MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR CURRICULAR CLASA a XI -a EXECUTAREA MANUALĂ A FORMELOR DE TURNARE DOMENIU: MECANICĂ NIVEL: 2 CALIFICAREA: TURNĂTOR Martie 2009 MECI–CNDIPT / UIP
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
AUTOR : Prof. Ing. CHIŢU ION - grad didactic I, Colegiul Tehnic Metalurgic SLATINA
2 Acest material a fost elaborate prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
CUPRINS
Pag.
1. Competenţe specifice modulului de pregătire practică....................................4
2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de pregătire practică................................................................................5
3. Modalităţi de organizare a practicii………………………………..........................6
4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii …………………………………………………….........................................7
5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii....................86 . Modalităţi de evaluare .......................................................................................26
A. Numele şi prenumele elevului:.............................................................................B. Calificare: turnătorC. Îndrumător de proiect: ..........................................................................................D. Tema proiectului : realizarea formelor în rameE. Contextul de realizare : în timpul stagiului de instruire practică aferent acestui modul, monitorizarea fiind realizată de maistrul instructor responsabil cu pregătirea practică.F. Sarcini:
1. identificarea echipamentelor din dotarea secţiei de turnare2. definirea acţiunilor de executare a formelor în rame3. repartizarea acţiunilor4. pregătirea programului de lucru5. consultarea documentaţiei tehnice6. demararea acţiunilor7. asigurarea că acţiunile au fost derulate în conformitate cu documentaţia
tehnică şi într-un mod adecvat8. completarea documentelor de evidenţă a lucrărilor de execuţie9. aplicarea N.T.S.M.
G. Întocmirea documentaţiei:- fişe individuale de observaţie în care elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic- documentaţii tehnice accesibile elevului- fişe de lucru
J. Resurse- formulare- fişe de lucru- fişe de evaluare- fişe tehnologice- fişe de documentare- manuale, tabele, standarde, cărţi tehnice- scule , dispozitive, verificatoare
K. Evaluare: autoevaluare pe parcurs evaluare finală
20 Acest material a fost elaborate prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
PROIECT(II)
A. Numele şi prenumele elevului:............................................................................B. Calificare: turnătorC. Îndrumător de proiect: .........................................................................................D. Tema proiectului : .................................................................................................E. Contextul de realizare : în timpul stagiului de instruire practică aferent acestui modul, monitorizarea fiind realizată de maistrul instructor responsabil cu pregătirea practică.F. Sarcini:
identificarea echipamentelor din dotare definirea acţiunilor programate la executarea manuală a formelor repartizarea acţiunilor pregătirea programului de lucru consultarea documentaţiei tehnice demararea acţiunilor asigurarea că acţiunile au fost derulate în conformitate cu documentaţia
tehnică şi într-un mod adecvat completarea documentelor de evidenţă a lucrărilor de executare a formelor aplicarea N.T.S.M.
G. Întocmirea documentaţiei: fişe individuale de observaţie în care elevul să urmărească diferite aspecte
ale procesului tehnologic documentaţii tehnice accesibile elevului fişe de lucru
J. Resurse formulare fişe de lucru fişe de evaluare fişe tehnologice fişe de documentare manuale, tabele, standarde, cărţi tehnice scule , dispozitive, verificatoare
K. Evaluare: autoevaluare pe parcurs evaluare finală
JURNALUL DE PRACTICĂ
Jurnalul de practică reprezintă materialul scris prin intermediul căruia elevul
reflectează analitic şi critic asupra activităţii practice desfăşurate în timpul stagiului de
pregătire practică. Fiecare elev are responsabilitatea de a consemna zilnic cele mai
însemnate aspecte ale instruirii practice.
JURNALUL DE PRACTICĂ
Elev:……………………………………………………………Perioada: ……………………………………………………..Locaţie (agent economic şi departament):Modul: executarea manuală a formelor de turnareTema: ……………………………………………………………………………………Sarcina de lucru:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care
25 Acest material a fost elaborate prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
b) TURNAREA MANUALĂ ÎN SOLUL TURNĂTORIEIÎN FORME DESCHISE PE PAT MOALE
Anexa 3II.TURNAREA MANUALĂ CU ŞABLONUL
FAZELE PRINCIPALE DE CONFECŢIONARE A FORMEI: Într-o groapă din solul turnătoriei se aşează un suport metalic masiv, în care se fixează axul central al şabloanelor. Groapa se umple cu amestec de umplere iar în partea superioară cu amestec de model, care se îndeasă în mod corespunzător. Pe ax, la o înălţime adecvată, se fixează un inel limitator, iar deasupra acestuia se aşează pe ax braţul metalic cu şablonul1. Prin rotirea acestui şablon se execută o cavitate, având conturul corespunzător pentru confecţionarea în faza următoare a formei superioare. În continuare se îndepărtează de pe ax şablonul cu braţul şi inelul limitator şi se introduce la locul corespunzător jumătatea de jos din modelul butucului. Apoi, se scoate axul şi se aşează a doua jumătate a butucului şi se fixează, în jurul cavităţii
26 Acest material a fost elaborate prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
deja executate, rama formei superioare, a cărei poziţie se asigură cu patru ţăruşi din oţel bătuţi în jurul colţurilor ramei de formare. Se aşează modelele pentru piciorul pâlniei de turnare şi pentru răsuflătoare,se umple rama cu amestec de formare, după ce în prealabil forma inferioară a fost bine pudrată cu praf de licopodiu şi se îndeasă manual amestecul, executându-se la urmă şi găurile de aerisire prin împungere. După finisarea ambelor forme şi îndepărtarea definitivă a axului(suportul mai rămâne în adâncime până după turnare), se aşează miezul pentru gaura butucului şi centrând rama formei superioare cu ajutorul ţăruşilor, care au rămas tot timpul pe loc, se închide definitiv forma. În final, pe formă, se aşează greutăţile necesare, după care se poate începe turnarea.
Anexa 4
FIŞA DE DOCUMENTARE
1. Executarea miezurilor:
Executarea folosind cutiile de miez
Executarea miezurilor folosind şablonul
2. Executarea miezurilor folosind cutiile de miez. Amestecul de miez fiind de o calitate mult mai bună decât cel de
formare, se obţine din nisip cuarţos spălat, fără argilă, la care se adaugă un liant
de calitate superioară, de exemplu uleiul de in, leşii sulfitice. Pentru mărirea
rezistenţei mecanice a miezurilor, în interiorul lor se introduc armături metalice
turnate sau confecţionate din sârmă de oţel, iar pentru mărirea permeabilităţii,
miezurile sunt prevăzute cu canale de aerisire prin care se evacuează gazele.
Aceste canale se realizează cu ajutorul unor vergele metalice, fie prin
introducerea în cazul miezurilor de formă complicată a unor lumânări de ceară,
care în timpul uscării miezurilor se topesc, fie prin adăugarea în amestec a unor
materiale care să ardă în timpul turnării, mărind porozitatea, compresibilitatea şi
uşurând dezbaterea (exemplu: rumeguş de lemn, paie tocate) Cep centrare Gauri pentru cep
a) cutii de miez
b) Introducerea armături c) Executarea miezurilor
27 Acest material a fost elaborate prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Amestecul de miez se îndeasă separat în cele două jumătăţi de cutie, se
netezeşte suprafaţa, se aşează armătura metalică şi vergelele de metal sau
şnurul de ceară pentru canalele de aerisire, suprafaţa se unge cu o pastă de
argilă şi prin închiderea cutiei se lipesc jumătăţile miezului. Se scot apoi vergelele
cu ochi, se desface cutia şi miezul se aşează pe un pat moale de uscare. După o
uscare preliminară, miezurile se vopsesc cu un amestec refractar şi apoi se face
uscarea definitivă.
3. Executarea miezurilor folosind şablonulMiezurile cu profil de revoluţie sau secţiune constantă se pot executa cu
şablonul, înfăşurând pe o ţeavă perforată o funie de talaș sau paie, după care
se aşează amestecul de miez. Când miezul capătă o formă apropiată de cea
finală, se şablonează prin răzuire în vederea îndepărtării surplusului de
amestec. După care se supune uscării.
Executarea miezurilor cu şablonul
Rame de formare
a) Garnitură din 2 rame b) Garnitură din 3 rame
28 Acest material a fost elaborate prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Lingură de turnare manuală Oale de turnare manuală
29 Acest material a fost elaborate prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Anexa 5
Următoarea listă de termeni vă va fi utilă pentru parcurgerea unităţii de competenţă.
Nisipurile de turnătorie = reprezintă un amestec natural de granule de cuarţ şi argilă minerală (bogată în caolinit) .
Lianţi = materiale naturale sau sintetice, care în amestec cu nisipurile de turnătorie formează mase mai mult sau mai puţin plastice folosite la executarea miezurilor şi formelor de turnare
Lianţi anorganici naturali = argilele şi bentonitele Argilele = silicaţi de aluminiu hidrataţi având ca element constitutiv de bază
caolinitul.Bentonitele = au drept constituient principal montmorillonitul (un compus chimic) şi
pot fi calcice, calcosodice sau sodice. Lianţii anorganici sintetici = lianţii de origine minerală, care supuşi unui proces de
preparare oarecare au obţinut însuşiri de liere, reprezentativi sunt: silicatul de sodiu, cimentul şi ipsosul.
Lianţii organici sintetici = hidrofili şi hidrofobi, hidrofili sunt: răşini sintetice, dextrina, clei pectinic , melasa, leşie sulfitică, iar hidrofobi: uleiurile de in, plastovitul(ulei de in modificat care se întăreşte prin adăugarea de perborat de sodiu
Materiale de adaos = adaosuri speciale pentru îmbunătăţirea amestecurilor de formare, cum ar fi: făina de lemn, covalitul, făina de cuarţ, clorura de amoniu, caolina calcinată, stearatul de calciu.
Retasurile = goluri(cavităţi) mari care apar în anumite zone ale pereţilor pieselor turnate, determinate de procesul de contracţie la solidificarea aliajului.
Porozitatea/microretasura = goluri mici localizate la nivelul grăunţilor care pot fi văzuţi numai la microscop, determinate de contracţia la solidificare.
Bavura = surplus metalic faţă de dimensiunile piesei turnate, generat de pătrunderea aliajului în spaţiile dintre semiforme.
Suflurile = goluri din pereţii pieselor turnate produse de gaze.Crăpăturile/fisuri = discontinuităţi sau rupturi în pereţii pieselor turnate.Incluziunile = corpuri străine metalice sau nemetalice diferite de aliajul de bază.
Remaniera = totalitatea operaţiilor de corectare a defectelor, care fac ca piesele turnate să corespundă condiţiilor calitative prevăzute în standarde şi instrucţiuni de recepţie.
Modelul = reproducerea aproape exactă, din lemn sau metal a piesei de turnat, cu cu ajutorul căruia se obţin formele în amestecul de formare.
Forma de turnare = ansamblu nemetalic sau metalic, ce cuprinde cavitatea şi uneori
miezuri, care prin umplere cu metal lichid, după solidificare va da piesa turnată.
30 Acest material a fost elaborate prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
!
5. GLOSAR
8. BIBLIOGRAFIE
1.Ştefănescu Claudiu, Materiale şi amestecuri de formare pentru turnătorii, Bucuresti, Editura tehnică 19712. Teodorescu Ştefan , Noutăţi în turnarea de precizie, Bucureşti, Editura tehnică.19723. Ştefănescu Claudiu, Ştefănescu D.M, Îndreptar pentru turnători, Bucureşti, Editura tehnică.19724. Manualul Inginerului Metalurg Vol.2, Bucureşti, Editura tehnică.1982
31 Acest material a fost elaborate prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic