1. Obiectul psihologiei dezvoltariiPsihologia dezvoltarii este o
ramura a sistemului de stiinte psihologice, ea isi are toate
atributiile necesare ale unei stiinte: obiect de studio, metode de
cercetare, sarcini care necesita solutionare, conceptii de care se
conduce, reviste de specialitate, ect. Obiectul p.d. este foarte
complex:1)p.d. are ca obiect aparitia si evolutia psihicului in
ontogeneza(de la nastere pina la moarte).2)p.d. arata dinamica pe
care o parcurge psihicul in dezvoltarea sa.3)p.d. are ca obiect
fortele motrice de dezvoltare a psihicului, factorii si conditiile
care contribuie la dezvoltarea psihicului.4)p.d. are ca obiect
particularitatile de virsta si individuale ale dezvoltarii psihice.
5)p.d. are ca obiect crizele care apar in dezvoltarea psihica si in
formarea personalitatii pe parcursul vietii.6) s.a.m.d.Asadar,
obiectul de studiu al psihologiei dezvoltarii este destul de
complex.
2.Structura psihologiei dezvoltariiP.d. ca ramura a psihologiei
reprezinta la rindul ei un subsistem de branse care se rinduiesc in
corespundere cu dezvoltarea psihica pe parcursul vietii:-
psihologia nou-mascutului-psihologia pruncului-psihologia copilului
de virsta timpurie-psihologia prescolarului-psihologia elevului de
virsta scolara mica-psihologia preadolescentului-psihologia
adolescentului-psihologia tineretii-psihologia
maturitatii-psihologia batrinetii (sinescentei)Toate aceste ramuri
ale psihologiei dezvoltarii formeaza un microsistem din cadrul
sistemului general de stiinte psihologice. Ele sunt strins legate
intre ele si se bazeaza unele pe altele. La rindul lor, fiecare din
aceste branse, isi au obiectul lor de cercetare, metodele sale,
sarcinile care urmeaza a fi solutionate. Ect.
3.Importanat psihologiei dezvoltariiPsihologia dezvoltarii are o
importanta teoretica si practica.Importanta teoretica consta in
faptul ca psihologia dezvoltarii furnizeaza cunostinte pentru
diferite domenii ale vietii si activitatii omului. In primul rind
pentru pedagogie, medicina, in juristprudenta. De exemplu: pina la
o anumita virsta nu avem dreptul la vot. Importanta practica. P.d.
are o deosebita importanta practica pentru educatia si instruirea
copiilor. Marile pedagog rus, Constantin Usinschi, mentiona ca
pentru al educa pe om multilateral, el trebuie mai intii cunoscut
multilateral, tot el mentiona printer stiintele importante pentru
pedagogie, psihologia ocupa primul loc, deaceea, orice pedagog,
orice educator sau parinte trebuie sa cunoasca bine
particularitatile dezvoltarii psihice si formarii
personalitatii.
4.Sarcinile psihologiei dezvoltariiIn psihologia dezvoltarii
exista a) sarcini teoreticeb)sarcini practiceSarcinile teoretice
1-a stabili legitatile noi in dezvoltarea psihica a omului2-a
cerceta si a evidentia noi factori care influenteaza dezvoltarea
psihica.3-a elucida premisele biologice ale dezvoltarii psihice.4-a
determina conditiile sociale care contribuie la dezvoltarea psihica
a omului5-a stabili crizele care au loc in dezvoltarea psihica pe
parcursul ontogenezei.Sarcini practice 1-aplicarea cunostintelor
din psihologia dezvoltarii la:-elaborarea codului educatii-la
elaborarea manualelor, ghidurilor-la desavirsirea curriculei
scolare-la perfectarea metodelor, procedeelor de instruire si
educatie-la includerea copiilor cu dizabilitati in scoala de
masa.
5.Metodele psihologiei dezvoltariiIn psihologia dezvoltarii se
aplica metodele descrise la psihologia generala:-opservatia (de
exemplu una e sa opservam copilul la virsta prescolara si alta la
scolarul mic)-experimentul-convorbirea-ancheta-studierea produselor
activitatilor-testareaExista insa si unele metode specifice pentru
studierea dezvoltarii psihice si formarii personalitatii:- metoda
genetica-metoda gemenilor-metoda jurnalului-metoda experimentului
psiho-pedagogic-metoda biograficaMetoda genetica (istorica)-consta
in studierea feomenului psihic corespunzator de la aparitia lui
spre dezvoltarea pe etape si chiar pina la dispozitia posibila a
lui.De exemplu: cum apare si se dezvolta vorbirea la copil si cum
poate sa dispara la un adult(de exemplu:Gheorghe Urschi).Metoda
genetica are 2 forme de baza: 1-longitudinala(genetica),
2-transversala.Lonitudinala consta in faptul ca este cercetat
acelasi fenommen psihic la aceiasi copil pe parcursul unei perioade
indelungate (luni, ani sau chiar o viata). De ex.:studiem cum apare
vorbirea la aceeasi copii, cum se dezvolta ea la ei, de la nastere
pina la 3 ani.Transversala se studiaza acelasi fenomen dar la copii
diferiti. Intr-un interval mai scurt de timp. De exemplu studiem
dezvoltarea vorbirii la 1 luna de zile, la anumiti copii,apoi la
alti copii care au 3 luni, pe urma la cei care au 6
luni,12luni,18luni, 24,36 luni(3 ani)Metoda gemenilor-se studiaza
gemenii monozigoti si heterozigoti.Aceasta metoda permite de a
afirma ca educatia si instruirea sunt rezonabile. Fiind studiati
gemenii monozigoti si aplicind diferite metode , procedee de
educatie si instruire, la fiecare dintre ei putem determina daca ei
se dezvota la fel sau diferit. La gemenii heterozigoti, aplicind
aceleasi metode, procedee de educatie, instruire, putem determina
daca ei se dezvolta diferit sau se dezvolta la fel.Metoda
jurnalului- consta in faptul ca cercetatorul inregistreaza intr-un
jurnal special data, virsta, subiectul cercetat, fenomenul cercetat
pe parcursul zilelor, saptaminilor, lunilor, anilor si astfel se
poate determina in dinamica dezvoltarea fenomenului dat. E bine sa
fie inregistrata situatia in care loc aparitia, manifestarea si
dezvoltarea fenomenului psihic respectiv(vb, memorie,
gindire)Metoda experimentului psiho-pedagogic care consta din:*
etapa de constatare a dezv. fenomenului dat la momentul
respectiv.*etapa formativa cind are loc aplicarea anumitor metode,
proceduri,tehnici de dezvoltare a acestui fenomen.*etapa de
control, cind se verifica daca in procesul formarii sa
dezvoltatfenomenul pe care lam studiat. Pn aceasta se compara 2
grupe scoala si gradinita-in care initial, la etapa 1 se determina
nivelul lor in ceea ce priveste fenomenul cercetat. La etapa
urmatoare in una din clase se aplica metode,procedee, noi de
dezvoltare a gindirii, timp de 1 an de zile, iar in cealalta nu se
aplica matoda traditionala. La sfirsitul anului se trece la etapa
de control si se verifica daca sa produs schimbarea la dezvoltarea
fenomenului studiat in clasa unde sa produs schimbarea la
dezvoltarea vorbirii in clasa unde am folosit metodele si
procedeele noi.Metoda biografica consta in descrierea sistemica a
vietii, activitatii si dezvoltarii psihice a personei respective.
De ex.: bibliografia lui M.Eminescu, sub aspectul reusitei lui la
invatatura, sub aspectul aptitudinilor, capacitatilor, interesului,
sentimentelor, atitudinilor, muncii. Asadar, de rind cu metodele
mentionate in psihologia generala, exista si metode specifice pt
psihologia dezvoltarii.
6. Din istoria psihologiei dezvoltarii.In RM psihologia
dezvoltarii a inceput sa existe , sa se anunte ca stiinta
psihologica in ultimii ani. Pina nu demult se studia psihologia
virstelor, acest curs insa avea anumite neajunsuri. Din aceste
considerente era nevoie de o disciplina care sa descrie virstele si
crizele acestora, sa dezvaluie dezvoltarea umana .Psihologia
dezvoltarii a avut adepti, din cele mai vechi timpuri. Elocvente,
sub acest aspect, sunt lucrarile filozofilor antici Socrate,
Platon, Aristotel, Quintilian, intelepciunea carora este utilizata
si astazi. Invatamintul din evul mediu a scos in evidenta ca cpiii
nu trebuie tratati ca niste maturi, deoarece au caracteristici
specifice de dezvoltare, fiind necesara pregatirea lor pt viata
sociala.Psihologii sunt interesati sa nvete despre mintea
omeneasca, investigheaza experiente umane, procese psihologice,
construiesc modele psihologice. De asemenea, ei sunt foarte atenti
la metodele de cercetare pe care le utilizeaza, pentru a fi siguri
ca aduna informatii ct se poate de precise. Unii psihologi folosesc
experimentele n laborator sau n viata reala; unii efectueaza studii
bazate pe observatie, unii lucreaza cu animale, iar altii
realizeaza studii de caz pentru a examina individul n profunzime. n
prezent toti psihologii sunt preocupati sa se asigure ca lucreaza
sistematic si stiintific deoarece trebuie sa elimine ct mai mult
posibil erorile propriilor credinte sau idei.Psihologia este un
domeniu vast, aparut la confluenta multor domenii si delimitat n
timp de necesitatile aparute odata cu dezvoltarea stiintei si a
omului. Studiul istoriei psihologiei este de maxima importanta
deoarece aduce n fata noastra ntreaga lupta evolutiva de-a lungul
mileniilor cu cunoasterea si convingerile omului. Ceea ce a fost la
nceput mit si legenda, a devenit istorie, apoi, filozofie si
stiinta. Fiecare descoperire din filozofie, medicina, matematica,
fizica este azi piatra de temelie pentru un domeniu nou, de sine
statator numit psihologie.Dupa Nick, Hayes si Sue Orrell (1993)
exista n prezent sase abordari principale ale psihologiei:
abordarea behaviorista (comportamentala) ce examineaza modul n care
mediul influenteaza comportamentul; abordarea cognitiva ce se
refera la studiul proceselor noastre mentale considernd ca pentru a
ntelege modul n care actioneaza oamenii este necesar sa ntelegem
felul n care gndesc ei, memoreaza si argumenteaza; abordarea
biologica se orienteaza n cercetare pe modul n care procesele
fiziologice interne si structura genetica influenteaza
comportamentul uman; abordarea sociala se bazeaza pe studiul
relatiilor si interactiunilor umane n grupuri sociale; abordarea
dezvoltarii modul n care oamenii se modifica de-a lungul timpului,
odata cu dezvoltarea si diversificarea mediului social, tehnologic,
biologic; abordarea umanista pune n centrul atentiei omul si
experienta sa, analiznd dezvoltarea umana din punctul de vedere al
dezvoltarii personale si a experientei sale subiective.Astfel cei
trei factori: ereditatea, mediul, educatia, n dezvoltarea umana ne
trimit n timp la cunoasterea istoriei umane; a filozofiei pna la
egipteni si vechii greci. Transmisia genetica (modalitatea prin
care dobndim nsusiri genetice de la parinti dar si stramosii
nostri) este ntarita de transmisia cunostintelor si descoperirilor
efectuate de mii de ani.Fara o dezvoltare a contextului
socio-cultural si istoric nu ar fi existat dezvoltare a omului
deoarece omul este determinat istoric si cultural de mediu, el nu
poate trai izolat.Acest curs de istorie a psihologiei este menit sa
ilustreze att evolutia cronologica a dezvoltarii gndirii umane
pornind de la filozofie pna la ultimele descoperiri stiintifice ct
si modul n care psihologia a evoluat o data cu trecerea timpului de
la gndirea si simtirea filozofica la ceea ce azi este stiinta de
sine statatoare psihologie.
7. Notiuni generale despre dezvoltarea psihicaCa si dezvoltarea
in general, dezvoltarea psihica isi are particularitatile
sale1-Dezv.psih. are loc de la simplu la compus, de ex mai intii la
copil apar senzatiile, percepriile, pe urma reprezentarile, dupa
aceea memoria, gindirea.2-dezv.psih are loc de la o calitate
inferioara la una superioara. De ex. Copilul pronunta mai intii
sunetele vb, apoi silabele, apoi cuvinte, si doar dupa aceea
propozitiile.3-dezv. psih are loc de la vechi la nou. De ex-initial
la copil apare atentia involuntara,iar in baza ei atentia
voluntara, iar dupa aceasta cea postvoluntara.4- Calitatea psihica
noua nu desfiinteaza cu desavirsire pe cea veche ci o include in
context noi interactionind intre ele.De ex: odata cu aparitia
atentiei voluntare, atentia involuntara nu dispare, ci coreleaza
intre ele, in dependent de situatie.5-dezv. psihica are loc in mod
stadial,adica in etape distincte, ordinea carora este aceiasi, iar
durata lor poate fi diferita:de ex: Dupa cum a constatat J. Peaget,
dezvoltarea inteligentei are loc in 4 stadii de baza: 1)de la
nastere pina la 2 ani-perioada inteligentei senzoirio-motorii, 2)
de la 2-7 ani- perioada preoperationala a inteligentei, 3)stadiul
operatiilor concrete de gindire(gindirea folosind obiectele reale)
7-11 ani, 4) de la 11-15/16 ani stadiul operatiilor abstracte de
gindire (generalizare, abstractizare).6- dezv. Psihica are loc
neintrerupt si imperceptibil. De ex: noi nu cunoastem ora, ziua
cind la noi a aparut atentia voluntara, reamintirea,
imaginatia.7-Pe parcursul ontogenezei are loc cresterea in
dezvoltarea psihica care inseamna procesul modificarilor si
amplificarilor progressive in dezvoltarea psihicapina la atingerea
nivelului mediu al omului adult. De ex: vocabularul copilului la 1
an e de 5 15 cuvinte, la 3 ani de 700-800 cuvinte, iar la 7
ani=3000 cuvinte.8- In procesul ontogenezei are loc maturizarea ei,
prin care se intelege rezultatul dezv psih pina la atingerea
nivelului optimal al dezvltarii psihice a adultului. De exemplu
dupa Peaget, maturizarea inteligentei are loc catre virsta de 15/16
ani. Asadar dezv psih in ontogeneza isi are particularitatile
ei.
8. Indicii dezvoltarii psihice.Pentru a judeca despre dezv.
psih. ne conducem dupa diferiti ndici. Acestea sunt:-dezvoltarea
sferei cognitive ( de cunoastere a senzatiilor,
perceptiei)-formarea sistemului de atitudini personale fata de alti
oameni si fata de sine insusi.-Insusirea sistemului de actiuni
practice si intelectuale.Primul indice(dezvoltarea sferei
cognitive):-are loc cresterea volumului de informatii pe parcursul
vietii obtinute cu ajutorul senzatiilor, perceptiilor si a
memoriei-copilul patrunde tot mai profund in esenta lucrurilor,
fenomenelor, de exemplu: insuseste din ce cauza ploua, ninge, s.
a.-cunostintele accumulate se ordoneaza, se sitentizeaza.-copilul
insuseste metode, procedee noi de analiza, sinteze, comparare,
generalizare, clasificare, ect.Al doilea indice de baza: formarea
sistemuli de atitudini personale.-obiectivele, fenomenele care
initial nu-I atrageau atentia copilului, treptat, incep sa-l atraga
sis a-I produca o anumita placer sau neplacere. De exemplu, o carte
la o luna de zile inca nu prezinta interes pt copil, iar la 1 an,
la 3 ani devine mai atragatoare.-Odata aparute, emotiile,
sentimentele copilului, treptat se diferentiaza, se nuanteaza,
venind chiar in contradictie unele cu altele.De exemplu la copil
poate aparea gelozia care inseamna si dragoste si ura fata de
aceiasi persoana.-Atitudinea fata de alti oameni, fata de realitae,
treptat se consolideaza si astfel se transforma in convingeri si in
conceptie despre lume, natura, societate si psihologia umana.Al
treilea indice:Insusirea sistemului de actiuni practice si
intelectuale.Pe parcursul ontogenezei se prezinta urmatoarele
particularitati ale dezvoltarii sistemului de actiuni practice si
intelectuale:-Dupa nastere se manifesta miscarile instinctive,
inascute, care sunt impulsive, necoordonate.-In virsta prunciei,
treptat are loc coordonarea acestor miscari-De la 1-3 ani copilul
insuseste actiunile cu obiectele-De la 3-7 ani apare locul ca
activitate psimordiala-De la 7-11 ani apare invatarea sistematica
ca activitate primordial.Este demonstrate experimental ca pe
parcursul ontogenezei, actiunile intelectuale apar din cele
practice, cu obiectele prin intermediul interiorizarii, care trece
prin anumite etape (de exemplu, nr pe degete, betisoare, copilul
treptat, trece la numaratoarea in gind).
9.Problema factorilor dezvoltarii psihiceFactori inseamna
circumstantele(imprejurarile)care influenteaza asupra dezvoltarii
psihice si formarii personalitatii in ontogeneza.In psihologie
exista mai multe conceptii referitor la acesti factori:1-conceptia
biogenetica(Stanlley, Hall, Freug), potrivit careia asupra
dezvoltarii psihice si formarii personalitatii omului influenteaza
doar factorul biologic.In acest fel, omul ramine pasiv in ceea ce
priveste dezvoltarea sa psihica si devenireasa ca personalitate. Ei
sustin ca omul se naste cu un anumit potential(mintal, intellectual
si ca acest potential se realizeaza tretat pe parcursul
vietii.2-conceptia sociogenetica(Helvetius), potrivit careia toti
oamenii se nasc cu acelasi potential si doar societatea, mediul ii
face diferiti(unii se dezvolta mai mullt, altii mai putin) astfel
omul deasemenea ramiine pasiv, deoarece societatea chipurile
influenteaza asupra dezvoltarii psihice si formarii acestuia.3-
conceptia convergentei factorilor biologici si sociali(Stern,
peaget), conform careia ambii factori influenteaza dezvoltarea
psihica si formareapersonalitatii dar hotaritor sau decisive, fiind
tottusi factorul biologic.4-conceptia convergentei factorilor
biologic in sociali, dar cu rolul decisive al factorului
sociocultural(Vgotchii, Galperin, Leotev, Luria). Se nasc oamenii
diferiti, dar si ursul poate invata sa mearga pe bicicleta, in
sensul acesta ei au lucrat cu copiii cu handicap si a format auzul
fonematic, auzul musical,.Hotaritor este factorul
socio-cultural5-conceptia rezultantei(Jelescu), conform careia
dezvoltarea psihica si formarea personalitatii este un rezultat al
interactiunii multifactorilae, flexibile,active si permanentte a
individului sau a grupului. De ezemlu imediat dupa nastere este mai
mare rolul factorului biologic, iar treptat creste rolul factorului
sociocultural , iar spre batrinete, din nou isi lasa amprenta
factorul biologic, in acest fel se inclhee ciclul vietii.|Asadar,
trebuie de lat in consideratie ambii factori: sip e cei biologici
cit si pe cei sociali in interactiune si dinamica lor dialectiva pe
parcursul vietii.
10. Premisele naturale ale dezvoltarii psihice.Prin notiunea de
premise natural se are in vedere, ceea ce se transmite prin
ereditate, prin mostenire. Astfel este constatat ca omul mosteneste
codul genetic cu toate particularitatile lui, creierul uman care
este deosebit de creerul altor fiintesi care constituie sistemul
nervos central deosebit de cel al animalelor, datorita substantei
cenusii ce se transmie analizatorilor externi sau interni.,
reflexele neconditionate(care sunt inascute), de ex, reflexul
sugerii.Logopedul rus Nadejda Nicolaevna Cate, a cercetat
dezvoltarea psihica a copiluluiei Rudolf si a unui pui de maimuta
Ionii, constatind ca initial nu exista deosebire in aceasta
privinta(aceleasi emotii, miscari, deprinderi, sunete) iar o data
cu insusirea vorbirii de catre copil, maimuta a ramas in urma ,
diferenta marinduse treptat , tot mai mult. Asadar, un creier uman
permite si o dezvoltare corespunzatoare, iar un creier
animal-nu.
11. Fortele motrice ale dezvoltarii psihice.Intrebarea consta in
faptul ce pune in miscare dezvoltarea psihica si formarea
personalitatii.Forta motrica a dezvoltarii psihice consta in
contributia dintre necesitati/trebuinte siposibilitatile de
satisfacere a lor. De exemplu la intrarea in scoala, copilul are un
anumi nivel de dezvoltare psihica: al gindirii, memoriei, dar
cerintele curriculare sunt ceva mai mari decit ceea ce poate
copilul, astfel apare contradictia respective dintre ceea ce se
cere si ceea poate.Aceasta contradictie il face sa se mobilizeze,
sa invete, sa acumulezecunostinte noi, deprinderi,
abilitati-competente.Deci pt ca copilul sa nu bata pasul pe loc in
dezvoltarea sa psihica, el trebuie sa se orienteze permanent la
cerintele mereu schimbatoare ale curricule de la o clasa la alta,
aceatsa si este perpetuum-mobile(forta motrica) care misca
permanent dezvoltarea psihica si formarea personalitatii.
12. Legitatile de baza ale dezvoltarii psihiceDezvoltarea
psihica se desfasoara in conformitate cu anumite legi:1. Legea
inegalitatii conform careia in aceleasi conditii favorabile, unele
procese pshice, insusiri, stari se dezvolta intensive vorbirea
copilului, actiunile cu obiectele, iar imaginatia raamine in urma,
aproape ca nu se manifesta.2. Legea heterocroniei (hetero- diferit,
cronos-timp), potrivit careia, procesele, insusirile si starile
psihice se dezvolta diferit la diferite etae de virsta. De exemplu
vb copilului dupa cum am spus se dezvolta mult pna la 3 anu, iar
imaginatia de la 5/6 ani, gindirea abstracta de la 11-15/16 ani.3.
Legea integrarii psihice pe parcursul ontogenezei conform careua pe
parcursul vietii si activitatii, procesele, insusirile si starile
care initial sunt separate, treptat se integreaza si formeaza un
system unic al personalitatii. De exemplu atentia involuntara se
asociaza cu cea voluntara, procesele de cunoastere(senzatiile,
perceptiile, se unesc cu procesele emotionale, affective, volitive,
pina ;a devenirea unei personalitati integer/ unice.5. Legea
felxibilitatii si posibilitatii de compensare care consta in faptul
ca procesele psihice au capacitatea de a trece din unele in altele
in dependent de necessitate, trebuinte si de a asigura astfel
adaptarea la mediu. De exemplu copiii orbi compenseaza vazul cu
auzul, cu tacticilitatea, invatind carte dupa alfabetul Brai.6.
Legea rezultantei conform careia dezvoltarea psihica si formarea
personalitatii este rezultatul interactiunii active,
multifactoriale, flexibile, permanente a copilului/grupului prin
intermediul comunicarii si al activitatii..
13.Crizele dezvoltarii psihice a omului in ontogenezaPe
parcursul dezvoltarii psihice si dezvoltarii personalitatii se
constata si anumite crize care reprezinta niste conflicte ce apar
pe parcurs din cauza dezechilibrului proceselor psihice,
decompensarii ect. Si care sint urmate de progress sau regres.Pe
parcursul vietii se observa urmatoarele crize:1- Criza
nou-nascutului, cind vine in contradictie cu dezvoltarea
senzoriaala a copilului cu conditiile mediului ambiant: lumina
puternica, mirosuri diferite, temperatura diferita. 2- Criza
comunicarii emotionali /afectivi de la 3-4 luni, cind fiind
obisnuit sa comunice emotional cu cei din jur si fiind lasat singur
la un moment dat, copilul se nelinisteste , incepe a scinci, a
plinge, a tipa.(Jelescu)3- Criza comunicarii situativ-constructiva
la 7-8 luni cind copilul scapind jucaria si neavind cine sa io
restituie, incepe sa plinga( Jelescu)4- Criza protoindependentei,
de la 1 an de zile (protos-din neogreaca inseamna primul, care
consta in faptul ca copilul vrea sa se exprime verbal dar inca nu
poate, vrea sa mearga de sine statator dar nu poate( jelescu)5-
Criza independentei, in jurul virstei de 2-3 ani jumate, se
manifesta prin negativism, mofturi.6- Criza protomaturitatii, la
virsta de 6/7 ani, cind se schimba dintii si care influenteaza
asupra starii psihice, emotiilor( Jelescu)7- Criza maturitatii de
la 12/13 ani care apare datorita maturitatii sexuale in primul
rind.8- Criza de la sfirsitul treptei liceale, odata cu finisarea
stadiului si alegerea profesiei.9-Criza sensului vietii( la 30 de
ani)10-Criza care apare odata cu climaxul, actualizarea relatiilor
dintre sot si sotie.11- Criza de la sfirsitul vietii.
14. Accelerarea dezvoltarii psihice a omului.Prin accelerare se
are in vedere amplificarea dezvoltarii somatice si psihice care se
observa in ultima perioada la copiii si adolescentii in comparare
cu semenii lor de la ineputul secolului trecut. De exemplu
actualmente, adolescentii contemporani sunt cu 12-15-20 de cm mai
inalti, cu o greutate a corpului de 10-15 mai mare, cu o maturitate
sexuala de 1-1.5 ani mai devreme. Aceasta se explica prin mai multe
cause: de ordin biologic, fizic, social.Din unct de vedere
biologic, astazi copiii si adolescentii intrebuinteaza mai multe
protein, se alimenteaza cu tot felul de hoot-doguri.Din punct de
vedere fizic a crescut fonul radioactive s-a marit cimpul
electro-magnetic, spatial este poluat de tot felul de unde,
s.a.m.d.Din punct de vedere social, s-au imbunatatit conditiile de
ingrijire a mamelor si copiilor, au aparut centrele mamei si
copilului.In acest context se observa si o amplificare a
dezvoltarii psihice deoarece actualmente exista problem de educatie
si instruire cu primele zile si luni de viata a copilului, deaceea
ei se dezvolta mai repede.Asadr trebuie sa tinem cont de
accelerarea dezvoltarii fizice si psihice a copiilor si
adolescentilor.
15. Notiuni generale despre activitatea primordiala si
ontogeneza ei.Academicianul Leontev in lucrarea probleme ale
dezvoltarii psihicului mentioneaza ca activitatea primordial
(dominant, principal, de baza) nu este aceea areia omul ii acorda
mai mult timp. De exemplu la virsta scolara mica copilul mai mult
se joaca, dar jocul in aceasta virsta nu este activitatea de baza.
In legatura cu aceast fapt, Leontev arata trei semen de baza prin
care evidentiaza activitatea primordial. 1- Activitatea primordial
este acea in cadrul careia apar elementele unei activitati noi. De
exemplu la virsta prescolara prescolara(3-7 ani) activitatea
principal este jocul deoarece in joc apar elemente de invatare.2-
Activitatea primordial este acea in cadrul careia se formeaza sau
se restructureaza procesele, insusirile sau starile psihice. De
exemplu jocul este activitatea principal in virsta prescolara
deoarece se formeaza procesele imaginatiei active, creative.3-
Activitatea primordiala este acea in cadrul careia se formeaza
personalitatea copilului. De exemplu jocul este activitatea de baza
la prescolari si deaceea ca in cadrul lui, copilul isuseste norme
etice, morale, conduit civilizata. Asadar activitatea primordial se
caracterizeaza prin cele trei caracteristici de baza. Ontogeneza
activitatii primordiale:-De la nastere pina la 6 luni, activitatea
primordial o constituie comunicarea emotionala.-De la 6 la 12 luni
comunicarea situativ-constructiva, prin intermediul jucariilor,
obiectelor. De exemplu i se da jucaria, el o arunca, iar I se da ,
el iar o arunca. -De la 1 an la 3 ani- actiunile cu obiectele si
insusirea functiilor lor( la ce serveste lingurita, mingea,
papusa)-De la 3-7- activitatea de baza este jocul-De la 7-11 ani-
activitatea primordial este invatarea-De la 11-15/16 ani
activitatea de baza e comunicarea intima cu semenii-De la 16 pina
la 19/20 ani, activitatea instructive-profesionala- De la 20-
studiile universitare( depinde de nivelul sau citi ani invata)-De
la 25 pina la virsta de pensionare- activitatea profesionala- Dupa
virsta de pensionare unii continua activitatea profesionala, iar
spre batrinete, activitatea de baza devine comunicarea emotionalaIn
procesul vietii si activitatii trebuie de tinut cont de activitatea
primordial la acea sau alta virsta.
16. Problema relatiei instruire-dezvoltare psihicaIn acest
raport se afla instrruirea si dezvoltarea psihica?Exista doua
conceptii de baza:1) Conceptia lui Peagea potrivit careia
instruirea se adapteaza la dezvoltarea anatomo-fiziologica,
biologica a copilului. De exemplu noi nu putem incepe instruirea
scolara pina cind copilul nu atinge virsta respective de 6/7 ani.
Deci trebuie sa fie mai intii o maturizare biologica a
organismului, in particular a creierului , a sitemului nervos.
Aceastaa este conceptia biogenetica in care se acorda un rol
priotar factorului biologic, in comparative cu factorul
socio-cultural care nu este ignorant, dar care e considerat second
in comparative cu factorul biologic. De aceasta conceptie se
conduce in deosebi in accident, in statele unite. 2) Conceptia lui
Lev semionovici Vigotchii si a elevilor sai ( Leontev, Luria,
Galperin). Vigotchii arata ca primordial in dezvoltarea psihica
este factorul socio-cultural, adica instruirea si educatiecare duce
dupa sine dezvoltarea psihica.El mentioneaza ca educatia si
instruirea nu trebuie sa urmeze dupa dezvoltarea biologica cum
mentiona Peaget, ci dimpotriva, trebuie sa fie in fruntea
maturizarii biologice. Aceasra spune el , e problema carului si a
calului. De aceasta conceptie ne-am condus si ne conducem pina
astazi si noi. Anume educatia si instruirea trebuie sa fie mai
intii mai intii. Dar s-a ajuns pina acolo ca la moment, copiii sunt
supra solicitati, supra-incarcati , din care cauza se inbolnavesc
frecvent, obosesc, nu doresc sa invete. 17. Zona actuala si cea
proxima in dezvoltarea psihicaAceasta conceptie despre zona actuala
si cea proxima a dezvoltarii psihice a fost elaborate de vigotchii.
Prn notiunea zona actuala a dezvoltarii psihice autorul intelege
nivelul actual al dezvltarii psihice la care se afla copilul la
momentul dat, stabilit in urma unei testari, astfel prin zona
actuala se subintelege ceea ce poate copilul se sinestatator fara
sprijinul adultului. De exemplu la lucrarile practice noi
determinam nivelul dezvoltarii auzului fonematic, a perceptiei
spatiului ect. La copilul respective la virsta 6-7 ani.Zona proxima
( apropiata) dipa vigotchii, inseamna ceea ce copilul va putea cu
ajutorul adultului in urma unei educatii si instruiri special
organizate dupa o anumita perioada de timp. De exemplu auzul
fonematic la copiii de virsta data, noi, lucram cu ei timp de 1 an
de zile apoi la sfirsit realizam a doua testare si determinam care
e diferenta in dezvoltarea auzului fonematic dupa aceasta perioada
de timp.Vigotchii mentioneaza ca in procesul educatiei si
instruirii trebuie sa inaintam asa cerinte care ar contribui la
dezvoltarea in continuare a copilului sis a nu bata pasul pe loc in
dezvoltarea lui psihica, adica instruirea trebuie sa fie
dezvoltativa, de altfel, ea nu are rost. Dar care ar fi marimea
zoneu proxime in dezvoltareea psihica a copilului?Aceasta e o
problema complexa, deaceea si au aparut problemele
descongestionarii(descarcarii): curricuei scolare, prescolare, a
manualelor, al simplificarii, metodelor, procedeelor de predare,
invatare, evaluare. Fiecare d/e autorii curriculei, manualelor ect.
Stabileste la ochi marimea zonei proxime si deaceea apar aceste
probleme.
18. Problema periodizarii pe virste a dezvoltarii psihice a
omului Virsta este o etapa deosebita in dezvoltarea psihica care
isi are particularitatile sale specific.In psihologie, exista
multimple conceptii cu privire la periodizarea e virste a
dezvoltarii psihice.a-Conceptia biologica reprezinta in special de
Sigmund Froid, Blonschii. Astfel Froid, punea la baza periodizarii
pe virste, maturizarea sexuala, care, potrivit lui,trece prin
urmatoarele etape:1- le la 0-1 an perioada bucala, cind energia
sexuala(libido) e concentrate in jurul gurii, si se vede prin
sugere, amestecarea a hranii.2- de la 1 la 2 ani perioada anala,
cind libido e concentrate in jurul anusului;3- de la 2 la 5 ani
perioada faciiala cind copiii constata ca ei au organ sexual, pe
care si-l demonstreaza celorlalti. 4- de la 5-11 ani perioada
latenta (ascunsa) cind libido (energia sexuala) trece pe planul
doi, copilul fiind preocupat de asimilarea cunostintelor,
deprinderilor, abilitatilor.5- de la 11 ani incepe perioada
genitala in dezvolatrea psihica, cind preadolescentii se
intereseaza de sexul opus. Blonschii punea la baza periodizarii pe
virste a dezvoltarii psihice, dentitia, deosebind -de la nastere-6
luni- perioada fara dinti-de la 6 luni -6 ani- perioada dintilor de
lapte- de la 6 ani-..- perioada dintilor stabili.Ambele conceptii
desi prezinta un anumit interes nu au capatat o larga
raspindire.b-Conceptia sociologica elaborate si aplicata in Franta
in fosta R.D. Germana si in fosta URSS potrivit careia periodizarea
pe virste a fost efectuata in dependenta de organizarea
institutiilor de educatie si instruire in societate, cu un interval
din 3 in 3 ani:-0-3 ani-3-6 aniDesi se acorda un rol important
educatiei si instruirii , copiilor , aceasta periodizare pina la
urma s-a dovedit a fi artificiala, deoarece in realitate nu exista
o armonie artificiala.
-6-9 ani-9-12 ani-12-15 ani-15-18 ani
c) Conceptia psihologica elaborate de vigotchii si elevul sau
Elconin conform careia se deosebesc urmatoarele perioade:-1)de la
nastere pina la 1 an, perioada prunciei-2)de la 1 la 3-
perioada/virsta timpurie-3)de la 3-6/7 ani-perioada prescolara-4)de
la 6/7- 10/11- virsta scolara mica-5)de la 10/11- 15/16 virsta
adolescent -6)de la 15/16 17/18 ani- virsta scolara mare(junetea)La
baza acestei periodizari, Vigotchii a pus neoformatiunile psihice ,
iar Ielconin a completat punind la baza activitatea
primordial(dominant), totodata ei s-au limitat pina la virsta
respectiva.Astazi exista periodizarea in continuare , pina la
moarte , tineretea, maturitatea, batrinetea(prima, a doua, a treia,
si ultima)din 10 in 10 ani.
19. Neoformatiunile de virsta in procesul dezvoltarii psihice a
omului.Aceasta notiune a fost introdusa de Vigotchii, prin care
avea in vedere acel tip nou al structurii personalitatii si al
activitatii , acele schimbari noi in dezvoltarea psihica generala,
care in ceea ce e de baza si essential, determina intreg mersul
dezvoltarii psihice a copilului la etapa data de dezvoltare. De
exemplu la virsta scolara mica spre finele ei(pt ca neoformatiunile
nu apar in cl 1, dar la sfirsitul clasei 3-4) apar asa formatiuni
psihice noi ca:- Caracterul voluntar al proceselor psihice(memorie,
gindire, imaginatie)- Planul de actiune interne, ideale sib forma
de reprezentari, notiuni, judecati.- Autocontrolul- Elemente de
gindire abstracta- Reflectia (autoanaliza, autocunoasterea si
autoaprecierea)
20. Perioadele sensitiva in dezvoltarea psihica a omuluiPe
parcursul dezvoltarii psihice in ontogeneza exista perioade
sensibile(receptive) la dezvoltarea acelor sau altor procese,
insusiri, stari psihice. De exemplu de la nastere pina la 1 an e
perioada senzitiva a comunicarii emotionale cu copilul si a
copilului cu adultul, de la 1 an aproximativ 5 ani, perioada
senzitiva in insusirea sunetelor vorbirii de la 5/6 ani pina la
10/11 ani perioada senzitiva in formarea diferitelor deprinderi si
abilitati practice.In procesul instructiv-educativ nu trebuie sa
anticipam sau sa ratam aceste perioade sensitiva.
21. Particularitatile de virsta si individuale in dezvoltare
psihica a omului.Prticularitatile de virsta in dezvoltarea psihica
sunt caele particularitati care sunt specific pt etapa data de
dezvoltare a copilului (omului). De exemplu la virsta scolara mica,
procesele psihice (senzatiile, perceptia, memoria.ect) capata un
character voluntar, adica elevul isi pune un scop si isi
mobilizeaza eforturile de vointa, ceea ce lipseste la virsta
anteprescolara(1-3 ani) sau virsta prescolara(3-7
ani).Particularitatile individuale sint particularitatile
caracteristice pt acel sau alt copil (om, mai larg), in cadrul
aceleiasi virste. De exemplu: Ionica are un temperament sanguine,
iar Lenuta un temperament melancholic.Ionica- caracter piuternic,
Lenuta slab.Concluzie pedagogica: In procesul instructiv-educativ
atit parintii cit si educatorul, profesorul, invatatorul, trebuie
sa tina cont atit de particularitatile de virsta, cit si de cele
individuale. Invatamintul trebuie sa fie diferentiat in dependent
de particularitatile de virsta precum si de cele individulae ale
individului.
22. Retinerile temporare in dezvoltarea psihica a omuluiAcestea
sunt retinerile care au loc din mai multe cauze:-lipsa de educatie
si instruire cuvenita, cind copiii sunt lasati in voia sortii, fara
a fi educati si instruiti de parinti, bunei , de nimeni. Acesti
copii sunt sanatosi din punct de vedere fizic(anatomo-fiziologic,
dar sunt retardati, adica ramasi in urma in dezvoltarea psihica.-
nasterea premature(inainte de termen) influenteaza diferit si
temporar.- limba prinsa, deficient de auz, vvaz, ect., care-si lasa
deasemenea amprenta in dezvoltarea psihica obisnuita.- toate
denaturarile care au loc din cauza alcoolismului , narcomaniei,
SIDA, s.a. , care se transmit prin mostenire si care influenteaza
grav dezvoltarea psihica a copilului. 23. Dezvoltarea psihica a
nou-nascutuluiPerioada nou-nascutului dureaza de la nastere pina la
2 luni cind apare complexul de inviorare. Reflexele nou-nascutului.
Masterea este insotita de primul tipat. Lucretius mentiona ca
primul tipat este presentimental organismului copilului la situatia
mizerabila in care a nimerit.Astfel, tipatul este primul reflex
neconditionat care se manifesta chiar de la nastere. Exista si alte
reflexe neconditionate care se manifesta imediat dupa
nastere:-reflexul sugerii(la atingerea buzelor copilul incepe sa
suga)-reflexul apararii(la o lumina puternica inchide ochii, la
raceala, stranuta)-reflexul respingerii(la atingerea talpii da cu
piciorul)-reflexul agatarii( la atingerea palmelor cu un baston,
copilul se agata si poate fi ridicat.)-reflexul de orientare(ziua
la maternitate putem observa cum toti nou-nascutii, au privirea
orientate spre sursa de lumina.)Senzatiile nou-nascutului.Imediat
dupa nastere la copilul mic se manifesta cele mai importante
senzatii. In primul rind vazul.Copilul este foarte sensibil la
intensitatea luminii deaceea se recomanda ca lumina sa fie pala, sa
nu-l orbeasca.Auzul. Nu are anumite senzatii auditive, dare le sunt
nedeslusite, nediferentiate, ceea ce se explica prin existent unui
lichid in urechi care impiedica patrunderea normal a undelor
sonore. Senzatiile tactile. Copilul simte corpurile si in primul
rind corpul mamei, el simte mamelonul pe care il ia in gura, simmte
cum este imbracat, infasat.Senzatiile gustative. Imediat dupa
nastere la copil apare senzatiile de foame, el cautind cu gurita
hrana.Mirosul. Copilul reactioneaza la tot felul de mirosuri, nu se
recomanda folosirea mirosurilor intepatoare, puternice,
parfumurilor. Emotiile nou-nascutului. Chiar si dupa nastere se
manifesta si anumite emotii, acestea sunt emotii de placere sau
neplacere, de satisfactie si insatisfactie, de nervozitate sau de
bucurie.Motricitatea nou-nascutului. Imediat dupa nastere, da din
minute, picioruse. Acestea sunt miscari inascute care se bazeaza pe
reflexele neconditionate.
24. Dezvoltarea comunicarii in virsta pruncieiVirsta prunciei
cuprinde perioade de la 2- 12 luni. In aceasta perioada apare si se
dezvolta comunicarea emmotionala sau afectiva caracteristica
virstei de la 2-6/7 luni si corespunzator 10-12 luni. Comunicarea
afectiva se manifesta sub 2 forme:1-sub forma complexului de
inviorare2- sub forma complexului de nemultumire.-1-a fost
descoperita si analizata la inceputul sec XX. Acest complex consta
in urmatoarele puncte:-la apropierea de copil la 10 cm, copilul pt
citeva clipe inmarmureste, atintind privirea spre noi ceea ce
inseamna perceptia vizuala si concentrarea atentiei.-imediat dupa
aceasta, copilul incepe a da vioi din minute, picioruse.-el
manifesta bucurie, placere, sattisfactie de la comunicarea cu
adultul.-tot odata el emite niste sunete de bucurie,placere.-2-
descries in lucrarea Geneza negarii la copii in perioada preverbala
el consta din:-perceptia lipsei de comunicare emotionala cu
copilul-din miscari terminale si agitate ale minutelor,
picioruselor.-din emotii negative(tipat, scincet, plins)-din
vocalizari negative(exprimate prin tipat). De exemplu dup ace
mamica a comunicat cu copilul si l-a lasat de unul singur la un
moment dat putem auzi manifestarea complexului de
nemultumire.Comunicarea situativ-constructiva. Aceasta comunicare
incepe, aproximativ la 6-7 luni de zile, cind copilul nu se mai
multumeste cu comunicarea emotionala(mingieri, alinare) ci incepe
sa manipuleze obiectele din preajma scuturindule, aruncindu-le,
astfel in asemenea situatie el ne sugereaza ca trebuie sa
participam la aceasta situatie de manipulare cu obiecte de unde
denumirea de comunicare situativ-constructiva.Parintii, respective,
cei din jur trebuie sa treaca astfel de la comunicare
afectiva-emotionala la cea situativ-constructiva si astfel se va
asigura dezvoltarea psihica in continuare a copilului . Asadar, pe
parcursul perioadei prunciei se dezvolta doua tipuri principalede
comunicare:1) comunicarea afectiva sau emotionala(pina la 6-7
ani)2) comunicarea situativ-constructiva de la 6-7 luni in
continuare.25. Dezvoltarea vorbirii la virsta pruncieiIn
dezvoltarea prunciei in virsta prunciei se deosebesc patru faze de
baza:-gingiitul-lalatiunea-protocuvintulGingiitul- dureaza de la
apoximativ 3 pina la 6/7 luni.Gingaritul este o emisiune de sunete
nediferentiate, confuse, caracteristicce pt toti copii lumii.
Gingaritul exprima atit placere cit si neplacere. El este prima
faza in baza careia se dezvolta treptat vorbirea, deaceea este
important ca parintii, cei din jur sa activeze sis a sustina
gingiritul copilului preluind emisiunea lui de sunet.Lalatia care
incepe de la 6/7 luni dureaza aproximativ la 9/10 luni. Lalatia
este o emisiune vocala care se pronunta cu multa placere sub forma
de reactive circular adica incepe cu o vocala de silabe, continua
cu altele prevenind din nou, de ex: ma, ba, ta, la, ma, ba,
ta.Lalatia se dezvolta datorita necesitatii copilului de a
comunica, datorita ambiantei in care creste, de situatia
lingvistica care domina in familia data.Protocuvintul-din limba
greaca protos inseamna primul, protocuvintul este primul cuvint
care are trasaturi si de silabe si de cuvint, de ex: copilul
pronunta ma-ma, ba-ba, ta-ta.Primele cuvinte se caracterizeaza prin
faptul ca ele sunt nediferentiate, instabile, simplificate,
imitative si inseamna chiar o propozitie, de ex: mniam, mniam.Catre
1 an de zile, copilul cunoaste in mediu aproximativ de la 5-15
cuvinte.26. Dezvoltarea conduitei motrice la virsta prunciei si
importanta ei psihologica.Dezvoltarea conduitei motrice incepe cu
complexul de inviorare la o luna jumatate, doua, la copii cu care
se ocupa, cu care comunica, apoi continua, cu complexul de
nemultumire la 3-4 luni de zile, pe urma la 4-5 luni de zile
copilul sta pe sezute. Aproximativ la 7-8 luni apare tiriitul, dupa
aceasta urmeaza pozitia copacel, prima pozitie vertical pe
picioare, tot odata el merge cu sprijin. La aproximativ 10-11 luni,
copilul face primul pas de sine statator. Catre sfirsitul primului
an apare mersul vertical, biped, independent.Astfel, in decurs de
un an de zile, dintr-o fiinta neputincioasa, copilul capata pozitia
vertical umana independent.
27. Dezvoltarea mersului in virsta timpurie di importanta lui
psihologica.Virsta timpurie cuprinde perioada de la 1 la 3 ani. In
aceasta perioada se dezvolta intensive mersul independent, biped si
vorbirea orala.Mersul are o importanta psihologica mare:- Datorita
mersului, copilul se orienteaza in spatiu, dezvoltind perceptia
directiei(inainte, in dreapta, in stinga, inapoi.)- Deplasindu-se
in spatiu, copilul vine in contact cu obiecte noi, si astfel isi
imbogateste cunostintele despre realitatea inconjuratoare.-
Depistind obiecte noi, copilul insuseste denumirea lor, si astfel
isi imbogateste vocabularul. - Ajungind la punctele de destinatie,
copilul se bucura si aceasta contribuie la dezvoltarea emotiilor.-
Ajungind in punctele corespunzatoare, copilul a dat dovada se
effort, si astfel, isi dezvolta sfera volitiva(indeoendenta),
indrazneala s.a.m.d- Deplasindu-se in spatiu si aintilnind alti
oameni, alte personae, copilul stabileste anumite relatii cu cei
din jur.- Depunind effort, ajungind la punctual de destinatie,
copilul isi da seama de capacitatile sale, si astfel, se dezvolta
constiinta de sine.Asadar, mersul are nu numai importanta fizica,
dar si una psihica, contribuind la dezvoltarea personalitatii
copilului.Copiii care din anumite cauze nu se pot deplasa in
spatiu, spre regret incep a ramine.Concluzie: parintii, educatorii,
trebuie sa contribuie la incurajarea mersului pe toate caile.28.
Dezvoltarea activitatii obiectuale in virsta timpurieActivitatea
primordial la virsta timpurie este activitatea obiectuala, cu
obiecte. Aceasta activitate, spre deosebire de manipulare (care
este fara de scop, si insotita de un anumit effort volitiv. De
exemolu copilul insuseste cum trebuie sa foloseasca lingurita, cum
trebuie sa se joace cu papusa. Datorita activitatii obiectuale
copilul insuseste procedeele de actiune si functiile pe care le
indeplinesc aceste obiecte. De exemplu copilul insuseste
urmatoarele procedee: mingea o rostogoleste, o arunca, o bate:
lingurita o duce la gurita s.a.m.d.Functiile: Mingea este pt a se
juca, lingura pt a minca.Astfel, copilul descopera logica
obiectelor, imprimata in ele de societate pe parcursul istoriei.
Activitatea obiectuala trece prin trei etape de baza:- La prima
etapa, copilul manipuleaza cu obiectele, in mod nespecific. De
exemplu: cu creionul scobeste, il arunca, cu lingurita bate-n
masa.-La etapa a doua copilul actioneaza doar in mod specific,
conform destinatiei obiectului: cu creionul deseneaza, mingea o
arunca, papusa o culca, o imbraca.-La aceasta etapa copilul
actioneaza conform predestinatiei, dar si in mod simbolic. De
exemplu cu creionul deseneaza, mizgileste, dar il foloseste sic a
termometru, ca tigara, microfon ect. Parintii, educatorii, trebuie
sa ii invete pe copii cum sa se foloseasca de acele sau alte
obiecte. La cresa exista curricula corespunzatoare care prevede ce
obiecte trebuie sa le foloseasca.In aceasta perioada (1-3 ani)
copilul insuseste actiunile instrumentale ( actiunile cu
lingurita), actiunile de corelare a obiectelor( actiunile de
includere a uunor obiecte, in altele, de cladire a unor
obiecte)Astfel, in viirsta timpurie, copilul cunoaste obiectele
care-l inconjoara, destinatia lor, functiile si actiunile cu ele
ceea ce ii permite sa se incadreze in societatea umana.
29. Dezvoltarea limbajului in virsta timpuriePerioada de la 1-3
ani, este perioada senzitiva in dezvoltarea vorbirii orale la
copii, deaceea trebuie sa profitam de aceasta ocazie sis a
contribuim optimal la dezvoltarea ei in aceasta perioada la copii
apare necesitatea de a se exprima oral, de a fi intelesi, si de a
putea comunica efficient cu cei din jur.In perioada 1-3 ani se
dezvolta atit vocabularul activ, cit si cel pasiv. Vocabularul
pasiv il constituie cuvintele pe care copilul le intelege dar nu le
poate folosi, iar vocabularul activ il constituie cuvintele pe care
copilul le intelege si le foloseste.La 1 an de zile copiii poseda
in medie aproximativ de la 10-15 cuvinte.La 1,6 luni copilul poseda
100 cuvinte; La 2 ani 300/400 cuvinte, iar la 3 ani 700/800
cuvinte.In aceasta virsta sunt frecvente cuvintele neclare( gag a,
miau-miau, pis- pis), concomitant copiii folosesc asemenea cuvinte
care poarta un character ambiguu (schimbator)care pot insemna mai
multe lucruri, de exemplu: pronunta cam, ceea ce poate insemna atit
mincam cit si jucam.In aceasta virsta copiii pot exprima unele
propozitii prin asemenea cuvinte: Tas cat buz_- Dumitras a mincat
harbuz.In cazul in care nu poate pronunta acelea sau alte cuvinte,
copilul recurge la pronuntarea specifica a lor:1-Eliziunea- de ex
copilul in loc de masina pronunta sina.2-Metateza-schimbarea cu
locul, de ex: in loc de catifea copilul pronunta
cafitea.3-Perseverarea- neschimbarea insistenta a cuvintului care
trebuie pronuntat, de ex: in loc de lopata pronunta
papata4-Contaminarea- molipsirea, de ex: dupa pronuntia propozitiei
am facut, copilul pronunta am mergut5- Economia- de ex: dup ace noi
la-m ridicat pe copil de subtioara ii zicem hopa sus, copilul spune
pusDupa 1 an si 6 luni, incep sa se dezvolte propozitiile simple,
de ex: pt asi satisfice necesitatile, copilul mai intii spune apa,
ceia ce inseamna apadupa aceasta spune vau apain sfirsit spune mama
deIn aceasta perioada limbajul este autonom, adica specific doar pt
copilul dat sau pt familia data de ex: in unele familii pa inseamna
mincare, iar in altele culcare, sint cazuri in care pa inseamna
larevedereDupa 1,6 luni, copilul incepe sa-si pronunte numele sau
in felul sau specific, de ex: Bogdanel- bobo, Ionica- ica.Concluzie
pedagogica: trebuie sa comunicam permanent cu copilul sis a
pronuntam correct cuvintele fara tot felul de inventii.Spre
sfirsitul perioadei timpului la 3 ani, de regula copiii pot
comunica oral in limba respectiva.
30. Dezvoltarea proceselor psihice cognitive in virsta
timpurieIn aceasta perioada se dezvolta mult senzatiile si
perceptiile copiilor spre sfirsitul acestei virste deosebesc
sunetele limbii invatate, au auz muzical, deosebesc ritmul,
deosebesc obiectele mari si cele mici, si altele. Culorile le
asociaza cu anumite obiecte, de ex: verde-iarba, galben-soarele,
rosu-visina, albastru-cerul.Formele obiectelor de asemenea le
asociaza cu anumite obiecte: cercul cu mingea, triunghiul cu
bradutul, patratul cu casuta iar ovalul cu un
castravete.Dezvoltarea reprezentarilor in aceasta virsta apar
primele reprezentari despre obiectele inconjuratoare, de ex: cind
intrebam unde-I pisica el raspunde niisi o cauta cu privirea, sau
spunem tic-tac ea cauta ceasul.Memoria este dezvoltata memoria
verbal deoarece insuseste vorbirea verbal si memoria
plastic-intuitiva, tot felul de imagini, de ex: copilul spune cicea
ca este ceva frumos, dezvoltata memoria si atentia
involuntara.Gindirea in perioada aceasta se dezvolta mult gindirea
concreta prin actiuni practice, nemijlocite, gindirea prin probe si
greseli.
31. Dezvoltarea personalitatii si criza in virsta timpuriePe
parcursul virstei timpurii are loc si dezvoltarea personalitatii
copilului. In primul rind se dezvolta necesitatea in desfasurarea
activitatii obiectuale, cind copilul insuseste procedeele de
actiune cu obiectele si functiile lor. Concomitent, in aceasta
virsta, copiii mai au si necesitatea in comunicare orala si
necesitatea de a fi intelesi de catre cei din jur.In perioada 1-3
ani, copilul actioneaza in mare parte din anumite motive(fac parte
din structura organismului) Catre 2 ani 6 luni- 3 ani motivele
principale ale conduitei constau in a face totul invers, in raport
cu ceea ce I se cere din partea adultului. De ex: cind parintii ii
propun sa-l ajute sa-si inchee nasturii, ei de obicei in acest timp
resping propunerea si actiunile lor.Asa dupa cum am mentionat
anterior, la ei apare negativismul, indaratnicia, incapatinarea s.
a. m. d.In legatura cu aceasta criza se recomanda:-Sa respectam
strict regimul zilei, adica regimul de activism, de veghe si de
odihna, somn, alimentatie. Se recomanda ca in aceasta perioada,
copilul sa doarma 2-3 ore pe zi;- Trebuie sa fim informati despre
aceste capticii, indaratniciri despre aceasta virsta-Trebuie sac
edam intr-o anumita masura in fata copilului si nici intr-un caz sa
nu fim categorici, sa nu ne manifestam la fel ca si ei.In aceasta
perioada( de la 1-3 ani) se dezvolta mult constiinta de sine, asa
incit, aproximativ la 1 an si 6 luni copilul se constiintizeaza pe
sine isi cunoaste numele propriu. In psihologie exista chiar
criteriul conform caruia, copilul incepe sa se manifeste ca
personalitate de la 1 an di 6 luni, odata cu aparitia constiintei
de sine.Astfel catre virsta de 3 ani, apare tendinta spre
independent ca structura a personalitatii, iar in legatura cu
aceasta, se manifesta si criza virstei respective(criza
independentei)Aceasta criza isi are atit efectul sau negative cit
sic el pozitiv deoarece contribuie la accelerarea dezvoltarii
psihice.
32. Dezvoltarea jocului si activitatilor productive la
prescolariPerioada prescolara cuprinde virsta intre 3-7
ani.Situatia sociala a dezvoltarii cu intrarea la gradinita se
schimba.Copilul s eincadreaza intr-o institutie noua in care apar
oameni noi cum ar fi : educatorul, alti copii, medicul din
gradinita s. a. m. d. Totodata incep activitatile special
organizate(artele plastic, educatia muzicala, educatia fizica,
stiintele invatarii de carte, ) toate aceste asunt prevazute de un
curriculum special. De la 5 ani incepe pregatirea obligatorie
pentru scoala. Activitatea primordiala in perioada 3-7 ani, este
jocul, care in acest rastimp, evolueaza, asa incit difera la copiii
de 3 -4 ani si de 6-7 ani.Copiii de 3-4 ani, de regula, se joaca
individual, izolat unul de celalat, folosind de obicei obiectele
din preajma. Totodata ei se joaca linistit, fara mari emotii, si
executa actiuni pe care le infaptuiesc parintii sau
adultii.Practic, acesta aproape ca nu e joc, ci o executare a
aceleiasi actiuni pe care o infaptuiesc adultii.De ex: iau matura
si imita maturatul, la fel procedeaza si cu alte obiecte. In
aceasta virsta (la 3-4 ani) copiii nu repartizeaza roluri. La 6-7
ani apare jocul pe roluri. Copiii repartizeaza intre ei aceste
roluri si se straduie sa le respecte. De ex: In jocul de-a mama si
de-a tata, magazinul, medicul, unii indeplinesc rolul de vinzator,
altii de comparator, unii de mama si altii de tata. Reflectarea
rolului in joc, este chitesenta acestei activitati( in munca,
principalul este producerea bunurilor , in invatare, principalul
este formarea cunostintelor, formaarea deprinderilor, competentelor
iar chitesenta jocului reprezinta respectarea rolului. In cazul
nerespectarii rolului, copiii se bat, striga.Importanta
jocului.:-In joc copilul isi satisface necesitatile sale in
desfasurarea unei activitati sociale de muncitor, medic,
pedagog.-Datorita jocului, copilul insuseste anumite deprinderi si
obligatii(dreptul de a invata, dar so obligatia de a se comporta.-
In joc copilul isi dezvolta relatiile cu alti copii, adulti,(cum
trebuie sa interactioneze unii cu altii.-datorita jocului copilul
insuseste functia simbolica a obiectelor, fenomenelor, de ex:
alearga si spune ca e calut, masina, scoate sunete, el isusi este
masina, calut.- In joc se dezvolta totate procesele de cunoastere,
senzatiile, perceptiile, reprezentarile, memoria, gindirea,
imaginatia, vorbirea, atentia .- In joc se formeaza trasaturile de
personalitate, cum ar fi vointam caracterul, aptitudinile, cit si
sfera motivationala a peronalitatii (interese, aspiratii,
ideal)Jocul are o anumita structura care contrituie din:
-subiect-continut -roluri-actiuniIn cadrul jocului un mare rol il
are jucaria care este mijlocul ce intermediaza relatiile copiilor
in cadrul jocului. Jucaria poarta un character istoric.In general
se spune ca asa cum e copilull in joc asa va fi si cin el va fi
mare.
33)Dezvoltarea senzatiilor si perceptiilor la
prescolariSensibilitatea copilului de virsta prescolara se
aprofundeaza si se restructureaza.Sensibilitatea vizuala si
auditiva pe prim-plan captind prioritar informatiile.Copilul
prescolar,diferentiaza culorile spectrului scolar(rosu,galben,verde
,albastru)iar pe la 5 ani incearca sa diferentieze si culorile
intermediare-portocaliu,violet ,indigo,intimpinind unele
greutati.Sensibilitatea auditiva la prescolari devine mai fina iar
cea tactile se supune auzului si vazului,ca instrument de control
si sustinere a acestora.Sensibilitatea gustative,olfactiva continua
sa se dezvolte,sa se nuanteze desi nu in aceeiasi masura ca si cea
auditiva si vizuala,care sunt mai avansate.Mai bn se dezvolta auzul
verbal si musical,,apt ce le ofera copiilor posibilitatea sa
deosebeasca dupa aceste semen,obiectele la
atingere,lovire,ciocnire.Numai in primele zile ale vietii,la copii
putem intilni senzatii in stare pura.Ei nu reflecta insusiri
isolate ale obiectelor,fenomnelor,ci lukruri si fenomene in
multitudine si unitatea insusirilor lor,senzatiile fiind
subordinate si integrate in perceptii.Activitatea de perceptive se
imbogateste,prin cunoasterea si diferentierea pozitiilor spatiale
ale obiectelor,insusirilor de lungime,marime,greutate,culoare.La
virsta de 3 ani,copilul efectueaza cu usurinta sortarea unor
obiecte cu 3 forme,2 marimi,2 lungimi,2 culori.Dupa 3 ani,copilul
este in stare sa efectueze un numar mai mare de diferentiere.La 5
ani poate deosebi 3 lungimi de obiecte,iar la 5 ani si jumatate
realizeaza comparari intre lungimi de tipul-mai scurt mai
lung.Comparativ cu celelalte tipuri de perceptive,care se refera la
insusiri fizice de forma,marime,culoare,perceptia timpului si a
relatiilor temporare este cea mai dificila.La 5 ani copilul
deosebeste mai usor dimineatza si seara ca e inceputul si sfirsitul
zilei.Ei trebuie invatati sa evidentieze principalele momente ale
zilei prin evenimentele care ii intereseaza.La virsta de 6
ani,orientarea in timp este mai precisa,copii pot denumi 3 momente
principale ale zilei dupa activitatile pe care le
indeplinesc(dimineatza la amiaza si seara).Prescolarul stie ce este
saptamina,cite zile are,distinge cele 4 anotimpui ale anului.In
timpul activitatilor prescolare,nu trebuie trecuta cu vederea
necesitatea orientarii copilului in timp,deoarece prin aceasta ii
creaza copilului posibilitati reale de orientare in activitate,tot
acestea stimuleaza conturarea unui mod realist de avedea lumea,in
carea existent sa este marcata de timp.
34. Dezvoltarea reprezentarilor la prescolari.Evidentierea unor
insusiri mai importante ale obiectelor, fizarea lor in cuvinte
constituie o premisa esentiala in formarea reprezentarilor. Cu cit
descrierea unui obiect este mai bogata, bazata pe sugestii
intuitive, cu atit imaginile copilului despre obiect sunt mai clare
si mai subtile. Reprezentarile au un character intuitive, situativ
fiind incarcate de insusiri concrete ale obiectelor.Prescolarii au
reprezentari de culoare (rosu, verde, galben, albastru,cafeniu,
alb, negru), desi mai comit greseli la diferentierea unor nuante
intermediare , de forma (patrat, dreptunghi, cerc, triunghi, oval),
marime a obiectului(mare, mic, lung, subtire).Aceste cunostinte se
consolideaza in activitatile practice.Pe la sfirsitul etapei de
pescolar, inchipuirile capata un character siatematizat si
generalizat. Rolul reprezentarilor despre obiecte si fenomenele
realitatii pt copil este extrem de mare. Ele maresc sfera de
cunoastere a copilului si-I ofera posibilitatea se a-si inchipui
obiectele in absenta lor, de a reactualiza experienta de viata. La
aceasta virsta, se dezvolta intens reprezentarile aparute in baza
senzatiilor, perceptiei, memoriei si a imaginatiei.Prescolarul este
receptive fata de imagini, povesti, povestiri, acumulind in baza
reprezentarilor, cunostinte, experiente, care constituie un
adevarat tezaur pt gindire si vorbire. Astfel, se explica faptul ca
imaginatia prescolarului este bogata. El o manifesta povestind
despre intimplarile reale sau alcatuind o poveste.
35. Dezvoltarea memoriei la prescolariToate activitatile
copilului de aceasta virsta , in special cea de koc,solicita
participarea activa a memoriei. Formele elementare ale memoriei se
dezvolta destul de timpuriu, odata cu formarea primelor reflexe
conditionate. Daca in perioada anteprescolara , memoria copilului
are un caracter spontan , in prescolaritate , datorita dezvoltarii
gindirii si a limbajului interior, memoria mecanica este completata
cu cea logica, memoria involuntara neintentionata, cu cea
voluntara, intentionata.Trecerea de la formele inferioare ,
nedezvoltate de memorie la superioare e posibila datorita
acumularii experientei de viata, perfectionarii calitatilor
intelectuale. Manifestarile mai evidente ale memoriei apar la
virsta prescolara mojlocie, 4-5 ani. Aceasta are loc in
informatiile cu semnificatie pentru copil, legate de satisfacerea
trebuintelor, necesitatilor copilului. Memoria copilului
inregistreaza succese mari, el memoreaza orice miscare, stare
afectiva,imagini , cuvinte idei.La virsta prescolara se dezvolta
mult insusirile ale memoriei. Experimentele arata ca din din 5
cuvinte rostite odata cu voce tare, copii de 3 ani memoreaza un
singur cuvint, de 4-5 ani 3 cuvinte , de 5-6 ani 4 cuvinte
.performantele cresc , in special atunci cind are loc o repetare.
Creste intervalul de timp in care este posibila identificarea unui
material dupa o singura perceptie.. un copil de 3 ani poate
recumoaste un obiect deja cunoscut dupa citeva luni, cel de 4 ani-
aproape dupa 2 ani, 6 ani- chiar si dupa 2 ani de la prima
perceptie. Desi memoria prescolarului este capabila de aceste
reusite , ea este inca nediferentiata, difuza,
inconsecventa,haotica. Copilul memoreaza repede si uita repede, el
memoreaza mai bine informatia care la emotionat mai mult, pozitiv
sau negativ. Necesitatea dezvoltarii memoriei este conditionata de
faptul ca ea indeplineste si importante functii sociale deoarece
contribuie la insusirea manierelor civilizate fundamentale.
36.Dezvoltarea gindirii la prescolariLa prescolari se remarca o
perioada intensa de dezvoltare,implicind expansiunea simbolicii
reprezentative, a semnalizarii si comunicarii verbale.Progresul
consta in faptul ca prescolarul se elibereaza partial de limitele
actiunilor motorii concrete, imediate , le poate inlocui in cadrul
jocului prin acte simbolice*(exemplu: batul reprezinta calul
).Obiectele sunt schematizate ,reprezentate in desen iar odata cu
insusirea cuvintelor si structurile gramaticale sporeste mult
posibilitatea de intindere, cuvintul si propozitia constituie
mijlok de integrare. In acest stadiu se constituie operatiile de
scriere(ordonarea in sir crescator,sau descrescaror a elementelor
unei multimi) precum si cele de clasificare,operatie mult mai
coplexa, deoarece necesita gruparea elementelor asemenatoare
dintr-o multimee heterogena de obiecte, dupa diverse
criterii(culoare,forma ,marime, functie)Desi cunoaste o perioada de
intensa verbalizare si organizare a limbajului , prescolarul ramine
tributar, manifestata prin imposibilitatea de a trece de aspectele
de forma .culoare,inregistrata pe cale perceptiva, imposibilitatea
surprinderii unor raporturi, fenomene inaccesibile simturilor cum
ar fi invariatia (ex. Copilul apreciaza ca foita fiind mai mare
decit bastonasul obtinut din aceeasi cantitate de plastilina). Rar
pot fi intilnite cazuri de copii care realizeaza reversibilitatea
sau semireversibilitatea. Cuvintele copiilor prescolari nu poseda
decit semnificatii semiconceptuale in forma unor reprezentari
generale.
37. Dezvoltarea imaginatiei la prescolariVirsta prescolara este
perioada senzitiva a dezvoltarii imaginatiei. Dupa cum mentiona
renumitul Kaffka, prescolarul parca traieste in doua lumi, 1-
reala, si alta imaginara, poate sa incalece pe un bat si sa alerge
ca un calaret, poate sa-si intoarca scaunul si sa isi imagineze ca
e capitan de corabie s. a.m.dAcest fapt se datoreaza in mare parte
jocului ca ativitate primordiala.In special jocul pe roluri. Cind
isi imagineaza ca sint invatatori, medici, parinti stabilind
anumite relatii de cumparator-vinzator, invatator-elev.
38. Dezvoltarea limbajului la prescolariVirsta prescolara este
perioada senzitiva in ceea ce priveste auzul fonematic. In aceasta
perioada se dezvolta vocabularul de la 600-700 cuvinte la 3-4 ani,
la 2000-2800 cuvinte la 6-7 ani.In aceasta perioada copiii
adreseaza multe intrebari din care cauza au si fost numiti-
deceusi. Sa constat ca ei manifesta nu atit curiozitate cit
necesitate in comunicare.La virsta prescolara se dezvolta creatiile
verbale, asa incit ei nascocesc, compun tot felul de cuvinte, de
ex: la o broasca care ocaeste un copil ia spus broscoi-cintarici, ,
la dezordine-hodorobete.In perioada prescolara copilul trece de la
vorbirea situativa la cea contextuala si in sfirsit la cea
exlicativa.De ex: copii mai intii pronunta cuvinte intelese(
vorbire situativa), de sine si de cei din jur, apoi cuvinte in
stricta conformitate cu poieziile, textele ( vb contextuala), si
mai tirziu, poate vorbi cu cuvinte proprii, folosind sinonime,
antonime.Catre virsta de 5 ani de zile la copii apare limbajul
egocentric adica limbajul catre sine, de sine, pentru sine. De
exemplu: copilul se joaca si totodata vorbeste.
39. Dezvoltarea atentiei la prescolari.Dezvoltarea intelectului
la copii nu ar fi posibila fara avansarea atentiei, care include
capacitatea de orientare, focalizare si concentrare asupra
obiectelor si fenomenelor pt redarea lor adecvata.Inca in perioada
anteprescolara, copilul a achizitionat ambele forme principale de
atentie-atentie involuntarea si atentie voluntara. La virsta
prescolara, sub influenta gindirii si limbajului, are loc
organizarea atentiei voluntare. Activitatile din institutiile
prescolare contribuie mult la dezvoltarea acestui tip de atentie.
Creste stabilitatea, concentrarea atentiei, se mareste volumul
atentiei, ea capata un character active si selective.Forma
predominanta in virsta prescolara a atentiei este atentia
involuntara. Prin aceasta si se explica sustragerea frecventa a
prescolarilor mici de la insarcinarile pe care le indeplinesc.
Unele dintre mijloacele eficiente, care ar putea contribui la
dezvoltarea atentiei copiilor sunt:-inaintarea sarcinilor de lucru
de catre adult-precizarea obiectivelor activitatii-exprimarea
clara, calda, expresiva-solicitarea raspunsurilor copilului prin
intrebari-indrumarea copiilor in ceea ce au de facutPentru a
dezvolta atentia voluntara este necesar sa folosim mijloace legate
de imbogatirea cuunostintelor, dezvoltarea intereselor, formarea
vointei, care la rindul lor, trebuie promovate.
40. Dezvoltarea personalitatii prescolaruluiEtapa data de
dezvoltare este semnificativa in procesul de formare a
personalitatii. Pe parcursul virstei se formeaza lumea interioara
proprie care permite de a numi prescolarul personalitate. In cadrul
desfasurarilor activitatilor de joc,copilul insuseste treptat
realitatea ambianta. In acelasi timp copilul descopera si locul pe
care il ocupa el in singur in multimea de obiecte si relatii.
Procesul de evidentiere si cunoastere este un izvor de dezvoltare a
motivelor noi, a motivatiei care determina intregul conportament.
La inceput copilul nu este pe deplin constient de propriile
actiuni. Spre sfirsitul perioadei comportamentul prescolarului este
mult mai constient. Pe parcursul intregii perioade de dezvoltare
prescolarul manifesta motive legate de interesul stabil fata de
viata omului matur. Grupele noi de motive apar in cadrul
activitatii copilului prescolar. Cele mai importante sunt motivele
cognitive. Unele motive apar dominante altele subordonate primelor.
Anume subordonarea motivelor este formatiunea psihologica noua in
personalitatea prescolarului.O alta directie este dezvoltarea
sferei afectiv volitive, care asigura stabilitatea comportarii,
independenta relativa. La virsta prescolara predomina emotii,
sentimente. Pe parcursul virstei date se dezvolta stabilitatea
sentimentelor si se modifica insusi procesul de traire a lor,
copilul devine mult mai retinut. In perioada prescolara copii se
invata a subordona actiunile proprii motivelor, care nu sunt legate
direct de scopul activitatii si principalul factor al formarii
personalitatii copilului prescolar este omul matur.Un loc aparte in
dezvoltarea psihica a prescolarului revine comunicarea copilului cu
semenii. Pentru dezvoltarea favorabila a cunoasterii de sine este
necesara interactiunea armonioasa a experientei individuale
obtinute in activitatea practica si aprecierii, pe care copii o
primesc in cadrul comunicarii cu oamenii maturi si semenii. Copilul
prescolar treptat devine capabil de asi aprecia singur propriile
neajunsuri si calitatile pozitive pe care le poseda.
41. Pregatirea psihologica a copiilor de virsta prescolara
pentru instruirea scolaraConform afirmatiilor savantilor, un copil
poate fi considerat apt sau matur pt instruirea in scoala in clasa
I daca a atins etalonul optimal al dezvoltarii biopsihosociale,
raportat virstei si este in stare sa insuseasca baremul de
cunostinte prevazut de programa in vigoare. Conceptul de pregatire,
maturitatea scolara inseamna schimbarile intervenite in procesele
cognitive care deschid calea unei depasiri si a unor noi achizitii.
La examinarea maturitatii scolare se iau in consideratie
achizitiile in dezvoltarea fizica, psihica, sociala. In plan fizic,
psihologic copilul trebuie sa atinga un anumit nivel de maturitate,
pentru ca el sa poaate beneficia de instruirea scolara.Astfel, in
caz de suprasolicitare, spre exemplu, a copilului imatur scolar,
instruirea devine ineficienta sau chiar nociva. Elevii profita de
instruire doar atunci cind se respecta dezvoltarea. Aceasta insa nu
inseamna ca dezvoltarea copiilor, ritmul avansarii , pregatirii lor
nu poate fi grabit, accelerat sau incetinit. De aceea scolarizarea
copiilor de la 6 ani si necesitatea de a preveni insuccesul si
impune examinarea medicala si psihologica a lor, pt admiterea in
scoala.
42.Situaia social a dezvoltrii psihice i criza la debutul colar.
nmatricularea copiilor n c constituoe un eveniment crucial n viaa
lor. La nceputul vrstei c mici elevii vor parcurge o perioad de
adaptare. ncadrnduse ntr-o situaie social nou (un pedagog nou, un
sediu de nvmnt nou, copii, activit nou, cerine noi), ei, desigur,
vor tnji, un anumit timp, dup jucriiile preferate, dup jocurile
amuzante de la grdini. Unii dintre ei se vor adapta mai uor la
condiiile noi alii mai greu. Aceasta va depinde de muli i de
diferii factori: de pregtirea bio-psiho-socio-cultural p/u c, de
condiiile noi n care nimeresc copiii, de exigenele profesorului
dat, ale c respective. Momentul cel mai semnificativ n viaa
copilului de 7 ani l constituie schimbarea statutului social:
precolarul de ieri devine astzi elev, a crui activit primordial
este nvarea. Aceasta are o import decisiv n dezvoltarea psihic a
copilului de vrst colar mic..
43)Particularitatile anatomo-fiziologice ale elevilor mici si
neoformatiunile lor psihice.Sre sfirsitul virstei prescolare,in
organismal copilului au lok un sir de schimbari
anatomo-fiziologice,morfologice,psihlogice care permit incadrarea
lui in scoala..Transformari se produ in toate
tesuturile,organelle,sistemele de organe ce dirijeaza activitatea
vitala a organismului copilului.La 6-7 ani se intareste sistemul
osos-muscular.In creier se produc un sir de schimbari morfologice
si functionale.Creste greutatea lui.In aceasta perioada constitue
aproape 90% din greutatea creierului unui om matur,cuprinzind
aceleasi zone.Deasemenea,se dezvolta considerabil lobii
frontali,care joaca un rol important in formarea,desfasurarea
proceselor psihice superioare,raspund de
gindire,constiinta.Dezvoltarea creierului este asigurat de
imbunatatirea alimentarii lui cu substantele necesare,datorita
ameliorarii activitatii inimii,vaselor sangvine,plaminilor.Muschii
inimii se intaresc,vasele sangvine se dilate,se intensifica
activitatea plaminilor.Toate aceste transformari permit elevilor
mici sa efectueze cu success activitatea de invatare,care solicita
de el o munca intelectuala incordata si o mare rezistenta
fizica.Totodata,trebuie sa se tina cont de faptul ca osificarea
scheletului inka nu sa terminat,organismal copilului fiind destul
de mobil si plastic.Pentru a evita deformarile coloanei
vertebrale,a tinutei,este necesar ca mobile sa corespunda
virstei.De asemenea,mai slab dezvoltati sunt muschii mici,indeosebi
cei ai minii.Din aceasta cauza,elevilor le vine greu sa realizeze
miscari,care cer precizie,iinsusind cu geu scrisul.Neoformatiunile.
Aceasta notiune a fost introdusa de vigotchii prin care avea in
vedere acel tip nou al structurii personalitatii si al
activitatii.La elevii de virsta scolara-mica deabia incepe de a se
exprima, contura, forma caracterul. Caracteristicile specific
caracterului elevului de virsta scolara mica sunt
urmatoarele:impulsivitatea; dezvoltarea insuficienta a vointei,
incapatinarea, capriciile, dragostea de a cunoaste, sinceritatea,
capacitatea de a imita, scolarul mic este ft emotional, in schimb
trebuie de mentionat ca sub influenta cerintelor de lucru din
scoala, la majoritatea elevilor se evidentiaza dragostea de munca,
acuratetea, disciplina, sirguinta, se dezvolta capacitatea de asi
regla volitiv comportamentul, la finele acestei etape, copiii incep
sa constiintizeze simtul datoriei.
44.nvarea activitatea primordial a elevilor de vrst c mic.
nvarea este o activitate complex. Scopul ei rezid n dezv personalit
elevilor, n nsuirea cunotinelor, formarea deprinderilor, abilitilor
i aptitudinilor corespunztoare, conform prevederilor curriculei c
p/u clasele primare. nvarea are urmtoarea structur: sarcina de
nvare, aciunea de nvare, aciunea de autocontrol i aciunea de
autoapreciere. Sarcina de nv difer de sarcina practic concret. De
ex, elevilor li se poate propune s nvee pe de rost o poezie aa cum
pot ei. Dar li se poate propune i alt variant: cum trebuie ei s
nvee aceast poezie, adic s-i nvm cum trebuie s nvee.Aciuni de nv
orientarea spre
nsuirea modelelor, procedeelor generale de soluionare a
problemelor. Bunoar, la nvarea structurii cuv i a
semnificaieimorfemelor elevii vor trebui s execute urmtoarele
aciuni de nv: a) s schimbe cuv iniial (de ex, fier) i s obin cuv-te
cu semnificaii noi (fierar, fierrie); b) s compare semnificaia cuv
iniial i s evidenieze morfemele (ar, rie); c) s confrunte formele
cuv iniial i s evidenieze morfomele; d) s stabileasc semnif
funcional a morfemelor cuv dat (fier- metal; firerar- pers care
prelucrez fierul).Aciunea de autocontrol copilul trebuie s
stabuleasc ralaia dintre aciunile sale de nv i rezultatele obinute
n urma executrii lor cu modelul existent. Drept urmare, el va nsui
contient relaia respectiv, i va desvri calitatea acestor aciuni a
cunotinelor, a abilitilor sale.Aciunea de autoaprec care fixeaz
corespunderea sau necoresp rezultatelor nsuirii marerialului cu
cerinele sarcinii de nvare. Iniial aceast apreciere o face nvtorul.
Treptat ns funcia dat trebuie transmis i elevilor. Aprecierea poate
fi pozit sau negat i nu trebuie confundat cu nota.
45. Motivele invatarii la elevii miciInvatarea ca activitate
primordial a elevilor de virsta scolara mica are la baza anumite
motive.Pe primul loc se claseaza se claseaza motivele social largi,
cum ar fi motivele de autoperfectionare(a fi un om destept) si
motivele de autodeterminare(pt a putea apoi lukra, invata). Pe
locul 2 se situeaza motivele personale inguste(sa fie laudat). Abia
pe locul 3 se plaseaza motivele cognitive(sa acumuleze cunostinte
noi).Elevii de virsta scolara mica pot fi motivate pozitiv pt a
invata, daca lectiile vor fi interesante, emotive, cu elemente de
joc este important ca elevii sa nu invete pt note, ci pt a se
dezvolta intellectual, moral si spiritual. Pentru a ditija
efficient procesul invatarii si dezv psihice adecvate a elevilor,
invatatorul tr sa cunoasca particularitatile de virsta a proceselor
cognitive, afcetive, volitive, trasaturiel individual-psihologice
ale personalitatii, relatiile interpesonale.
46.Particularitatile dezvoltarii senzatiilor si perceptiei la
elevii miciLa elevii cl.1-2 perceptia poarta un character
preponderant involuntary, adica fara scopbn determinat si fara
eforturi volitive mari.(ei percep ceea ce este colorat,viu,dynamic,
nou, neasteptat..) In clasele 3-4, perceptia lor devine voluntara,
ei fiind apti sa-si puna un scop si sa-si mobilizeze vointa in
vederea realizarii lui. Perceptia eleevilor nu este ampla si
succesiva, ex in timpul citirii ei omit unele litere sau adauga
altele de la sine; Elevii din cl 1-2 nu intotdeauna diferentiaza
clar obiectele, particularitatile lor. Ex, ei scriu inversat unele
litere sau cifre; Initial elevii intimpina greutati in perceptia si
denuirea obiectelor stere, asociindu-le cu unele obiecte cunoscute,
ex:cilindru cu un pahar, conul cu un bradut, sfera cu o minge.. La
inceputul claselor primare elevii nu pot recunoaste bn figura daca
aceasta e situate putin altfel; Daca in perceptia tabloului
prescolarii se afla la stadiul enumerarii(privind tabloul ei numesc
separate obiectele de pe el), iar elevii cl 1-2 se afla la stadiul
descrierii obiectelor percepute(scoala este mare, luminosa), apoi
cei din cl 3-4 se afla la stadiul interpretarii celor
percepute(scoala este mare pt ca sa incapa multi copii); Elevii
claselor primare au problem mari in ceea ce priveste perceptia
timpului.(1 min ei o subapreciaza,iar 10,15 min le supraapreciaza;
Elevii mici initial percep greu si diferentiaza prost grupurile de
litere si sunete(io, oa, ci, ce, ge, gi, ghe,)Tinind cont de aceste
particularitati ale perceptiei elevii tr invatati nu numai sa
priveasca lucrurile dar sa si le vada, nu numai sa le asculte dar
sis a le auda.
47. Particularitatile dezvoltarii reprezentarilor la elevii
miciLa intrarea in scoala elevii poseda anumite reprezentari despre
natura, societate, psihicul uman. Reprezentarile au un character
situativ-concret. (ex:elevii de la tara isi reprezinta mai bn ceea
ce tine de mediul rural(animale si pasari domestic, unele lukrari
agricole), iar cei de la orash isi reprezinta mai clar transportul
urban, muzeele, piata. Reprezentarile au un caracte empiric, se
bazeaza mult pe experienta senzoriala, includerea in aceeasi
categorie logicalegumele varza si morcovul Reprezentarile poarta un
character antropomorfic, adica li se atribuie insusiri umane pe
care nu le au, le personifica:padurea e trista, soarele
zimbesteInvatatorul tr sa contribuie la imbogatirea volumului de
reprezentari, sa le precizeze, sa le completeze, sa le rectifice,
in cazz de necessitate pe cele gresite.
48. Particularitatile dezvoltarii memorie la elevii mciCopii
claselor primare sint la virsta cind memoriaza involuntary
obiectele, fenomenele, materialul studiat. Memoria mecanica este ft
dezvoltata. Ei nu folosesc memorizarea combinata:mai intii in
intregime, apoi pe parti logice, deaccea elevii din cl.1-2 inteleg
prost regulile gramaticale. Pe parcursul virstei scolare mici are
lok si dezvoltarea memorie voluntare, despre aceasta ne marturisesc
urmatoarele fapte. Insusirea de catre elevi a anumitor procedee de
memorare. Ex , mai intii ei citesc de mai multe ori textul , apoi
rinduiesc cititul cu reproducerea(povestirea) materialului;
Divizarea textului in parti logice, traptat ei incep a imparti
textul in fragmente, dar nu pt a stabili esentialul in ele, ci pt a
determina ordinea in care vat r sa invete textul Asocierea
materialului insusit dj cu cel care va fi memorat.In ceea ce
rpiveste reproducerea materialului ca process al memoriei ea se
realizeaza anevoios, deoarece ei reproduce dar pe de rost, ei nu
apeleaza la amintiri, dupa cum se stie acestea necesita mult effort
intellectual. Ex: daca in timpul recitarii unei poezii uita un
vers, ei reiau recitarea de la inceput, dar nu tind sa-si
reaminteasca versul respective.Pastrarea si uitarea ca process al
memoriei elevilor mici se caracterizeaza prin urmatoarele
particularitati. Elevii din cl1-2 memorizeaza si pastreaza mai bn
materialul intuitive, deoarece este mai bn dezvoltata memoria
intuitive palstica, in acelasi timp exista si anumite
particularitati individuale(unii memoriaza mai efficient visual,
altii auditiv..).Elevii de virsta scolara mica memorizeaza mai greu
materialul verbal-cuvintele, imbinari de cuvinte, propozitii. Ei
memorizeaza si pastreaza mai bine materialul abstract, de exemplu:
pomi fructiferi (generalizare a pomilor de mar, par, visin), ei
memorizeaza mai prost materialul abstract care nu este insotit de
ilustrativitate. Conditiile si procedeele memorizarii voluntare a
materialului de catre elevi sint urmatoarele:
punerea scopului de a memoriza; Crearea motivatiei de invatare;
Mobilizarea eforturilor volitive; Intelegerea materialului care
urmeaza a fi memorizat; Intocmirea planului de memorare; Compararea
obiectelor, fenomenelor ce urmeaza a fi memorate; Clasificarea si
sistematizarea obiectelor, fenomenelor me morate; Reproducerea
materialului memorat Repetarea materialului memorat.49.
Particularitatile dezvoltarii imaginatiei la elevii miciIn procesul
instructive educative elevii claselor primare apeleaza permanent la
imaginative. Imaginatia acestor se caracterizeaza prin urmatoarele
particularitati: In primul rind directia principal a dezv
imaginatiei o constituie oglindirea mai concreta in baza
cunostintelor, deprinderilor si abilitatilor accumulate. In al 2
rind creste realismul in imaginatia copiilor de virsta scolara
mica; In al 3 rind la etapa initiala imaginatia se caracterizeaza
printr-o prelucrare nesemnificativa a reprezentarilor avute, iar in
cl 3-4 elevii prelucreaza creator reprezentariel avute, le
restructureaza, le imbogateste; In al 4 rind elevii in imaginatia
lor se sprijina pe obiectele reale ,concrete, in jok ei utilizeaza
jucariile de care dispun. In cl 3-4 insa in imaginatia lor se
sprijina nu atit pe lukruri si actiuni concrete cit pe cuvint, care
le primesc sa creeze mintal chipuri noi.O particularitate a
imaginatiei elevilor din cl 1-2 este tendinta lor spre fabulatie.
Aceasta se intimpla sub influenta lecturii, filmelor, a
evenimentelor la care au participat.In procesul instructive
educative dezv imaginatiei la elevii din cl primare se desfacsoara
in urmatoarele directii: Initial, cl1-2, chipul imaginatiei este
neclar, nebulos. Iar apoi in cl 3-4 devine tot mai clar si mai
exact; Chipul imaginative, initial, contine doar semen, treptat el
se constituie din mai multe semen si concomitant din cele
esentiale; Prelucarea reprezentarilor in cadrul imaginatiei
elevilor din cl 1-2 este nesemnificativa, in timp ce in cl 3-4 ei
poseda mai multe cunostinte si deaceea imaginatia lor devine mai
generalizata si expresiva La inceput imaginatia se sprijina pe
obiecte concrete,in a 2 jum a perioadei ea se bazeaza tot mai mult
pe cuvint
50. Particularitatile dezvoltarii gindirea la elevii miciCopii
la virsta scolara mica, in special cl 1,2 , se afla la stadiul
dezvoltarii gindirii intuitive plastice. Aceasta inseamna ca ei pot
gindi , sprijininduse pe utilizarea obiectelor concrete sau
reprezentarilor despre el. De exemplu pentru a intelege mai profund
structura copacului ca planta, invatatorul va demonstra plansa cu
reprezentrea lui. In cl 3,4 ponderea prezentarii obiectelor reale
si ilustrarea lor sub forma de imagini treptat se va micsora pentru
a retine trecerea gindirii copiilor de la nivelul sensorial concret
la cel rational abstract. In dezvoltarea lor elevii de virsta
scolara mica urmeaza urmatoarele etape: La prima etapa copii
evidentiaza semnele conventionale ale obiectelor, de exemplu vaca
ea da lapte; La cea de-a doua etapa ei enumera semnele neesentiale,
secundare cunoscute, vaca- are coada ,coarne, par; La etapa a treia
elevii evidentiaza semnele esentiale commune ale obiectelor, vaca-
este un animal domestic care adduce folos omului si da lapte.La fel
urmeaza si insusire notiunilor despre relatii (exemplu relatii
dintre ei si parinti; parintii sai sint mai mari, toti parintii din
clasa lui sint mai mari,in general toti parintii din lume sint mai
mari).Operatiile gindirii: Analiza, in dezvoltarea sa trece prin
urmatoarele etape: mai intii are loc analiza partialaa obiectelor,
fenomenelor, exemplu: copacul estemare are Frunze; apoi se
desfasoara analiza complex a obiectelor:copacul este mare, are
Frunze; in sfirsit se produce analiz sistemica a obiectelor,
fenomenelor, exemplu:copacul are radacini, tulpina, coroana, frunza
si fructe. Copii urmeaza calea de la analiza prin actiuni spre
analiza senzoriala. Sinteza, copii urmeaza calea de la sinteza
simpla , prin sumare spre sinteza vasta si complexa, copii initial
unesc literele in silabe, silabele in cuvint sinteza estezvolta mai
e o opratie inversa a analizei, mai dificila, aceasta de la urma se
dezvolta mai repede si contribuie la dezvoltarea sintezei, nu
intimplator metoda de baza in invatarea stiintei de carte se
numeste metoda fonetico-analitica-sintetica. Compararea, daca
obiectele care le compara sint cunoscute, atunci elevii mici
constata mai usor asemanarile, daca insa sint necunoscute, ei
constata mai usor deosebirile. Abstractizarea, una din
particularitatile abstractizarii la scolarii de virsta mica consta
in faptul ca ei confunda trasaturile esentiale ale obiectelor
sifenomenelpr cu cele exterioare neesentiale.ei cred ca balena este
un peste. Generalizare, in dezvoltarea sa parcurge trei etape
principale: senzoriala, (ei deosebesc unele animale de altele),
intuitive plastica(elevii generalizeaza sub forma de reprezentari
animalele domestic sint acele care traiesc linga casa omului si
aduc folos), abstracta(cind elevii generalizeaza dupa semnele
esentiale commune iar rezultatul il constituie notiunea, legea si
definitia, d e exemplu, pixul, radiera, creionul- sint rechizite
scolare.), la scolarii de virsta mica generalizarea se dezvolta de
la vast spre diferentiat. Concretizarea, la virsta scolara mica
intimpina dificultati in concretizarea notiunilor, judecatilor,
rationametelor, rugulilor si definitiilor, ei se limiteaza la ex
date de profs au la cele date in carte. Unul din obiectivele
principale ale invatamintului contemporan il constituie dezv
gindirii creative la elevi. 51. Particularitatile dezvoltarii
atentiei la elevii miciVirsta scoalara mica este perioada de
tranzitie de la atentia involuntara la cea voluntara si
postvoluntara. Atentia se bazeaza mult pe reflexul orientarii,ce sa
intimplat, ce este?. Pe parcursul virstei scolare mici atentia
involuntara a elevlor nu ramine static, ci se dezvolta. Ei
reactioneaza imediat la ceea I intereseaza, ce ii captiveaza.
Atentia voluntara se dezv deoarece invatatorul necesita formularea
unui scop si mobilizarea eforturilo volitive. Aceasta capacitate a
elevilor de a-si pune scopuri si de a le realize tr formata traptat
si cu multa iscusinta pt ca invatarea pt ei sa fie o placer, dar o
pedeapsa sau o povara. O importanta deosebita in dez atentiei
voluntare a elevilor o are responsabilitatea lor pt indeplinirea
exigentelor scolare. Volumul atentiei la elevii din cl 1-2 este mai
mic decit al celor din cl 3-4, deaceea elevii intimpina greutati in
distribuirea atentiei, de ex: ei nu pot concomitant citi correct si
constientiza deplin continutul celor citite.Stabilitatea elevilor
din cl 1-2 este subreda, in cl 3-4 comutarea atentiei este dj
intetionata si elevii pot usor sa-si transfere atntia de la un
obiect la altul.Concentrarea atentiei la elevii din cl 1-2 nu este
profunda, ei nu se pot adinci in activitatea desfasurata, in esenta
ei. In cl 3-4 atentia elevilor este mai concentrate ei se patrund
in esenta lukrurilor. Deasemenea dispersarea elevilor din cl.1-2
este mai evident decit a celor din cl 3-4.Atentia elevilor de
virsta scolara mic va fi concentrata si stabile, daca:Ei vor fi
ocupati permanent in lukru; materialul va fi accesibil si
intersant; vor fi incurajati si sustinuti; vor avea trebuinte in
ceea ce fa; le va trezi emotii si sentimente placate; activitatea
va fi creatoare, li se formeaa deprinderi de munca intelectuala
permanenta.52.Particularitile dezvoltrii vorbirii la elevii mici.
La intrarea n c gradul de dezv a limbajului la copii este diferit.
Acest fapt se explic prin influena asupra dezvoltrii lui a mai
multor factori: a vorbirii n fam, n curte, la grdini, n societate.
Latura fonetic a dezv limbajului elevilor claselor primare,
ndeosebi celor sin clasele I-II, se
caracterizeaz prin unele defeciuni temporare, cum ar fi vocea
prea slab, blbiala, defeciuni de ritm, tempoul, fluiditatea, vocea
neclar. n povestirea oral elevii de vrst c mic fac neglijene de
pronunie: purm, nu poas vin, la, aia, unpe, doipe. Uneori colarii
mici folosesc i sunete n plus: iera, ieu.a. Dezv
limbajului scris decurge anevoios la vrsta c mic. n clasele a
II-a se manifest dificulti de difereniere a sunetelor. Drept
urmare, snt frecvente eliziunile de grafeme: tuneric, biliotec,
copot, plo, pavlion, finc (fiindc). Fenomene asemntoare se ntlnesc
n scrierea diftongilor, triftongilor, precum i a
silabelor ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, ghi, pe care elevii
mici deseori le confund ghem- gem, ciap- ceap, cias- ceas. n unele
cazuri copiii de vrst c mic adaug unele litere n plus: mangazinul,
diminieaa. Pe parcursul vrstei c mici are loc creterea
vocabularului elevilor. La intrarea n c vocabularul copiilor
constituie
aproximativ 2500-3000 de cuv. Vocabularul activ e de 700-800
cuv, iar cel pasiv restul cuvintelor. Lexicul, dup cum se tie,
cuprinde masa vocabularului i fondul lexical de baz. n limba romn
fondul lexical principal e de aproximativ 1500 cuv. Astfel, elevii
mici pn la finele claselor primare, vor poseda aproximativ 4500
cuv, dintre care
aproximativ 1500 cuv vocabular activ. Iniial, n clasele I-II,
elevii ntmpin dificulti n determinarea la auz numrului de cuv n
propoziie. Treptat ns ei ncep s deferenieze unitatea fonetic i
grafic a cuvntului, elementele propoziiei simple i dezv. Acest fapt
se datoreaz muncii permanente a nvtorului cu elevii.
53.Dezv personalit la elevii mici (trebuinele, contiina de sine,
autoaprecierea). Vrsta colar mic este binevenit p/u formarea i dezv
n continuare a personalitii elevilor. Un indice important al dezv
aesteia l constituie orientarea ei care se exprim n urmtoarele
trebuine. Trebuina de a se juca. Dei la vrsta c mic activit
primordial este nvarea, elevii claselor
primare rmn a fi copii. Sa nu uitm acest fapt incontestabil i s
nu form evenimentele. Desigur, coninutul jocurilor se va schimba.
Ei se vor juca (dea coala; dea nvtorul), sub form de joc atractiv
vor trebui organizate i primele lecii. Trebuina n micare. Copii nu
pot edea locului. Ei se afl n micare permanent. ndeosebi, n timpul
recreaiilor, dar i n timpul orelor.
Trebuina n impresii externe. Elevii mici sbt preocupai n primul
rnd de aspectul exterior al obiectelor, fenomenelor. n clasa I ei
acord atenie formei colare, ghiozdanului, cum se salut, cum ridic
mnua. Trebuinele de impresii exterioare se transform treptat n
trebuine cognitive. De aceea, ele nu trebuie ignorate ci organizate
i rnduite
judicios. Chiar din primele zile de c elevilor mici le apar
trebuine noi: de a executa n tocmai exigenele colare, de a nsui cu
succes cunot, deprinderile i abilitile noi, de ai face sistematic
temele, de a lua note bune. Un alt indice important al dezv
personalit elevilor de vrst c mic l constituie nivelul de
dezvoltare a contiinei de
sine.n perioada micii colariti se evideniaz 3 categorii de copii
dup gradul dezvoltrii contiini de sine. Prima categorie elevii la
care contiina de sine e adecvat i stabil. Ei i analizeaz corect
faptele svrite, motivele conduitei, gndurile enunate. n aceast baz
lor li se formeaz uor deprinderile de autocontrol.
A doua categ elevii a cror coniin de sine e parial adecvat i
stabil. Ei au nevoie de o anumit dirijare din partea adultului n
ceea ce privete formarea deprinderilor de autocontrol.Cea dea 3
categ o alctuiesc copiii la care contiina de sine lipsete. Ei nu
pot s se orienteze i s-i aprecieze adecvat posibilitile i
eforturile proprii. Att n
via, ct i n activit ei se conduc de opinia altora, n special a
adulilor.La elevii de vrst c mic se manifest urmtoarele tipuri de
auto