1
Etica profesionalaEtica este definit ca "tiina care se ocup cu
studiul principiilor morale, cu legturile lor de dezvoltare
istoric, cu coninutul lor de clas i cu rolul lor n viaa social;
totalitatea normelor de conduit moral corespunztoare ideologiei
unei clase sau societi".
Etica profesionalaEtica reprezint forma de cunoatere i
legitimare n contiin prin intermediul normelor i imperativelor
morale, a unor acte i fapte omeneti.Dei nrudite, conceptele de etic
i moral, au origini i substane diferite: etica este teoria i tiina
moralei, n timp ce morala reprezint obiectul de studiu al
eticii.
Etica profesionala Putem considera etica drept o tiin a
comportamentului, a moravurilor, un ansamblu de prescripii concrete
sau o teorie asupra moralei. Etica reprezint "ansamblul regulilor
de conduit mprtite de ctre o comunitate anume, reguli care sunt
fundamentate pe distincia ntre bine i ru, n timp ce morala cuprinde
un ansamblu de principii de dimensiune universal-normativ."
Misiunea eticii Misiunea eticii este nu numai de a expune
aspectele teoretice ale moralei, ci i de a constitui un ghid
practic, real, n ndrumarea i ameliorarea vieii morale a
societii.
Rolul eticii Rolul eticii este s ajute oamenii s decid ce este
mai bine s fac, pe ce criterii s aleag i care sunt motivaiile
morale n aciunile pe care le ntreprind.Vrei sa schimbi lumea,
incepe de la sine !
Probleme centraleCe ar trebui s facem (ce ar fi bine, drept,
corect, onest)?Vrei sa schimbi lumea, incepe de la sine !Cum ar
trebui s-i judecam pe alii i pe noi nine ?Ce scopuri sunt demne de
a fi urmate n via?
Probleme centraleCare este cel mai bun mod de via?Vrei sa
schimbi lumea, incepe de la sine !Ce fel de persoan ar trebui s
fiu?
Cum trebuie s-i tratm pe alii i s admitem s fim tratai de
ceilali?
Vrei sa schimbi lumea, incepe de la sine !
Salut eusunt AnaEu sunt VictorEu sunt AndreiEcaterinaIar eu sunt
Ion,si indiferent de sex, rasa , nationalitate sunt bucuros sa va
cunosc !Pentru ca sunt EDUCAT !
Valorile fundamentaleBineleVrei sa schimbi lumea, incepe de la
sine !Adevrul moralIubirea
aproapeluiDreptateaOmeniaResponsabilitatea
Sa simulam un exemplu de etica profesionala, sociala si de zi cu
zi !!!Vrei sa schimbi lumea, incepe de la sine !
Cum sa ajung pe strada Igor Vieru ?Psst..ce nebun, pe la Balti
Urca in 22ha ha,Salut Buiucani !De ce sa-l ajut?Eu stiu,deam ii
bine ha haCu totii am fost in asa situatii, cred ca e vorba de
etica
Cum vad eu asa situatie !!!Vrei sa schimbi lumea, incepe de la
sine !
Cum sa ajung pe strada Igor Vieru ?Uhhh. Playstation, Bob ce
spui ? Autocarul 5 !Urci de pe strada Stefan cel Mare ! Desigur,eu
dupa bere ! Vrei sa schimbi lumea,incepe de la sine !!!!!!Eu o sa
fiu cu Arsenal!Aaa,da,bere vreu si eu !
In continuare , vom vorbi despre UTLITARISM !!!Vrei sa schimbi
lumea, incepe de la sine ! Utilitarismul
Utilitarismuleste o teorie moral care permite o evaluare a
aciunilor indivizilor i are dou dimensiuni eseniale: un criteriu
albineluii alrului, unimperativ moralmaximizeaz binele, o regul de
evaluare a aciunii morale conform acestui criteriu.Utilitarismul
formuleaz rspunsuri la ntrebri de forma: ce trebuie fcut, ce
trebuie s admirm, cum e bine s trim cu ajutorul unor termeni
mprumutai din economie, cum ar fi:maximizare(a utilitii, a
fericirii),profit(obinerea plcerii).
Jeremy Bentham (utilitarismul egoist) Bentham susine c o aciune
este n conformitate cu principiul utilitii atunci cnd tendina ei de
a spori fericirea comunitii este mai mare. El declara c nu exist
plceri mai bune dect altele(ex.plcerea de a mnca nu se deosebete de
plcerea de a primi premiul nobel),plcerile se deosebesc dup
criterii cantitative: unele sunt mai intense, mai economice. n
teoria lui Jeremy Bentham, o aciune conform cu principiul utilitii
este corect sau cel puin nu este incorect .
Dar Bentham nu folosete cuvntul datorie n acest context, pentru
el, drepturile, ndatoririle sunt noiuni juridice, legate de
noiunile de porunc i pedeaps. Ceea ce numimdatorii moralepresupun o
legislaie a moralei (poate o fiin divin), dar noiunile teologice
sunt n afara scopului teoriei lui Bentham. A vorbi despre
drepturile i datoriile naturale sugereaz existena unei legi fr
legislator, ceea ce pentru Bentham e un nonsens la fel de mare
precum a vorbi de un fiu fr prini. El condamn, de asemenea, credina
n drepturile naturale datorit faptului c au inspirat violen i vrsri
de snge, cum a fost cazul n excesele Revoluiei Franceze. John
Stuart Mill(Utilitarism altruist) PentruMillutilitateaeste
fundamentulmoralei. Conform acestui principiu aciunile sunt corecte
proporional cu tendina lor de a promovafericireai sunt incorecte n
msura n care tind s produc inversul fericirii. Prin noiunea de
fericire Mill nelege prezena plcerii i absena durerii, dar termenul
de plcere trebuie neles ntr-o accepiune general care nu nseamn doar
plcere fizic ci i plcerea frumosului, a decorativului, a delectrii.
Mill sustine ca termenul moralitatii,il constituie folosul,utilul
individual,alegerea morala realizandu-se prin calcularea foloaselor
unei situatii.
18 El acorda prioritatea satisfactiilor intelectuale fata de
cele senzoriale ,considerate inferioare;intelegand prin
,,fericireprezenta placerii sau absenta suferintei iar prin
,,ne-fericiresuferinta sau lipsa placerii,Mill arata ca atat pentru
utilitarism cat si pentru alta doctrina,doua lucruri sunt
dezirabile:fie placerea insasi si mijloacele pentru a o procura fie
cai pentru a inlatura suferinta.Filosoful arata ca oamenii se
deosebesc in functie de modul de a-si procura fericirea; exista cei
care isi satisfac rapid si complet dorintele deci nivelul
aspiratiei este scazut iar ceilalti avand un nivel al aspiratie mai
inalt ,vor gasi greu fericirea dar vor invata sa suporte cu
intelepciune si calm imperfectiunile.,,E bine sa fii un Socrate
nefericit,mai degraba decat un imbecil multumit,,Exist cel puin
trei critici care se pot face la adresa utilitarismului: (1).
dificultatea practic de a-l aplica cci n ce fel am putea determina
cu acuratee fericirea pe care e probabil s-o produc o aciune
individual sau o regul general? (2). caracterul lui inechitabil: se
poate ntmpla ca fericirea majoritii s poat fi obinut cel mai
eficace prin sacrificarea unei minoriti inocente sau printr-o
instituie evident nedreapt, cum este sclavia? (3). unilateralitatea
sa, constnd n faptul c moralitatea este analizat exclusiv prin
prisma aciunilor i a consecinelor lor, niciodat prin cea a
motivelor sau a inteniilor.