7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
1/25
Evoluii i tendine
n comerul asociat
Saschizan Catalin SebastianGrupa 8273An III
1
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
2/25
Cuprins:
1. COMERUL ASOCIAT .............................................................................................................31.1. Gruprile de cumprare sau cooperativele comercianilor cu amnuntul ......................31.2. Lanurile voluntare .................................................................................................................51.3. Gruprile de cumprare ale comercianilor cu ridicata ..........................................................61.4. Magazinele colective ale independenilor .............................................................................6
1.5. TENDINTE LA NIVELUL COMERTULUI INTERNATIONAL ......................................... 71.5. Evoluia formulelor de distribuie .........................................................................................7
1.6. Concentrarea detailitilor ....................................................................................................102.STUDIU DE CAZ: PIAA DE RETAIL DIN ROMNIA ....................................................... 132.1. Lanturi de supermarket ........................................................................................................132.2. Topul primelor zece supermarketuri n 2007 .......................................................................152.3. Asociatia marilor retailer din Romnia (AMRCR) ............................................................ 162.4. Grupul Metro .....................................................................................................................17
3.CONCLUZII SI PROPUNERI ...23
2
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
3/25
1. COMERUL ASOCIAT
Concurena puternic ce caracterizeaz economia de pia genereaz permanent o puternic
presiune asupra nivelului comerciantului independent. Pentru a putea rspunde presiunii
concureniale, respectrii comerciani au simit nevoia de a se grupa i a se asocia. Aceste
asociaii privesc diverse obiective, spre exemplu:
Aprovizionarea comun
Asigurarea unui sortiment mai larg de produse
Obinerea unor condiii mai bune de pre.
Sub aspectul organizrii, gruprile sau asociaiilor create pot imbrca diverse forme. ntre
acestea, mai importante apar: cooperativele de detailiti, lanurile voluntare, gruprilecumprtorulor grositi i magazinele colective independente.
1.1. Gruprile de cumprare sau cooperativele comercianilor cuamnuntul
Reprezint asociaii n cadrul crora comercianii din aceei bran sau similare se unesc
formnd o organizaie care i asum, printre altele i funcia de grosist. Sub aspect instituional,
aceste grupri ale detailitilor sunt organizate n asociaii cu capital variabil, pentru a facilita
intrarea i ieirea aderenilor. Toi membrii acestor societi, indifferent de capital se bucur de
aceleai drepturi, avnd un statut egalitar.
Sub aspect funcional, gruprile de cumprare, la origine lor au fost create exclusive
pentru a asigura aprovizionarea comercianilor cu amnuntul. Pe parcurs, structura activitilor a
cunoscut modificri continue. ntre principalele aspecte cu privire la responsabilitile i
principiile de funcionare a acestor asociaii se numr: Asigurarea cumprrilor grupate de mrfuri.
Libertatea de a cumpra independent i nengrdit de anumite restricii orice
cantitate de mrfuri de la diferii furnizori prezeni n cadrul pieei
Libertatea membrilor asociai de a se retrage n orice moment
3
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
4/25
Exclusivitatea rezervat fiecrui asociat pentru un sector determinant
Remunerarea serviciilor furnizate de ctre asociat
Posibilitatea fiecrui asociat de arealiza comenzi n avans.
O problemetic controversat si mult disputat in legtur cu cooperativele
comercianilor cu amnuntul o constituie cea referitoare la avantajele i dezavantajele pe care le
prezint acest sistem de asociere a comercianilor
Avantajele i dezavantajele pe care sistemul de asociere le prezint pentru comercianii
detailiti din asociaie.
Avantaje:
- ajutorarea n procesul de finanare
- perfecionarea metodelor de vnzare, formarea personalului, modernizarea
magazinelor, introducerea unor tehnologi comerciale moderne
- creearea unor mrci commune pe ansamblu asociaiei. Fenomenul mbrac doua
aspecte: crearea unei imagini de ansamblu referitoare la magezinele comercianiloe
asociai i creterea clientelei n unitile respective; asigurarea posibilitii ntregului
ansamblu de detailiti de a poseda o marc comun n virtutea careia acetia pot
beneficia de publicitate
Dezavantaje:
- comenzile fcute pentru diversele partizi de mrfuri trebuie s se fac periodic i laanumite termene prestabilite; aceasta oblig detailitii ca, n anumite cazuri, s
procedeze la stocarea de produse care nu se pot vinde pe moment.
- termenele de preluare i de ezecuie a comenzilor pot fi n unele situaii prea lungi,
afectnd astfel activitatea curent a detailitilor.
- un dezavantaj de ordin psihologic const n aceea c detailitii nu se mai simt n
ntregime liberi, trebuind s se supun unor anumite reguli pe care le presupune
aderarea la asemenea asociaii.
4
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
5/25
1.2. Lanurile voluntare
Reprezint o grupare format din unul sau mai muli comerciani cu ridicata i
comerciani cu amnuntul, selecionai de ctre primii din rndul clienilor cu care colaboreaz. O
asemenea grupare are n vedere asigurarea coordonri funciilor cu ridicata i cu amnuntul,
organizarea n comun a cumprrii i vnzrii mrfurilor, precum i adaptarea procesului
managerial i a gestiunii firmelor asociate n nite condiii de aciune, respectndu-se ns
independena juridic i financiar dintre eleCaracteristica general asistemului de asociere sub forma de lanuri voluntare const n
faptul c mai muli comerciani cu ridicata, numii capetele lanului, se grupeaz ntre ei, dup
care atrag n grupul format o parte dintre comercianii cu amnuntul. Tinnd seama de sistemul
de organizare i de regimul obligaiilor pretinse de grupare i asumate de adereni se disting:
a) lanurile grosiste, care grupeaz aderenii si dup diverse forme de organizare
b) centrele de cumprare, care pot fi o emanaie a comercianilor cu ridicata, prin
intermediul crora sa se poat trata direct cu productorii, sau poate fi avut n vedere
ca un intermediar ntre comercianii cu ridicata i diveres super centrale, la care sunt
afiiliate centralele mici sau cele de putere medie.
Din punct de vedere funcional, att lanurile grosiste, ct i centrele de cumprare, n
cele mai frecvente cazuri sunt asociaii, ce acioneaz sub forma societii cu un capital variabil,
asumndu-i diverse resonsabiliti i atribuii. ntre acestea se numr:
- realizarea activitii de comer cu ridicata, aceasta presupunnd integrarea tuturor
funciilor i sarcinilor ce revin comerului cu ridicata, ca domeniu important al
circulaiei mrfurilor
- asigurarea libertii de cumprare pentru aderenii din rndul comercianilor.
Detailitii din cadrul lanurilor voluntare se pot adresa i altor surse de aprovizionare,
neezistnd nici o obligaie cu privire la cumprri exclusive prin canalul de distribuie
format din lanul respectiv
5
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
6/25
- remunerarea serviciilor financiare furnizate prin asociere
- utilizare unei mrci comune pentru produsele comercializate, toate asociaiile din
cadrul aceluiai lan voluntar putnd exploata aceai marc.
1.3. Gruprile de cumprare ale comercianilor cu ridicata
Reprezint o alt form de manifestare a comerului asociat. Sistemul ce st la baza
acestei forme are n vedere, ca i n cazul gruprilor de cumprare ale comercianilor cu
amnuntul, dorina comercianilor cu ridicata de a obine cele mai bune condiii de cumprare din
partea furnizorilor. Sub aspect structural, condiiile de funcionare, restricii si obligaii pentru
membrii sunt similare cu cele pentru gruprile de cumprare ale comercianilor cu amnuntul.
De menionat este c aceste grupri nu sunt ntlnite dectn sectorul mrfurilor
nealimentare, destinate marelui public, altele utilizatorilor industriali sau asimilailor acestora
(prestatori de servicii, comerciani n calitate de consumatori, instituii publice etc.)
1.4. Magazinele colective ale independenilor
Ele sunt mari magazine axate pe vnzarea mrfurilor cu amnuntul, dispun de mari
suprafee comerciale i sunt organizate pe raioane specializate. n cadrul acestor magazine
collective, raioanele sunt exploatate de ctre comerciani specializai care, la rndul lor, sunt
independeni din punct de vedere juridic i financiar. Din punct de vedere funcional aceste
magazine se caracterizeaz prin reuniunea a cel puin cinci intreprinderi comerciale sau prestatore
de servicii, integrate n aelai circuit al produselor care, mpreun, organizeaz un magazine cu o
suprafa comercial de cel puin 1000 mp, n cadrul cruia fiecare ocup un loc individual, dar
se prezint publicului sub form colectiv, sub acelai nume, sub aceeai imagine de marc.
6
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
7/25
1.5. TENDINTE LA NIVELUL COMERTULUI INTERNATIONAL
Ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea s-au caracterizat prin mutaii profunde ale
comertului vest-european. Pe fundalul convergenei tendinelor de evoluie a mediului economic,
specific pieei Uniunii Europene, au avut loc orientri comune n structura reelei de distribuie.
Totui nu se poate vorbi de dispariia specificitilor fiecrei ri, pentru c, aa cum subliniaz
unii autori, comerul cu amnuntul, spre deosebire de producie, rmne o industrie local. n
viitor, ritmul evoluiei distribuiei se va accelera, iar mutaiile nregistrate n trecut se vor
amplifica. Acest fenomen este argumentat prin faptul c evoluia i progresul, nregistrate de
sfera distribuiei, sunt strns legate de: dezvoltarea economiilor de pia; creterea produciei,care a generat varietatea impresionant a ofertei de produse destinate pieei; multiplicarea
schimburilor internaionale; creterea distanelor dintre productori i consumatori, n contextul
tendinei de internaionalizare a pieelor; explozia i exigenele unui consum de mas; eficacitatea
economic prin specializare
1.5. Evoluia formulelor de distribuie
n cursul celei de-a doua jumti a secolului al XX-lea, ierarhia structurilor-tip de vnzare
dominante a fost bulversat. S-a putut observa:
1 pierderea cotei de pia a marilor magazine universale i a magazinelor
populare;
2 creterea lanurilor de magazine cu dominan alimentar: supermagazine,
hipermagazine;
3 dezvoltarea marilor suprafee specializate, nealimentare;
4 proliferarea magazinelor discount.
Supermagazinul rmne structura-tip cea mai omogen i cea mai dezvoltat, dar aceast
formul a explodat n mai multe concepte: orientate pe pre (hard-discount, supermagazinul
7
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
8/25
discount, hipermagazinul) sau orientate pe service (marele magazin, magazinul de comoditate,
supermagazinul de calitate).
Marile magazine, suportnd concurena magazinelor specializate, n domeniul alegerii
mrfurilor, i al magazinelor discount, n ceea ce privete preurile practicate, au cutat s se
repoziioneze pe pia, n special pe linia articolelor de mod i a celor pentru dotarea locuinei,
devenind comerciani specializai pe un sortiment larg, la nivelul acestor sectoare.
Dei cota lor de pia se afl n declin, pentru a-i dovedi necesitatea i oportunitatea,
marile magazine au fcut i fac eforturi pentru diversificarea i modernizarea activitii lor.
Specialitii apreciaz c magazinele generale vor fi obligate, n viitor, s adopte o strategie
proprie n faa constrngerilor generate de declinul cotei lor de pia, de concurena mai
puternic, de o productivitate i un nivel al serviciilor nc nesatisfctoare.
Marile magazine vor trebui s-i regndeasc strategia unitilor lor din provincie i s-i
ndrepte eforturile n direcia costurilor (logistica), a dezvoltrii pieelor proprii (marketing) i a
satisfacerii n mai mare msur a clienilor poteniali.
Magazinele populare vor trebui s-i schimbe conceptul de origine (varietate), pentru a se
concentra asupra ctorva raioane, cutnd s cucereasc pe fiecare pia o poziie puternic,
printr-o ofert dominant.
n cursul ultimelor dou decenii, comerul specializat a cunoscut schimbri structurale
semnificative. Noile magazine specializate s-au dezvoltat att pe mari suprafee (B&Q, IKEA),
ct i pe suprafee reduse (Tie Rack, Sweaterie). Aceast polarizare a suprafeelor corespunde, n
general, unei implantri n centrul oraului (micile uniti) sau la periferie (marile uniti).
Se pot distinge patru grupuri de distribuitori specializai:
1 specialiti monoindustrie: C & A (mbrcminte), Toys R Us (jucrii), IKEA
(mobil);
2 specialiti monoprodus: Tie Rack (cravate), Fil r Fil (cmi), Levis (jeans);
3 specialiti monoclientela: Prnatal (viitoarea mam), Jacadi (copii), Rondissimo(mbrcminte pentru talii mari);
0 specialiti monotema: FNAC (timp liber), Nature et Dcouverte (natura).
Anumite firme au optat pentru o strategie de mrci proprii la nivel internaional, altele pentru o
strategie de mrci multiple la nivel naional. Pe anumite piee puternic concentrate i
8
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
9/25
internaionale (jucrii), firme ca Toys R Us, au reuit s internaionalizeze, conceptul lor,
distribuind marci ale producatorilor.
Creterea comerului specializat s-a fcut n detrimentul comerului general. Totui,
organizarea lor difer de la o ar la alta. n Germania (Vendes, Katag, Ariston, Interfunk) i n
Olanda (Beco, Samen Sterk, Hoogenbosh), forma asociativ este foarte puternic dezvoltat. n
Anglia, lanurile sucursaliste sunt dominante (Boots, Kingfisher, WH Smith, Storehouse). n
Frana, franciza a nregistrat o cot puternic de expansiune. n Italia, comerul independent
rmne dominant, cu o cot de pia de peste 75%. n Spania, coexist un comer tradiional i
unul modern.
Se apreciaz de ctre specialiti c comerul specializat ar trebui s se extind ctre
hiperspecializare, integrare vertical a funciilor i concentrare internaional. Grupurile
administrnd lanurile de magazine specializate, ca Melville n SUA, Andr n Frana, Kingfishern Anglia, vor putea s se dezvolte. Aceast strategie ar oferi mai multe avantaje: ar permite s se
beneficieze de tendinele favorabile ale specializrii, ale economiilor la scar, s se stimuleze
colaborarea i s se aloce resursele n funcie de evoluiile pieelor i prioritile strategice.
9
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
10/25
1.6. Concentrarea detailitilor
Crearea reelelor de distribuie i extinderea corespunztoare a colaborrii dintre
detailist i furnizor trebuie analizate n contextul tendinei de cretere a concentrrii
activitii de vnzare cu amnuntul. Colaborarea devine imperativ cnd detailiti puternici
accept s introduc, n asortimentul pe care-l comercializeaz, mrci de fabric bine cunoscute.
Este cazul ntlnit cu preponderen n industria alimentar din Europa i SUA, la nivelul creia
concentrarea activitii de producie s-a extins n anii 1990, odat cu apariia mrcilor
internaionale ale productorilor. Sunt deja cunoscute companii ca Nestl, Procter & Gamble,
Unilever, Coca-Cola, Pepsi-Cola, care i vnd mrcile pe toate continentele.
Concomitent, concentrarea detailitilor a fost exploziv n ultimul deceniu al secolului
trecut. n Marea Britanie, Frana i Belgia, unde fenomenul concentrrii este mai avansat,primele cinci grupuri cumuleaz peste 70% din cotele de pia la nivelul marii distribuii cu
dominan alimentar. Fuziunile, preluarea controlului, precum i alte forme de apropiere ntre
actorii canalelor de distribuie, ncheiate n ultimii cinci ani, au accentuat acest proces de
oligopolizare, ns ntr-un ritm mai lent dect n trecut.
1.7. Concentrarea detailistilor n Romnia. Grupul CBA.
Un exemplu de grup comercial ce reprezint o concentreare a detailitilor care aintrat i pe piaa comercial din Romnia este grupul CBA. Acesta se regsete pe piaa
urmtoarelor tri: Bulgaria, Polonia, Lituania, Croatia, Ungaria, Slovacia, Romnia, Slovenia,
Serbia si Muntenegru
CBA ROMANIA a luat fiinta in prima jumatate a anului 2002. intre cei 8 membrii
fondatori se afla si CBA Ungaria, participarea la capitalul social fiind identica. CBA este o
asociere a comerciantilor autohtoni, care a avut ca scop infiintarea unei societati comune de
achizitii. Aceasta asociere reprezinta o alternativa viabila in fata prezentei din ce in ce mai
masive a retailerilor internationali.
Denumirea de CBA provine dintr-o inversare a initialelor fostelor magazine
alimentare din Ungaria - acestea purtau denumirea de ABC-uri dorind sa sugereze varietatea
sortimentelor produselor alimentare si industriale comercializate.
10
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
11/25
Magazinele retelei sunt o combinatie intre asocierea pentru cumparare si un sistem de
franciza. Scopul este acela de a functiona ca o retea unita in ceea ce priveste vanzarile: cu un
sistem de vanzare comun, decorarea identica a magazinelor atat interior cat si exterior,
standardizarea sortimentelor de bunuri in vederea satisfacerii nevoilor clientilor si cu preturile
asemanatoare. Acestea sunt elementele semnificative pentru dezvoltarea activitatii.
Cele 366 de magazine din reteaua CBA includ in prezent unitati de vanzare mici si
medii.
CBA Romania are 8 centre regionale, care functioneaza ca firme independente si
opereaza prin intermediul depozitelor comune, centralizate. Centrele regionale sunt membrii
asociati ai CBA Romania, dispun de depozite proprii si isi desfasoara activitatea pe un areal
restrans de cateva judete, la ele fiind arondate magazinele CBA din judetele respective.
Centre regionale:
CBA Banat
CBA Covasna
CBA Harghita
CBA Market Alba-Iulia
CBA Moldova
CBA Nord-Vest
Inter CBA Brasov
.
Categorii de magazine care fac parte din retea:
Magazine CBA in proprietatea actionarilor
Dispun de toate drepturile si obligatiile ce i le confera CBA. Proprietarii magazinelor
au o gestiune absolut autonoma. Activitati de marketing si activitati de aprovizionare comune,
logo uniform si echipament de lucru uniform. Diferentieri: suprafata magazinelor, program de
lucru, imaginea externa si interna a magazinelor.Magazinele afiliate care intra in retea
Retele de magazine de inalta calitate care intra sub egida centrelor regionale.
Proprietarii acestor magazine sunt diferiti de proprietarii CBA. Au aprovizionarea si activitatile
de marketing comun, logo uniform si echipament de lucru uniform.
11
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
12/25
Structura magazinelor CBA
Magazinele care fac parte din acesata retea pot fi de doua tipuri si anume:
SUPER (98 magazine). Acestea sunt de obicei magazine locale importante la
nivel territorial, magazine locale importante ca volum de vanzare si magazine care dispun de un
sistem informatic, sistem ce faciliteaza comunicare, centralizare, transmiterea si obtinerea de
date. Acesrea la randul se pot regasi in urmatorele doua categorii :
Categoria A cu suprafata de vanzare de minim 100 mp
Categoria B cu suprafata de vanzare de sub 100 mp
FOOD (268 magazine) Acestea sunt verificate trimestrial in vederea
respectarii conditiilor si pentru calificarea in categoria SUPER.
In judetul Brasov exista 15 magazine care fac parte din aceasta retea, toate
apartinand firmei Luca SRL, dintre acestea 13 se afla in orasul Brasov, 8 de categoria A, 1 in
Sacele, categoria A si 1 in Rasnov, Categoria A .
12
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
13/25
2.STUDIU DE CAZ: PIAA DE RETAIL DIN ROMNIA
2.1. Lanturi de supermarket
Supermarket-ul este un magazin cu auto-servire organizat pe diferite
departamente, care ofer o varietate larg de alimente i produse casnice. Are dimensiuni
mai mari i o varietate mai mare a produselor, fa de un magazin alimentar
Supermarketuri n Romnia
Aceasta este o list a celor mai importante lanuri de supermarketuri din Romnia:
Ambient (21 magazine)
Angst (23 supermarketuri) Artima (22 supermarketuri)
Auchan (4 hypermarketuri, n Bucureti, Trgu Mure, Cluj-Napoca, Piteti)
BauMaxx (7 magazine)
Billa (22 hypermarketuri)
Carrefour(15 hypermarketuri)
Cora (3 hypermarketuri)
Dumarex
Fidelio Supermarket (13 supermarketuri - Botosani, Suceava, Iasi, Neamt, Bacau)
G'market (4 supermarketuri)
Hornbach (1 magazin)
Interex (9 magazine)
Kaufland (31 hypermarketuri)
La Fourmi (6 supermarketuri in Bucureti)
Mara (2 supermarketuri in Focani)
Mega Image (20 supermarketuri) Metro (23 hypermarketuri cash and carry )
miniMAX Discount (20 discount supermarketuri)
Mr.Bricolage (2 magazine, n Bucureti i Piteti)
My Market(1 supermarket in Radauti-SC Transport Auto Radauti SA)
Nic
13
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ambient&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Angst_(supwermarket)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Artima&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Auchanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=BauMaxx&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Billahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefourhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cora_(hypermarket)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dumarex&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fidelio_Supermarket&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=G%27market&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hornbachhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Interexhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kauflandhttp://ro.wikipedia.org/wiki/La_Fourmihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mega_Image&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Metrohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MiniMAX_Discount&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mr.Bricolage&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ambient&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Angst_(supwermarket)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Artima&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Auchanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=BauMaxx&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Billahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefourhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cora_(hypermarket)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dumarex&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fidelio_Supermarket&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=G%27market&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hornbachhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Interexhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kauflandhttp://ro.wikipedia.org/wiki/La_Fourmihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mega_Image&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Metrohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MiniMAX_Discount&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mr.Bricolage&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nic&action=edit&redlink=17/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
14/25
Oncos (18 supermarketuri n Cluj-Napoca i Turda)
Penny Market (40 supermarketuri)
Pic (5 hypermarketuri)
Plus (44 supermarketuri discount)
Profi (30 hypermarketuri & supermarketuri)
Real (14 hypermarketuri)
Selgros (16 hypermarketuri cash and carry)
Spar(1 hypermarket & 8 supermarketuri)
VP Market - Albinuta (9 supermarketuri)
Peny Market XXL (5 hypermarketuri discount)
Companii de retail de electronice, electrocasnice i IT&C:
Altex (peste 90 de magazine)
Depozitul de Calculatoare
Domo (110 magazine)
Flamingo
Flanco (peste 100 de magazine)
Media Galaxy (14 magazine) Ultrapro
Companii de retail de mobil:
IKEA (1 magazin in Bucureti)
Mobexpert (33 magazine)
Companii de retail de bricolaj:
Bricostore (8 magazine)
Praktiker(17 magazine)
14
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oncos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Penny_Markethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Plus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Profi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Real&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Selgroshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Spar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=VP_Market&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Albinuta&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=XXL_(supermarket)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Altex&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Depozitul_de_Calculatoare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Domohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Flamingohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Flanco&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Media_Galaxy&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ultraprohttp://ro.wikipedia.org/wiki/IKEAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mobexperthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bricostorehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Praktiker&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oncos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Penny_Markethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Plus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Profi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Real&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Selgroshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Spar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=VP_Market&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Albinuta&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=XXL_(supermarket)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Altex&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Depozitul_de_Calculatoare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Domohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Flamingohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Flanco&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Media_Galaxy&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ultraprohttp://ro.wikipedia.org/wiki/IKEAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mobexperthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bricostorehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Praktiker&action=edit&redlink=17/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
15/25
2.2. Topul primelor zece supermarketuri n 2007
Principalii jucatori din retailul modern si-au dublat in 2007 afacerile, pe fondul
extinderii in teritoriu si a apetitului tot mai ridicat de consum al romanilor. Astfel,
afacerile primilor 10 jucatori au depasit in 2007 cifra de 19 de miliarde de lei, ceea ce
reprezinta mai mult de 10% din totalul pietei de retail locale. Chiar daca in cele mai
multe cazuri marjele de profit nu au depasit 4% (pe fondul presiunii puse de cheltuielile
cu extinderea retelelor), businessul este in plina dezvoltare, dovada stand cele aproape
720 de milioane de lei investiti de la inceputul anului si pana acum de catre marii jucatori
in dezvoltarea retelelor.
Tabel 1.
ReeaCifr de afaceri (milioane lei )
Dinamic(%)2007 2006
Metro 5.747,8 5.401,1 6,4Selgros 2.741,4 2.156,5 27,1Carrefour 2.640,9 1.977,5 33,5Kaufland 2.141,3 817,8 161,8Real 1.364,0 347,0 293,0
Cora 1.355,1 1.075,6 28,1Bila 1.047.8 1.061,8 1,2Rewe 833,7 589,8 41,3Plus 645,2 286,1 125,5Auchan 517,1 70,3 635,8
Cea mai ridicata dinamica a jucatorilor din retailul modern a inregistrat-o Auchan,
care si-a urcat afacerile cu 636%, urmat de Real, cu o majorare de 295% a afacerilor in
2007 comparativ cu anul anterior si de Kaufland - cu 162%. Kaufland a trecut anul trecut
15
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
16/25
pe profit, (circa 56 milioane de lei), dupa pierderea de aproape 39,6 milioane de lei din
anul anterior. Compania a fost anul trecut printre cele mai dinamice retele si ca numar si
ca dinamica a vanzarilor. In acelasi timp, Real, divizia de hipermarketuri a grupului
Metro, a raportat, pentru 2007 o cifra de afaceri de 1,364 miliarde lei, mai mare de
aproape 4 ori fata de anul precedent, dar a afisat in acelasi timp si cea mai mare pierdere
dintre companiile din retail, datorita investitiilor masive in extindere.
Afacerile primilor 10 jucatori au depasit in 2007 cifra de 19 miliarde de euro, cu
38% mai mult decat pe parcursul anului 2006
De remarcat este si evolutia celor de la Plus, care au inregistrat o reusita trecere pe
profit, raportand o marja de castig net de 43%, la un volum al afacerilor de 645,2 lei.
Chiar daca in 2006, compania inregistrase pierderi de circa 39,6 milioane lei, rezultatul
pe 2007 se datoreaza unei tranzactii intragrup: operatiunile din Romania ale companiei aufost transferate catre o societate nou infiintata in Romania, Pludi Market, dupa ce grupul
Tengelmann (proprietarul Plus) a decis crearea unei divizii imobiliare la nivel local. Un
alt record, negativ insa, ii apartine diviziei de hipermarketuri a grupului Metro - Real,
care a afisat cele mai mari pierderi - de 158 mil. lei, iar cei de la Interex, alte 13,7 mil. lei
pierdere.
Ca tendinta, in 2007 cei mai activi in extindere s-au dovedit a fi discounterii - Plus
si Rewe (Penny si Penny XXL), care si-au crescut retelele cu 16, respectiv, 20 de unitati.In afara extinderii in teritoriu, evolutia retailului modern romanesc a fost caracterizata si
de dinamicitate. Retailerii din Top 10 2007 au avut vanzari insumate de 19,06 miliarde
lei, cu peste 38% mai mari decat in anul precedent.
2.3. Asociatia marilor retailer din Romnia (AMRCR)
Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR) a fost infiintata in
2003 si in prezent numara 23 de membri, printre care Carrefour, Cora, Artima, Billa, La
16
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
17/25
Fourmi, Mega Image, Profi, Selgros Cash&Carry, Auchan, Dedeman, Kaufland, Metro
Cash&Carry, Penny Market i Real Hypermarket.
Din acest an AMRCR face parte din EuroCommerce, confederatia asociatiilor
comerciantilor din Uniunea Europeana.
Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR) a luat fiinta in 2003, la
initiativa unui grup de manageri de firme de comert romanesti si internationale.
Ideea de baza care a dus la crearea Asociatiei a fost ca, dincolo de spiritul competitiv care
caracterizeaza sectorul comertului, este necesar un spatiu de dialog care sa permita
identificarea problemelor de interes comun si solutionarea lor.
Dincolo de promovarea interesele membrilor, scopul Asociatiei este de a impune
standardele unui climat de afaceri onest, performant, transparent, prin initiative cum ar fi
lupta imptriva economiei subterane si a pietei negre, combaterea furturilor,contrafacerilor si a evaziunii de orice fel, promovarea concurentei loiale intre toti
comerciantii din Romania
Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR) este reprezentativa
pentru piata de retail din Romania, membrii sai cumuland:
o cifra de afaceri consolidata de peste 4 miliarde de euro (2007),
peste 550 de magazine cu o suprafata totala de vanzare de peste 940.000 mp
peste 35.000 de angajati
2.4. Grupul Metro
METRO AG a fost creata in decembrie 1995. In 1996, lanturile Metro Cash&Carry,
17
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
18/25
Kaufhof Holding AG si Asko Deutsche Kaufhaus AG s-au unit, formand grupul METRO
AG. METRO Group opereaza in peste 2300 de locatii in 28 de tari si este una dintre cele mai
importante companii internationale de comert din lume Acest grup ocupa locul doi in Europa
in topul "firmelor de comert", dupa Carrefour. La scara mondiala, ocupa locul patru, dupa
Wal-Mart, Carrefour si Kroger.
Avand sediul in Dusseldorf, Germania, Metro AG este formata din urmatoarele lanturi:
Metro Cash&Carry lant de hipermarketuri cu vanzare en-gros. Prezent in 20 de tari
cu 337 magazine Metro si Makro, Cash&Carry are 56.090 angajati. Cu peste 38
miliarde marci germane(aproape 20 miliarde dolari) in 1999, Metro Cash&Carry a
realizat 44.4% din cifra totala a vanzarilor Metro AG. Aceasta este partea cu adevarat
internationala a Metro.
Real hipermarketuri cu vanzare en-detail. La sfarsitul anului 1999 existau 280 de
magazine Real, din care 259 in Germania, celelalte in Polonia si Turcia. Numarul mediu de
lucratori este de 36.534 din care 4.963 isi desfasoara activitatea in afara Germaniei. In
Germania, lantul Real nu a avut acelasi succes ca si Cash&Carry si in 1999 s-au luat masuri
pentru redresarea acestei situatii. Real este partea din Metro de care a fost foarte interesat
Wal-Mart si care i-ar permite acestuia sa-si extinda reteaua de magazine din Germania.
Extra este reteaua de supermarketuri mai mici din Germania.
Kaufhofeste tot o retea nationala de magazine. Media-Saturn este "ramura" electronica a lui Metro, divizie foarte profitabila a
grupului. 201 din cele 276 magazine Media-Saturn se afla in Germania. In Italia, 23
de magazine Media s-au creat printr-o preluare. Celelalte magazine de acest fel se afla
in Austria, Franta, Ungaria, Olanda, Polonia, Spania si Elvetia. Numarul total de
angajati ai Media-Saturn este de 16.402.
Praktiker, partea "do it yourself" a lui Metro, nu este foarte profitabila si nu se
bucura de acelasi succes ca si celelalte. Din cele 319 magazine existente la sfarsitullui 1999, 283 se afla in Germania. Celelalte sunt in Austria, Grecia, Ungaria, Turcia.
In cadrul acestui lant, in 1999 erau 15.119 angajati.
In ultimii ani, Metro a crescut in dimensiuni prin diferite preluari si a fost complet
restructurata. S-a extins de la stadiul de companie de vanzari en-gros pana la cel de "firma de
comert" numarul doi in Europa si cel mai mare detailist al Germaniei. Metro a fost profund
18
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
19/25
implicata in speculatii privind concentrarea viitoare a comertului global si european. S-a discutat
despre o posibila fuziune cu Carrefour si despre o eventuala aliere cu Tesco. In iulie 1999, s-au
purtat discutii cu Wal-Mart despre o posibila vanzare a lantului Real, sau despre o preluare de
catre giganticul comerciant american a lantului Metro. Cele trei familii care detin impreuna 2/3
din actiunile Metro au negat intentia de a vinde si au preluat controlul direct al consiliului de
supraveghere.
De la afarsitul anului 2002, din dorinta de a atinge nivelul maxim de transparenta in
structura grupului, diviziile de vanzari retail produse alimentare REAL si EXTRA sunt conduse
de catre nou infiintata companie METRO Einzelhandel Holding GmbH, iar diviziile de vanzari si
retail produse nealimentare KAUFHOF si MEDIA MARKT/ SATURN au fost incorporate in
compania METRO Kaufhaus und Fachmarkt Holding GmbH
Grupul METRO are n Romnia o reea de 23 de uniti Metro Cash&Carry i 14hipermarketuri Real cu o suprafa total de vnzare de peste 158,000 de mp (decembrie2007).
Compania a intrat n Romnia n anul 1996. Investiiile totale realizate n Romnia se ridic la
370 milioane euro.
Primul magazin Real a fost inaugurat n martie2006.
Cifra de afaceri n Romnia:
2007: 1,956 miliarde Euro[(1,59 miliarde din magazinele Cash&Carry i 366 milioane
din divizia Real - Hypermarket)2006: 1,43 miliarde Euro
METRO Cash & Carry Romania ocup locul 4 n Romnia n topul firmelor private
dup cifra de afaceri.
Clientii :
Legitimatiile de client METRO se elibereaza numai pentru :
persoane juridice, asociatii si fundatii;
persoane fizice autorizate (ex.: avocati, medici, contabili, notari publici, producatori
agricoli, taximetristi autorizati, etc.)
Pentru a intra in posesia legitimatiei de client METRO, clientul se va prezenta la intrare
clienti cu urmatoarele documente in original :
certificatul de inregistrare la Registrul Comertului.
codul unic de inregistrare /codul fiscal.
19
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/1996http://ro.wikipedia.org/wiki/Martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/1996http://ro.wikipedia.org/wiki/Martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Euro7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
20/25
autorizatie (pentru persoane fizice autorizate, asociatii si fundatii).
document de identitate (C.I. sau B.I.)Clientii straini pot beneficia de legitimatii de
zi emise pe baza pasaportului si a legitimatiilor METRO sau Makro emise in tara
de origine.
Clienti TOP
Metro acorda legitimatia de client TOP pentru clientii care, de-a lungul timpului, au
dovedit fidelitate si au colaborat stans cu noi.
Posesorii legitimatiei de client TOP beneficiaza de urmatoarele avantaje:
facturare si achitare la case special amenajate, pentru mai multa operativitate si
reducerea timpului petrecut in magazin.
parcare rezervata in zona acoperita, mai aproape de iesirea din magazin pentru a
putea manipula marfa cu mai multa usurinta si comoditate.
cafea din partea casei, pentru clientii TOP care ne viziteaza dis-de-dimineata si
pentru care timpul este un element pretios.
In magazinele METRO din Romnia se poat gsi o gam variat de produse alimentare sinealimentare
Sortiment Alimentar
Alimente de bazaBauturi & SucuriCafea & InlocuitoriCarneProduse congelateConserveCosmeticeDelicateseDetergentiDulciuriHrana pentru animaleBranzeturi & LactateLegume & FructePeste proaspatPlantePreparate din carneSpirtoaseTigari & TutunVinuri
20
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
21/25
Sortiment ne-alimentar
Articole de Craciun si PasteArticole sport
AutoConfectii dama si barbatiDrive InEchipamente de calcul & accesoriiEchipament de sportElectrocasniceElectroniceGastroGradinaIncaltaminte si marochinarieJucarii
LenjerieMenajMobilierMobila de birouPapetarieScule & AccesoriiTelecomunicatiiTextile de casa
In utimii ani, METRO C&C a dezvoltat, un sortiment de produse sub marcile sale
proprii, Aro, METRO Quality, CASA ROMA: marca folosita pentru paste de origine
italiana ,Winecellars: Gama de vinuri Romanian Winecellars cuprinde soiurile autohtone
cele mai valoroase produsele in zonele consacrate: Grasa de Cotnari, Galbena de
Odobesti, Muscat Ottonel, Chardonnay, Feteasca Alba, Feteasca Regala, Aligote,
Sauvignon Blanc, Riesling, Pinot Noir, Feteasca Neagra, Merlot, Cabernet Sauvignon.
Multe din aceste vinuri au fost medaliate la concursuri nationale si internationale,
NATURA VERDE: folosita pentru fructe si legume in conserve, congelate si uleiuri
FOUR SEASONS: marca exclusiv METRO pentru produse de patiserie si inghetataDANISH FANTASY: prajituri si biscuiti cu specific danez.
21
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
22/25
CONCLUZII SI PROPUNERI:
Metro Cash&Carry Romania propune micilor intreprinzatori solutii pentru
dezvoltarea businessului
22
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
23/25
Solutiile propuse de consultantii Metro Romania
o Optimizarea spatiului comercial - aranjarea mai eficienta a marfurilor
dintr-un magazin.
o Tehnici de promovare a categoriilor de produse - avand ca rezultat o
vizibilitate mai buna si cresterea vanzarilor pentru categoriile promovate.
o Consultanta in domeniul comercial - curs destinat celor care vor sa
inteleaga mai bine regulile comertului in general.
Ca o solutie ingenioasa, reprezentantii Metro au propus amplasarea aparatului de
cafea si a frigiderului pentru bauturi si sandvisuri la intrarea in magazin, special pentru
clientii grabiti care nu doresc sa mai faca si alte cumparaturi. Ideea poate fi o metoda
eficienta de atragere a clientilor pasageri.
Centrul de Pregatire pentru Revanzatori va functiona ca un laborator.
"In functie de ceea ce doreste fiecare client in parte, se vor face simulari pe
calculator si vom gasi formula cea mai buna pentru magazinul sau. Nu exista o
reteta general valabila, ci vom adapta solutia, raportata la cerintele
comerciantilor", a mai precizat Mircea Coman. In prima faza, consultantii MetroCash and Carry vor discuta cu partenerii lor de afaceri, micii antreprenori, si vor
aduna informatii despre subiectele de interes din activitatea acestora. La randul
lor, micii comercianti interesati de una dintre teme, se vor inscrie la orice centru
de distributie Metro din tara, urmand sa fie programati intr-una din zile pentru a
participa la curs.
Durata unui training va fi de o zi, timp in care participantii vor afla de la
consultantii specializati toate informatiile necesare pentru dezvoltarea afacerii.
Partea practica inseamna modelarea magazinului traditional din Centrul de
Pregatire in functie de necesitatile clientilor. Cu alte cuvinte, spatiul de 80 de
metri patrati va fi aranjat in functie de solutia dorita de fiecare participant in parte.
"In acest context, printr-o abordare practica, dorim sa exemplificam noi metode
23
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
24/25
de prezentare pentru intregul sortiment alimentar si nealimentar", explica
reprezentantii companiei.
Una dintre solutiile propuse de consultantii Metro Romania este "Optimizarea
spatiului comercial" care are ca scop aranjarea mai eficienta si mai practica a
marfurilor dintr-un magazin. "Tehnicile de promovare a categoriilor de produse"
constituie un alt pachet de solutii a caror aplicare are drept rezultat o vizibilitate
mai buna si cresterea vanzarilor pentru categoriile promovate.
24
7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra
25/25
Bibliografie:
D. Partiche, Tratat de economia comertului, Ed. Eficient, Bucuresti, 1998
www.biblitecadigitala.ase.ro
www.cbaromania.ro
www.bursa.ro
Revista Piata
www.metro.ro
http://www.biblitecadigitala.ase.ro/http://www.cbaromania.ro/http://www.bursa.ro/http://www.metro.ro/http://www.biblitecadigitala.ase.ro/http://www.cbaromania.ro/http://www.bursa.ro/http://www.metro.ro/