudită. De remarcat că UE-28 nu s-a alăturat Braziliei în atacarea la Organizația Mondială a Comerțului a măsurilor tari-fare ale Africii de Sud, la carnea de pui.

Exporturile UE-28 de carne de pui către Rusia este de aşteptat să scadă uşor în 2013 şi 2014, în condițiile în care acestea vor trebui să facă față pe această piață unei competiții dure din partea unor competitori pre-cum SUA, Belarus şi Brazilia, precum şi din partea producției interne ruse. Exporturile UE-28 de carne de pui către Hong Kong şi China este de aşteptat să scadă în 2014, pentru acelaşi motiv - creşterea competiției din partea unor țări precum Thailanda şi Brazilia.

În aceste condiții, este de aşteptat ca exporturile UE-28 să crească în 2014, în special ca urmare a creşterii de com-petitivitate rezultată în urma scăderii costurilor de producție datorată reducerii prețului la cereale.

Carnea de curcan este din ceîn ce mai puțin căutată

În ceea ce priveşte producția de carne de curcan a UE-28 (circa 1.900 mii tone în 2011 pentru UE-27), raportul USDA arată că este de aşteptat ca aceasta să scadă atât în 2013, cât şi în 2014, după ce a cunoscut o creştere temporară în special ca urmare a expansiunii înreg-istrate în marea Britanie, piață unde creşterea a fost alimentată de mărirea cererii ca urmare a unor campanii agresive de promovare şi reclamă. În Franța, producția de carne de curcan nu este competitivă, în comparație cu cea de carne de pui, proc-esatorii fiind nevoiți să închidă câteva abatoare din motiv de lipsă de profitabilitate. De altfel, consumatorii francezi renunță în ultimul timp la carnea de cur-can în favooarea cărnii de pui considerată de aceştia ca fiind mai gustoasă. Importurile de carne de curcan în UE-28 se vor menține la acelaşi nivel, urmare a menținerii sistemului cotelor de import. Exporturile fran-țuzeşti de carne de curcan către Africa se aşteaptă să scadă uşor, în vreme ce exporturile germane şi olandeze către piața rusă sunt prognozate a se menține la acelaşi nivel ca în anii anteriori.

Costul hranei, care reprezintă o pondere importantă în costul de producție al cărnii de pui este în medie cu 25-30% mai mic în Brazilia şi Thailanda, după cum o arată studiile profesorului Peter Van Horne de la Universitatea din Wageningen (Olanda).

REPERE

UTIL / LEGISLAŢIE

Ioan Şerbănescu

Examenul clinic acceptatşi decontat de către DSVSA

Baza examenului acceptat şi decontat

Examenul clinic acceptat şi decontat de către DSVSA lo-cale se poate face în baza unei decizii scrise a directorului executiv, care stabileşte zona în care se aplică examenul clinic, frecvenţa şi documen-tele necesare pentru decont, în următoarele condiţii:- în caz de suspiciune la animalele

suspecte de contaminare;- în caz de confirmare a bolii

la animale din focar, în zona de supraveghere şi protecţie specifică a fiecărei boli;

- decizia directorului execu-tiv este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul DS-VSA judeţene, respectiv a Mu-nicipiului Bucureşti, formulată anterior deciziei şi acţiunii de examinare clinică.

La propunerea DSVSA, Au-toritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) poate dis-pune, prin ordin al preşedintelui acesteia, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, acţiuni imunoprofilactice de necesi-tate. Orice vaccinare este permisă numai cu vaccinurile înregistrate în România, cu no-tificarea prealabilă a DSVSA locale. Notificarea va fi însoţită de motivaţie, tipul de vaccin şi schema de vaccinare.

Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatului controalelor oficiale documen-tare, de identitate şi fizice efec-tuate în timpul transportului sau la destinaţie, teste şi prelevări de probe pentru examene de laborator. Rezultatele testărilor

vor fi comunicate proprietarului sau deţinătorului, în perioada de carantină aşteptare/interzicere a mişcării. Probele prelevate şi testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor ofi-ciale cu frecvenţă redusă, prin sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerţ intraco-munitar sunt suportate de stat, cu condiţia precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea. În situaţia rezultatelor nefavorabile, exploataţia va fi supusă controalelor oficiale cu frecvenţă întărită.

Excepţii motivate

O parte dintre speţele aparent comune contravin însă legislaţiei specifice privind acceptar-ea şi decontarea examinării, costurile fiind suportate de proprietarii animalelor sau administratorii exploataţiilor. De exemplu, la bovine, ovine, caprine şi suine, acţiunile san-itar-veterinare din cadrul pro-gramului strategic, suportate de la bugetul de stat, se efectuează numai pe animalele identifi-cate în exploataţia în care s-au născut. Toate costurile privind realizarea acţiunilor de su-praveghere, imunoprofilaxie şi de control, pentru exploataţiile nonprofesionale sunt supor-tate din fondurile ANSVSA, în limita bugetului aprobat. Cos-turile probelor recoltate şi ale analizelor efectuate în cazurile în care se înregistrează reacţii adverse postvaccinale/posttera-peutice ale produsului medicinal veterinar, se constată defecte de

calitate a acestui produs sau apar deficienţe privind condiţiile de de-pozitare, sunt suportate de per-soana juridică responsabilă. După caz, costurile vor fi suportate de către deţinătorul autorizaţiei de comercializare, producători, im-portatori, distribuitori, farmacii.

Contravaloarea analizelor pen-tru produsele medicinale vet-erinare incluse în Planul anual de prelevare şi testare a pro-duselor medicinale veterinare comercializate în România, elaborat de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, se achită de către deţinătorul autorizaţiei de comercializare a produsului medicinal veterinar, în contul Institutului. Examenele şi teste-le de laborator necesare expor-tului de animale în ţările terţe se vor face ţinând cont de condiţiile impuse în certificatele trans-mise de către administraţiile veterinare din ţările respective.

Proprietarii şi deţinătorii de animale sunt obligaţi să notifice direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (DSVSA) judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, intenţia de a introduce animale din comerţul intracomunitar şi import în exploataţie, anterior sosirii animalelor, precum şi posibila dată a introducerii. Autoritatea sanitară veterinară poate accepta, în situaţii stricte, decontarea examinărilor specifice.

Clinical examination accepted by Sanitary Veterinary and Food Safety Direction from Romania (DSVSA)Animal owners and keepers are required to notify their DSVSA county direction, and also the official office in Bucharest about their intention to import animals from the intra-community countries or from other countries, prior to their arrival in Romania and the possible date of their arrival. The National Veterinary Authority may accept, with strict conditions, to pay back the specific examinations.


UTIL / CERTIFICARE

Ce este FSC(Forest Stewardship Council)?

FSC (Forest Stewardship Council) este o organizație independentă, neguvernamentală și non-profit aparută în anul 1993 pentru a promova un management for-estier responsabil în pădurile din întreaga lume. Organizația operează la nivel internațional și oferă servicii prin centrul FSC Internațional situat în Bonn, Germania, precum și prin inter-mediul unei rețele internaționale de Inițiative Naționale

Principalele atribuțiiale FSC sunt:

1) Dezvoltarea de standarde2) Acreditarea de organisme

de certificare și intiațive naționale FSC

3) Etichetarea produselor din lemn.Prin cumpărarea de produse din lemn independent certifi-cate, se garantează că lemnul utilizat în produsul respectiv provine din păduri gestionate durabil, pe criterii sociale, eco-nomice și ecologice.

Certificareamanagementului forestier

Certificarea managementului forestier este un act voluntar, procesul de certificare putând fi demarat numai la solici-tarea proprietarului pădurii și reprezintă evaluarea modului

de administrare și gospodărire a unei păduri, în raport cu un standard acreditat. În vederea certificării, Forest Stewardship Council (FSC) a elaborat un set de 10 Principii și 56 de Criterii, care sunt considerate general valabile în managementul re-sponsabil al unei păduri și fac referire la aspectele de mediu, sociale și economice ale man-gementului forestier. Pe baza acestora, s-au dezvoltat stand-arde de certificare naționale care detaliază principiile și crit-eriile generale de management forestier, prin elaborarea de in-dicatori și verificatori specifici.

Ce este certificarea de grup?

Certificarea managementului forestier este un proces care implică anumite costuri. În certificarea de grup, costurile sunt suportate de mai mulți pro-prietari sau administratori de pădure care doresc să urmeze acest proces, ajungându-se astfel la diminuarea costurilor per proprietar. Organizarea unui grup presupune existența unui administrator de grup, care elaborează o "schemă de grup", la care aderă proprietarii de păduri. Grupul funcționează pe baza acestei scheme agreate, iar certificarea presupune, pe de o parte, evaluarea man-agerului de grup, iar pe de altă parte, evaluarea prin sondaj a membrilor grupului, fără a se

recurge la verificarea fiecărui membru în parte.

Certificarea lanțuluide custodie

În general, certificatul de man-agement forestier include și certificatul de lanț de custodie, prin care managerul forestier se angajează să asigure identifi-carea lemnului certificat până la ieșirea din pădure. Certificarea lanțului de custodie reprezintă o necesitate pentru companiile care exploatează, procesează sau comercializează material lemnos certificat și care doresc să eti-cheteze aceste produse cu numele sau cu eticheta FSC. Evaluarea se face în raport cu FSC-STD-40-004 (V2) "Standardul FSC pentru lanț de custodie pentru companii care prelucrează lemn FSC".

Etapele certificării

În mare, procesul de certificare a managementului forestier cu-prinde următorii pași: aplicarea pentru certificare, pre-evaluar-ea, rezolvarea neconformităților, consultarea factorilor interesați, evaluarea principală, acordarea certificatului, monitorizarea, re-certificarea. O nouă re-evaluare se derulează înainte de expirarea certificatului, pentru a se păstra statutul de certificare, rezultând în eliberarea unui nou certificat.(Cf. Certificare.ro, organism de la care puteți afla detalii.)

Maria Demetriad

Acreditarea FSCa ambalajelor și paletelorSustenabilitatea a devenit nu doar o modă, în industria alimentară ci și o necesitate din ce în ce mai stringentă. O componentă de bază a acestui concept o reprezintă prezervarea mediului. Cercetările privind reducerea poluării, din cauza ambalajelor reziduale a dus la un proces mai amplu, care începe de la acreditarea exploatărilor forestiere și se încheie cu acreditarea FSC a ambalajelor.

FSC accreditation for packages and palletsSustainability has become not just a trend in the food industry but also a necessity becoming more and more pressing. A key component of this concept is the preservation of the environment. Research on reducing pollution because of packaging waste has resulted in a wider process which starts from forest exploitation accreditation and ends with FSC accreditation of packages.

80 FABRICA DE CARNE / DECEMBRIE 2013/ DECEMBRIE 2013

UTILE / UTILE / IDEI DE AFACERI

Aura Alexa Ioan

Melci gustoşi şi "credincioşi"

Melcii au avut avantajul esenţial în pregătirea mâncărurilor de post, deoarece nu erau consideraţi a fi nici carne şi nici peşte. Prin urmare, cele mai multe mănăstiri aveau mici grădini împrejmuite de garduri de lemn şi sârmă, în care călugării creşteau aceşti melci gustoşi. În Evul Mediu, melcii erau hrana săracilor, deoarece se culegeau gratis, din natură. Ulterior a început comerţul cu melci. Împreună cu comerţul, desigur, a venit şi ideea de creştere a lor. Tot în acea perioadă, melcii erau crescuţi şi ca leac împotriva tu-sei. Crescătorii svabi transpor-

tau melcii în butoaie, pe Dunăre, cale de câteva sute de kilomet-ric, până la Viena. Apoi comerţul cu melci s-a orientat spre Paris, unde melcii erau transportaţi pe uscat. Se spune că în anul 1908 svabii din satul Guttenstein au vândut la Paris peste 4 milioane de melci. Tehnicile moderne de conservare au pus capăt comerţului svabilor cu melci. Astăzi melcii sunt importaţi din Europa de Est, Africa şi Asia.

Raţionament economic

Zootehnia este într-o creştere dinamică, mai mult decât orice alt sector din agricultură. Acest sec-tor va fi până în 2020 cel mai im-portant sector agricol în termeni

de valoare adăugată. Ca urmare a creşterii populaţiei şi veniturilor, a urbanizării rapide şi a schimbării obiceiurilor de hrană, se observă o expansiune fără precedent a in-dustriei zootehnice în ţările dez-voltate, unde producţia de carne pe cap de locuitor se aşteaptă să crească cu aproape 50% între anii 2002 şi 2020.

Investiţie recuperatăîncă din primul an

Dacă e făcută respectând toate condiţiile din recomandările specialiştilor, ferma de melci poate aduce chiar în primii ani recuperarea investiţiei făcute, dar şi un profit substanţial. Preţul angro pe kilogramul de melc viu

În lumea antică, melcii se numeau cochlea, cuvânt care înseamnă “lingura” cu care se mâncau aceştia. Romanii au ajuns să consume melcii şi datorită scrierilor lui Plinius şi Varro, care arătau efectele tămăduitoare şi stimulatoare a cărnii de melc. Ei au construit primele grădini destinate creşterii melcilor. Grecii, fenicienii şi alte culturi preromane din Marea Mediterană au consumat melci şi fructe de mare, multe din acele reţete culinare păstrându-se până azi în bucătăria mediteraneană. Evul Mediu a adus un alt mod de a privi melcii şi noua ramură a zootehniei, Helicicultura.

F

erm

a de melci


poate varia între 3,5 şi 5,8 euro, iar carnea de melc (cunoscută sub numele de escargot) poate ajunge până la 50 euro.

Există două tipuride ferme de melci:

1. Ferma neacoperită este o fermă cu o investiţie mare, de ordinul la câteva mii de dolari, iar aceasta devine profitabilă din primul export. Tipul acesta de fermă se consideră a fi cea mai profitabilă din punct de vedere economic, deoarece nu necesită multă muncă sau cheltuieli ma-jore (doar apă, curentul cu care se menţin stropitorile şi munca angajaţilor, care e minimă). Această metodă de a creşte

melcii este cel mai mult folosită în Italia. Dezavantajele acestui tip de fermă este că se obţine o singură producţie pe an.

2. Ferma de încăpere. Crearea unei astfel de ferme impune o investiţie majoră şi cere su-praveghere zilnică din partea unui îngrijitor. Totuşi această fermă vă permite să aveţi melci maturi, de mai multe ori pe an. Acest tip de fermă s-a adoptat cu suc-ces în Franţa, unde cumpărătorii pretenţioşi pretind să aibă melci proaspeţi pe parcursul întregului an. Acest tip de fermă nu are o vi-abilitate la fel de mare ca fermele neacoperite şi reîntoarcerea ba-nilor din investiţie nu se aşteaptă din primul an.

Afacere rentabilăConform tehnologiei italiene, costurile pentru înfiinţarea unei ferme de melci Aspersa Minima, pe o suprafaţă de 2000 metri, nu sunt mari. Suprafaţa minimă pentru construcţia unei ferme de melci în condiţii de rentabilitate teoretică, este de 2000 mp, cu dimensiuni recomandate (dar nu obligatorii) ale ter-enului de 40-50 m. Pentru construcţia unei ferme de creştere a melcilor sunt necesare mai multe faze:

150 € Procurare stâlpi pentru împrejmuirefermă şi ţarcuri

200 € Sârmă ghimpată pentru împrejmuire

1000 € Tablă zincată500 € Sistem de irigaţii

1200 € Pompă de apă şi generator de curent

2000 € Plasă Helitex 400 € Seminţe pentru înfiinţarea

culturilor în ţarcuri400 € Folie tip Agryl pentru protecţia de

iarnă a melcilor2000 € Melci reproducători Helix

Aspersa Minima

Total investiţie - 8900 € Calculele au o marjă de eroare de 5% şi nu cuprind manopera de execuţie a fermei şi sistemul de alimen-tare cu apă.

Snails farmIn the ancient world, snails were called cochlea, a word that means "spoon". The Romans started to eat snails somehow because of the writings of Plinius and Varro, who were showing healing and stimulating effects of snails meat. They built the first gardens to grow snails. Greeks, Phoenicians and other pre-Roman cultures from Mediterranean have eaten snails and sea fruits, many of these recipes being kept until today in the Mediterranean cuisine. The Middle Age brought a different way of considering snails and a new livestock branch, called Heliciculture.


UTIL / INFOWEB

Ioan Şerbănescu

Institutul pentru Controlul Pro-duselor Biologice şi Medicamen-telor de uz Veterinar prezintă publicului, prin intermediul acestui portal, informaţii privind legislaţia specifică, ştiri actual-izate din domeniu, materiale priv-ind farmacovigilenţa veterinară şi, nu în ultimul rând, date is-torice şi informaţii curente de-spre compartimentele ICBMV.

Institutul actual, sub denumirea iniţială de Laborator de Control Ştiinţific al Produselor Biologice de Uz Veterinar, a fost înfiinţat în anul 1954, având ca obiectiv con-trolul produselor biologice de uz veterinar fabricate de unităţile producătoare, îmbunătăţirea cali-tativă prin cercetări ştiinţifice pro-prii în scopul asigurării sectorului zootehnic cu produse biologice,

seruri şi vaccinuri de bună cali-tate. ICBMV avizează şi propune introducerea în practică de noi preparate, după experimenta-rea lor, asigură întreprinderilor producătoare tulpini microbiene şi virusuri necesare fabricării pre-paratelor, rezolvă litigiile referi-toare la eficacitatea produselor, dintre producători şi beneficiari.

În cadrul Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine Ijarul, "par-tizanii" creşterii rumegătoarelor mici pentru carne îşi prezintă ar-gumentele tehnice, programele specifice, programele accesabile din domeniu, ofertele de pro-duse etc. În opinia membrilor Asociaţiei Ijarul: "Două dintre cele mai obişnuite motive pen-tru care cineva ar creşte oi într-o fermă construită din pasiune sunt mieii pentru vânzare şi sacrifi-carea acestora. Producţia de miei pentru vânzare implică creşterea

pe tot parcursul anului a unei turme de oi. Fermierul cumpără miei înţărcaţi şi îi hrăneşte până ajung la 50 kg. Sacrificarea aces-tora într-o fermă mică se face în timpul lunilor calde, atunci când păşunile sunt verzi". De ase-menea, o asociaţie importantă de oieri nu ar fi putut să scoată din aplicaţia online cele mai im-portante evenimente anuale ale oieritului:1. Participarea Asociaţiei Ijarul

la Târgul "Agraria".2. Organizarea de catre

Asociaţia Ijarul a Serbării "Împreunatul Oilor".

3. Organizarea de către Asociaţia Ijarul a Serbării "Răvăşitul Oilor".

Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine din Zona Munţilor Apuseni, Valea Someşului şi zonele limitrofe este constituită ca organizaţie profesională cu personalitate juridică română, neguvernamentală, apolitică şi independentă, deplin autonomă din punct de vedere structural, funcţional şi economic.

Este cartea de vizită online a cărnii de vită premium Angus, obţinută din producție ecologică pe pășune. Laolaltă: bovinele de carne Angus, pășunile ecologice românești și expertiză elvețiană. Acestea sunt caracteristicile de marcă ale firmei Karpat-en Meat România. E vorba de producători carne de vită de calitate, obţinută din bovine An-gus, pe care le cresc pe pășunile nelucrate din Transilvania. Prin tradiție elvețiană și experiență în agricultură, creșterea bovine-lor și prelucrarea cărnii, fonda-

torii firmei Karpaten Meat se preocupă de creșterea optimă și naturală a bovinelor, precum și de o prelucrare specializată a cărnii. Carnea de vită premium este comercializată în România și în Europa de Vest. Karpaten Meat caută prin intermediul acestui site parteneri de încredere pen-tru a pune bazele unor noi rețele de producție de bovine Angus, la nivel național. În acest sens, sunt ofertate bovine de prăsilă rasa Angus (vițele mai mari de 12 luni), juninci gestante și tauri pentru reproducție cu o genetică de top

cu scopul de a produce viței. De asemenea, compania oferă spre vânzare material seminal conge-lat provenit de la tauri Angus cu genetică superioară (de la parte-nerul Bayern Genetik). În cadrul programelor de parteneriat, firma garantează prin contract răscumpărarea vițeilor rezultați din reproducție, atât viţei în rasă pură cât şi metişi Angus cu Bălțata Românească. Totodată, cei interesaţi îşi pot consolida cunoștințele în domeniu, pot primi suport tehnic și logistic, la prețuri corecte.

www.icbmv.ro/ro/

http://asociatia.ijarul.ro/index.html

http://karpaten-meat.com/


SIESTA / MERIDIANE ISTORICE

Ilie Stoian

Agricultura popoarelor germanice

Culturi şi mod de viaţă

Popoarele germanice culti-vau grâu, orz, secară şi ovăz, mei, in, cânepă, dar şi zarzava-turi, îndeosebi sfeclă, fasole şi mazăre. Nu cultivau însă pomi fructiferi, cu excepţia mărului, decât începând, probabil, de pe la jumătatea secolului I d.Hr., sub influenţa romanilor care au introdus în zonele germa-nice ocupate zarzavaturi, pomi fructiferi şi viţa-de-vie. Pentru o mare parte dintre populaţiile germanice, informaţiile de care istoricii dispun sunt puţine, sau lipsesc cu desăvârşire. Ostrogoţii din teritoriile actua-lei Ucraina erau, desigur, ag-ricultori sedentari, care aveau să ceară împăratului Valens să le permită să se aşeze în Tracia, pentru că "această ţară este deosebit de fertilă". Vizigoţii sunt citaţi de autorii din secolul IV d.Hr. ca fiind nu păstori, ci, plugari, dar, despre modul lor de a lucra pământul sau modul de viaţă, nu se

cunoaşte aproape nimic. Ori-cum, germanicii erau, în prin-cipal, agricultori şi crescători de vite, pentru care era extrem de importantă asigurarea fu-rajelor. Alte ocupaţii ale oame-nilor liberi (bondi), în special la normanzi, erau marinăritul, comerţul, vânătoarea şi pes-cuitul, de obicei, concomitent cu agricultura, căci, simţul proprietăţii funciare era foarte puternic la ei, în comparaţie cu acela al celorlalte populaţii ger-manice. Normanzii cultivau în special orzul (cereală, de fapt, tipic scandinavă), grâul, zarza-vaturi, fasolea, mazărea, sfecla, varza şi usturoiul.

Alimentaţia

Terciul din făină de grâu, orz sau secară şi lipia coaptă pe pietrele încinse din vatră erau obişnuite în alimentaţia vechilor germanici, după cum, de asemenea, mâncau şi lapte, brânză şi carne, după cum nota Cezar, iar Tacitus adaugă: "Mâncărurile lor nu sunt de multe feluri: poame pădureţe, vânat proaspăt sau lapte acru. Foamea şi-o astâmpără fără multă gătire şi dresuri".

Posibilităţile locale erau, fireşte, cele care hotărau prevalenţa unui anumit obicei alimentar. Vânatul era asigurat de pădurile întinse, în timp ce, pentru ger-manicii care locuiau în zonele de coastă, hrana substanţială era asigurată de pescuit, aceştia mâncând şi ouăle păsărilor acvatice. Se mânca şi

carnea păsărilor de curte, car-nea de oaie şi, în special, carnea de porc, iar cea de cal, doar la ospeţele ritualice. Carnea era conservată peste iarnă prin sărare sau prin afumare.

Laptele de vacă sau de capră, băut de preferinţă acru, era folosit şi la fabricarea brânzei sau a untului. Ouăle păsărilor de curte erau un aliment foarte preţuit, iar zarzavaturile aveau puţină căutare. Mierea era sin-gura substanţă zaharoasă în tot Evul Mediu, fiind foarte căutată, în special, pentru fabricarea hi-dromelului.

Berea era pregătită din cere-ale, în primul rând, din orz. În procesul de fermentaţie, i se adăuga coada şoricelului, pen-tru a-i da un gust uşor amărui. Hameiul va fi folosit mult mai târziu, de călugării creştini. Berea şi hidromelul erau băute doar la ocazii, în familie, la

adunările comunităţilor sau la sărbători. Cupele erau fabricate din coarne de bou. De la Cezar, aflăm că germanicii nu erau deloc temperaţi, ospeþele ter-minându-se, aproape de fiecare dată, cu beţii crunte, certuri, bătăi sau chiar omucideri!

Germanic people agricultureThe history of early Middle Age, from the period of Roman Empire, and also in the near future, gives us not so favorable light about Germanic people agriculture, as it is highlighted in the synthesized proves from the book “History of culture and human civilization”, signed by the Academician Ovidiu Drimba of that we present the following extracts.

Istoria evului mediu pretimpuriu, din perioada finală a Imperiului Roman, dar şi din cea imediat următoare, ne aruncă o lumină nu tocmai favorabilă asupra agriculturii popoarelor germanice, după cum evidenţiază dovezile sintetizate în Istoria culturii şi civilizaţiei umane, semnată de Academicianul Ovidiu Drimba, din care vă prezentăm următoarele extrase.


Structura importurilor românești de carne

DOSAR

FERMAMATERII PRIME

TEHNOLOGII DE AMBALARE

Necrobacilozele porcilor

Ingrediente antimicrobiene utilizate la fabricarea produselor din carne

Ambalarea activă în industria cărnii

AVANPREMIERÃ / EDIÞIA 28, MAI 2014

Fabrica de carne/meat factory magazine - January 2014, issue 27

Documents

aa c i

romanian farms

romanian farmers

romanian products

carnea io vor

n turcia

romanian companies

n ciuda efervescenei