UNIVERSITATEA „BABES-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE STIINTA MEDIULUI Specializarea: Stiinta Mediului Utilizarea Vantului Ca Sursa Regenerabila De Energie. Turbine Eoliene Coordonator Prof. dr. Dumitru RISTOIU Student: Roxana Alexandra POP,
UNIVERSITATEA „BABES-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE STIINTA MEDIULUI Specializarea: Stiinta Mediului
Utilizarea Vantului Ca Sursa
Regenerabila De Energie.
Turbine Eoliene
CoordonatorProf. dr. Dumitru RISTOIU
Student: Roxana Alexandra POP, grupa 3
februarie 2009
Energia eoliana Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM
Utilizarea vantului ca sursa regenerabila de
energie. Turbine eoliene
februarie 2009
2
Energia eoliana. Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM
CUPRINS
1. Scurt istoric (in loc de introducere)
2. Sisteme eoliene de generare a energiei electrice. Turbine eoliene
2.1. Structura si mod de functionare
3. Producerea si utilizarea energiei eoliene la nivel mondial si european
3.1. Potentialul eolian al Romaniei
3.2. Avantaje si dezavantaje in folosirea turbinelor verticale
4. Impactul parcurilor eoliene asupra mediului inconjurator
5. Concluzii
Bibliografie
3
Energia eoliana Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM
1. Scurt istoric (in loc de introducere)
In mitologie vantul era interpretat ca dispozitia pozitiva sau negativa pe care Aeolius o
arata oamenilor prin modul in care sufla asupra lor (vesel – vant lin; suparat - furtuna). Astazi este
bine cunoscuta cauza formarii curentilor de aer, si aceasta nu este nicidecum pusa pe seama
indispozitiei vreunui zeu.[1]
Sisteme eoliene au fost folosite de persi inca din anul 200 i.e.n., iar apoi prin 250 e.n. au
fost introduse in Imperiul Roman. Totusi, abia din secolul VII au fost construite primele mori de
vant functionale, in Iran. Utilizarea initiala a acestor mori de vant a avut ca scop principal
macinarea porumbului si alimentarea cu apa.
Pe la inceputul secolului al XIV-lea morile de want erau folosite pentru drenarea apelor din
Delta Rhinului. Pana in 1900 in Danemarca deja erau functionale aproximativ 2500 de mori care
produceau un maxim de putere de 30MW. Prima moara de vant care a avut ca scop producerea de
energie electrica a fost utilizata in Scotia si instalata de James Blynth in anul 1887. Modelul
britanic a fost preluat si de americani care il reproduc cu succes un an mai tarziu, ajungand ca in
1908 Statele Unite ale Americii sa posede 72 de generatoare electrice (cu puteri intre 5 si 25 kW)
activate eolian.
URSS o ajunge din urma pe SUA prin dezvoltarea in anul 1931 a unui generator cu axa
orizontala care avea capacitatea de a produce 100 kW la o inaltime a turnului de doar 30 m
(generatoarele americane aveau inaltimea turnului de 24 m iar rotorul cu cele patru palere avea 23
m diametru). [2]
Asadar inca de la inceputul erei noastre, prosperand exponential si continuu, sistemele
eoliene au castigat teren in producerea de energie electrica dintr-o resursa regenerabila (vantul).
Trend-ul utilizarii la scara globala a acestor ferme, centrale eoliene este in crestere, iar avantajele
si dezavantajele sunt mereu luate in calcul in comparatie cu folosirea altor energii
neconventionale.
4
Energia eoliana. Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM
2. Sisteme eoliene de generare a energiei electrice. Turbine eoliene
Curentii de aer (vantul) se formeaza datorita incalzirii neuniforme a suprafetei Pamantului
de catre soare. Aceasta variabilitate creeaza temperaturi respectiv presiuni diferite cu consecinte
asupra miscarii maselor de aer. Rezulta astfel formarea anticiclonilor pentru valori ridicate ale
presiunii, respectiv depresiuni pentru presiuni scazute. Datorita tendintei sistemului de a ajunge la
echilibru si de egalare a presiunilor, se produce o miscare a maselor de aer dinspre anticicloni
inspre depresiuni (cu cat este mai mare diferenta de presiune cu atat va fi mai puternic si vantul
astfel generat). Exista o varitate de regimuri de miscare a maselor de aer la nivel planetar (global):
vanturi dinspre tropice inspre poli; dinspre oceane si mari inspre continente; vanturi formate pe
varful muntilor care se deplaseaza spre vai; si tocmai acest caracter multivariat al vanturilor
determina interesul cercetatorilor in dezvoltarea cat mai profitabila a utilizarii resurselor eoliene
disponibile. [1]
2.1. Structura si mod de functionare
Energia eoliana s-a dovedit a fi o sursa viabila pentru generarea electricitatii, în foarte
multe tari din lume. Generarea energiei eoliene este atractiva si pentru cercetare, punându-se
accent pe cresterea, reînnoirea si pe utilizarea ei ca o sursa de energie nepoluanta. Energia
electrica obtinuta din energie eoliana, prin intermediul turbinelor de vânt, depinde, pe de o parte,
de energia cinetica a vântului care loveste turbina, iar pe de alta parte, de designul acesteia. Exista
doua configuratii generale de baza ale turbinelor eoliene (Figura 1):
turbine de vânt cu ax vertical, la care axa de rotatie este perpendiculara pe directia
vântului;
turbine de vânt cu ax orizontal, la care axa de rotatie este paralela pe directia vântului.
[3]
Figura 1. Configuratii de baza ale turbinelor de vant [3]
5
Energia eoliana Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM
In general, turbinele sunt constituite din trei componente principale: turnul sau catargul,
nacela si rotorul.
Catargul. In general pentru construirea lui se utilizeaza metal. Rolul acestuia este de a
sustine echipamentul necesar producerii electricitatii (rotor si nacela). Pentru a i se conferi
echilibru si pentru a asigura ancorarea necesara greutatii turnului, acesta este prins puternic in
beton cu o fundatie subterana pe masura. Inaltimea maxima a catargului pentru cele mai puternice
turbine atinge astazi valori de pana la 80 m (maxim 100 m). Pozitionarea rotorului pe un turn de o
asemenea inaltime este necesara deoarece la acea inaltime puterea vantului (viteza) este mai mare
in lipsa frecarii cu suprafetele de teren respectiv cu obstacole diferite amplasate la nivelul solului
(obstacole precum: vai, dealuri, case, constructii etc.).
Rotorul are doua parti componente: butucul rotorului (are rolul de a permite montarea
paletelor turbinei si este montat pe arborele principal al turbinei eoliene) si paletele in mod normal
in numar de trei. Constructia paletelor este realizata in conformitate cu tehnologiile ingineriei
aeronautice si se utilizeaza materiale compozite usoare, dar in acelasi timp suficient de rigide si
rezistente. Un astfel de material este poliesterul ranforsat fie cu fibra de sticla fie cu fibra de
carbon. Faptul ca pot atinge dimensiuni imense in diametru (60-110 m) se explica prin suprafata
necesara de contact cu vantul intre palete. Puterea unei turbine eoliene fiind proportionala cu aria
cuprinsa intre paletele rotorului, si deci proportionala cu patratul diametrului rotorului. Rotorul
converteste energia cinetica a vantului in energie mecanica. Dependenta puterii turbinei de
diametrului rotorului respectiv de inaltimea turnului este redata schematic in figura 2.
Figura 2. Capacitatea turbinei in functie de diametrul rotorului si de inaltimea turnului [4]
Nacela inglobeaza echipamentul care produce electricitate din rotatia axului de transmisie
al rotorului. In interiorul turnului exista cabluri electrice care coboara inspre sol si permit
transportul si stocarea electricitatii produse in nacela (figura 3 prezinta modul de generare a
energiei electrice in nacela). Echipamentul cu care sunt dotate turbinele consta si dintr-un
6
Energia eoliana. Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM
computer care indeplineste rolul de sistem de control de mare performanta. Acest sistem de
control monitorizeaza si intermediaza:
orientarea rotorului perpendicular pe directia vantului;
modificarea unghiului de incidenta a paletelor in raport cu vantul astfel incat
energia utilizata (recuperata) sa fie maxima.
Acest sistem de control permite oprirea automata a turbinei in caz de vanturi
prea puternice sau in caz de urgenta. Prin folosirea acestui sistem, siguranta functionarii este
intotdeauna indeplinita. [1]
7
Energia eoliana Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM
3. Producerea si utilizarea energiei eoliene la nivel mondial si european
Interesul pentru utilizarea energiei eoliene la nivelul globului se datoreaza in special
necesitatii de exploatare a resurselor regenerabile de care dispunem in defavoarea utilizarii celor
fosile, si mai mult pentru reducerea impactului asupra mediului pe care il genereaza cele din urma.
Daca ne intereseaza cata energie regenerabila eoliana se produce respectiv utilizeaza in
intreaga lume putem sa facem uz de datele statistice furnizate de EurObserER 2008/AWEA
2008/Wind Power monthly/GWEC care a realizat studii referitoare la puterea globala pe
care toate eolienele o generau la nivelul anului 2006, comparativ cu situatia intalnita in anul 2007
(valori redate, pentru cei mai importanti producatori, in tabelul 1). Daca ar fi sa comparam
cantitatea totala de energie (3870 GW) care era necesara pentru consumul global si valorile din
tabelul 1, concluzia ar fi ca energia eoliana produce doar putin peste 2 % din totalul utilizat. Din
nefericire vantul fiind una dintre resursele regenerabile putin folosite la ora actuala. [1]
Acest fapt se datoreaza si distributiei vitezei vantului la nivel global, distributie care nu
permite instalarea eficienta a unei ferma sau centrale eoliene. Vitezele medii ale vantului in
diferite regiuni ale globului sunt reprezentate in figura 4.
8
Energia eoliana. Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM
Figura 4. Distributia resursei eoliene la nivel mondial (viteze medii ele vantului) [6]
Tabel 1. Principalele regiuni de pe glob care produc electricitate din energia eoliana [1]
Tari /
Regiuni
Putere
instalata in
2006 (GW)
Putere
instalata
in 2007 (GW)
Progres
2006-
2007 (%)
Uniunea
European
a
48,12 56,35 + 17%
Restul
Europei0,56 0,67 + 20%
SUA 11,60 16,82 + 45%
Canada 1,46 1,77 + 21%
India 6,27 8,00 + 28%
Japonia 1,39 1,40 + 1%
China 2,59 6,00 + 232%
Restul
Asiei0,39 0,39 0
Restul
globului1,99 2,28 + 15%
Mondial
TOTAL74,39 93,68 + 26%
Daca ne referim strict la nivelul Uniunii Europene (tabel 2) putem observa ca avansul pe
care il are este semnificativ, cantitatea de 56,35 GW energie produsa in 2007 din energie eoliana,
reprezentand 60% din totalul mondial. Din acest procent de 60%, 82 % produc tarile dezvoltate
9
Energia eoliana Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM
din U. E, dar si celelalte membre ale uniunii fac eforturi pentru a diminua cat mai mult posibil
utilizarea combustibililor fosili ca prima sursa energetica.
Tabel 2. Tari europene cu aport semnificativ in producerea de electricitate din resursa eoliana [1]
TariPutere instalata
in 2006 (GW)
Putere instalata
in 2007 (GW)
Progres
2006-2007 (%)
Putere instalata
KWh /1.000 loc
(2007)
Germania 20,62 22,25 + 8% 269
Spania 11,63 15,15 + 30% 345
Danemarca 3,14 3,14 0 576
Italia 2,12 2,72 + 28% 47
Franta 1,74 2,46 + 41% 40
Marea
Britanie1,96 2,36 + 20% 40
Portugalia 1,68 2,15 + 28% 203
Olanda 1,56 1,75 + 12% 106
Austria 0,96 0,98 + 2% 120
Grecia 0,75 0,87 + 16% 78
Irlanda 0,75 0,80 + 7% 192
Suedia 0,52 0,65 + 25% 72
Alte tari 0,70 1,05 + 50% -
Total UE 27 48,12 56,35 + 17% 102
Dupa cum se poate observa, din tabelul 2, liderul european este
Germania cu o capacitate instalata de 22,3 GW, ceea ce reprezinta aproape
un sfert din totalul modial! Germaia este urmata de Spania cu o putere
instalata de 15,2 GW, care reprezinta un procent si un efort important
raportat la numarul de locuitori ai Spaniei. Urmeaza Danemarca tara care si-a
indreptat o mare parte din investitiile energetice inspre producerea de
energie din resurse regenerabile. La ora actuala aportul de energie rezultata
din utilizarea vantului fiind de 25% din productia interna totala de energie a
Danemarcii. Datorita dimensiunilor teritoriale reduse ale tarii, raportul puterii
produse la 1000 de locuitori este mai ridicat chiar decat cel al Germaniei. [1]
3.1. Potentialul eolian al Romaniei
10
Energia eoliana. Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM
Daca urmarim harta distributiei vaturilor (figura 4) putem observa
potentialul redus al Romaniei in ceea ce priveste resura vantului (v < 5,9
m/s). Totusi la nivelul tarii noastre se inregistreaza cateva puncte mai
accentuate ca potential eolian, acestea fiind situate pe malul Marii Negre, in
S-V respectiv pe varful muntilor la altitudini considerabile. Aceste viteze
stipulate de catre hartile de vant se masoara la 80 m altitudine datorita
faptului ca aceasta este inaltimea maxima pentru turnuri adoptata de
majoritatea tarilor producatoare de energie din surse eoliene.
In cazul in care dispunem de o locatie situata la mare distanta fata de
furnizorul de energie electrica, instalarea unei turbine pentru uz gospodaresc
reprezinta o solutie posibila. Chiar daca vom avea costuri initiale de instalare
a turbinei proportionale cu puterea instalata, aceste costuri vor fi in definitiv
mult mai mici decat conectarea la reteau de distributie a energiei electrice.
Comparativ, investitia pentru un kilometru de racord la reteau nationala de
distributie poate ajunge la 30.000 de euro fata de aproximativ 7.000 de euro
pentru instalarea unei turbine. Costurile acestea au fost estimate pentru
functionarea unui frigider, unui televizor, unei antene satelit, unui CD-player si
a patru becuri ecologice de 11W care sa functioneze intre doua si zece ore pe
zi, intreaga saptamana. In calculul cheltuielilor au fost incluse: o turbina
eoliana care poate da randament in conditii de vant continuu la 12 m/s timp
de 4 ore pe zi; 10 acumulatori si un dispozitiv de conversie a DC (curent
continuu) in AC (curent alternativ). [7]
Totusi, inainte de a alege sa utilizam o turbina eoliana pentru a ne furniza
electricitatea de care avem nevoie in gospodarie trebuie sa tinem cont si de
locatia in care ne aflam. Astfel este recomandabil sa studiem un timp (cel
putin un anotimp ) viteza vanturilor si sa alcatuim o medie, pentru perioada
analizata, pentru a putea compara valoarea obtinuta cu valoarea medie
necesara instalarii unei astfel de turbine. Pentru a usura modalitatea de
estimare a vitezelor s-au introdus gradele Beaufort (tabelul 3).
Tabel 3. Scara Beaufort de estimare a vitezei vantului [8]
Grade
BeaufortDescriere
Viteza în
m/sObservatii
11
Energia eoliana Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM
0 Stabilitate 0 Fumul se înalta vertical. Frunzele nu se misca.
1 Calm 1-1,5Fumul indica directia vântului.
Frunzele nu se misca.
2 Vânt perceptibil 2-3 Se simte adierea pe fata. Frunzele se misca.
3 Vânt usor 3-5,5 Drapelele fâlfâie. Frunzele se misca continuu.
4 Vânt moderat 6-8 Se ridica praful. Ramurelele se misca.
5 Vânt semnificativ 8,5-10Arborii mici se leagana.
Vârful tuturor arborilor se misca.
6 Vânt puternic 11-14Se aude suieratul vântului.
Folosirea unei umbrele devine dificila.
7Vânt foarte
puternic14,5-17
Toti arborii se misca. E greu de înaintat împotriva
vântului.
8Vânt extrem de
puternic17,5-20
Unele ramuri se rup.
Autovehiculele îsi pierd directia.
9Început de
furtuna21-24 Cladirile usoare sunt afectate.
10 Furtuna 24,5-28Copacii sunt scosi din radacina.
Cladirile sunt afectate.
11 Furtuna violenta 29-32 Cladirile sunt puternic afectate.
12 Uragan 33+ Cladirile sunt distruse pe scara mare.
Potentialul eolian al Romaniei a fost estimat la 3000 MW (potrivit raportului Renewable
Development Initiative care se ocupa de dezvoltarea si finantarea proiectelor în domeniul energiei
regenerabile în cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare). Transpus în strategia
nationala energetica, acest potential eolian este echivalentul a 23 TWh, de trei ori mai mare decât
productia nucleara de energie electrica planificata la Cernavoda pentru 2007. Acest potential
ramane totusi nefructificat la noi, in timp ce Polonia si Bulgaria cu potetialul estimat de 4000
respectiv 3400 MW prospera si profita de pe urma acestei resurse regenerabile. [9]
3.2. Avantaje si dezavantaje in folosirea turbinelor verticale
Avantaje
Elicea se afla aproape de centrul de greutate al turbinei, crescand stabilitatea
12
Energia eoliana. Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM
Alinierea elicei cu directia vantului ofera cel mai bun unghi de atac pentru
pale, maximizand energia electrica rezultata
Palele elicei pot fi pliate pentru a preveni distrugerea turbinei in cazul
vanturilor puternice
Turnurile inalte permit accesul la vanturi mai puternice, rezultant o crestere a
curentului produs de turbina
Dezavantaje
Eficienta turbinelor orizontale scade cu inaltimea turnului unde sunt instalate
din cauza turbulentelor vantului
Turnurile inalte si elicele cu pale lungi sunt greu de transportat, uneori costul
transportului fiind de 20% din cel al echipamentului in sine
Turbinele orizontale sunt dificil de instalat si necesita macarale si personal
calificat
Turbinele inalte pot obstructiona radarele de langa bazele aeriene
Din cauza inaltimii turbinele cu axa orizontala au un impact negativ asupra
peisajului rural. [10]
4. Impactul parcurilor eoliene asupra mediului inconjurator
Chiar daca scopul construirii parcurilor eoliene este tocmai acela de a diminua poluarea
mediului, provocata de arderea combustibililor fosili pentru obtinere de energie, totusi pot fi luate
in considerare anumite aspecte de impact asupra componentelor environmentale. Efectele pe care
le au turbinele prin poluarea de natura fizica sunt referitoare la incadrare turbinelor in peisaj,
vibratiile si zgomotul produse, impactul asupra vietuitoarelor cat si problema interferentelor
electromagnetice.
Incadrarea in peisaj. Se pune problema aspectului si amprentei pe care turbinele, mai ales
daca alcatuiesc un cluster, o genereaza asupra peisajului locatiei in care sunt dispuse. Este
in principiu o chestiune subiectiva din moment ce fiecare persoana poate fi impresionata in
mod diferit de aspect. Ca elemente comparabile pot fi considerati in acest caz zgarie norii
13
Energia eoliana Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM
precum si infrastructura rutiera suspendata, care poate ca la inceputurile lor aveau impact
asupra imaginii oraselor in ochii oamenilor, dar care treptat au intrat in cotidian si sunt
practic acceptate din punct de vedere al aspectului, oamenii invatand sa traiasca cu ele.
Intr-un articol al revistei InfoMediu (nr.11 din august 2006) se stipuleaza chiar
transformarea turbinelor in atractii turistice: “apreciem ca acestea (turbinele) vor constitui
o atractie turistica semnificativa, iar vizitarea parcului cu urcarea in nacela unei turbine
poate deveni un punct important din programul oricarui traseu turistic din zona” (ing. Ghe.
Voicu). In plus distantele la care turbinele trebuie sa fie amplasate unele de altele
genereaza o decongestionare a densitatii lor iar acest aspect fiind comparat cu stalpii de
inalta tensiune. Astfel impactul vizual poate fi mult redus.
Sursa de zgomot si vibratii. Este considerat a fi normal un nivel al intesitatii sonore,
generat de turbine, care se incadreaza intre 80 si 110 dB. Vibratiile precum si zgomotul
sunt considerate a fi parte integrata a functionarii turbinelor, precum si a altor sistem
mecanice. Deranjant pentru un receptor poate fi apropierea fata de turbina, cu cat este
situat mai aproape cu atat zgomotul sesizat este mai mare. Oricum specialistii care au
realizat masuratori de sunet in zona turbinelor afirma ca zgomotul produs de acestea
echivaleaza cu cel produs de vantul preluat de pale, iar din moment ce palele nu se rotesc
in absenta vantului sunetul produs de miscarea lor devine perceptibil doar pentru anumite
viteze ale vantului. Constructorii incearca, pe cat posibil, sa limiteze zgomotele si una
dintre cele mai utilizate metode este aceea de a izola fonic cavitatea interna a turbinelor.
Aceste prime doua categorii de influente asupra mediului tind sa se diminueze odata cu
dezvoltarea tehnologiilor noi de producere a turbinelor tot mai moderne, astfel incat la un
anumit moment in viitorul apropiat probabil ca vor fi considerate neglijabile.
Impactul asupra pasarilor si liliecilor. Probabil cea mai discutata si controversata
problema legata de impactul turbinelor eoliene este aceasta referitoare la pasari si lilieci.
Organizatiile pentru protejarea pasarilor si mamiferelor zburatoare (lilieci) au cazut de
comun acord cu constructorii de turbine ca impactul acestora asupra vietuitoarelor
inaripate este redus comparativ cu impactul celorlalte activitati antropice care pot genera
decesul lor (traficul intens, aviatia). Dar, totusi, mai exista ecologisti care militeaza
impotriva instalarii turbinelor in zone care corespund traseelor de migratie ale unor specii
de pasari. Potrivit unui articol publicat in revista Nature, o turbina este responsabila pentru
moartea a 4,27 pasari, in medie, pe an. Societatea Regala pentru Protectia Pasarilor din
Marea Britanie (UK Royal Society for the Protection of Birds) a concluzionat in urma unui
studiu efectuat ca turbinele nu reprezinta “un hazard semnificativ”, mai mare impact
asupra pasarilor avand schimbarile climatice, iar daca turbinele pot contribui la limitarea
14
Energia eoliana. Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM
acestor schimbari atunci merita asumat un risc minim. In ceea ce-i priveste pe lilieci
barotrauma este cel mai ingrijorator efect. In urma zborului lor in preajma turbinelor atunci
cand presiunea atmosferica inregistreaza o scadere, plamanii lor sunt afectati si astfel
survin cele mai multe decese. In octombrie 2008 a fost inceput un studiu de cercetare care
are ca scop testarea efectelor pe care fermele eoliene le au asupra populatiilor de lilieci,
intrucat acestea au fost putin monitorizate pana in prezent, motiv pentru care nu se
cunoaste impactul numeric real asupra lor. In urma acestui studiu se asteapta o decizie la
nivel de functionare a turbinelor, in sensul ca se va cere, cel mai probabil, oprirea lor
atunci cand presiunea atmosferica este scazuta pentru a indeparta sursa de barotraumelor.
Interferente electromagnetice. Posibile interferente cu undele radio si respectiv TV sunt
posibile datorita campului magnetic pe care turbinele il genereaza, la o inaltime de
aproximativ 40-50 m in jurul lor pe distante relativ mici. In trecut, atunci cand majoritatea
turbinelor aveau turnurile si palele construite din metal problema era mult mai accentuata,
iar efectul consta intr-o deviere a undelor radio in preajma fermelor eoliene. Acum, din
moment ce majoritatea materialelor folosite sunt compozite, precum fibra de sticla,
intensitatea campului magnetic generat este mult mai mica, iar daca frecventa de emisie ale
radiourilor sunt mai mari decat frecventele produse de turbine (1,5 – 2 Hz la inaltime de
150 – 200 m) atunci acestea nu interfereaza.
Alte aspecte. Pot surveni modificari ale structurii si calitatii solului si subsolului datorita
lucrarilor de dezvoltare a infrastructurii care insotesc instalarea turnurilor eoliene. Pe de
alta parte, “fenomenul de licarire al palelor”, manifestat prin lucirea acestora in lumina
solara, poate deranja localnicii din apropierea parcului prin impact vizual. Insa acest
fenomen se produce doar cand soarele este direct orientat spre directia palelor, si este mult
estompat datorita culorii albe pe care acestea o au in prezent. [2,11,12]
15
Energia eoliana Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM
5. CONCLUZII
Putem afirma ca in ansamblu energia vantului reprezinta o metoda curata, din surse
regenerabile, de producere a energiei electrice. Datorita acestui aspect, este cert ca in viitor va
ocupa o pozitie fruntasa, alaturi de energia nucleara, in producerea de electricitate. Momentan si
pe termen mediu dezvoltarea evidenta a energiei eoliene se prevede a fi limitata atat de discutiile
aprinse care au loc pe tema impactului asupra mediului, cat si datorita costurilor de producere a
electricitatii din energia vantului mult mai ridicate decat cele necesare pentru functionarea unei
hidrocentrale, termocentrale sau a unui reactor nuclear.
Oricum, este nevoie de o sustinere financiara importanta din partea statelor care
beneficiaza de conditii eoline propice pentru a se dezvolta in acest sens. Chiar si aceste aspecte
fiind cunoscute si infruntate, este de asteptat ca in viitor sa fim nevoiti sa ne obisnuim cu tot mai
multe gigante eoliene in peisaj.
16
Energia eoliana. Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM
Tehnologiile de producere a partilor componente ale unei turbine se vor dezvolta atat de
mult incat turbinele vor fi capabile de a produce o mai mare cantitate de energie la aceleasi costuri
de instalare, investitia putand fi recuperata in timp mai scurt.
17