Asamblarile filetate formate din imbinarea unui arbore filetat
(~urub) un alezaj filetat (piulita) slnt foarte mult utilizate in
constructia tuturor pudlor de aparate, ma~ini etc
ARGUMENT Asamblarile filetate formate din imbinarea unui arbore
filetat (surub) un alezaj filetat (piulita) sunt foarte mult
utilizate in constructia tuturor tipurilor de aparate, masini etc
.
Se numeste filet totalitatea spirelor dispuse pe o suprafata
cilindrica sau mica, exterioara sau interioara, iar uneori pe o
suprafata plana.
Procedeele utilizate la prelucrarea filetelor sunt diferite in
functie de volumul de productie al produsului respectiv, cel mai
obisnuit fiind insa achierea. In atelierele de lacatusarie filetele
se executa prin aschiere manuala sau mecanica.CAPITOLUL I
Filete, caracteristici constructive, c1asificare
a. Elementele geometrice ale filetului. Filetele se deosebesc
intre ele prin caracteristicile constructive si prin valoarea
elementelor geometrice (fig. 1), dintre care principalele sunt
:
- pro{ilul filetului, reprezentat prin forma sa geometrica,
intr-o sectiune axiala a piesei;
- pasul filetului p reprezinta distanta masurata pe o paralela
la axa filetului dintre doua puncte consecutive ale aceleiasi
spire;
- diametrul exterior, notat cu d la suruburi si cu D la piulite,
reprezinta distanta intre varfurile filetului la suruburi sau intre
fundurile filetului la piulite, masurata perpendicular pe axa
filetului;
- diametnul interior, notat cu d1 la suruburi si cu D1 la
piulite, reprezinta distanta intre fundurile filetului la suruburi
sau intre varfurile filetului la piulite masurata perpendicular pe
axa filetului; - diametrul mediu, notat cu d2 la suruburi si cu D2
la piulite, reprezinta distanta dintre mijloacele flancurilor
filetului masurat perpendicular pe axa filetului;
- unghiul profilului , cuprins intre flancurile consecutive ale
filetului, masurat in planul axial al piesei .
b. Clasificarea si caracteristicile filetului. Criteriul
principal de elasificare a filetelor il constituie domeniul de
utilizare, rolul funccional pe care-l au in ansamblurile in care
sunt montate. Din acest punct de vedere, filetele pot fi :
- de fixare, respectiv de strangere, utilizate la asamblari
demontabile sau fixe, cu profilul de obicei triunghiular; - de
strangere-etansare, pentru tevi, cu profil triunghiular, fara joc
la varfuri, de obicei conic;
- de miscare, utilizate la transformarea miscarii de rotatie in
miscare de translatie (deplasarea mesei la masinile-unellte,surubul
conducator la strunguri etc.) pot avea profil patrat, trapezoidal
sau ferastrau;
- de masurare (la micrometre);
- cu deslina!ie speciala.
Insurubarea filetului poate fi pc dreapta (fig. 2, a) si pe
stanga (fig. 2, b).
Acesta din urma este folosit pentru realizarea coincidentei
intre sensul strangerii piulitei si cel al rolatiei unui arbore pe
care aceasta este insurubata, cu scopul de a nu permite slabirea
asamblarii in timpul exploatarii.
Filetul cu un singur inceput este ulilizat in cazul general al
filetelor de strangere.
Filetul cu mai multe inceputuri (fig. 3) se foloseste, de
obicei, la suruburile de miscare, imbunatatind randamenlul prin
micsorarea coeficientului de frecare.
Filetul metric (v. fig.1) are un profil triunghiular echilateral
cu = 60. Inaltimea teoretica H = 0,866 p.
Forma fundului filetului la surub poate fi tesita plan sau
rotunjit. Filelul in inch (Whitworth) (fig.4) are profilul in forma
de triunghi ,isoscel cu = 55. La acest filet se indica numarul de
pasi pe inch, Z =25,4/p.In tara noastra se foloseste filetul
metric. Filetul in inch este folosit numai la fabricarea pieselor
de schimb pentru utilaje de import sau la constructii noi, acolo
unde folosirea filetului metric nu este posibilila.
Filetul triunghiular (fig. 5, a) este cel mai utilizat.
Filetul patrat (fig.5, b) are inaltimea egala cu jumatatea
pasului, este utilizat la suruburile conducatoare de la
masinile-unelte, transformand miscarea de rotatie intr-o miscare de
translatie. Prezinta dezavantajul ca dupa o oarecare uzura capata
joc axial, remedierea facandu-se prin inlocuirea piulitei.
Filetul trapezoidal (fig. 5, c) reprezinta o solutie mai buna,
nefiind afectat de acelasi dezavantaj ca filetul patrat,
constituind principala solutie pentru transmisii in ambele sensuri.
Are ca profil un trapez isoscel, cu cu = 30.
Filetul ferastrau (fig. 5, d) poate fi considerat ca o varianta
a filetului trapezoidal, capabil sa preia sarcina intr-un singur
sens.
Flancul activ are o inclinare de 3, fata de o perpendiculara pe
axa filetului. Fundul filetului este rotunjit. Se utilizeaza la
instalatii de ridicat, de exemplu, la carligele macaralelor.
Filetul rotund (fig. 5, e) este utilizat in diverse scopuri, ca:
piese supuse la sarcini dinamice mari sau la insurubari frecvente
intr-un mediu murdar (cuplele vagoanelor, armaturi pentru
incendii), tuburi izolante de protectie, etanse, armaturi
hidraulice, socluri etc. Dupa suprafata de generare, filetele pot
fi : - cilindrice, care sunt cele mai raspandite ;
- conice, metric sau in inch, care, pe langa functia de
stringere, asigura si o buna etansare, fiind lipsit de joc la var.
Printr-o strangere periodica a acestor filete se poate compensa
jocul provenit din uzura. Axa profilului filetului poate fi
perpendiculara pe axa surubului (fig. 6, a) sau pe generatoarea
trunchiului de con (fig. 6, b). Sunt utilizate la asamblarea
tevilor, armaturilor, dopurilor, ungatoarelor etc.
CAPITOLUL II
Scule si dispozitive utilizate la filetare Principalele scule
utilizate la filetare sunt tarozii si filierele. Tarozii si
filierele pot fi actionate cu ajutorul unor dispozitive de prindere
a acestora. a. Tarozii. Tarozii sunt scule aschietoare utilizate la
filetarea interioara. Partea aschietoare (acliva) a tarodului (fig.
7), numita si con de atac, este de forma tronconica, pentru a usura
introducerea acestuia in gaura de filetat.
Partea de calibrare serveste la ghidarea tarodului in timpul
filetarii si la calibrarea gaurii filetate, iar capul patrat la
fixarea tarodului in timpul filetarii manuale in dispozitivul
portscula.
Canalele au rolul, de a evacua aschiile metalice precum si de a
forma muchiile aschietoare. In functie de modul de actionare,
tarozii, pot fi : de mana si de masina.
Tarozii de msna utilizati la filetarea manuala sunt fabricati si
folositi in seturi de cate doua bucati, pentru executarea filetului
metric fin a filetului pentru tevi sau in seturi de cate trei
bucati, pentru executarea filetului normal si a filetului in inch
(tarod de degrosare, mediu si de finisare).
In timpul filetarii tarozii de mana sunt antrenati prin
intermediul unei manivele cu gaura patrata.
Tarozii de masina se deosebesc de tarozii de mana prin lungimea
conului de atac .
Astfel, la filetarea gaurilor strapunse conul de atac este mai
lung iar la filetarea gaurilor infundate conul de atac are
aproximativ doi pasi. Fixarea tarozilor pe arborele principal al
masinii se realizeaza prin intermediul mandrinelor sau direct in
universal in cazul strungurilor.
b. Filiere. Filierele sunt scule aschietoare formate dintr-un
inel intreg sau spintecat prevazut cu un filet interior cu elemente
taietoare.
In functie de forma lor, filierele pot fi : rotunde, patrate si
hexagonale (fig.8), precum si bacuri de filetat montate in
dispozitive cu actionare manuala numite clupe (fig. 9).
Filierele dintr-o bucata sunt rigide, executa cu filet curat,
insa se uzeaza , repede. Filierele spintecate permit modificarea
diametrului cu 0,1 ... 0,25 mm, , ele putand fi utilizate la mai
multe treceri, permitand astfel micsorarea efortului de aschiere.
Filierele rotunde, pentru a putea fi actionate manual, se fixeaza
in port-filiere. CAPITOLUL IIITehnologia filetarii
In functie de piesa care se prelucreaza, filetarea poate fi :
interioara (la alezaj) si exterioara (la arbori). In timpul
filetarii se executa o miscare combinata formata dintr-o miscare de
rotatie si una de translatie.
a. Filetarea interioara. Inaintea operatiei de filetare este
indicat sa se teseasca muchia gaurii si sa se verifice diametrul
acesteia.
In practica s-a stabilit ca gaura pentru filet trebuie sa aiba
un diametru mai mic decat diametrul exterior al filetutui, in
functie de valoarea acestuia, pana la 1.5 mm.
Daca diametrnl gaurii este prea mic se produce griparea
filetului sau chiar ruperea tarodului, iar daca este prea mare,
filetul rezultat are spirele incomplete. Filetarea manuala
presupune strangerea piesei de filetat in menghina si fixarea
tarozilor in manivela, in ordinea urmatoare (cazul utilizarii
seturilor de trei tarozi): intai tarodul de degrosare (fig. 10,a),
apoi cel mediu(fig.10,b) si la sfarsit cel de finisare(fig.
10,c).
In timpul lucrului, tarodul trebuie sa fie coaxial cu alezajul
de filetat.
Cu ajulorul manivelei se roteste tarodul (fig. 11) in sensul de
aschiere si se apasa usor numai la primele spire; dupa 1-2 rot se
executa 1/2 rot in sens invers, pentru sfaramarea aschiilor
metalice. Filetul se va executa cu toata seria de tarozi pentru a
se evita ruperea acestora si obtinerea unei calitati
necorespunzatoare a f1ancurilor filetului.
Filetarea mecanica se poate executa pe masini de gaurit,
strunguri normale sau pe masini de filelat, care trebuie sa aiba
avans si oprire automata, sa asigure un avans egal cu pasii
standardizati ai filetului, sa fie prevazute cu dispoziv de
inversare a miscarii, sa asigure o viteza de aschiere mica (10 ...
15 m/min). In aceste conditii se executa filete de buna calitate,
productivitatea operatiei fiind superioara filetarii manuale.
Pentru executarea filetu!ui pe masini de gaurit, tarodul este
fixat pe arborele principal la masinii, prin intermediul unui
dispozitiv special care permite inversarea miscarii de rotatie,
necesara scoaterii tarodului din alezajul filetat.
Pe strunguri normale, filetul se poate exceuta cu ajutorul
cutitelor de strung, ascutite dupa profilul filetului.
Pentru filetarea piulitelor pe masini de burghiat cat si pe
strunguri normale se ulilizeaza tarozi conici cu coada lunga, iar
piulite!e sunt introduse manual pe partea activa a tarodului. Ele
se strang apoi spre coada si pentru a fi scoase va trebui oprita
masina.
b. Racirea si lubrifierea in timpul filetarii sunt necesare
pentru a se obtine un filet neted si curat. Astfel, la piesele de
otel se utilizeaza emulsie, ulei de in, ulei mineral, sau topit; la
piesele de aluminiu petrol; la piesele de cupru terebentina.
Piesele de fonta si bronz, avand aschiile casante, pot fi filetate
fara racire.CAPITOLUL IV
Controlul filetelorLa controlul filetelor se urmareste calitatea
suprafetelor prelucrate precum si respectarea dimensiunilor
geometrice principale ale filetului,si anume: diametrul mediu,
pasul si unghiul flancurilor. Controlul se poate efectua prin doua
metode : metoda complexa si metoda diferentiata. Metoda complexa de
control se aplica pieselor executate in serie si se realizeaza cu
ajutorul calibrelor inel si tampon filetate care au doua parti :
partea trece (T) si partea nu trece (NT). Pentru verificarea
alezajelor filetate se utilizeaza calibrele tampon filetate
(fig.12, a), iar pentru verificarea arborilor filetati se
utilizeaza calibrele inel filetate (fig.12, b, c). Prin metoda
complexa se stabileste daca piesele filetate sunt sau nu
corespuzatoare. Metoda diferentiata se aplica la verificarea
calibrelor tampon, a pieselor filetate de precizie ridicata si a
tarozilor. Metoda consta in masurarea dimensiunilor efective ale
diametrului mediu, pasului si semiunghiului flancurilor filetului
si compararea rezultatelor masurarii cu cele din documentatia
tehnica a pieselor. Ca metode si mijloace de masurare se utilizeaza
: micrometrul de filet si metoda celor trei sarme pentru masurarea
diametrului mediu la arborii filetati, sabloanele de filet pentru
pas, microscopul de atelier sau universal pentru determinarea
tuturor celor trei elemente principale ale filetului (d2, p, ).
Utilizarea microscopului asigura o precizie ridicata a
masurarii.CAPITOLUL VNORME DE PROTECTIA MUNCII
Art. 1Fiecare elev trebuie sa isi desfasoare activitatea, in
conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu
instructiunile primite din partea unitatii, astfel incat sa nu
expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat
propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de
actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
Art.2
(1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute
la art. 22, lucratorii au urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele,
substantele periculoase, echipamentele de transport si alte
mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie
acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul
destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea,
schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate
proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor,
instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste
dispozitive;
d) sa comunice imediat unitatii si/sau lucratorilor desemnati
orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o
considere un pericol pentru securitatea si sanatatea elevilor,
precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca
accidentele suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu unitatea atat timp cat este necesar, pentru a
face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de
catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru
protectia sanatatii si securitatii elevilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu unitatea pentru
a permite unitatii sa se asigure ca mediul de munca si conditiile
de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate,
in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din
domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare
a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si
inspectorii sanitari.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si
celorlalti participanti la procesul de munca, potrivit
activitatilor pe care acestia le desfasoara.
Art. 3Masurile prin care se asigura supravegherea
corespunzatoare a sanatatii elevilor in functie de riscurile
privind securitatea si sanatatea in munca se stabilesc potrivit
reglementarilor legale.
Art. 4(1) Masurile prevazute la art. 3 vor fi stabilite astfel
incat fiecare elev sa poata beneficia de supravegherea sanatatii la
intervale regulate.
(2) Supravegherea sanatatii elevilor este asigurata prin medicii
de medicina a muncii.
Art. 5Orice eveniment, va fi comunicat de indata unitatii, de
catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care
are cunostinta despre producerea acestuia.
Art. 6(1) Unitatea are obligatia sa comunice evenimentele, de
indata, dupa cum urmeaza:
a) inspectoratelor teritoriale de munca, b) asiguratorului,
potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de
munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile
ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporara de munca,
invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
c) organelor de urmarire penala, dupa caz.
(2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat
intr-o relatie contractuala cu unitatea, conform prevederilor
legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesionala
sau legata de profesiune, depistata cu prilejul prestatiilor
medicale.
Art. 7In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile
publice, in care printre victime sunt si persoane aflate in
indeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de politie rutiera
competente vor trimite institutiilor si/sau persoanelor
fizice/juridice prevazute la art. 29 alin. (1) lit. a) si b), in
termen de 5 zile de la data solicitarii, un exemplar al
procesului-verbal de cercetare la fata locului.
Art. 8(1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se
efectueaza dupa cum urmeaza:
a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs
incapacitate temporara de munca;
b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul
evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmata,
deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul
evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca
lucratorilor la angajatorii persoane fizice, precum si in
situatiile cu persoane date disparute;
c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective,
generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau
exploziile;
d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale,
respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul suspiciunilor de boala
profesionala si a bolilor legate de profesiune.
(2) Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un
proces-verbal.
(3) In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui
eveniment, institutia medico-legala competenta este obligata sa
inainteze inspectoratului teritorial de munca, in termen de 7 zile
de la data decesului, o copie a raportului de constatare
medico-legala.
Art. 9(1) In sensul prevederilor accidentelor de munca ,este, de
asemenea, accident de munca:
a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in
intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea angajatorului;
b) accidentul survenit in cadrul activitatilor culturalsportive
organizate, in timpul si din cauza indeplinirii acestor
activitati;
c) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei
actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieti
omenesti;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei
actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori
inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat;
e) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu
procesul muncii, daca se produce la sediul persoanei juridice sau
la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt
loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de munca,
si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului;
f) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si
pe traseul normal de la domiciliul elevului la locul de munca
organizat de unitate si invers;
g) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul
persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de
munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei
sarcini de munca;
h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul
persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este
incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de
acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru
indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de
deplasare;
i) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca
victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca,
utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala,
echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus
la dispozitie de unitate, daca se afla in baie ori in spalator sau
daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere
sau unitate si invers;
j) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca
acesta a avut loc in locuri organizate de unitate, precum si in
timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;
k) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare,
recalificare sau perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul
si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de
practica;
l) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale,
cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundatie, alunecari de teren,
trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului
de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
m) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de
munca si in imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului
acesteia;
(2) In situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) ,
deplasarea trebuie sa se faca fara abateri nejustificate de la
traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in
conditiile prevazute de reglementarile de securitate si sanatate in
munca sau de circulatie in vigoare.Art. 10- Accidentele de munc se
clasific, n raport cu urmrile produse i cu numrul persoanelor
accidentate, n:
a) accidente care produc incapacitate temporar de munc de cel
puin 3 zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, cnd sunt accidentate cel puin 3 persoane
n acelai timp i din aceeai cauz.
Art. 11. - (1) nregistrarea accidentului de munc se face pe baza
procesului-verbal de cercetare.
(2) Accidentul de munc nregistrat de angajator se raporteaz de
ctre acesta la inspectoratul teritorial de munc, precum i la
asigurtor, potrivit legii.
Art. 12. - n sensul prevederilor art. 5 lit. h), afeciunile
suferite de elevi i studeni n timpul efecturii instruirii practice
sunt, de asemenea, boli profesionale.
BIBLIOGRAFIE
1. Voicu M. s.a.- Studiul si tehnologia metalelor, E.D.P.
1975
2. Nanu A. Tehnologia materialelor E.D.P. 1978
3. Manualul inginerului mechanic, Tehnologia constructiilor de
masini, Ed. Tehn. 1972.
4. Sofronie L. -Elaborarea si turnarea aliajelor E.D.P. 1975
5. Chira I. s.a.- Procedee speciale de turnare E.D.P. 1980
6. Buzila S. Proiectarea si executarea formelor, E.D.P. 1976
7. Stefanescu Cl. s.a.-Tehnologia de executare a pieselor prin
turnare, Ed. Tehn. 1981
8. Popescu V.- Forjarea si extruziunea metalelor, E.D.P.
1978.
9. Badea S.- Forjarea metalelor, E.D.P. 1979.
10. Zgura Gh. s.a.- Tehnologia stantarii si matritarii la rece,
E.D.P. 1979.
11. Salagean Tr.- Sudarea cu arcul electric , Ed. Facla,
1977.
12. Boarna C. s.a. Procedee neconventionale de sudare, Ed.
Facla, 1980.
13. Avram I, s.a. Procedee conexe sudarii, Ed. Tehn. 1968.
14. Popescu N. s.a. Tehnologia tratamentelor termice, Ed. tehn,
1974.
15. Enache St. s.a. Proiectarea formei pieselor in constructia
de masini, Ed. tehn. 1979
16.Colectiile standardelor de stat.PAGE 1