-
Dr. V/ayne \( Drr (1940-2015) este unul diane c€i mai cunoscuti
autori ti ora-tori americani care au promovar psilrclogia
motivationali. De aceea, a lost denu-
mit "ptuintele
moti\aliei". S-a format ca psiholog la Wayne State University,
afost profesor la St. Johnh University fi la spiklul universitar
din cadrul CornellUnivenity Medial College. A scris peste 25 de
ci4i de dezvoltare p€rsonali, sutede .rticole de sp€cialiffe,
colaboriad la realizarea multor programe educaEionaleaudio ;i
video.
Ci4ile lui, cAtera bestsefle i Neu Yo* nmes, en schimbat
percep$a publicului largasupra unui domeniu foane imponane
educagia. De acela;i autor, la Cunea Veche
Publis,\ing au rnai apirus Prta,,?l ixtcnliei g Mi.c hn?cdr
aefln.
DR. WAYNE W.
DYER
Principii tdoiste
pentua zilele noastre
Edi,tia a II-a
Tiaducere din englezi deEDUARD BUCESCU
Effa
9Q,Q'q C'O
cuRTEA 6VeCsr
https://www.libris.ro/esti-ceea-ce-gandesti-wayne-w-dyer-CVE978-606-440-570-8--p13293405.html
-
D€sci€rea cIP a Bibliotecii Nation.lc a
RonanfttDYE&VAYNEW
E?d .@ e gind.tti! : pd!.ipii taoift. pdn! ziLle r6lle / dr.
Walre M Dlu ;thd.: Edued Bue*u. - Ed. a 2{. - BudreFi :
Curta Veche Publishin& 2020lsRN 978-60644-0570_8
I. Bucs, Eduard ($ad.)
299.513
R.dacroi Simofr CautuColdor: Alina Rudanu
Tehnor€dacror: ChirachiF Dogdu
sc Aurel Maicu m 35, Buculeiri, 020091rcda.i.: 0744 55 47 63
djslJtbsliet ozI 260 22 a7, ozt 222 25 36. 07 U 36 97 2lhx. 021
223 16 AA
redacti€@curtavechc.ro
[email protected]
WAWEW DYERChans. Yatr Th.'stt' - Cbdase Yoa/ Llfa livi,s ,k
wi'don ofth. lib
Coprighr @ .200- b), vJyn€ w' D/erOriginal\, publish€d in 2007
by Ha/ Hose Inc, USA
All righa rerrcd.
Carr€ publieii pcntru plim dati ln limba roban,la Cu!!@ Yech.
Publishing lR oul 2012.
O CURTEA VECHE PIJSLISHING, 2O2Opsflu predL F .iue in limba
rcnint
,,,,,11111,,,,,CORESI
CUPRINS
Mabumii 911
20273)39444954606,707580u899498
103110116122
I't
34)678I
l01lt2r3t4r516t718r9202l'r't23242526272a29303l32tt34,536t7
Prefayn
( -rm s, trarestl mlsterulCum si triiegri paradoxala unitateCum
sd rriiegti intr-o srare de mulgumire .,...,,,........,...Triiqte
infinitCum si triiegti nepirtinitor .,,,.,....,..........Cum sd
rriiegri in mod creatorCum si triiegti mai presus de ego-ul tiu
..Viaga ca o curgereCum si triiesti cu modesrie
,....,..,...........Cum si rriieiti ln unitate
........................Lum sa rraleltr pe seiuna !T dulurCum si
rrijeqti insuflelir de o convingere interioari ....Lum sa traiesE
carmut d€ o r nie hberi st 6depend€nra..Cum si rriii;ti dincolo de
formiCum si triiqri firi grabi ........................Cum si
triiesti consranr .........,.......,..,.....Lum sa trare$tr c:l un
conducttor lumlnal ,,.,,,,,,,,,,,,,..,Cum si rriie;ti Hri regrli
..,....,.,,,.,,..........Cum si triiqti firi ataf.unente
...............Cum si triiesti (iri efonuri
.......,..,..,.....-.Cum si triie$ri cu un patadox inaccesibilCr.rm
si triie;ti flexib:n .,,....,.....................Cum si triiesti
cu naturalete ...................Cum si uiie;ri ftLri exc.t I . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Cum s5 rriiqti cu
mirelieCum si rriiqri calm .......................Cum si tdiegti
indrumat de lumina ta liuntrici ..........Cum si triiesti in vimrte
............................Cum si rriieiri ciliuzir de legea
firiiLum sa trueftl fal".l 5a recurgl le foltaCum si triiegri l],ri
arme .....-....-................................ 183Cum si triiegri
bunirarea perfecti a lui Tao ...,............. 189Cum si niiegti qi
si te poli stipeni ...................,......,,.,
194CumsitriiestiMareaCaIe..,......,.,......,,..,,.,,..,,,..,,,..,..
200Cum si triiegd dincolo de plicerile lumqti .................
2O4Cumsitrlies,tiintaini..,...,...,.,,...,..,..,...,...,............,..
210CumsitriieEti ln
simpttate.......................,,,,,,..,...,,,.. 215
1281331.38
143148154r58164170177
-
3839404t424544+t6+/484950515255545556575859606t6263646566676869707l7273/+7576777a79808l
Cum si triiesti urmAndu-gi propria naturiCum si ttiietti ca pane
dintr-un intregLum sa tr,ues reve nd [t cedandCum si rriieqri
dincolo de aparengeCum si crijesti contopindu-te cu armoniaCum si
uiiesri cu delicaregeCum si triiegti gciind cind si te opresriCum
si rriieqri dincolo de superficialinre .Cum si rrijgri in pac<
.........,.................Cum si rriiesri exist6nd pur ;i
simpluCum sd rriiegri aplicAnd lec1ia miqoririiCum si rriiegri Iiri
si judeci-qi ftri sd condamni .....,...Ltun sa trales ca un
nemlrntor -a';;t;;til ;;;,"J;;;;;;; ;;;;; :.:: ;.. .. .;. ..;...Cum
si ui.iesti cu gAndul intoarcerii la Mama lumii ...Cum si traiesti
onorabil ..............,,..,........Tiiieste ca gi cum viata ta
conreazi cu adevirat .......,....Cum si rriiesti in detasare -
--a;; ; ;;;+i i; ;;;;;;.;; ;i ;:;;; ..;................;......Cum
si triiegd f:ri aurorirarismCum si rriiegri neru.lburat de soarta
bune sau rea ........Cum si rriiegri cu moderalie 5i cumpitareCum
si rriiasti 6ind imrrn h r;; -: -:-r".: - ;...-:- 1- -*-Cum si
rriie;ri impodobindu-te cu modescie ..............C.um si aiiqti
inconjurat de comorile din rezaurul lui Tao..Cum si triiegri
dincolo de greurilile vieriiCum sd triiesci aici ;i acum
....................Cum si triiesti cu suflerul curar
................Cum si rriiegri ficindu-te asemenea mirii
..................Cum si triiegri folosindu-te de cele rrei comori
........,..Cum si rriiegri prin cooperare .,................Cum si
rri.iesti ftri duqmaniCum si-!i triietti viala sub lndrumarea lui
DumnezeuCum si rriiegri deparre de boaliCum si rriie;ri in sfiali
;i acceprareCum si rriiqti prins in mreaja cemluiLUm Sa trale$fl
tara tnca de moarteCum si rriiepti liri prea multe prerenEiiCum si
rriie;ri rdminbd mlidios ..Cum si triies,ti oferind ceea ce ai ln
plusCum se traiesti aseminindu-re aDeiCum si rriiefti f:rd
resenrimenle ....,..,,.,Cum si-ti triiesti propria utopie
..............LUln sa tratestl lara sa eclrmrleTr
221225231)47243248254
26627r277282287292298303309313318323328333338344349354359364369374379384389394399405411418423428433439444449
Pentnt atdl meu, Meluin Lyle DJer.Deli nu te-am a,moscut, dupd
ce am asimikt
pe dz-a-nnegal ingelepciunea Tao,
am ?rice?at ht cele din armA!
Total ette - i ata a fost mereu - pfffect. n iubetc,
-
t ,um sa trarestl mlsterul
in acest verset de inceput din Tho Tl Kng, Lao Zi ne spunecL
,,Tao poartl un nume, dar este deopotrivi cu neputinlisi fie
numit." Pare paradoxal pentru intelegerea noastrioccidentali - gi
chiar este! Gindirea paradoxali. se intilnestela tor pasul in
conceptele orientale precum fn / yang saufemininul ;z'masculinul.
Este o gindire care descrie cuuguringi lucrurile ca fiind
deopotrivi ceva / altceva. Noi,occidentdii, tindem, dimpotrivi, si
vedem lucrurile opuseca 6ind concepte incompatibile, care se
contrazic. Catteade fap exact acest lucru lncearci si-l
lnffptuiasci: ne cere sine schimbim menralitatea inveterati s,i vom
vedea ci via;anoastri se va modifica radical.
Tho este un linut ce nu poate ff gtiut sau vizut 9i de
undepornegte toftrl; ln acelagi timp, insi, Tao se gisqte, ln
modtainic, in toate lucrurile. Cand dorim si ingelegem aceastitaini
(mister), incerci-m s-o deffnim ln termenii lumii exte-rioare a
formelor - ceea ce Lao Zi nume;te ,,lumea celor10000 de lucruri."
De fapt, spune el, tocmai faptul cIrenunli.m se hlelegem cu tot
dinadinsul rnisterul, ne va per-mite siJ ingelegem. Sau, cum lmi
place mie si zic, ,,renunli
;i lasiJ pe Dumnezeu in locul du-" Dar cum putem faceasta? O
metodi ar fi si ne lndeletnicim mai des cu practicagindirii
paradoxale, recunosclnd ci dorinqa (rivnirea unui
CUM SA TRATEqTI MISTERUL 2I
lucru) ;i lipsa dorinlei (renungarea) sunt diferite 9i
deopotri-
vi unu.l gi acelagi lucru . .. sunt cumva ca cele doui
capeteinviluite in mister ale unui flux continuu.
Doringa este expresia fizici a creirii condigiilor care ne
Per-mit si fim receptivi. Asta lnseamni ci reprezinti pregitireade
acum gi de aici pentru a primi. Dupi Lao Zi' dacZ' vreisi cunosti
sau si vezi misterul Tao, acest lucru i,ti va scoa-
te la iveali. dovezi ale existen,tei misterului sub forma
unor
maniGstiri dintre cele mai variate, dar prin aceasta,
misterul
in sine nu va fi revelat. lnsi nu aici este capitul
drumu-lui!Tocmai din acest risad al dorinlei lnfloregte 9i mai
apoi
cregte misteriosul Tao. Este ca ;i cum doringa se transfor-mi
intr-o cedare care nu presuPune niciun efort. Dorind,vei vedea
manifestirile misterului. Daci renunli la doringi,
lnsi, vei vedea chiar misterul.
CXnd pitrundem sernniffcaiia affrmafilor lui lao Zi,
devineimediat foarte limpede ci lumea noastri abundi de exemple
ale acestui proces paradoxal. GAndiglvi la gridinirit 9i lalelul
ln care gridinarul tlnjqte si vadi cum ii cresc rogiilemari gi
suculente sau cum se deschid narcisele de primivari.in definitiv,
ceea ce se intXmpli este ci gridinarul le perm!te florilor gi
legumelor sale si creasci. Acum gandilivi lalucrurile din viati
care implicA doringd s,i cum diferi acestaspect de a lisa efectil/
respectivele lucruri si se lnfbptuiasci.
Cum diferi dorin;a de a te culca de faptul ln sine de a teculca,
doringa de a flne un regim de faptul in sine de a gine
regim. Dorin,ta de a iubi de faptul ln sine de a iubi' Daci
ne
referim ln continuare la Tao, a fi lipsit de dorinte inseamnisi
ai incredere, si permigi gi si la;i si se intimple' Dorin,taeste
atit lnceputul, cit gi temelia renungirii la dorinp. La fel,
cind rXvnegti cwa, pui bazele 9i inigiezi inliptuirea
lucrului
rAvnit. Sunt acela;i lucru, dar, concomitent, sunt s,i
lucruidiferite.
-
E$TI CEEA CE GANDE$TI!
Fili atenli la ocaziile cAnd sim,ti,ti in interiorul vostru ci.
videplasali pe acea punte de legituri dintre a vrea un lucrusi a
permite inffptuirea acelui lucru (sau dintre incercaregi
rea.lizare). lncercarea sau efortul de a cSnta la pian, de aconduce
masina sau de a merge pe bicicleti se aseamini,dar se si deosebesc
de a ci.nta efectiv la pian, de a condu-ce ma;ina sau de a merge pe
bicicleti. De lndati ce aces-te activitili ce lin de lumea
exterioari sunt rivnite si apoiinvitate, soseste momentul cind
trebuie si permiti acestorlucruri si se lnf)ptuiasci. Ideea este si
recunosti diferentadintre senzatiile si stirile pe care corpul tiu
le resimte atuncicAnd incerci si atunci cind infiptuiqti anumite
lucruri, siapoi si devii constient de senzagia unici 9i lipsitl de
efortsi crispare cate te caracterizeazi atunci cind inff.ptuiesti
unlucru pe care l-ai deprins de.ja. Aceasti practice te r'a aiurasi
devii mult mai constient, atet de misterul tainic, cet fide lumea
celor 10 000 de lucruri ce reprezintl Gnomenelevizibile ale lumii
noastre.
Cele 10000 de lucruri la care se referi Lao Zi reprezin-ti
obiectele si fenomenele din aceasti lume, clasificate,impir,tite in
categorii, cu dilrerse denumiri stiintifice, lucrucare ne ajuti si
comunicim si si. identificim la ce alume negindim si despre ce
vorbim. Si totusi, cu roati expertiza teh-nologici si cu toate
clasificirile gtiinlifice de care dispunem,nu putem si creim un
ochi uman sau un ficat, sau ffe ginumai un bob de griu. Fiecare din
aceste lucruri, ca si restulcare alcituiesc lumea stiuti sau
numiti, pornesc din mis-rer, din eternul Tao. Dupi cum lumea nu
esre numai sumapirtilor sale care au un nume, la fel gi noi nu
suntem numaipielea, oasele 9i rAurile de fluide din care este
alcituit cor-pul nostru. Si noi suntem vegnicul Tao, iar acesta di
viati,in mod tainic, limbii noastre ca si putem vorbi,
urechilornoastre ca si auzim, ochilor ca si vedem 9i si simgim
celevizute, cit ;i cele tainice. La urma urmei, a permite
acestui
CUM SA TRAIE$TI MISTERUL 23
misrer fbri nume si se manifeste este metoda de Praclicare
alnviglturilor Tho.
Asta lnseamni cumva si te la,ii pradi riscurilor si
necazu-rilor? Desigur ci nu, Asta inseamni cumva si crezi ci egtiin
plin mister in momentul in care esti jefuit sau agresat?Probabil ci
nu. inseamnS. asta cumva si nu incerci nicioda-ti si schimbi
lucrurile? Nu inseamni si cultivi ocaziile incare si te cufunzi in
mister gi si-l lagi si curgi prin tine flriopreligte. inseamni. si
triiegti cu paradoxul de a te ocupa de
toate cele ale lumii exterioare, in timp ce permigi misteruluisi
se desfl;oare in toati splendoarea lui.
Practici Tao; gisegte-$ felul tiu personal de a trii in
mister.Dupi cum spune Lao Zi in acest prim verset: ,,Iar
misterulinsu;i este poarta citre ingelegerea deplini."
Iati care sunt sfaturile mele pentru a transforma acest
frag-ment intr-o practici zilnici in secolul al )O0-lea:
Mai intAi de toate, bucuri-te de mister!
Lasi lumea si se desllgoare in faga ochilor tii llri si
incercimereu si o ingelegi. Lasi, de exemplu, relaliile si
decurgifiresc, de vreme ce toate lucrurile se agazi intr-o ordine
divi-ni. Nu te stridui din risputeri si inffptuiegti un anumitlucru
- pur gi simplu lasi lucrurile si evolueze de la sine.Nu te obosi
permanent si incerci si-gi inlelegi copiii, cole-gii,
pirin;ii,;eful sau pe oricine altcineva, pentru ci Taofunclioneazi
tot timpul. Cind astePterile tale sunt ingelate,incearci sd
inlelegi ci aga trebuia si se intample. Linisteste-te,cedeazi ;i
recunoaste ci unele din doringele tale se referS lacum ar trebui si
fie lumea ta, nu la cum este ea in momentul
de fagi. tansformi-te intr-un observator foarte fin' ' .
judecimai pugin s,i asculti mai mult' Acordi-;i timP pentru
a-!ideschide mintea in fala fascinantului mister gi a
incertitudi-nii pe care cu togii o resimgim.
-
24 ESTI CEEA CE GANDESTI!
incearci si renunti la permanentul obiceide a numi 9i a
catdoga..
Procesul de catalogare este o practici pe care am invigat-o
la
;coali. Studiam din greu pentru a putea deffni corect
lucru-rile, ca si obginem ceea ce numeain atunci ,,note bune".
Celemai multe institugii de invitimd.nt insistau pe
identificareatuturor lucrurilor, pentru ca mai apoi si primim o
anumi-ti diplomi (ea ins{i o formi de etichetare gi
catalogare),care ne distingea drept absolventi cu cunogringe in
anumitedomenii. Cu toate ac€stea, gtim foarte bine, {iri si ne fi
ziscinwa asta, ci nu existi atestare, titlu, grad sau
distincgieca-re si ne deffneasci cu adwirat. Dupi cum apa nu are
nimicde-a face cu termenul apd - sa:l- cu oricare din
cuvinteleechivalente din limbi striine: agua, Vasser sau cu
formula;tiingifici H,O - la [el, nimic din acesr univers nu are
preamare legituri cu termenul prin care este desemnat. in
ciudanesfbrsitelor noastre eforturi de a cataloga tot ce ne
incon-joari., nu existi animal, floare, minereu sau {iinti umani
caresi se lncadrezr complet lntr-o descriere. in acela;i mod, Taone
spune ci ,,numele care poate fi numit nu este numele celvegnic. "
Tiebuie si lnvi;im si sar.'urim miregia si frumusegealucrurilor pe
care le vedem si le simlim, in loc si ne pierdemmereu vremea cu
clasiffcirile si rnemorarea de etichete.
Practicd Tao acam!
in cursul zilei de astizi, alege o persoani sau o
lmprejurarecare te deranjeazi. gi iti produce nemu.ltumire. Ia
decizia de apractica Tao (sau de a urma Calea) in acel moment
retrigin-du-te in sinea tal pentru a vedea unde te situezi pe
punteade legituri dintre doringi gi infiptuirea ei. Lasi liberta-te
de manifestare paradoxului de a dori ca aceasti cauzi
anemultumirilor tale si dispari, in timp ce ii permiti
aceleia;icauze si se manifeste fui si intervii. Cerceteazi-ti cu
atentie
CUM SA TRAIESTI MISTERUL
gindurile gi fii atent la momentul gi felul ln care acest
piua-dox se na;te ;i cregte in fiinla ta.
Concentreazi-1i toat;. atenlia pe un singur obiectiv: si ai
per-manenr mintea deschisi ;i spiritul receptiv. prierenos;i
per-misiv cu misterul dineuntrul tiu. Observi prin ce senzaliise
manifesd misterul: poate simti un gol in stomac, poatesimf ci ai
amorlit sau ci ai intepenit, poate inima igi batecu put€re sau i
s-a pus un nod ln git. Oricare ar fi senzaliata, imagineazi-;i ci
este un mesager enigmatic in interio-rul tiu gi acordi-i atenfe
flri si o judeci. Observi dorin;aca senzalia se dispari, apoi
monitorizeazi ;i aceasti doringicu multi lnlelegere qi tolerangi.
Accepri orice se lntXmpli.Confrunti-te cu misterul din sinea ta
{Iri si cataloghezi, siexplici sau si incerci si te aperi. Este
adevirat ci la inceputrebuie si faci nigte distincgii foarte
subtile gi e$ti personalresponsabil de toate stirile 9i senzaliile
pe care le identifici.'lu egti singurul care poate si pregiteasci
terenul pentrucxperienla triirii alituri de mister.
-
YersetuLz
P€ pdmAfi tuf oamenii recunosc fumuseyeadoar pentnt cd. existd
;i arltuLTopi recunosc binele ctnd il adddoar pentru c,i exist'i ;i
rdul.
Exittenla fi non-exbtenla se ?rodac reci?roc-Lucrurile d.if.cile
se nasc din cele simple.
Cele lungi sunt defnite prin cele scurte,cele de sus Prin cele
de jos.
Lucrurile de mai tnainte ;i cele de mai tirziu merg
impreund.
A;a inclt inyeleptul tr,iiegte dachis deopotriudla dua/iratca
aparen ta,
cAt fi la unitatea Paradoxald.inyeleptul poate sd ac1ioneze jird
sd. depun,i efort
;i sd-i inueTe pe al1ii jdrd sd se foloseascd de cuuinte.
Cubiu'i Ji gore;te luuuri pe care nu le posedi,mancette, dar nu
cduti recom?ense;
concureazd, dat na se uitd k rezulute.
Cdnd lucrarea este infiptuifi, o d,i. uitdrii.De aceea, ateasta
d,ainuir ueyic.
Cum si triiegti paradoxala unitate
Pirerea potrivit cireia cineva sau ceya este frumos isi are
fun-damentul intr-un sistern de gindire care promoveazi duali-tatea
;i evaluarea. Acest mod de gXndire este predominant ;iirccesibil
pentru majoritatea persoanelor din cultura noastri
i;i, mai mult decAt atit, are o anumiti valoare conferiti
depractica sociali. Eu, in schimb, vi indemn si exploragi
con-ceptul de unitate paradoxali din acest verset din Tho Te
King.Schimbindu-gi gXndurile, l9i poli schimba viaga gi vei
ajungelstfel si simti bucuria uniciti.lii.
'lt-ai gindit vreodati ci frumuselea depinde de un lucrucare
este identificat ca fiind urit? Astfel, ideea de frumusegegcnereazi
ideea de urX;enie ;i vicwersa. Gdndqte-te numaila cit de multe
concepte din acest sistem de gandire dualisc sprijini pe contrarii:
o persoani nu este inalti. deci.t dacicxisti un sistem de
teprezentare care include;i ideea de per-soane scunde. No;iunea
noasrri de viap nu poate exista {irinofiunea de moarte. Ziua este
opusul noplii. Principiul mas-culin este antireza principiului
feminin.
Ce-ar ff daci ai percepe toate acestea ca p€ o snifirlgerare
apcrfec,tiunii unitigii? Cred ci asta sugereazi 9i Lao Zi cind
ilclcscrie pe ingeleptul ce ,,triiegte deschis deopotrivi la
dual!tatea apar€nti, cnt gi la unitatea paradoxali".
Imagineazi-Eiaceasti unitate perfecti, care triiqte in sinul
aparentelor
-
E$TI CEEA CE GANDE$TI!
duaiitigi, unde contrariile sunt simple judeci;i ficute
deminlile oamenilor, care triiesc in lumea celor 10 000 delucruri.
Cu siguranti ci narcisa nu se intreabi daci estemai frumoasi sau
mai ur6.ti. decAt m gareta, iar vulturul gigoarecele nu percep
nofiunile contrarii de viati si moarte asacum o facem noi. Copacii,
florile ;i animalele nu au auzit deconceptele de frumos sau urAt;
ele triiesc pur gi. ,. in armo-nie cu vesnicul Tao, ffri si faci
astfel de judecili.
Cind lngeleptul se arate deschis fagi de aceasti
aparentidualitate, el sintetizeazi, de fapt, originea cu
manifestirile,{!ri si emiti vreo pirere personali despre vreuna
dintre ele.Ceea ce l,ao Zi il invitiL pe cititor si faci este si
triiascifui si judece, intr-o desivarsiri unilale. El ne indeamne
ca,in sinele nostru profund qi inqelept, si contopim contrariilepe
care le percepem la exterior si si ducem o viati
unitari.Perfecgiunea lngelepciunii Tho ingiduie aparenta
dualitate,dar, concomitent, vede si unitatea care consdtuie
.ad€verata"realitate. Viaga gi moartea sunt identice. Virtutea ;i
picatulsunt judeciti ti au nevoie fiecare si se identifice prin
opusulsiu. Acestea sunt paradoxurile vietii unitare; asta
inseamnisi triiegd in Tao cel v€s,nic. De lndati ce dihotomiile
sauperechile de contrarii sunt depisite, sau cel pugin ne dimseama
ce sunt ele cu adevirat, vom vedea ci intri ;i se retragdin viala
noastri precum fluxul si reflrxul.
Striduieste-te si deyii tu lnsuEi un paradox viu ln oricemoment
al viegii tale. Corpul are limitiri ffzice * incepeundeva 9i se
sArtegte altundeva, este alcituit din materie. $icu toate astea
contine ceva care sfideazi limitele, ceva carenu este substan,ti,
nu are formi qi este inffnit. E;ti in acela4itimp ;i Tho, ;i lumea
celor 10000 de lucruri. Lasi acestedoui principii contradictorii si
vieguiasci ln tine simultan.Primegte in sinea ta aceste g6nduri
opuse si ai griji. ca ele sinu se anulsze unul pe celilalt. Crede
cu tirie in liberul tiuarbitru ;i in capacitatea de a influenta tot
ce se intXmpli in
CUM SA TR.IIE$TI PARADOXALA UNITATE
jurul tiu, dar, in acelagi timp, lasl-te ln voia energiei din
tine.lLegine ci binele ;i riul sunt doui aspecte ale unei
unitili.Cu alte cuvinte, accepti dualitatea lumii materiale, in
timpce rimii ln permanengi conectat la unitatea vegnicului
Tao.Nevoia istovitoare de a demonstra ci tu ai mereu dreptate gici
ceilalli se iryali se va domoli.
(lred ci Lao Zi ar aplica lngelepciunea din Tho Tt King inlumea
de astizi sugerind urmitoarele:
Tiriieste o viati unitar5-
lntri in lumea uniti,tii ffind con;tient de tendin;a tuturor del
compdtimenta lucrurile ca ffind bune sau rele, adeviratesru
eronate. Frumosul gi urltul sunt norme ale lumii fizice,rru ale
lumii Tao. Contempli aceasti viziune potrivit cireiarlrralitatea nu
este decit un joc al minlii. Cu alte cuvinte,oarnenii sunr asa cum
sunt gi asta e tot - critica nu este mereurrccesari sau utili. Fii
atent la felul in care Tao se desff;oariin interiorul ffecirui om,
inclusiv in sinea ta, $i nu-Ji tulbura
plcea liuntrici in timp ce observi toate acestea.
liii un animal bun gi mi;ci-te nestinghetit, neimpovirat
degrinduri care i1i gopresc unde ar trebui si fii qi cum ar
rrebuisri te componi. De pildi, lnchipuie-gi ci qti o vidri. gi ci
nulirci decit si-gi duci existenta ta de vidri. Nu egd bun sauriu,
frumos sau urdt, nu trudegti din greu, dar nu egti nicirrindav...
egd pur gi simplu o vidri, care se migci in apl saupc uscat in
deplini libertate si linlte interioari, cu chef dejoaci, ftri si
emiti vreo judecati. Cind vine vremea si-1ipilisegti corpul, vei
face lntocmai, revendicindu-gi locul inrrristerul pur al unitigii.
La asta se referi Lao Zi ci.nd spune:
,,( jAnd lucrarea este inflptuiti, o di uitirii. De aceea,
aceastarliinuie vesnic."