EPTISA ROMANIA SRL CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN” Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala Capitolul 3 – Proiectii 1 Capitolul 3 Proiectii 3.1 Sumar 4 3.2 Metodologie si prezumtii 4 A. Consideratii generale si aspect legale privind tratarea apelor uzate urbane 4 1. Consideratii generale 4 2. Baza legala 5 2.1 Principiile si prevederile Directivei 91/271/CEE 5 2.2 Termene de implementare a Directiei 91/271/CEE 6 2.3 Legislatie nationala in domeniu 6 B. Termeni, definitii si clarificari concept 7 3. Termeni si definitii 7 4. Parametrii cheie in determinarea incarcarilordin ape uzate 8 5. Aglomerare – clarificari concept 9 5.1 Definirea aglomerarilor 9 5.2 Incarcarea generala a aglomerarii 12 5.3 Schema de calcul a incarcarii generate a unei aglomerari 13 5.4 Modificarea incarcarii generate a unei aglomerari 13 6. Metodologie de codificare a aglomerarilor 14 C. Metodologie de definire a aglomerarilor 15 7. Situatia cadru de referinta 15 8. Redefinirea aglomerarilor individuale la nivelul Judetului Caras-Severin 16 8.1 Principii aplicate 16 3.3 Proiectii socio-economice 17 3.3.1. Tendinte si prognoze macro-economice 18 3.3.2. Principii demografice la nicvel national si local 26 3.3.3 Proiectii demografice pentru aglomerarile identificate 43 3.3.4 Proiectii privind veniturile pe gospodarie 46 3.3.5 Proiectii ale activitatilor economice 48 3.4 Estimarea cerintei de apa 50 3.5 Estimarea incarcarii si a volumului de apa uzata 90
108
Embed
EPTISA ROMANIA SRL - aquacaras.ro · eptisa romania srl consortiu eptisa romania srl – eptisa servicios de ingenieria asistenta tehnica pentru managementul proiectului „modernizarea
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 1
Capitolul 3 Proiectii
3.1 Sumar 4
3.2 Metodologie si prezumtii 4
A. Consideratii generale si aspect legale privind tratarea apelor uzate urbane 4
1. Consideratii generale 4
2. Baza legala 5
2.1 Principiile si prevederile Directivei 91/271/CEE 5
2.2 Termene de implementare a Directiei 91/271/CEE 6
2.3 Legislatie nationala in domeniu 6
B. Termeni, definitii si clarificari concept 7
3. Termeni si definitii 7
4. Parametrii cheie in determinarea incarcarilordin ape uzate 8
5. Aglomerare – clarificari concept 9
5.1 Definirea aglomerarilor 9
5.2 Incarcarea generala a aglomerarii 12
5.3 Schema de calcul a incarcarii generate a unei aglomerari 13
5.4 Modificarea incarcarii generate a unei aglomerari 13
6. Metodologie de codificare a aglomerarilor 14
C. Metodologie de definire a aglomerarilor 15
7. Situatia cadru de referinta 15
8. Redefinirea aglomerarilor individuale la nivelul Judetului Caras-Severin 16
8.1 Principii aplicate 16
3.3 Proiectii socio-economice 17
3.3.1. Tendinte si prognoze macro-economice 18
3.3.2. Principii demografice la nicvel national si local 26
3.3.3 Proiectii demografice pentru aglomerarile identificate 43
3.3.4 Proiectii privind veniturile pe gospodarie 46
3.3.5 Proiectii ale activitatilor economice 48
3.4 Estimarea cerintei de apa 50
3.5 Estimarea incarcarii si a volumului de apa uzata
90
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 2
TABELE 3.1 Rate medii reale de crestere PIB (valori inregistrate) 20 3.2 Rate medii reale de crestere PIB (valori estimate) 20 3.3 Rata anuala a inflatiei in perioada 2000 – 2012 (valori inregistrate) 22 3.4 Rata anuala a inflatiei in perioada 2013 – 2043 (valori estimate de Consultant) 22 3.5 Rata de schimb RON / Euro in perioada 2000 – 2012 (valori inregistrate) 23 3.6 Rata de schimb RON / Euro in perioada 2013 – 2043 (valori estimate de
Consultant) 23
3.7 Rate medii anuale de crestere a populatiei ocupate civile si a somajului (valori inregistrate)
25
3.8 Rate medii anuale de crestere a populatiei ocupate civile si a somajului (valori estimate)
25
3.9 Evolutia comparativa a populatiei in orizontul 1990 – 2012 28 3.10 Ratele medii anuale de crestere a populatiei Romaniei (istoric si prognoze),
perioada 2000 – 2043 29
3.11 Ratele de crestere ale populatiei la nivel national si regional, in perioada 2012 – 2043 (varianta medie)
30
3.12 Ratele de crestere a populatiei la nivelul judetului Caras Severin comparativ cu ratele estimate la nivel national si regional, in varianta medie
30
3.13 Ratele medii anuale de crestere a populatiei in perioada 2012 – 2043, diferetiate pe mediul urban si rural
31
3.14 Evolutia populatiei in municipiile si orasele judetului Caras Severin 33 3.15 Evolutia populatiei judetului Caras Severin in mediul rural 34 3.16 Indicatori care stau la baza calculului veniturilor pe gospodarie 47 3.17 Previziunea Veniturilor pe gospodarie la nivel judetean 48
3.18 Rate medii reale de crestere PIB (valori estimate) 49 3.19 Rate medii anuale de crestere a populatiei ocupate civile si a somajului (valori
estimate) 49
3.20 Coeficienti de variatie – Sistem Resita 51 3.21 Coeficienti de variatie – Sistem Otelu Rosu 51 3.22 Coeficienti de variatie – Sistem Baile Herculane 52 3.23 Coeficienti de variatie – Sistem Oravita 52 3.24 Coeficienti de variatie – Sistem Bocsa 53 3.25 Coeficienti de variatie – Sistem Moldova Noua 53 3.26 Coeficienti de variatie – Sistem Caransebes 54 3.27 Componentele balantei apei 55 3.28 CENTRALIZATOR - Proiectia cerintei de apa Judetul Caras Severin 77 3.29 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa RESITA 79 3.30 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa CARANSEBES 80 3.31 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa BOCSA 81 3.32 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa OTELU ROSU 83 3.33 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa ORAVITA 85 3.34 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa BAILE HERCULANE 87 3.35 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa MOLDOVA NOUA 88 3.36 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa ANINA 89 3.37 CENTRALIZATOR - Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata Judetul
Caras Severin 93
3.38 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare RESITA 94 3.39 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare 96
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 3
CARANSEBES 3.40 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare BOCSA 97 3.41 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare OTELU
ROSU 99
3.42 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare MOLDOVA NOUA
101
3.43 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare ORAVITA 102 3.44 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare BAILE
HERCULANE 104
3.45 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare ANINA 105 3.46 Proiectia cantitatilor de poluant 106
FIGURI
3.1 Relatii posibile intre aglomerari si statiile de epurare ape uzate urbane 10 3.2 Reprezentarea nivelelor NUTS la nivelul Romaniei 15 3.3 Rata bruta de formare a capitalului fix 21 3.4 Rata anuala a inflatiei 22 3.5 Rata somajului BIM 24 3.6 Evolutia populatiei Romaniei in orizontul 2000 - 2043 29 3.7 Evolutia populatiei in judetul Caras Severin 31 3.8 Evolutia populatiei in mediul urban si rural in judetul Caras Severin 32 3.9 Evolutia populatiei jud. Caras Severin in mediul urban si rural 32
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 4
3.1 SUMAR
Aceste previziuni sunt instrumente de importanta esentiala in procesul de planificare, permitand
evaluarea nivelelor de investitii necesare, in vederea asigurarii respectarii depline a prevederilor
legislatiei in vigoare cu privire la sistemele de alimentare cu apa si canalizare.
Proiectiile cu privire la dezvoltarea socio-economica, la nivel national, regional si judetean, vor trasa
principalele tendinte si directii de analiza, constituind o baza pentru determinarea unor previziuni cu
privire la cererea de apa (menajera, ne-menajera, industriala), precum si cu privire la debitele de ape
uzate menajere si industriale, inclusiv cu privire la cantitatile de namol rezidual rezultate in urma
tratarii, pentru intregul orizont de timp al Master Planului, mai exact 2007 – 2037.
In evaluarea previziunilor socio-economice, s-a recurs la utilizarea a diverse prognoze cu privire la
evolutia populatiei si la tendintele asociate acesteia. Ca punct de plecare pentru previziunile la nivel
regional si judetean, s-a pornit de la prognozele emise de Institututl National de Statistica si de
Comisia Nationala de Prognoza, rezultatele relevand o tendinta dramatica de descrestere a populatiei
la nivelul intregii perioade acoperite de Master Planul pentru judetul Caras – Severin (de la 327.600
locuitori in anul 2007 la 197.000 locuitori in anul 2050.
3.2 METODOLOGIE SI PREZUMTII
A. Consideratii Generale si Aspecte Legale privind Tratarea Apelor Uzate Urbane 1. CONSIDERATII GENERALE Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie sa aplice legislatia de mediu in vederea – in primul rind – indeplinirii termenelor de conformare asumate prin Tratatul de Aderare, si, in continuare, de aplicare a stategiei de prevenire, monitorizare si protectie a mediului. In acest context, din perspectiva Directivei 91/271 CEE privind Tratarea Apelor Uzate Urbane, Ministerul Mediului si Padurilor considera etapa de definire a aglomerarilor ca fiind primordiala in elaborarea strategiei investitionale privind dezvoltarea infrastructurii de colectare si tratare a apelor uzate urbane. Conceptul de “aglomerare” reprezinta un indicator important in monitorizarea termenelor de conformare si ca urmare, este absolut necesar sa fie asigurata o intelegere comuna, corecta si uniforma a acestui termen si aplicarea unui set omogen de principii, criterii, reguli si norme tehnice de definire.
Ca pasi importanti in concretizarea acestui deziderat, Ministerul Mediului si Padurilor a elaborat in timp o serie de clarificari, detalieri si ghiduri, urmarindu-se urmatoarele aspecte:
(i) Asigurarea bazei legale in vederea implementarii Directivei 91/271/CEE (ii) Definirea termenului de “Aglomerare” (iii) Abordari procedurale si metodologice in definirea aglomerarilor.
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 5
Pornind de la aceste informatii si dispozitii legale, echipa de Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului din cadrul Aplicatiei pentru Fonduri de Coeziune “Modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Caras-Severinj” a revizuit metodologia de delimitare a aglomerarilor pentru o abordare unitara a etapei de actualizare a Master Plan-ului privind infrastructura de apa/apa uzata la nivelul judetului Caras-Severin. 2. BAZA LEGALA Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane, modificată şi completată de Directiva Comisiei 98/15/EC în 27 februarie 1998, este baza legală a legislaţiei comunitare în domeniul apelor uzate. Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusa in intregime in legislatia romaneasca prin Hotarârea Guvernului nr.188/2002 pentru aprobarea normelor privind conditiile de descarcare ale apelor uzate in mediul acvatic, modificata si completata cu Hotarârea Guvernului nr. 352/2005. O sinteza a bazei legale este redata in continuare:
Legislatie comunitara Legislatie nationala
Directiva 91/271/EEC din 21.05.1991,
privind tratarea apelor uzate urbane
HG nr. 188/2002 (MO nr. 187/20.03.2002) pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificat de HG nr. 352/2005 (MO nr. 398/11.05.2005)
Directiva 98/15/EC din 27.02.1998 HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru modificarea si completarea unor acte normative
care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protectiei mediului
Regulamentul nr.1882/2003/EC si 1137/2008/EC
Legea Apei nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996), modificată de Legea nr. 310/2004 (MO nr.
584/30.06.2004), Legea nr. 112/2006 (MO nr. 413/12.05.2006), OUG nr. 3/2010 (MO nr. 114/19.02.2010) adoptată prin Legea nr. 146/2010 (MO nr. 497/19.07.2010)
OUG nr. 12/2007 (MO nr. 153/02.03.2007) pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului adoptat prin Legea nr. 161/2007 (MO nr. 395/12.06.2007)
OM nr. 662/2006 (MO nr. 661/1.08.2006) privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de
emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor
OM MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 (MO nr. 959/19.10.2004) privind aprobarea Normativului
Tehnic privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se folosesc nămoluri de epurare
2.1 Principiile si prevederile Directivei 91/271/CEE
Obiectivul central al directivei este protecţia mediului de efectele negative ale evacuărilor de ape uzate urbane şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în principal prelucrarea şi fabricarea produselor din industria alimentară) [Art.1].
În România, legislaţia europeană din domeniul epurării apelor uzate şi evacuării în mediul acvatic a fost transpusă în perioada 2002-2005, însă, sunt necesare în continuare etape de implementare pentru conformarea integrală la cerinţele Directivei.
Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone, România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă. Ca urmare, cu referire la articolul 5 (si Anexa II) – Zone sensibile, tara noastra aplica prevederile articolelor 5(8) [intregul teritoriu este zona sensibila] si 5(4) [cerinte neaplicabile daca statiile de epurare au eficiente de cel putin 75% in tratarea si eliminarea atit a azotului total cit si a fosforului total].
Directiva stabileste standarde si mecanisme de conformare caracteristice pentru colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate de tip urban cit si pentru tratarea si dispunerea namolurilor (provenite din procesele de tratare a apelor uzate). Aceste standarde si mecanisme fac trimitere la sistemele de colectare (retele de canalizare), statii de epurare ape uzate, monitorizare, raportare si prevederi legislative privind autorizarea evacuarilor de ape uzate.
Sumarizind, obiectivele de ansamblu ale Directivei 91/271/CEE sint urmatoarele:
Colectarea si tratarea apelor uzate in toate aglomerarile > 2.000 PE;
Asigurarea unei tratari adecvate a apelor uzate la aglomerarile < 2.000 PE, in cazul cind acestea sint colectate;
Asigurarea tratarii biologice (tratare secundara) a apelor uzate, ca cerinta standard;
Asigurarea unei tratari mai avansate (tratare tertiara) a apelor uzate, in ariile sensibile si a zonelor relevante de colectare a acestora;
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 6
Posibilitatea aplicarii unui tratament mecanic (treapta primara) ca exceptie in cazul apelor marine (zone mai putin sensibile);
Reglementari pentru deversarea apelor uzate industriale in sistemul de colectare ape uzate urbane;
Reglementari pentru deversarea anumitor ape uzate industriale in corpurile de apa (industria agro-alimentara);
Reglementari pentru solutii sustenabile privind dispunerea namolurilor provenite din tratarea apelor uzate.
Pe ansamblu, cerintele Directivei 91/271/CEE sint urmatoarele:
Marime aglomerare
Cerinte privind:
Sistemul de colectare ape uzate (canalizare)
Tratare ape uzate
> 10.000 PE Asigurarea unui sistem de colectare (Art.3, §1) Aplicarea unei tratari avansate (Art.5, §2)
> 2.000 PE Asigurarea unui sistem de colectare (Art.3, §1) Aplicarea unei tratari secundare sau echivalent, conform Anexei I B (Art.4, §1,3)
< 2.000 PE Fara o cerinta specifica Fara cerinte specifice, dar subiect pentru o “tratare adecvata” (Art.7) in cazul aglomerarilor cu un sistem de colectare existent
2.2 Termene de implementare a Directivei 91/271/CEE
Termenele de implementare a prevederilor Directivei variază si depind de dimensiunea aglomerării si de impactul acesteia asupra apelor receptoare. Termenele de conformare stabilite in articolele 3 (sisteme de colectare a apelor uzate urbane) si 4 (epurarea apelor uzate urbane) ale Directivei au fost negociate de catre Romania in cadrul Capitolului 22 – Mediu.
Termen (31 Dec.)
Sistem de colectare ape uzate urbane Tratare ape uzate urbane
Clasa de marime aglomerare (PE) % Clasa de marime aglomerare (PE) %
2010 2.000 ≤ PE < 10,000 60,8 2.000 ≤ PE < 10.000 tratare secundara 50,5
2013 2.000 ≤ PE < 10,000 69,1
2.000 ≤ PE < 10.000 tratare secundara 60,6 PE ≥ 10,000 termen final [art.3] 100,0
2015 2.000 ≤ PE < 10.000 80,2 2.000 ≤ PE < 10.000 tratare secundara 76,7
2.000 ≤ PE < 10.000 80,2 PE ≥ 10,000 tratare avansata [art.4,5] 100,0
Populatie conectata la un sistem de colectare si tratare ape uzate urbane - ≥ 70% (POS Mediu)
2018 2.000 ≤ PE < 10.000 termen final 100,0 2.000 ≤ PE < 10.000 termen final 100,0
Avind in vedere declararea ca zona sensibila a intregului teritoriu al tarii, termenul de tranzitie final pentru implementarea Directivei a fost stabilit la 31 decembrie 2018, cu termene intermediare pentru colectarea si epurarea apelor uzate urbane (la nivelul Romaniei).
Acesta decizie se concretizeaza în faptul ca aglomerarile cu mai mult de 10.000 persoane echivalente trebuie sa asigure o infrastructura pentru epurarea apelor uzate urbane care sa permita epurarea avansata, mai ales în ceea ce priveste nutrientii azot şi fosfor – HG 352/2005 art. 3 (1). În ceea ce priveste gradul de epurare, epurarea secundară (treapta biologica) este o regula generala pentru aglomerarile mai mici de 10.000 persoane echivalente.
Pentru aglomerarile cu mai putin de 2000 p.e. si mai putin de 10.000 p.e. din zonele costiere, înainte de evacuarea în apele receptoare, este necesar sa se realizeze ”o epurare corespunzatoare”, care sa aiba în vedere conditiile locale. Si pentru aceste tipuri de aglomerari, perioada finala de tranzitie este 31 decembrie 2018.
Pentru aglomerările cu mai putin de 2000 p.e., care sunt localizate în zone de deal sau de munte avind conditii geo-morfologice si climatice deosebite, se impun solutii specifice si individuale: statii de epurare mici, epurarea naturală în lagune sau alte metode de epurare neconvenţionale.
2.3 Legislatie nationala in domeniu
Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, modificată şi completată prin Directiva 98/15/EC, a fost transpusă în intregime în legislaţia românească prin Hotărârea de Guvern nr. 188 / 28.02.2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 7
Ca urmare a procesului de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană şi obligaţiile asumate de România prin Tratatul de Aderare (Cap. 22 – Mediu, Calitatea apei), H.G. 188/2002 a fost completată şi modificată de Hotărârea de Guvern nr. 352/21.04.2005. Astfel, au fost incluse cerinţele privind conformarea cu termenele de tranziţie negociate pentru sistemele de colectare şi staţiile de epurare, precum şi statutul de zonă sensibilă pentru România.
A fost adoptată Legea nr. 310/28.06.2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996 (M.O.nr.584/30.06.2004), la rândul ei modificată şi completată de Legea 112/2006. Aceste legi transpun prevederile Directivei Cadru privind Apa nr. 2000/60/CE. Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 cuprinde:
Anexa Indicativ Continut
1
NTPA - 011
Norme tehnice privind colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate orasenesti [transpunerea cerintelor Directivei 91/271/EEC]
Anexa
Plan de actiune privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti [stabilirea de
actiuni, termene si responsabilitati aferente activitatilor de implementare a prevederilor Directivei 91/271/EEC]
2 NTPA 002 Normativ privind conditiile de evacuarea a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor sau
direct in statiile de epurare
3 NTPA 001 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali
Planul de acţiune privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, prezentat în anexa la normele tehnice NTPA 011 privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, care face parte integrantă din HG nr. 352/20052, prevede termene pentru fiecare dintre activităţile de implementare.
După aderarea la Uniunea Europeană, România a inclus, în Hotărârea de Guvern nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului, prevederile cerute de articolele 15, 16, 17, 18 şi 19 referitoare la relaţiile cu Comisia Europeană privind monitoringul, raportarea, reprezentarea în Comitete şi verificarea conformării.
Autorităţile competente pentru implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane sunt: Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale sii Turismului, Administraţia Naţională “Apele Române” cu Administraţiile Bazinale de Apă, Garda Naţională de Mediu, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, Administraţia publică locală, Operatorii locali pentru servicii publice de apă şi canalizare. B. Termeni, Definitii si Clarificari Concepte 3. TERMENI SI DEFINITII
Directiva 91/271/EEC, in scopul asigurarii unei intelegeri comune si corecte a prevederilor acesteia, introduce o serie de termeni si definitii (Art.2), dupa cum urmeaza:
Art. Termen [RO / EN] Definitie
2(1) Ape uzate urbane [Urban waste water]
Reprezinta apele menajere uzate sau amestecul de ape menajere uzate cu ape industriale uzate şi/sau ape pluviale
2(2) Ape uzate menajere [Domestic waste water]
Reprezintă apele uzate care provin din zone rezidentiale şi servicii asociate acestora şi avind ca origine predominanta metabolismul uman şi activităţile
casnice
2(3) Ape uzate industriale [Industrial waste water]
Reprezintă toate apele uzate care provin din spaţiile utilizate in scopuri comerciale sau industriale, altele decat apele menajere uzate sau apele pluviale
2(4) ٭ Aglomerare [Agglomeration]
Reprezintă o zonă in care populaţia şi/sau activităţile economice sunt suficient de concentrate pentru ca apele uzate urbane sa fie colectate si dirijate catre o statie de epurare sau un punct final de deversare
2(5) Sistem de colectare [Collection system]
Reprezintă un sistem de conducte (retea de canalizare) pentru colectarea si dirijarea si/sau transportul apelor uzate urbane catre statia de tratare
Reprezinta incarcarea organica biodegradabila avind un consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) de 60 gO2/zi, raportat la 1 persoana echivalenta. Aceasta incarcare se determina pe baza incarcarii medii maxime saptaminale la intrarea in statia de epurare (pe parcursul unui an) excluzind situatii deosebite (de
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 8
Art. Termen [RO / EN] Definitie
exemplu perioade de ploi abundente)
2(7) Tratare primara [Primary treatment]
Reprezintă tratarea apelor uzate urbane printr-un proces fizic şi/sau chimic care implica decantarea/sedimentarea materiilor solide in suspensie sau prin alte
procese prin care CBO5 a apelor uzate care intră se reduce cu cel puţin 20% inaintea evacuării şi totalul materiilor solide in suspensie al apelor uzate care intră, se reduce cu cel puţin 50% inaintea evacuarii
2(8) Tratare secundara [Secondary treatment]
Reprezintă tratarea apelor uzate urbane printr-un proces care implica in general tratare biologică urmata de o decantare secundară sau printr-un proces care permite respectarea condiţiilor impuse in Anexa I – tabel 1
Reprezintă tratarea apelor uzate urbane prin orice proces şi/ sau sistem de evacuare care, dupa descarcarea apelor uzate, permite receptorilor (emisarilor) sa intruneasca conditiilor de calitate relevante şi indeplinirea principalelor cerinte
ale prezentei directive şi ale altor directive comunitare
2(10) Namoluri [Sludge]
Reprezintă nămolurile reziduale, tratate sau nu, care provin din procesele de tratare din cadrul staţiilor de epurare a apelor uzate urbane sau din procesele de
tratare a apei brute in vederea potabilizarii
2(11) Eutrofizare [Eutrophication]
Reprezintă imbogăţirea apei cu elemente nutritive, in special cu compuşi ai
azotului şi/sau ai fosforului, cauzind o crestere accelerată a algelor şi a vegetatiei din specii superioare, provocind o perturbare nedorită a echilibrului organismelor din apă şi la o degradare a calităţii apei respective
2(13) Estuar [Estuary]
Reprezintă zona de tranziţie la gura de vărsare a unui curs de apă, intre apa dulce şi apele de coastă. Statele membre vor stabil limitele exterioare (maritime) ale estuarelor in contextul prezentei directive, ca parte a programului de
implementare, conform art. 17 alin. (1) şi (2)
2(14) Ape costiere [Coastal waters]
Reprezintă apele din afara porţiunii de plajă descoperită in timpul refluxului sau in afara limitei exterioare a unui estuar
4. PARAMETRI CHEIE IN DETERMINAREA INCARCARILOR DIN APE UZATE
In procesul de determinare a marimii aglomerarilor (din punct de vedere al PE), stabilirea incarcarii apelor uzate urbane ce vor necesita tratare reprezinta primul pas. Acest lucru se apreciaza functie de o serie de indicatori / parametri de calitate a apelor uzate urbane, aceeasi parametri ce vor fi monitorizati si la deversarea in emisar dupa tratare in SEAU (valori stabilite conform NTPA – 011).
La momentul actual exista o serie de valori orientative consacrate (teoretice) in literatura internationala de specialitate, valori ce sint utile in cazul unor proiecte de tip “Greenfield (de la “zero”)” sau pentru unele estimari brute, dar, in cazul unor aglomerari unde deja exista retele de canalizare se va lua in consideratie incarcarile cu poluanti conform masuratorilor (valorile reale) daca acestea variaza intr-o masura semnificativa (~15%) fata de valorile teoretice de referinta. Functie de situatie, valorile pot fi majorate cu un coeficient de siguranta.
Principalii parametri urmariti sint urmatorii:
Consumul biochimic de oxigen (CBO5): valoare teoretica oficiala in stabilirea incarcarii – 60 g/zi pentru 1 PE; masuratorile indica 50 - 70 g/zi.loc.(in cazul retelelor de canalizare in sistem separativ), concentratie zilnica 250 – 500 mg O2/l.
In afara acestor parametri cheie, valoarea incarcarilor este influentata si de alti factori precum: - consumul de apa (in jur de 110 – 170 l/zi.loc, cu variatii functie de elasticitatea sistemului, a tarifelor aplicate, de situarea in mediul urban sau rural, perspectivele de dezvoltare, variatii sezoniere, etc); caracteristici apa uzata industriala (depinde de tipul industriei, de gradul si eficienta facilitatilor de pre-epurare existente, de raportul CCO/CBO5 ce difera de cel casnic, de regula in plaja 2 – 2,5); caracteristici ape pluviale (calitatea apelor pluviale depinde de aria de captarea a ploilor, tipul ploii si momentul cind se iau probe – in primele 15 min. concentratiile sint mult mai mari - , valori mai ridicate ale materiilor in suspensie, usoar mai reduse pentru CCO, prezenta hidrocarburilor, variatii hidraulice mari in retea).
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 9
In final, dupa tratarea apelor uzate urbane, efluentul va trebui sa respecte valorile impuse conform Normelor Tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti (NTPA -011) stabileste o serie de prevederi referitoare la evacuarile de ape uzate, dupa cum urmeaza:
# Indicator / Parametru
de calitate Concentratie
Procentul minim de reducere
1) (%)
Metoda de determinare de referinta
Evacuare ape uzate urbane tratate din SEAU (se aplica valorile de concentratie sau procente de reducere)
1
CBO5 Consum biochimic de
oxigen (la 20°C), fara nitrificare
2)
25
mg/l O2
70 – 90 40 – in conditiile art.7
alin.(2) din anexa
Proba omogena, nefiltrata, nedecantata. Oxigenul dizolvat se determina inainte si dupa
5 zile de incubatie, la 20°C ±1°C, in intuneric complet. Se adauga inhibitor de nitrificare.
2
CCO Consum chimic de oxigen
125 mg/l O2
75
Proba omogena, nefiltrata, nedecantata.
Se utilizeaza metoda cu dicromat de potasiu (K)
3 MS Materii in suspensie
35 mg/l
35 – in conditiile art.7 alin.(2) din anexa
(peste 10.000 PE) 60 – in conditiile art.7
alin.(2) din anexa
(2.000 – 10.000 PE)
90 3)
90 – in conditiile art.7 alin.(2) din anexa
(peste 10.000 PE) 70 – in conditiile art.7
alin.(2) din anexa
(2.000 – 10.000 PE)
Filtrarea unei probe ndustrial ve printr-o membrana de filtru de 0,45 µm, uscare la 105°C si cintarire.
Centrifugarea unei probe ndustrial ve, timp de cel putin 5 minute, cu acceleratie
medie de 2800 – 3200 g, uscare la 105°C si cintarire.
+ Evacuare ape uzate urbane tratate din SEAU in zone sensibile supuse eutrofizarii (se aplica valorile de
concentratie sau procente de reducere; functie de conditiile locale se aplica unul sau ambii indicatori)
4 PT Fosfor total
2 mg/l (10.000 – 100.000 PE)
1 mg/l (peste 100.000 PE)
80 Spectrofotometrie prin absorbtie moleculara
5 NT Azot total
4)
15 mg/l (10.000 – 100.000
PE)5)
10 mg/l (peste 100.000 PE)
5)
70 – 80 Spectrofotometrie prin absorbtie moleculara
Nota: 1) Reducere fata de incarcarea influentului. 2) Parametrul poate fi inlocuit de un alt parametru: TOC (carbon organic total) sau TOD (consum total de oxigen), daca se poate stabili o relatie intre CBO5 si parametrul inlocuitor. 3) Acest parametru este optional. 4) Azot total (NT) inseamna: suma azotului Kjeldahl (Norganic + NH3), azot din nitrati (NO3) si azot din nitriti (NO2). 5) Aceste valori reprezinta concentratii anuale, ndustrial media anuala a probelor pentru fiecare parametru se va conforma cu valorile relevante ale parametrului. Totusi, prescriptiile pentru azot pot fi verificate utilizind mediile zilnice, daca se demonstreaza, in ndustrial cu prevederile art.10 alin.(1), ca se obtine acelasi nivel de ndustrial. In acest caz media zilnica nu va depasi 20 mg/l N (azot). Aceasta cerinta se aplica atunci cind ndustrial apei este de peste 12°C in timpul functionarii reactorului biologic al statiei de epurare. Conditia privind temperature ar putea fi inlocuita printr-un timp limitat de functionare, tinindu-se cont de conditiile ndustri regionale. Aceasta ndustrial se aplica daca se demonstreaza ca se obtin rezultate echivalente.
5. AGLOMERARE - CLARIFICARI CONCEPTE
Dupa aparitia Directivei 91/271/EEC, pe baza a numeroase studii de caz si a experientei diferitelor grupuri de lucru privind greutatile intimpinate de statele membre in implementarea directivei, in 16.01.2007 a fost realizat un document avind caracter orientativ – “Termeni si Definitii privind Directiva 91/271/EEC – Tratarea Apelor Uzate Urbane”, cu intentia de clarificare a unor aspecte continute in Directiva.
5.1 Definirea aglomerarilor
1. Definitia “aglomerarii” conform art.2(4) al Directivei este: “Aglomerare” reprezinta o zona in care populatia si/sau activitatile economice sint suficient de concentrate pentru a justifica colectarea apelor uzate urbane si transportarea catre o statie de tratare ape uzate sau un punct final de deversare.
2. Termenul de aglomerare se refera in primul rind la o zona suficient de concentrata pentru a justifica colectarea apelor uzate urbane si transportarea catre o statie de tratare ape uzate.
Existenta (definirea) unei aglomerari este un fapt independent atit de existenta unui sistem de colectare a apelor uzate cit si de existenta unei statii de epurare. Existenta aglomerarii se refera de facto situatiei in care populatia si/sau activitatile economice sint suficient de concentrate pentru a justifica colectarea apelor uzate urbane si transportarea catre o statie de tratare ape uzate sau un punct final de deversare. Ca atare, conceptul de aglomerare include de asemeni si acele zone suficient de concentrate dar care nu au dezvoltat un sistem de colectare a apelor uzate. Mai mult, deoarece cerintele Directivei vor trebui indeplinite in viitorul apropiat (pentru a evita non-conformarea),va trebui luat in calcul cresterea aglomerarii atunci cind se proiecteaza sistemele de
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 10
canalizare si statiile de epurare. De aceea planificarea investitiilor devine crucial in cazul unor rate de conectare reduse si/sau expansiunea aglomerarilor.
Trebuie subliniat faptul ca aglomerarea coincide cu insasi zona suficient de concentrata si nu cu situatia de facto a existentei unei “arii de colectare” a unui sistem de colectare (de exemplu – reteaua de canalizare) in aglomerarea respectiva.
Totusi, cind sistemul de colectare este in intregime in teren, limitele aglomerarii (in sensul Directivei) pot coincide cu limitele sistemului de colectare. Cu alte cuvinte, “aria de colectare” a sistemului de colectare coincide cu limitele aglomerarii si unde rata de conectare a aglomerarii este de 100%.
Este posibil ca o aglomerare sa descreasca in marime cu timpul, si astfel sistemul de colectare nu mai coincide cu limitele aglomerarii; in acest caz limitele aglomerarii vor trebui revizuite iar marimea aglomerarii va fi recalculata si actualizata.
[NB: Master Planul este elaborat pentru un orizont de timp de 30 de ani, cu actualizari din 5 in 5 ani; in cazuri exceptionale (de ex. adoptarea sau schimbarea legislatiei in domeniu cu implicatii majore in strategia de investitii, modificarea impartirii teritorial – administrative) actualizarea Master Planului se poate realiza si la alte intervale de timp.]
3. In particular, este de la sine inteles ca in implementarea Directivei de catre statele membre, acestea vor defini limitele fiecarei zone suficient de concentrate (aglomerare) prin determinarea de la caz la caz si avind in vedere conditiile locale. Pe parcursul procesului de definire a aglomerarilor, criteriile de identificare a limitelor acestora pot fi:
a) Concentrarea populatiei (de ex. densitatea populatiei functie de anumite arii) b) Concentrarea activitatilor economice c) Concentrarea suficienta a criteriului a) sau a) si b) pentru a justifica colectarea si transportul apelor uzate.
Privind acest criteriu c) trebuie reliefat faptul ca recomandarile avute in vedere se refera la posibilitatile tehnice de realizare a colectarii si transportului, si nu la situatia de facto a existentei sau lipsei unui sistem de colectare.
4. De aceea, delimitarea unei aglomerari trebuie sa reflecte conturul zonei suficient de concentrate.Totusi, Directiva nu indica detalii cu privire la stabilirea acestor contururi.
5. Termenul “aglomerare” nu trebuie confundat cu unitatea administrativ-teritoriala (UAT) – oras, comuna, sat – nici ca denumire, nici ca limite. Limitele aglomerarii pot, sau nu, sa coincide cu limitele unitatii administrative. Astfel, este posibil ca mai multe unitati administrativ-teritoriale sa formeze o aglomerare, sau vice versa, o singura unitate teritorial-adminstrativa poate fi acoperita de mai multe aglomerari, daca acestea reprezinta zone suficient de concentrate separate in spatiu ca rezultat al unor dezvoltari istorice sau economice. Este de subliniat ca o aglomerare poate, de asemeni, sa contina zone suficient de concentrate dar inca nu a fost dezvoltat un sistem de colectare, si/sau colectarea apelor uzate se realizeaza prin sisteme individuale, alte sisteme adecvate sau in orice alt mod.
6. In scopul planificarii (incluzind stabilirea si actualizarea implementarii programelor sub incidenta art.17 al Directivei) o atentie deosebita se va acorda si viitoarelor extinderi ale aglomerarilor (cauzate de cresterea populatiei si/sau intensificarea activitatilor economice). De aceea, incarcarile generate si limitele/contururile unei aglomerari (marimea exprimata in PE, de exemplu) vor trebui revizuite si actualizate in mod regulat. Situatia actualizata va fi reflectata in rapoartele ce trebuiesc intocmite si transmise conform articolelor 15, 16 si 17 ale Directivei.
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 11
Fig.3.1 – Relatii posibile intre aglomerari si statiile de epurare ape uzate urbane
(Sursa: Termeni si Definitii privind Directiva 91/271/EEC – 2007)
7. Aglomerarea poate fi deservita de o singura SEAU (raport 1:1) sau de mai multe SEAU (raport 1:n). Mai mult, a singura aglomerare poate fi deservita de mai multe sisteme de colectare, fiecare dintre aceste sisteme putind fi conectate la una sau mai multe SEAU. In mod similar, mai multe sisteme de colectare pot fi conectate la aceeasi SEAU. Fig.1 ilustreaza principalele relatii intre aglomerari si statiile de epurare (SEAU).
Scenariu Comentarii
a Reprezinta cel mai simplu caz, o aglomerare deservita de un singur sistem de colectare a apelor uzate - definit conform art.2(5) – si de o singura statie de epurare (SEAU), respectiv raportul 1:1
a-1
Reprezinta o varianta a cazului “a”, in care un numar de zone adiacente si cu asezari suficient de concentrate,
prezentind un oarecare grad de discontinuitate spatiala, dar interconectate in mod continuu prin sistemul de colectare si deservite de o singura statie de epurare. Si in acest caz raportul este 1:1. Ca exemple de discontinuitate spatiala se pot intilni – localitate coerenta dar divizata de catre un curs de apa
sau o autostrada; localitati mici, foarte apropiate unui oras si care sint tratate ca un tot unitar in vederea colectarii si tratarii apelor uzate. In acest ultim exemplu, este relevant sa tratam sistemul rezultant (sistem de colectare si statie de epurare) ca o singura aglomerare avind in vedere existenta unei continuitati iar incarcarea
rezultata va avea impact asupra unui singur corp de apa. Acest tip de consolidare este incurajat in situatiile care conduc la o abordare coerenta a tratarii apelor uzate in vecinatati apropiate de mici localitati si orase. In acest caz, ca element de raportare, se considera aglomerarea consolidata si nu unitatile administrativ-teritoriale
componente.
a-2
Cazul unei aglomerari singulare ce acopera zone aferente mai multor unitati administrativ-teritoriale , deservita de un singur sistem de colectare a apelor uzate - definit conform art.2(5) – si de o singura statie de epurare
(SEAU), respectiv raportul 1:1
b
Reprezinta cazul unei singure aglomerari deservite de 2 sisteme de colectare, fiecare sistem conectat la o statie
de tratare. Divizarea unei zone suficient de concentrate in mai mult de o aglomerare este inacceptabil, daca are ca rezultat orice diminuare sau aminare a cerintelor legate de sistemul de colectare si tratare, cerinte ce s-ar fi aplicat asezarilor sau orasului in cazul in care ar fi considerate ca o singura aglomerare. Astfel de divizari pot fi
acceptate daca nu afecteaza cerintele Directivei. Totusi, in interesul unei coerente si transparente a raportarii catre Comisie, se va preciza clar ca aglomerarile divizate se refera la aceeasi localitate; in plus va trebui sa fie o singura prezentare in scopul raportarii datelor pentru orase, comune si alte asezari.
b-1 Cazul unei singure aglomerari, acoperind zone ale mai multor unitati administrativ-teritoriale invecinate, deservite de mai multe sisteme de colectare si mai multe SEAU. Raport 1:n.
c
Reprezinta cazul mai multor aglomerari distincte si fizic separate, avind sisteme de colectare separate, dar
deservite de o singura statie de epurare (SEAU). In timp ce obligatiile legale ce decurg din aplicarea Directivei sint determinate de marimea fiecarei aglomerari si natura corpului de apa receptor, este important ca decizia determinarii sa fie luata in baza impactului cumulat rezultat din situatia existentei unui singur punct de
deversare. In particular, acest lucru poate avea implicatii in atingerea obiectivelor de calitate a apei si a cerintelor de mediu (de exemplu ape de imbaiere). Raportarile vor trebui facute pentru fiecare aglomerare fizica distincta.
Nota Scopul acestor scenarii prezentate nu este acela de a ilustra prezenta sistem individual sau adecvat la care face referire art.3 al Directivei.
8. Optiunea privind solutia tehnica adoptata nu poate conduce la un nivel mai scazut al cerintei de tratare decit cel definit exclusiv pe baza incarcarii totale generate de catre intreaga aglomerare si a tipului si calitatii corpului de apa la punctual de deversare.
9. Este posibil ca o aglomerare sa fie deservita de mai multe statii de epurare, fiecare dintre acestea deversind apele uzate tratate in corpuri de apa diferite. Este de asemenea posibil ca aceste corpuri de apa sa faca parte din categorii diferite (de exemplu sensibile sau normale). In ceea ce priveste corpurile de apa sensibile, cerinta aplicarii unui tratament mult mai stringent, prevederile art.3 si 5(2)
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 12
din Directiva indica mai degraba ca este impusa de populatia echivalenta a intregii aglomerari (incarcarea totala generate exprimata in PE) si nu de capacitatea oricareia dintre statiile de epurare individuale care deservesc aglomerarea. Astfel, in cazul in care o aglomerare are mai mult de 10.000 PE, se va aplica o tratare mai avansata pentru apele uzate deversate in zonele sensibile, chiar daca tratarea se refera doar la o parte din apele uzate generate in aglomerare.
Acest principiu de baza (nivelul necesar de tratare a apelor uzate urbane depinde de: marimea aglomerarii exprimata in PE, de caracterul ariei receptoare si de tipul corpului de apa receptor – apa curgatoare, estuar, ape costiere) este redat mai sugestiv prin exemplul urmator: O aglomerare avind 16.000 PE este deservita de 2 SEAU, una avind capacitatea de 7.000 PE,
cealalta avind 9.000 PE, ambele deversind apele tratate intr-o zona sensibila. In acest caz, intreaga incarcare a aglomerarii (16.000 PE) face obiectul unei tratari avansate (tertiare) cu termen de conformare 2015, dar si fiecare SEAU in parte va trebui sa aplice o tratare tertiara (chiar daca incarcarea este sub 10.000 PE).
10. In situatiile in care sistemul de colectare al unei aglomerari singulare a fost aproape in intregime dezvoltat, zona de colectare a acestui sistem va coincide in mare masura cu limitele aglomerarii. Situatia in care intreaga incarcare generata de intreaga zona suficient de concentrate este tratata de o singura statie de epurare, cazul simplu “o aglomerare – o statie de epurare” se considera de asemeni compatibila cu Directiva. Totusi, trebuie avut in vedere ca aglomerarea este definita pe baza unei zone suficient de concentrata si nu pe baza zonei de colectare a unui sistem existent de colectare conectat la o statie de epurare.
11. Sumarizind, aglomerarile trebuie sa includa: (1) Zone suficient de concentrate unde sistemul de colectare (sau sistemele) – asa cum face referire art.2(5), 3 si Anexa I.A - , exista, si apele uzate sint sau ar trebui dirijate (sau transportate, in cazul sistemelor individuale de tratare sau alte sisteme adecvate) catre o statie de epurare (SEAU); (2) Zone suficient de concentrate unde sistemul de colectare nu exista. Exista trei posibilitati: (2a) Zone suficient de concentrate unde apele uzate urbane sint colectate prin sisteme individuale sau alte sisteme adecvate dar care ating acelasi nivel de protectie a mediului ca si cea a unui sistem de colectare (sistem de colectare nu in intelesul dat de art.2(5) ci conform cu art.3(1) ultimul paragraf); (2b) Zone suficient de concentrate unde apele uzate urbane sint colectate prin sisteme individuale sau alte sisteme adecvate dar care nu ating acelasi nivel de protectie a mediului ca si cea a unui sistem de colectare (neconforme); (2c) Alte zone suficient de concentrate in care colectarea nu se realizeaza prin nici o metoda (conformarea va trebui inca realizata).
12. Toate apele uzate urbane generate intr-o aglomerare trebuiesc colectate, dirijate catre si tratate in statia de epurare in conformitate cu cerintele Directivei, avind in vedere si previziuni pentru apele meteorice deversate prin guri de descarcare (vezi Anexa I.A al Directivei, inclusiv notele de subsol).
13. Este de dorit acordarea de sprijin si indrumare autoritatilor implicate pentru a asigura respectarea Directivei in spiritul si litera acesteia.
14. Primul nivel de raportare privind implementarea Directivei este la nivel de aglomerare.
5.2 Incarcarea generata a aglomerarii
1. Incaracarea totala a apelor uzate urbane generate de catre o aglomerare (cunoscuta anterior ca “incarcare nominala”) exprima marimea aglomerarii in termeni tehnici si reprezinta primul criteriu principal in determinarea cerintelor legate de colectarea si tratarea apelor uzate si conformarea corespunzatoare.
2. Indrumarile privind calcularea incarcarilor generate de catre o aglomerare ar trebui sa ajute la obtinerea unei cuantificari cit mai apropiate a marimii acestei aglomerari, in termeni de populatie echivalenta (PE). Statele Membre trebuie sa se asigure ca metoda aplicata nu conduce la nici o subestimare a nivelului de tratare aplicabil si volumului total ce trebuie tratat.
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 13
3. Prin incarcare generata se intelege incarcarea organic biodegradabila a aglomerarii, exprimata in PE. Aceasta se refera la cerintele de colectare a apelor uzate urbane, sau altfel spus face trimitere la art. 3(1) a Directivei. Nu include incarcarea apelor uzate industriale nediluate ce sint tratate separat si deversate direct in receptori.
4. Incarcarea generata sau “marimea” aglomerarii se exprima in PE. Conform art.2(6) al Directivei, aceasta reprezinta “incarcarea organica biodegradabila avind un consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) de 60 gO2/zi, raportat la 1 persoana echivalenta”.
Daca statele Membre aplica alte criterii, ca de exemplu valori ale CBO5 de 55 la 70 gO2/zi, sau CBO7, sau CBO20, vor trebui sa converteasca rezultatele in termeni de CBO5 cu 60 gO2/zi.
5. Incarcarea generata va trebui sa tina seama atit de conditiile climatice locale normale cit si de variatiile sezoniere, in scopul determinarii unei capacitati corecte a sistemului de colectare si a capacitatii de tratare a SEAU (vezi art.4(4) – “incarcarea exprimata in PE trebuie calculata pe baza valorii maxime a mediei incarcarilor saptaminale masurate pe perioada unui an, excluzind situatiile deosebite ca de exemplu cele datorate unor ploi neobisnuite - si 10, fiind indirect legate de calcularea incarcarii aglomerarii).
6. In determinarea incarcarii generate se are in vedere: - populatia rezidenta - populatia ne-rezidenta (turisti, navetisti, etc) - industriile ce intra sub incidenta art.11 al Directivei. - apele uzate industriale provenite de la agentii economici (inclusiv medii si mici) care deverseaza, sau ar trebui sa deverseze, in sistemul de colectare urban sau SEAU. - toate celelalte ape uzate urbane, fie colectate (prin sistemul de colectare in sensul art.3(1), fie necolectate dar generate in cadrul aglomerarii.
7. In multe cazuri, incarcarea generata a unei aglomerari difera de incarcarea data de conectari sau alte intrari (de ex ape uzate vidanjate), masurate la intrarea in SEAU. Acest lucru se datoreaza faptului ca aprecierea incarcarii generate a unei aglomerarii ar trebuie sa se bazaze pe schema generala de calcul prezentata in subcapitolul 3.5 – Estimarea incarcarii si a volumului de apa uzata. Mai mult, incarcarea generata estimata trebuie sa include si o marja de siguranta pentru a asigura conformarea cu Directiva la orice moment. Totusi, de asemeni in cazul in care sistemul de colectare al apelor uzate urbane nu acopera intreaga aglomerare, incarcarea generata nu este identica cu incarcarea data de conectari si intrari.
8.Incarcarea generata este un parametru care poate, in termeni practici, sa nu fie intotdeauna calculat in detaliu ci, in astfel de cazuri, se poate baza partial pe estimari.
5.3 Schema de calcul a incarcarii generate a unei aglomerari
1. Schema generala de calcul: metodele de calcul a incarcarii generate ar trebui sa include cel putin urmatoarele
Populatia rezidenta + modificarile sezoniere + populatia ne-rezidenta (de ex. turisti, navetisti, etc) si
Apele uzate industriale (provenite de la agenti comerciali mici si medii si/sau activitati economice) ce sint deversate in sistemul de colectare urban sau SEAU (= industriile indicate in art.11 al Directivei) si
Incarcarile din ape uzate menajere sau urbane provenite de la sursele mentionate mai sus, si care ar trebui colectate prin sistemul de colectare (si/sau prin alte mijloace) dar care nu sint colectate sau nu ajung la SEAU (sisteme de colectare incomplete)
Aceasta abordare este in general cea mai utilizata. Se aplica intregii aglomerari si include zone ce nu sint inca deservite de sistemul de colectare sau alte metode de colectare si zone ce nu sint conectate la o SEAU.
2. Daca din motive practice, un Stat Membru utilizeaza o metodologie diferita pentru a determina incarcarile generate in aglomerari, va trebui sa prezinte Comisiei toate informatiile asupra abordarii/metodei pe care a utilizat-o. Statele Membre trebuie sa asigure ca incarcarea generata a
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 14
unei aglomerari nu este subestimata sau cerintele Directivei nu sint atinse. Comisia va concluziona corectitutidea abordarii si/sau necesitatea verificarii. In caz de dubii, este posibil sa ceara informatii suplimentare.
5.4 Modificarea incarcarii generate a unei aglomerari
1. Este posibil ca incarcarea generata a unei aglomerari sa se modifice cu timpul. Aceasta modificare a incarcarii se poate datora unei serii de factori ce includ: - modificarea populatiei din cadrul aglomerarii (diminuari sau cresteri). - modificarea zonelor suficient de concentrate (diminuari sau cresteri). - conectarea sau deconectarea de la sistemul de colectare a unitatilor industrial sau a altor activitati economice din cadrul aglomerarii.
Este posibil, de asemeni, ca modificarea incarcarii generate sa se datoreze si unor modificari in metoda de calcul utilizata.
2. Atunci cind apare o modificare a incarcarii, este posibil ca cerintele asupra sistemului de colectare si/sau a tratarii (articolele 3,4,5 si 7 ale Directivei) sa scada sau sa depaseasca valoarea ca PE stabilita la nivelul Directivei.
De exemplu, in urmatoarele circumstante, se poate intimpla ca cerintele privind tratarea pentru o anumita aglomerare data sa fie periclitate: - valoarea relevanta in PE este depasita si aglomerarea va necesita un nivel superior de tratare; - incarcarea generata a aglomerarii descreste sub valoarea relevanta in PE si ca atare cerintele privind tratarea devin mai putin stringente.
3. In cazurile in care modificarea incarcarii generate a aglomerarii (marimea aglomerarii) rezulta: - in relaxarea cerintelor de tratare, Statele Membre pot mentine nivelul anterior (mai strict) de tratare. - in niveluri superioare de tratare, acestea vor trebui implementate cel tirziu la datele limita prevazute in Directiva sau Tratatul de Aderare. In scopuri de raportare, ne-conformarea aparuta trebuie sesizata Comisiei impreuna cu un plan de actiuni realistic privind atingerea conformarii.
4. Cind termenele limita au fost deja depasite, capacitatile de colectare si de tratare a apelor uzate urbane trebuie sa tina pasul cu gradul de crestere urbana. In caz contrar exista posibilitatea unui mare risc de deterioarare a conditiei mediului receptor. Este de la sine inteles ca planurile de dezvoltare urbana si deciziile privind utilizarea terenurilor vor tine seama de toate implicatiile privind colectarea si tratarea apelor uzate urbane. Modificarile privind cresterea aglomerarilor vor trebui reflectate programe si actualizari conf.art.17.
5. Ca cerinta minima, treapta secundara de tratare trebuie mentinuta in zonele normale sau sensibile pentru toate aglomerarile mai mari de 2.000 PE, ce deverseaza in cursuri de apa curgatoare sau estuare, si (in toate cazurile) pentru toate aglomerarile mai mari de 10.000 PE, ce deverseaza in apele costiere.
6. Daca marimea aglomerarii, dupa schimbarea incarcarii generate, nu mai este raportata cu nici o valoare noua in PE, acest fapt va trebui transmis obligatoriu cu urmatorul raport pentru a confirma tranzitia.
6. METODOLOGIE DE CODIFICARE A AGLOMERARILOR
Din motive de necesitate a uniformizarii colectarii, dezvoltarii si armonizarii datelor si raportarilor statistice la nivelul statelor membre a Uniunii Europene, s-a introdus de catre Eurostat “Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale pentru Statistica” (prescurtat NUTS), inca din 1988, dar aceasta clasificare se aplica teritoriului Romaniei incepind cu 1 Ianuarie 2007. Unul din obiectivele particulare ale acestei reglementari este acela de a gestiona procesul inevitabil de modificare a structurii administrative a statelor membre intr-un mod cit mai eficient, in asa fel incit sa se minimalizeze impactul acestor modificari asupra disponibilitatii si comparabilitatii datelor statistice regionale.
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 15
Noul Regulament NUTS, revizuit la nivelul EU-27, a intrat in vigoare la 1 Ianuarie 2008, amendarile aduse fiind publicate in Jurnalul Oficial OJ L39 din 10 Februarie 2007. Conform acestor reglementari, au fost stabilite trei nivele principale, functie de marimea medie a populatiei aferente unitatii teritoriale:
La un nivel mult mai detaliat, se stabilesc judete si municipalitati, numite LAU – Unitati Administrative Locale, si care nu sint supuse regulilor NUTS, dar contribuie la o mai buna identificare a aglomerarilor. Regulamentul NUTS in vigoare la aceasta data prevede 3 nivele NUTS si 2 nivele LAU (echivalentul fostelor nivele NUTS 4 si 5). Pentru Romania, a fost necesara introducerea nivelului NUTS 1 pentru a corespunde cu cerintele aderarii la Uniunea Europeana – au fost definite 4 macroregiuni la nivelul tarii si 8 regiuni la nivelul NUTS 2. Corespondenta dintre nivelele NUTS si unitatile administrative nationale la nivelul Romaniei, respectiv judetul Caras-Severin, sint urmatoarele:
Fig.3.2 – Reprezentarea nivelelor NUTS la nivelul Romaniei
stinga – NUTS 1 si NUTS 2; drepta – NUTS 3 (Sursa: Eurostat – Regiuni in Uniunea Europeana NUTS 2006/EU -27)
C. Metodologie de Definire a Aglomerarilor 7. SITUATIA CADRU DE REFERINTA
Ministerul Mediului si al Padurilor, in baza cerintelor Directivei 91/271/EEC si a indrumarilor prezentate in documentul “Termeni si Definitii in Directiva 91/271/EEC privind Tratarea Apelor Uzate Urbane” [ianuarie 2007] a elaborat un ghid privind orientarile si rezultatele obtinute din experienta implementarii Directivei la nivelul Uniunii Europene.
Legat de conceptul de aglomerare, si in vederea eliminarii unor confuzii, MMP introduce o serie de definitii (ce nu sint continute in cadrul Directivei), dupa cum urmeaza;
Art. Termen [RO / EN] Definitie
1 Cluster (Grupare de aglomerari) [Cluster]
Reprezinta o grupare constituita prin asocierea a mai multor aglomerari (avind clase de marime diferite in termeni de PE) ce pot fi interconectate printr-un sistem centralizat de colectare a apelor uzate, si deservita de o singura sau mai
multe statii de epurare ape uzate. Constituirea „cluster-ului” se realizeaza exclusiv in baza unei analize tehnico-economice ce stabileste fezabilitatea solutiei adoptate.
2 Zona de alimentare cu apa [Water supply area]
Zona de alimentare cu apa are la baza criterii similare cu cele utilizate pentru definirea aglomerarilor si a cluster-ului, cu observatia ca poate include una sau mai multe UAT-uri si sint legate de prezenta si disponibilitatea diferitelor tipuri de
surse de apa.
3 Sistem de alimentare cu apa [Water supply system]
Reprezinta un sistem centralizat format din parti, ce include una sau mai multe localitati alimentate din aceeasi sursa de apa si/sau de la aceeasi statie de
tratare apa potabila (STA); stabilirea granitelor sistemului de alimentare cu apa se realizeaza numai in baza unor criterii tehnico-economice si a fezabilitatii
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 16
Art. Termen [RO / EN] Definitie
constituirii centralizate si in siguranta a alimentarii cu apa a obiectivelor si populatiei din aria proiectului. NB: A nu se confunda granitele sistemului de alimentare cu apa cu cele ale aglomerarilor sau cluster-ului (care se refera exclusiv la colectarea si tratarea
apelor uzate urbane).
Abordarea MMP in procesul de definire a aglomerarilor se bazeaza pe Planul National de Implementare – ca document de referinta - , pe detalierea si revizuirea mai multor optiuni la nivel regional / local (ca parte a unui plan de investitii pe termen lung) si finalizarea limitelor in cadrul studiilor de fezabilitate (Aplicatie FC).
8. REDEFINIREA AGLOMERARILOR INDIVIDUALE LA NIVELUL JUDETULUI CARAS-SEVERIN 8.1 PRINCIPII APLICATE
Revizuirea aglomerarilor individuale la nivelul judetului Caras-Severin - in conformitate cu cerintele de conformare si a criteriilor de definire a aglomerarilor – constituie prima etapa in procesul de identificare si determinare a investitiilor necesare.
AGLOMERARI CU P.E. MAI MARE DE 2000 IN JUDETUL CARAS SEVERIN
Nr crt.
Aglomerare Localitati componente ale aglomerarii Populatie (an 2012) localitate
P.E.aglomerare
1 Resita Resita 71,568 89,854
2 Caransebes Caransebes 24,185 28,613
3 Bocsa Bocsa 15,842 18,144
4 Otelu Rosu Otelu Rosu (Ciresa) 11,724 14,362
5 Moldova Noua
Moldova Veche 8,439
12,989 Moldova Noua 3,099
Macesti 538
6 Oravita Oravita 9,049 10,035
7 Baile Herculane Baile Herculane 4,490
8,520 Pecinisca 518
8 Anina Anina 5,506
8,294 Steierdorf 1,979
9 Teregova Teregova 2,781 2,869
10 Toplet Toplet 2,136
2,725 Barza 489
11 Carasova Carasova 2,325 2,403
12 Mehadia Mehadia 2,164 2,186
13 Bozovici Bozovici 2,120 2,209
14 Berzovia Berzovia 2,028 2,256
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 17
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 18
3.3 PROIECTII SOCIO – ECONOMICE
Rezumat
Urmatoarele paragrafe reprezinta o scurta descriere a continutului acestui capitol si a surselor de date
utilizate pentru indicatori. Prezentul capitol are doua parti principale, prezentate in comparatie: profilul
socio-economic al Romaniei pentru componenta macro-economica si profilul socio-economic al
judetului Caras-Severin.
Informatiile si datele necesare (conform liniilor directoare puse la dispozitie de catre Ministerul
Mediului), precum si indicatorii utilizati in vederea evaluarii profilelor, au fost derivate cu ajutorul unor
tabele si cifre obtinute dintr-un numar de surse, dupa cum urmeaza:
Profilul socio-economic al Romaniei a fost elaborat pe baza informatiilor obtinute de la Institutul National de Statistica din Romania (anuarele statistice, proiectii ale principalilor indicatori macroeconomici, proiectarea populatiei Romaniei pana in anul 2050), Comisia Nationala de Prognoza (Prognoza pe termen mediu si in profil teritorial 2013 - 2016, etc.), Prognoza Europeana pentru Primavara 2013, precum si alte surse recunoscute. Totodata s-a tinut cont de: Ghidul Analizei Cost – Beneficiu al proiectelor de investitii (versiunea decembrie 2008), ce stabileste cadrul general metodologic pentru a realiza ACB in contextul finantarii CE si de Documentul de Lucru nr. 4 „ Indrumar pentru Metodologia realizarii Analizei Cost Beneficiu” (versiunea August 2006), ce stabileste regulile de lucru pentru promovarea consecventei in realizarea ACB pentru aplicatiile CF si ERDF.
Profilul socio-economic al judetului Caras – Severin a fost elaborat in principal pe baza informatiilor obtinute de la Institutul National de Statistica din Romania (proiectiile privind populatia Romaniei pana in anul 2050), de la Consiliul Judetean Caras - Severin, din Planul National de Dezvoltare intocmit de catre Agentia pentru Dezvoltare Regionala pentru Regiunea Vest, Comisia Nationala de Prognoza (Prognoza pe termen mediu si in profil teritorial 2013 – 2016).
Metodologia utilizata in vederea acestei evaluari a constat din colectarea tuturor datelor fiabile
disponibile, emise de catre autoritatile guvernamentale si institutiile descentralizate ale acestora, cum
ar fi birourile de statistica, precum si prezentarea acestora prin comparatie cu valorile regionale si
locale ale acelorasi indicatori, in special pentru zonele urbane vizate de viitoarele aplicatii pentru
fondurile de coeziune.
Obiective generale si specifice
Obiective generale:
1. Statistici la nivel national si judetean pentru ultimii 5 ani; precum si 2. Predictiile pentru urmatoarele decenii.
Indicatorii specifici urmand a fi utilizati (in vederea compararii cu cifrele nationale) sunt
prezentati succinct in continuare:
1. Parametri demografici: populatie, forta de munca, numar de locuri de munca, rata somajului, evolutia veniturilor;
2. Evolutia economica la nivel judetean: evolutia PIB, investitii straine directe, inflatie, situatia contului curent, rata exporturilor si a importurilor;
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 19
3. Proiectii ale veniturilor pe gospodarie: venituri medii in zonele urbane / rurale, surse de venituri, structura cheltuielilor / veniturilor pe gospodarie, cheltuieli pentru servicii, la nivelul gospodariilor.
Indicatori ai conditiilor socio-economice
1. Populatie; 2. Proiectii privind economia nationala (evolutia PIB national si regional, rata inflatiei, cursul de
schimb); 3. Venituri si cheltuieli la nivel de gospodarie, luandu-se in considerare dimensiunea medie a
gospodariei si decilele cu veniturile cele mai scazute; 4. Rata de ocupare a fortei de munca si rata veniturilor.
In ultimele doua decenii, situatia Romaniei s-a caracterizat printr-o dezvoltare regionala, cu tendinte
de crestere si expansiune concentrate in zona Bucurestiului, in jurul oraselor mari din provincie,
amplasate in vestul si centrul tarii, precum si in orasele portuare. Prin comparatie cu acestea, situatia
zonelor de nord - est si sud – vest a tarii a stat mult mai prost. Economia a inregistrat 7 ani de crestere
si majoritatea echilibrelor macro-economice au nivele apropiate sau asemanatoare parametrilor pentru
statele UE 27.
3.3.1 TENDINTE SI PROGNOZE MACRO – ECONOMICE
Acest sub-capitol se refera la perspectivele de dezvoltare la nivel national, regional si judetean,
trasand perspectivele macro-economice pe termen mediu si perspectivele pe termen lung, pentru o
perioada de 30 de ani, dupa anul 2012. Aceste date de baza, colectate deja si prezentate succint in
capitolele urmatoare, furnizeaza suficiente informatii pentru a se propune / analiza varianta „cea mai
probabila” a variabilelor economice cheie (cum ar fi: PIB, rata inflatie si cursul de schimb), si, in
continuare, pentru a se prezenta indicatorii specifici utilizati in contextul analizei de suportabilitate (mai
exact, venituri si cheltuieli la nivel de gospodarie).
Prezentare succinta a evaluarii macro-economice
Inainte de toate, ne propunem sa emitem cateva observatii cu privire la o serie de puncte specifice,
care vor fi detaliate ulterior, pentru a continua analiza prevazuta in prezentul document:
1. Cresterea reala a PIB in ultimii 6 – 7 ani inregistrata in Romania este mai mare decat in alte tari din Europa de Est.
2. PIB/cap de locuitor a crescut de la an la an, ceea ce nu face decat sa demonstreze o puternica tendinta pozitiva, insa nivelele sunt inca scazute, prin comparatie cu alte tari din Europa de Est si reprezinta doar 40% din media inregistrata in statele UE 27.
3. In termeni reali, atat industria, cat si agricultura, s-au contractat, in timp ce sectorul de servicii a crescut considerabil.
4. Se inregistreaza un nivel scazut pentru “alte servicii”, prin comparatie cu alte tari din Europa de Est, reprezentand 54% din media statelor UE 27 (administratie publica, sanatate, asigurari, educatie, etc.)
5. Incepand din 2005, rata inflatiei s-a situat sub 10%, inflatia continuand sa scada. 6. Cursul de schimb EURO / RON se caracterizeaza printr-o relativa stabilitate: rata anuala in ultimii
cinci ani a variat in intervalul 3.34 - 4.05 RON pentru 1 EURO. 7. PIB-ul judetului Caras Severin a cunoscut o crestere notabila în ultimii 6 ani, însa sub mediile de
la nivel regional si national.
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 20
8. PIB-ul/cap de locuitor a crescut de la an la an, având o tendinta de crestere constanta: de la 78,4% din nivelul national în 2008 la 84,8% în 2012.
Produsul Intern Brut (PIB)
Previziunile pe termen mediu si lung (2014 – 2043)
In perioada 2000 – 2003, Romania a inregistrat o crestere economica sustinuta, rata reala de
crestere a PIB crescand de la 2,4% la 5,2%; in perioada 2004 - 2005, rata reala de crestere a PIB a
fost de aprox. 4%, nivel determinat de consecintele negative ale inundatiilor asupra agriculturii, pentru
ca din anul 2006 pana in 2008, sa atinga nivelul de aprox 7% p.a. ca urmare a accelerarii nivelului
investitiilor si a consumului intern. Anul 2009 marcheaza varful crizei economice, resimtite acut si in
Romania, rata PIB scazand pana la -6,6% in 2009, -1,1% in 2010. Incepand cu anul 2011 PIB
inregistreaza o cresterea reala pozitiva de 2,2%, respectiv 0.7 in anul 2012..
Rata de crestere a PIB va fi declansata de cererea interna, de investitiile in sectorul privat si in special
in sectorul de infrastructura, atat pe baza investitiilor straine, cat si pe baza gradului de absorbtie a
fondurilor structurale oferite de Uniunea Europeana. Cu toate acestea, perspectiva pe termen scurt
trebuie adoptata cu precautie, avand in vedere ca ar putea implica un risc de supraincalzire
economica, datorita urmatoarei perechi de elemente: evolutie rapida si politici salariale, care va
genera o cerere menajera ridicata, cu urmatoarele doua influente majore: importurile vor depasi
exporturile, exporturile nete vor inregistra o tendinta de scadere, iar procesul de inflatie va fi in
crestere.
Perspectivele de crestere sunt determinate de pe de o parte de accelerarea cresterii cererii interne ca
urmare cresterii puternice a salariului real, a expansiunii pietei de credite si a gradului de ocupare a
fortei de munca, si, pe de alta parte, de cresterea investitiilor guvernamentale si private. In acest
orizont de timp, se preconizeaza un nivel ridicat al investitiilor publice determinate de necesitatea
satisfacerii obligatiilor asumate de Romania prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana si,
totodata, de necesitatea asigurarii unei infrastructuri de baza care sa atraga investitorii privati.
Regiunea Vest a asigurat aproximativ o zecime din PIB-ul naţional, ocupand penultimul loc in ceea ce
priveste contributia la formarea PIB national, conform datelor oficiale, neschimbat în ultimii 6 ani,
datorită creşterii economice puţin sub nivelul naţional.
În 2012, judeţul Caraş-Severin a avut 1,3% din PIB-ul naţional (12,4% din PIB-ul regional), în valoare
de 7.383,5 milioane lei (preţuri curente).
Pentru anul 2013 Comisia Nationala de Prognoza a publicat o valoare inregistrata a cresterii PIB la
nivel national de 3,5%.
Estimarile Comisiei Nationale de Prognoza („Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru
perioada 2014-2017 – Scenariul pentru programul Convergenta 2014-2017” – mai 2014) pentru anul
2014 situeaza rata de crestere PIB la nivelul Romaniei la 2,5%, urmand ca ulterior sa aiba o evolutie
crescatoare, atingand in anul 2016 o valoare de 3% iar in 2017, 3,3%.
Pentru orizontul 2018 – 2043, Consultantul a tinut cont de indicatiile din Anexa 3 din „Ghid Analiza
Cost Beneficiu pentru proiectele de apa si apa uzate finantate din Fondul de Coeziune si FEDR”
(decembrie 2008) – Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, cu asistenta JASPERS’.
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 21
Tabel 3.1 Rate medii reale de crestere PIB (valori inregistrate):
Crestere reala
(%) 2008 2009 2010 2011 2012
PIB Romania 7.3% -6.6% -1.1% 2.2% 0.6%
PIB Regiune
Vest 0.9% -6.3% 1.9% 2.5% 0.6%
PIB Caras
Severin -0.2% 0.6% -1.7% 3.0% -1.4%
Sursa: Comisia Nationala de Prognoza
Tabel 3.2 Rate medii reale de crestere PIB (valori estimate):
Sursa: Comisia Nationala de Prognoza si estimari Consultant
Perspective regionale si locale
Rezumatul situatiei specifice la nivel regional si local
Regiunea Vest si indeosebi judetul Caras-Severin au inregistrat rate de crestere mai mari fata de alte
regiuni / judete, uneori mai mari chiar decat media la nivel national. Cu toate acestea, cele mai
importante tendinte, identificate pe baza profilului socio – economic prezentat anterior, sunt
enumerate succinct in continuare:
1. Cresterea PIB local in ultimii 6 ani a fost notabila, insa s-a situat sub media la nivel regional si national;
2. PIB/cap de locuitor a crescut de la an la an, ceea ce nu face decat sa demonstreze o puternica tendinta pozitiva, de la 78,4% din nivelul national in 2008 la 84,8% in 2012.
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 27
Evolutia economiei locale
Obiectivul acestui sub-capitol este acela de a stabili prezumtiile de la care se va porni in prognozarea
PIB pentru judetul Caras Severin, pe termen mediu si lung:
Anii de referinta pentru predictiile la nivel de judet se bazeaza in mare parte pe seria de date disponibile pentru anii 2008 - 2012.
Ratele anuale, pe termen scurt si mediu (2013-2017), precum si predictiile pe termen lung (2018-2043) vor fi stabilite pe baza celei mai recente prognoze macro-economice publicate de Comisia Nationala pentru Prognoza, si de Uniunea Europeana.
Scenariul la nivel de judet va trebui sa fie in concordanta cu prognozele nationale: pe termen scurt si mediu, estimarile privind produsul intern brut si populatia au ramas mai mult sau mai putin apropiate de predictiile cele mai recente, in timp ce, pentru previziunile pe termen lung, Consultantul a decis sa selecteze un scenariu optimist (ambele prognoze fiind ajustate cu raportul la nivel local / national), pe baza unor repere generale, dupa cum urmeaza:
o Este de asteptat ca cresterea PIB sa se situeze aproape de nivelul national, datorita potentialului identificat ca parte a analizei economice si sociale.
o Conform asteptarilor Consultantului cu privire la PIB/cap de locuitor, acesta se va alinia tendintelor inregistrate la nivel national.
3.3.2 PROIECTII DEMOGRAFICE LA NIVEL NATIONAL SI LOCAL
Prezentare succinta a evaluarii macro-economice
Inainte de toate, ne propunem sa emitem cateva observatii cu privire la o serie de puncte specifice,
care vor fi detaliate ulterior, pentru a continua analiza prevazuta in prezentul document:
1. In ultimul deceniu, la nivelul Romaniei s-au inregistrat doua fenomene majore, mai exact migratia si mobilitatea fortei de munca.
2. Din punct de vedere regional, sursele nete de migratie sunt reprezentate de regiunile Nord – Est, Sud – Est, Sud, Sud – Vest si Nord – Vest, in timp ce regiunile Vest, Centru si Bucuresti – Ilfov sunt beneficiarele nete ale acestor fluxuri ale fortei de munca. Aceasta tendinta este corelata si cu “tiparele” neoficiale ale migratiei peste hotare, avand in vedere ca regiunile la nivelul carora se experimenteaza pierderile cele mai mari de forta de munca sunt aceleasi: Nord – Est, Sud – Est, Sud si Sud – Vest).
3. La nivelul tuturor regiunilor se inregistreaza inca un aflux net de migratie catre zonele rurale, in scopul agriculturii de subzistenta, ceea ce constituie o tendinta foarte ingrijoratoare, daca se ia in considerare faptul ca o mare parte a fortei de munca romanesti este deja implicata in agricultura si ca productivitatea este deja relativ redusa in acest sector.
4. Romania beneficiaza de o perspectiva pozitiva a fortei de munca, pe baza statisticilor privind populatia activa economic: 8,8 milioane de oameni în 2011, şi o rată a şomajului de 5,2%.
5. Din punct de vedere zonal, datorita fluxurilor de migratie a fortei de munca, rata de ocupare este mai mare in municipii si orase decat in zonele rurale.
6. În ultimii sapte ani (orizontul 2006 – 2012), populatia din judetul Caras-Severin a intrat în declin cu 1,9% pe an, ceea ce a condus la o densitate a populatiei de 32,2 loc/km
2 (79,9 loc/km
2 la nivel
national si 54 loc/km2 la nivelul Regiunii Vest).
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 28
7. Procesul de îmbatrânire accelerat - pondere mica a populatiei tinere si pondere mai mare pentru grupa de peste 60 de ani în comparatie cu cea de la nivel national si regional; nivelul se apropie de indicatorii de la nivel national.
8. Nivel moderat al urbanizarii de 54,3%, sub nivelul Regiunii Vest (62,1%) si putin sub nivelul national de 54%.
9. Pâna acum, judetul Caras-Severin a fost un recipient net al migratiei, însa din 2006 a devenit sursa de migratie.
Prognoza demografica pe termen mediu si lung (2013 – 2043)
Din punct de vedere demografic, dupa o perioada de varf in care s-a inregistrat o populatie maxima de
23,2 milioane locuitori, pe la mijlocul anilor 1990, este de asteptat ca declinul populatiei la nivelul
Romaniei sa continue, datorita natalitatii in cadere libera si a ratei nete de emigrare. Este de asteptat
ca aceasta incetinire in tendinta de scadere a populatiei sa fie sustinuta de nivelele veniturilor, aflate in
crestere, precum si de imbunatatirile din sectorul serviciilor de sanatate. Desi migratia neta inspre alte
tari s-a ridicat la ordinul a circa 30.000 persoane anual, dupa revolutia din 1989, rata migratiei s-a
redus mai apoi considerabil. Cu toate acestea, exista inca numeroase persoane care lucreaza in alte
state UE, in special in Italia, Spania si Germania.
Rezultatele finale ale recensamantului din 20 octombrie 2011 au aratat un lucru ingrijorator: populatia
Romaniei a scazut drastic in ultimii ani.
Potrivit datelor afisate de Comisia Centrala pentru Recensamant, populatia stabila totaliza in 2011
20.121.641 de locuitori. La recensamantul anterior, din 2002, populatia numara 21.680.974 de
persoane. Ceea ce inseamna o scadere accelerate de 7,2% in doar zece ani.
Romania a inregistrat in perioada 2002 – 2011 cea mai drastica scadere a populatiei din toata
Uniunea Europeana.
Cele mai mari reduceri ale populaţiei stabile, de peste 15%, s-au înregistrat în judeţele Tulcea şi
Neamţ. Scăderi semnificative, de peste 12%, au avut loc în cea mai mare parte a judeţelor din
Moldova - Vaslui, Bacău, Vrancea - dar şi în Brăila, Galaţi, Hunedoara, Mehedinţi şi Teleorman. În
Municipiul Bucureşti populaţia stabilă a scăzut cu 2,2% faţă de precedentul recensământ. Ilfovul
reprezintă singurul judeţ în care s-a înregistrat o creştere semnificativă a populaţiei stabile (cu 29,5%),
unul dintre motivele principale reprezentându-l migraţia populaţiei dinspre Municipiul Bucureşti înspre
localităţile limitrofe acestuia din cadrul judeţului Ilfov. Şi judeţul Timiş a înregistrat o creştere faţă de
2002, dar nesemnificativă (0,8%).
Prognozele la nivel national prezinta tendinta de scadere a populatiei Romaniei (inclusiv in varianta
optimista), cauzele fiind multiple: mentinerea fertilitatii la un nivel scazut, cresterea sperantei de viata
la nastere, schimbarile care vor interveni in structura pe grupe de varsta a populatiei, soldul negativ al
migratiei externe etc. Pentru orizontul de timp analizat, se asteapta ca emigrarea sa se reduca, insa
sporul natural negativ va contribui in mod semnificativ la reducerea populatiei.
Trendul descendent prognozat de specialisti este observabil chiar din 1990 cand populatia Romaniei
era de 23.206.720 locuitori (la 01 iulie), numarul scazand treptat pana la 21.565.119 locuitori la 1
ianuarie 2007, respectiv 20.121.641 locuitori la recensamantul din octombrie 2011. Rata anuala medie
de crestere a populatiei la nivel national in perioada 1990 – 2000 a fost de -0.34%, comparativ cu -
0.56% in intervalul 2000 – 2007 si -3.02% in intervalul 2008 – 2012.
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 29
Regiunea Vest urmează tendinţa de la nivel naţional în ceea ce priveşte scăderea populaţiei,
deoarece se confruntă cu un proces demografic de îmbătrânire puternic, astfel, in orizontul 2002 –
2011 populatia regiunii a scazut cu 6,65% comparativ cu scaderea de 7,2% inregistrata la nivel
national.
În oglindă, se poate observa procesul de scădere din judeţul Caraş-Severin, respectiv 295,579
locuitori la 10 octombrie 2011, inregistrand o scadere de 11.3% in perioada 2002 – 2011, scadere
mult mai accentuata decat cea inregistrata la nivel national si regional. Aceasta tendinta de scaderea
a populatiei se datoreaza atat unui sold migratoriu extern negativ, cat si unui spor natural negativ al
populatiei.
Tabel 3.9 Evolutia comparativa a populatiei in orizontul 1990 – 2012
Total
Populatie 1990 1995 2000 2007 2012*
%
variatie
anuala
1995 /
1990
%
variatie
anuala
2000 /
1995
%
variatie
anuala
2007 /
2000
%
variatie
anuala
2012 /
2007
Romania 23,211,395 22,712,394 22,455,485 21,565,119 19,043,767 -0.43% -0.23% -0.58% -1.38%
Regiunea
Vest 2,198,504 2,089,433 2,044,570 1,926,707 1,730,146 -1.01% -0.43% -0.84% -1.04%
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 47
3.3.4 PROIECTII PRIVIND VENITURILE PE GOSPODARIE
Prezentare succinta a evaluarii macro-economice
Inainte de toate, ne propunem sa emitem cateva observatii cu privire la o serie de puncte specifice, care
vor fi detaliate ulterior, pentru a continua analiza prevazuta in prezentul document:
Principala sursa de alcatuire a veniturilor, la nivelul anului 2012, o reprezinta veniturile banesti (82,4%);
Salariile reprezinta cea mai importanta categorie de venituri, acestora revenindu-le ponderea cea mai
mare din totalul veniturilor pe gospodarie (50,1%) la nivelul anului 2012;
Diferenta dintre venitul mediu pe gospodarie la nivelul primei decile si venitul mediu pe gospodarie pentru
ultima decila este de 1:3,8;
Contributia cea mai importanta la inegalitatea veniturilor pe gospodarie, pe decile, o constituie diferentele
intre veniturile salariale – in medie, de 55 de ori mai mari (3.345,7 lei lunar pe familie in Decila10,
comparativ cu 64,04 lei lunar in Decila1);
Diferenta dintre la cheltuielile medii pe gospodarie la nivelul primei decile si cheltuielile medii pe
gospodarie pentru ultima decila este de 1:4.66.
Contributia cea mai importanta la inegalitatea cheltuielilor pe gospodarie, pe decile, o constituie
diferentele dintre cheltuielile monetare – in medie, de 7 ori mai mari (3.074,77 lei lunar pe gospodarie,
pentru decila D10, fata de 456.61 lei lunar pentru decila D1).
Caracterul precar al economiilor efectuate la nivelul gospodariilor sarace din Romania.
Cheltuielile pentru consumul alimentar au reprezentat 36% din total, pentru consumul nealimentar s-au
cheltuit 35%, iar pentru servicii sunt alocate 29% (la nivelul anului 2012);
In 2012, cheltuielile casnice au totalizat circa 50% din totalul cheltuielilor, urmate fiind de serviciile de
telefonie si de transport, reprezentand laolalta 77%.
Ponderea cea mai mica le-a revenit serviciilor municipale, doar 3,8 procente din cheltuielile totale.
Rezumat al situatiei la nivel local si regional
Salariul reprezintă cea mai importantă categorie de venituri, deţinând cea mai mare pondere din veniturile
totale ale gospodăriilor (55,8%, cu mult peste nivelul naţional de 50,01%);
Principala sursă a formării veniturilor a fost reprezentată de veniturile băneşti (84%, 2% faţă de nivelul
naţional 82,4%);
În anul 2012, cheltuielile banesti au reprezentat principala destinatie a veniturilor, 85%, mai mult cu 2,8%
puncte procentuale fata de nivelul national (82,7%);
Cheltuielile pentru consumul de alimente au reprezentat în jur de 24% din cheltuielile totale, cheltuielile
pentru consumul nealimentar 21,6%, si 17,4% era alocat serviciilor.
Obiectivul prezentului sub-capitol este acela de a trasa anumite ipoteze cu privire la prognozele
veniturilor disponibile pe gospodarie, pe teritoriul judetului Caras Severin, pe termen mediu si lung,
aceste date urmand a fi mai apoi utilizate in elaborarea analizei de suportabilitate la stadiul de Master
Plan.
Institutul Naţional de Statistică nu furnizează cifre privind veniturile medii ale gospodăriilor şi cheltuielile
gospodăriilor la nivel de judeţ, ci estimări generale la nivel regional. Pentru a dispune de o bază
rezonabilă în scopul următoarelor analize, în special pentru evaluarea afordabilitatii, Consultantul a decis
să estimeze (in cadrul acestui capitol) aceste venituri medii ale gospodăriilor pentru judeţul Caraş-Severin
pe baza informaţiilor disponibile. Astfel, veniturile medii ale gospodăriilor în judeţul Caraş-Severin sunt
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 48
extrase din veniturile medii ale gospodăriilor la nivel regional, folosind un factor de corecţie, respectiv
raportul între media salariului net la nivel regional şi salariul mediu net la nivelul judeţului Caraş-Severin.
Abordari metodologice
1. Venitul mediu brut pe gospodarie consta din venitul mediu brut per cap de locuitor, inmultit cu dimensiunea medie a gospodariei.
2. Venitul mediu net pe gospodarie este calculat ca reprezentand diferenta dintre venitul mediu brut pe gospodarie si valorile cheltuielilor aferente impozitelor si taxelor pe venituri si contributiilor la bugetul asigurarilor sociale, inclusiv acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (cheltuieli banesti si in natura – desi, in cele mai multe cazuri, acest tip de cheltuieli este neglijabil). Este vorba, cu alte cuvinte, de venitul disponibil la nivel de gospodarie, in vederea cheltuirii sau economisirii.
3. Venitul mediu net pe gospodarie la nivel de judet este estimat plecand de la venitul mediu net pe gospodarie la nivelul regional, ajustat cu un factor de corectie (raportul dintre salariul nominal mediu net pe judet si salariul nominal mediu net la nivel regional).
4. Dimensiunea medie a gospodariilor la nivel de judet pentru anul curent (2012) este estimata ca o
medie a dimensiunii gospodariei la nivel de judet, conform ultimului recensamant (anul 2011), ajustat
cu un factor de corectie (raportul dintre dimensiunea medie a gospodariilor la nivel national in anul
curent (2012) si dimensiunea medie a gospodariilor la nivel regional, conform ultimului recensamant
(anul 2011).
Ipoteze (prezumtii)
Pentru previzionarea venitului mediu disponibil al gospodariilor la nivelul judetului, urmatoarele ipoteze au fost folosite, in conformitate cu Ghidul pentru Analiza Cost Beneficiu pentru proiectele de apa si apa uzata finantate din Fondul de Coeziune si FEDR in 2007 - 2013 :
Veniturile gospodariilor in termini nominali vor creste conform cresterii nominale PIB. Ca rezultat, datele curente colectate, împărţite pe decile de venit, vor fi proiectate folosind o rată de creştere egală cu creşterea PIB-ului nominal;
Venitul nominal net pe gospodarie pe Decilele de venit este estimate plecand de la Veniturile nete medii lunare pe gospodarie la nivel judetean, ajustat cu un factor de corectie reprezentat de structura veniturilor gospodariilor pe Decile la nivel national;
Dimensiunea gospodariilor la nivel judetean se presupune ca va inregistra aceasi dinamica ca si populatiei
Avand in vedere metodologia si ipotezele mai sus mentionate, indicatorii care stau la baza calcului venitului mediu net pe gospodarie la nivel de judet sunt urmatorii: Tabel 3.16 Indicatori care stau la baza calculului veniturilor pe gospodarie
Indicatori (termeni nominali) U.M Anul 2008 Anul 2009
Anul 2010 Anul 2011
Anul 2012
Venituri totale medii lunare pe gospodarie/ Regiunea Vest
Lei/luna/ gospodarie
2,183.69 2,427.42 2,344.64 2,541.90 2,733.13
Castigul salarial nominal mediu net lunar / Reg Vest
Lei / salariat 1,207.00 1,270.00 1,295.00 1,332.00 1,416.00
Castigul salarial nominal mediu
net lunar / jud Caras Severin Lei / salariat 1,054.00 1,148.00 1,174.00 1,157.00 1,213.00
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 49
Indicatori (termeni nominali) U.M Anul 2008 Anul 2009
Anul 2010 Anul 2011
Anul 2012
Vest
Venit net mediu lunar pe gospodarie - Regiunea Vest
Lei/luna/gospodarie
1,850.83 2,043.53 1,972.70 2,135.23 2,271.62
Venit net mediu lunar pe gospodarie - jud Caras Severin
Lei/luna/gospodarie
1,616.22 1,847.22 1,788.38 1,854.70 1,945.96
Sursa: INSSE, estimari Consultant Previziunea Veniturilor nete medii lunare pe gospodarie precum si a veniturilor medii lunare pentru Decila 1 de vebit este prezentata in tabelul urmator:
Tabel 3.17 Previziunea Veniturilor pe gospodarie la nivel judetean
Indicatori nivel judet Caras Severin (termeni
nominali) U.M
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2015
Anul 2017
Anul 2020
Anul 2030
Anul 2035
Anul 2043
Venit net mediu lunar pe gospodarie - jud Caras Severin
Lei/luna/ gospodarie
1,946
2,094
2,321
2,612
3,136
5,880
8,052
13,314
Ponderea Decilei 1 in Venitul mediu net pe gospodarie
% 52.0% 52.0% 52.0% 52.0% 52.0% 52.0% 52.0% 52.0%
Ponderea Decilei 2 in Venitul mediu net pe gospodarie
% 66.9% 66.9% 66.9% 66.9% 66.9% 66.9% 66.9% 66.9%
Ponderea Decilei 3 in Venitul mediu net pe gospodarie
% 68.3% 68.3% 68.3% 68.3% 68.3% 68.3% 68.3% 68.3%
Venit net mediu lunar pe gospodarie Decila 1
Lei/luna/ gospodarie
1,011
1,089
1,206
1,358
1,630
3,056
4,185
6,920
Venit net mediu lunar pe gospodarie Decila 2
%
1,303
1,402
1,554
1,749
2,100
3,937
5,391
8,913
Venit net mediu lunar pe gospodarie Decila 3
%
1,330
1,431
1,586
1,785
2,143
4,018
5,502
9,098
Sursa: INSSE, estimari Consultant
3.3.5 PROIECTII ALE ACTIVITATILOR ECONOMICE
Regiunea de Vest contribuie cu 10% la Produsul Intern Brut total al economiei. In structura sa, cea
mai mare contributie la PIB-ul regional (mai mult de 26% fata de o medie nationala de 23%) este
reprezentata de valoarea generata in industrie. Agricultura regiunii contribuie cu 7% la PIB-ul regional.
Industria din Caras Severin reprezintă un element important al economiei nationale si este concentrata in
municipiile si orasele judetului. Motoarele si generatoarele electrice, motoarele diesel, turbinele
hidraulice, motoarele marine si otelul produse in municipiul Resita sunt renumite peste tot în lume. Otelul
produs la Resita a fost folosit in constructia Tour Eiffel şi la fundatia podului de le Cernavoda. Municipiului
Caransebes contribuie la productia industriala a judetului prin fabricarea boghiurilor pentru trenuri si prin
industria de prelucrare a lemnului.
Industria extractiva este reprezentată de exploatarea de carbine de la Anina si a minereurilor metalifere
din Moldova Noua.
Constructiile din regiunea de Vest au o pondere mai mica in PIB regional (peste 9%) decât media
ponderea de la nivel national (10,6%).Sectorul serviciilor are o pondere de 37% în PIB-ul regional, care
este sub media nationala de 38%. In acest domeniu, ponderea serviciilor de "Transport, depozitare si
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 50
comunicatii" este semnificativ, cu o valoare de peste 10% in PIB-ul regional, care este mai mare decat
media nationala. O alta acategorie importanta care contribuie la PIB-ul regional este aceea a "Hotelurilor
si restaurantelor", din cauza statiunilor balneare din zona, care sunt binecunoscute de catre turisti.
Principalele informatii extrase din prognoza pe termen mediu a principalilor indicatori socioeconomic la
nivel regional pentru perioada 2013-2016 emise de catre Comisia Naţională de Prognoză in mai 2013
sunt prezentate mai jos.
Tabel 3.18 Rate medii reale de crestere PIB (valori estimate):
Acest indice recomandat de IWA si de AWWA este in prezent adoptat tari precum Germania, SUA,
Australia, Africa de Sud si Romania. ILI este o unitare de masura care determina gradul de administrare a
unei retele de distributie in raport cu controlul pierderilor reale la o presiune de operare data.
Este definit ca fiind raportul dintre Volumului Anual Curent al Pierderilor Reale (CARL) si Pierderile
Reale Anuale Inevitabile (UARL).
ILI =
unde:
CARL – reprezinta pierderile reale anuale (m3/an)
UARL – pierderile anuale inevitabile (m3/an)
ILI - este definit ca un raport adimensional si indica nivelul scurgerilor comparativ cu cel mai bun nivel ce
se poate obtine cu tehnologia actuala pentru acel sistem.
Pentru stabilirea CARL si UARL si apoi a indicelui ILI, este necesara detinerea urmatoarelor date
ale sistemului:
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 59
- QB: consum autorizat facturat - QNB: consum autorizat nefacturat - QL: volumul pierderilor de apa (m3/an) QRL + QAL - QRL: pierderi reale (m3/an) - QAL: pierderi aparente (m3/an) - QSIV:volum intrat in sistem (m3/an) - QR: debit inregistrat (m3/an) QB + QNB - Cn: numarul de bransamente - Ln: lungime totala a retelei (km) - Lc: lungime totala a bransamentelor (km) - Pm: presiunea medie in retea (metri inaltime de pompare) - QS: debit furnizat (m3/an) QR + QAL - T: numarul de ore aferent alimentarii cu apa in timpul zilei (ore/zi)
Formula pentru CARL este:
CARL = QRL/Cn (m3/an/bransament)
Formula pentru UARL este:
UARL = [(A x Ln) + (B x Cn) + (C x Lc)]xPm (litri/zi)
Pentru calcularea lui ILI, CARL si UARL trebuie sa fie transformate in unitati de masura
comparabile, respectiv litri pe zi pe bransament.
A, B si C sunt constante obtinute din rezultatele unui studiu international asupra retelelor de apa.
A = 18, B= 0,8 si C = 25.
in cazul in care apa nu este furnizata timp de 24 de ore, UARL se reduce proportional cu orele de
alimentare.
Asociatia Mondiala a Apei (IWA) clasifica sistemele centralizate de alimentare cu apa in trei mari
categorii dupa cum urmeaza:
1. Domeniu ILI = 1.0....3.0.
2. Domeniu ILI = 3....5
3. Domeniu ILI = 5....8
Studii intreprinse de Institutul Bancii Mondiale si WL Task Force – IWA au condus la propunerea
unui sistem de criterii de performanta conform cu tabelul urmator:
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 60
Institutul Bancii Mondiale (WBI) a introdus o matrice a interventiilor considerate importante pentru
diferite nivele ale lui ILI. Tabelul de mai jos rezuma interventiile recomandate.
Strategii recomandate pentru diferite nivele ale ILI
CATEGORIA TARI
DEZVOLTATE
TARI ÎN CURS
DE
DEZVOLTARE
DESCRIEREA GENERALA A CATEGORIILOR DE
PERFORMANTA ALE MANAGEMENTULUI
PIERDERILOR REALE PENTRU TARILE DEZVOLTATE
SI ÎN CURS DE DEZVOLTARE
Intervalul ILI Intervalul ILI
A Mai mic de 2 Mai mic de 4
Viitoarele reduceri ale pierderilor pot fi nerentabile din
punct de vedere economic exceptand situatiile cand
sunt inregistrate lipsuri; o analiza atenta este
necesara pentru identificarea imbunatatirii raportului
cost-eficienta
B 2 pana la < 4 4 pana la < 8
Potential pentru imbunatatiri insemnate; ia in
considerara managementul presiunii, practicile de
control activ ale pierderilor mai performante si o mai
buna intretinere a retelei
C 4 pana la < 8 8 pana la < 16
Lipsa datelor cu privire la pierderi; tolerabil doar daca
apa este din abundenta si este ieftina; chiar si atunci
trebuie analizat nivelul si natura pierderilor si
intensificarea eforturilor de reducere a acestora
D 8 sau mai
mult 16 sau mai mult
Folosirea ineficienta a resurselor. Programele de
reducere a pierderilor sunt imperative si de prioritate
maxima
Pentru fiecare categorie, WBI furnizeaza de asemenea unele interventii recomandate si acestea
sunt prezentate în urmatorul tabel:
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 61
Interventii recomandate pentru fiecare dintre strategiile identificate
RECOMANDARILE WBI PENTRU FIECARE CATEGORIE A B C D
Investigarea optiunilor de management al presiunii Da Da Da
Investigarea vitezei si calitatii reparatiilor Da Da Da
Verificarea din punct de vedere economic a frecventei interventiilor Da Da
Introducerea/imbunatirea controlului activ al pierderilor Da Da Da
Identificarea optiunilor pentru imbunatatirea mentenantei Da Da
Evaluarea Nivelului Economic al Pierderilor Da Da
Revizuirea frecventelor deflagratiilor
Da Da
Plan de 5 ani pentru atingerea unui nivel inferior Da Da
Revizuirea cu atentie a tuturor activitatilor este fundamentala Da
Analiza ILI arata ca retelele de alimentare cu apa se incadra in una dina ceste categorii. Analiza
indicelui ILI indica faptul ca un program de reducere al pierderilor este imperativ si de maxima prioritate
pentru toate cele patru sisteme analizate.
Pierderi in retea pe km (LKM)
Este un indicator de performanta necesar in evaluarea unui sistem de alimentare, exprima starea
tehnica a unei retele si se stabileste in baza urmatoarei formule:
LKN = QRL/Ln (m3//an/km)
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 62
3.4.5.1 Balanta apei si indicatori de performanta – Sistemul de alimentare RESITA
Apa neprofitabila
Consum neautorizat 6577949.00
38610 mc/luna
mc/an 61.85%
Pierderi aparente
391454 Erori de citire si
manipulare a datelormc/an
352845
mc/luna
Pierderi reale
Volum de apa intrat in
sistem
873419
mc/an Consum necontorizat
nefacturat10635661
mc/an 851900
Pierderi Totale
5704530
mc/an
5313076
mc/an Pierderi recuperabile
5196928
mc/an
mc/an Consum necontorizat
facturat
Consum contorizat
nefacturat
Consum autorizat
nefacturat
21519
mc/an
mc/an
4931131
mc/an
Pierderi inevitabile
116148
mc/an
ANULBALANTA APEI - RESITA
2012
Consum contorizat
facturat
3943311
38.15%
114401
mc/an Apa profitabila
Consum autorizat facturat 4057712
4057712 mc/luna
Consum Autorizat mc/an
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 63
Calculul pierderilor reale inevitabile UARL
Componenta Pierderi de fond
Pierderi raportate
Pierderi neraportate
Coeficienti pierderi (l/km/zi/ mcA)
18.00 0.80 25.00
l/s mc/zi mc/an
Retea 9.60 5.80 2.60 1.14 98.47 35941.19
Conexiuni 0.60 0.04 0.16 2.17 187.52 68443.34
Conducte de serviciu 16.00 1.90 7.10 0.37 32.23 11763.70
TOTAL (mc/an) 116148.22
Indicele de pierderi al infrastructurii ILI
Detalii Valoare U.M
Cerinta de apa 10635661 mc/an
Consum autorizat 4931131.00 mc/an
Total pierderi de apa 5704530.00 mc/an
Pierderi aparente 391454.22 mc/an
Pierderi aparente - raportat la total pierderi 6.86 %
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 78
3.4.6 Proiectia cerintei de apa
Consumul de apa (la fel ca si producerea de apa uzata) depinde de un numar de parametri care se vor schimba in anii urmatori:
Evolutia populatiei va fi usor descrescatoare, conform previziunilor oficiale.
Cresterea consumatorilor non-casnici este considerata pozitiva pentru agentii economici si negativa pentru consumatorii publici
Introducerea tarifelor care sa acopere costurile si cresterea ratei de contorizare
Reabilitarea retelelor va contribui semnificativ la reducerea pierderilor de apa in sistemele de distributie si infiltrati mai reduse in sistemele de colectare a apelor uzate
Cresterea procentului de deservire
Tabel 3.28 CENTRALIZATOR - Proiectia cerintei de apa Judetul Caras Severin
Productia de apa mc/an 494,121 468,710 407,048 407,482 398,433 395,733
Proiectia nivelului
NRW
ANINA
Consumul mediu
ANUL
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
2012 2015 2019 2030 2040 2043
Consumul mediu
TOTAL NRW
Productia de apa
3.5 ESTIMAREA INCARCARII SI A VOLUMULUI DE APA UZATA
Generalitati
Cresterea in viitor a debitului si incarcarii de apa uzata va fi influentata de urmatorii factori:
Retelele imbunatatite vor contribui considerabil la reducerea infiltratiilor in sistemul de canalizare,
Cresterea ratei de racordare a consumatorilor la reteaua de canalizare va conduce la cresterea
cantitatilor de apa uzata.
Infiltratiile au fost calculate pe baza datelor primite de la operatorul local. Apa uzata colectata in
sistemul de canalizare depinde in mare masura de cerinta de apa descrisa anterior, de ratele de
racordare a cosumatorilor la reteaua de canalizare si de infiltratiile de apa in sistem. Locuitorii care nu
sunt racordati la canalizare se presupune ca dispun de fose septice. In consecinta, debitul de apa uzata
nu este influentat de acestea, dar la dimensionarea statiei de epurare au fost luate in considerare si
extraincarcarile provenite din aceste facilitati locale.
Evolutia populatiei si cantitatile de apa si apa uzata sunt reflectate in sectiunile care urmeaza.
Prognozele au fost realizate pana in anul 2038, cu respectarea programului de investitii pe termen lung
prezentat in acest Master Plan. Asa numita Faza 1 s-a suprapus cu perioada de timp a Planului National
de Dezvoltare (PND, 2007 – 2013) si a Programului Operational Sectorial (POS 2007 – 2013) iar Faza 2
se va suprapune pe exercitiul bugetar al Uniunii Europene 2014 – 2020, si in consecinta vor fi satisfacute
obiectivele propuse a fi atinse in perioada aceasta.
Bazata pe datele situatiei existente (vezi capitolul 2) pe rezultatele proiectiei socio - economice
(vezi capitolul 3), dezvoltarea unei proiectii a debitului si incarcarii apei uzate ia in considerare criterii de
proiectare si ipoteze de calcul specifice redate in urmatoarele capitole.
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 92
Apa uzata menajera
Se urmareste sa se racordeze la sistem cea mai mare parte din populatia din zonele urbane,
respectiv cat mai mult posibil si tehnic fezabil. Zonele intens populate sunt deja acoperite cu retele
edilitare dar lipseste un tratament adecvat al apelor in cele mai multe cazuri.
Proiectarea debitului si incarcarii de apa uzata menajera depinde intr-o mare masura de urmatorii
parametric de proiectare:
Generarea de apa uzata: 100 %. Diferit fata de recomandarea exprimata in Ghidul de pregatire al Master Planului, procentul de producere a apei uzate a crescut de la 80% la 100%, conform legislatiei romanesti in vigoare.
Procentul de racordare la canalizare: Procentul de conectare este determinat in paginile urmatoare si este data de aglomerarile umane (una sau mai multe) care genereaza debitul de apa uzata
Incarcarile de apa uzata: 60 g BOD5/locuitor/zi este dat de documentul mai sus amintit. Operatorul va avea grija sa educe consumatorii sa evite evacuarea de substante critice in retea ce pot conduce la cresteri ale incarcarilor. Este important sa se evite orice risc de evacuare de substante toxice in retea, fapt care poate sa perturbe procesul de epurare a apelor.
Ape uzate altele decat cele casnice
In privinta proiectarii debitelor si incarcarilor apelor uzate altele decat cele casnice, s-au adoptat
urmatorii parametrii de proiectare din Ghid:
Generarea de apa uzata: 100 % din apa consumata se va intoarce la canalizare si la statia de epurare cu diferite grade de poluare.
Incarcarea apei uzate: Sursele de poluare industriala sunt constranse sa satisfaca cerintele normativului NTPA 002 pentru a raspunde cerintelor de protectie a statiilor de epurare a apelor. Operatorii monitorizeaza firmele industriale si pot sa aplice taxe in caz de incarcari excesive. Un plan de actiune urmareste sa grupeze activitati corespunzatoare. Descarcarile directe in emisari nu sunt monitorizate de catre operator ci de catre Apele Romane si trebuie sa satisfaca cerintele normativului NTPA 001.
Concentratiile apei uzate: Trebuie sa fie in conformitate cu standardele romanesti si europene asa cum este subliniat in NPTA 002.
Infiltratiile
Una din principalele dificultati intalnite in retelele de canalizare este nivelul excesiv de infiltrare.
Pe langa capacitatea redusa de drenare si efortul mare de pompare, infiltratia poate pune in pericol
procesul de tratare. Oricum infiltratia nu poate fi in totalitae evitata si de aceea nu pot fi depasite niste
limite. Nivele acceptabile de infiltrare in canalizarile in sistem unitar sunt de ordinul a 100% din debitul pe
vreme uscata.
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 93
Infiltratia in sistemul de canalizare se bazeaza pe urmatorii parametri:
- Starea fizica a retelei de canalizare,
- Caracteristicile solului. Un sol permeabil transmite cu rapiditate apa subterana si
conduce al cresterea debitului in sistemul de canalizare atunci cand nivelul apei
subterane este ridicat,
- Pierderile de apa din reteaua de apa potabila sunt de obicei mai mari decat din
conductele de canalizare (aceasta apa isi croieste singura drum catre conductele de
canalizare),
Pentru a detine un contol asupra infiltratiilor este esential sa se desfasoare urmatoarele masuri:
- Documentarea completa asupra retelelor incluzand inversarile de sensuri de curgere,
materialele conductelor, varsta conductelor, aparitia de blocaje sau alte incidente.
- Realizarea unei campanii de spalare a conductelor urmate de inspectia CCTV poate fi
de mult ajutor in desavarsirea documentarii asupra conductelor.
- Un program de evaluare a infiltrarii care sa stabileasca prioritati de interventie pe care
sa se bazeze operatiunile de reabilitare sau de inlocuire. Evaluarea se poate efectua pe
baza de masuratori de debite, analize chimice si indicatori. Pe baza faptului ca in
general apele uzate au o compozitie de poluanti cunoscuta, putem mentiona ca
experienta anterioara ne arata ca o balanta pe baza de incarcari cu continut de fosfor
ofera bune rezultate la un cost acceptabil.
Se accepta ca masurile descrise mai sus vor imbunati eficienta reducerii infiltratiilor.
Procentul de acoperire a supravegherii infiltratiilor vor reduce investitiile pentru reabilitarea retelei
de canalizare. Totusi este dificil de a gasi o formula care sa stabileasca realizarea unei anumite reduceri
a infiltratiilor in urma reabilitarii retelei.
Apa pluviala
In general, noile sisteme de canalizare se vor proiecta ca sisteme separative de apa uzata. Acolo
unde sisteme unitare existente necesita imbunatatire sau inlocuire, la nivel de Master Plan se accepta a fi
inlocuite cu conducte de aceeasi dimensiune, numai daca nu exista probleme de inundare in timpul
ploilor mari.
La faza de proiectare de detaliu se realizeaza dimensionarea retelelor si estimarea debitelor
maxime de apa pluviale in conformitate cu standardele romanesti corespunzatoare. STAS 9470 contine
diagrame pentru estimarea intesitatii ploilor din fiecare zona din Romania. Pe sistemele unitare de
canalizare se vor prevedea deversori de apa pluviala de fiecare data cand se asteapta la supraincarea
hidraulica a retelei, deversori care vor diminua incarcarea hidraulica a statiilor de pompare sau a statiei
de epurare. De cate ori este posibil volumele de retentie vor folosi pentru a evita ca prima ploaie sa intre
in emisar.
O problema frecventa in sistemele separative de canalizare este numarul ridicat de racordari
gresite. Aceasta consta in racordari si evacuari de ape uzate menajere la canalizarile pluviale, secundare
sau principale, ceea ce pe termen scurt va conduce la formarea unor colectoare in sistem combinat cu
luarea masurilor necesare pentru a proteja emisarul receptor.
EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala
Capitolul 3 – Proiectii 94
Apele uzate provenite de la fose septice
Se vor utiliza inca fose septice pentru evacuarea apelor uzate casnice in viitor atat in sate cat si
in cateva zone suburbane. Continutul foselor septice va fi preluat de statiile de epurare pentru al trata
corespunzator. Acele zone care din motive economice nu pot fi luate in considerare ca fiind echipate cu
retea de canalizare vor continua sa fie echipate cu aceste fose septice. Se recomanda incurajarea
consumatorilor de a se dota cu fose septice moderne, care sa satisfaca atat cerintele de comfort cat si de
mediu.
Prezentarea debitelor si incarcarilor de apa uzata:
Tabel 3.37 CENTRALIZATOR - Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata Judetul Caras
Severin
2012 2015 2019 2022 2030 2035 2043
nr. 130662 126662 121518 117865 108736 100872 89456
nr. 4195 4070 3909 3794 3504 3252 2887
nr. 21542 20883 20035 19433 17928 16634 14750
nr. 14043 13648 13139 12760 11791 10951 9731
nr. 118582 154337 158600 153852 141959 131709 116824