STUDIU DE CAZ - Analiza eficientei economice a investitiilor Prezentarea S.C. “BEGA-UPSOM” S.A. Societatea comerciala “BEGA-UPSOM” S.A. Ocna-Mures a fost construita între anii 1984- 1986 de catre societatea belgiana “Solvay&Co” si avea sa devina la sfârsitul secolului XIX si în primele decenii ale secolului XX singura unitate producatoare de soda din România si una din cele mai importante din Europa. Amplasarea uzinelor de produse sodice din zona orasului Ocna-Mures a fost determinata de condit iile naturale prieln ice: existen ta unei surse stabile de apa (râul Mures), a unor zacamite de sare de calitate suprioara, existenta în vecinatate a unor zacaminte corespunzatoare de calcar, a unui nod feroviar important (Razboieni), precum si existenta fortei de munca necesara. Uzina a intrat în functiune în anul 1986. În anul 1991 a de ven it S.C. “UPSOM” S. A. Ocna- Mu res , pr in prel uarea inte gra la a patrimoniului fostului Combinat de Produse Sodice Ocna-Mures, transformare ce a avut loc în baza HG 1213/1990. De-a lungul timpului, au avut loc o serie de lucrari de modernizare, mariri de capacitati, precum si obtinerea de noi produse. Anul 2001 s-a încheiat din punct de vedere financiar cu urmatoarele rezultate: Productia fizica (CSB): 192.645 t Valoarea productiei industriale: 65547,7038 lei Cifra de afaceri: 74340,1903 lei Export: 1,6020 $ Productivitatea muncii (prod. industriala) 43,844618 lei/salariat Numarul mediu de personal 1,495 persoane
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
STUDIU DE CAZ - Analiza eficientei economica investitiilor
Prezentarea S.C. “BEGA-UPSOM” S.A.
Societatea comerciala “BEGA-UPSOM” S.A. Ocna-Mures a fost construita între anii 198
1986 de catre societatea belgiana “Solvay&Co” si avea sa devina la sfârsitul secolului XIX si
primele decenii ale secolului XX singura unitate producatoare de soda din România si una din cele m
importante din Europa.
Amplasarea uzinelor de produse sodice din zona orasului Ocna-Mures a fost determinata
conditiile naturale prielnice: existenta unei surse stabile de apa (râul Mures), a unor zacamite de sa
de calitate suprioara, existenta în vecinatate a unor zacaminte corespunzatoare de calcar, a unui no
feroviar important (Razboieni), precum si existenta fortei de munca necesara.
Uzina a intrat în functiune în anul 1986.
În anul 1991 a devenit S.C. “UPSOM” S.A. Ocna-Mures, prin preluarea integrala
patrimoniului fostului Combinat de Produse Sodice Ocna-Mures, transformare ce a avut loc în ba
HG 1213/1990.
De-a lungul timpului, au avut loc o serie de lucrari de modernizare, mariri de capacita
precum si obtinerea de noi produse.
Anul 2001 s-a încheiat din punct de vedere financiar cu urmatoarele rezultate:
Productia fizica (CSB): 192.645 t Valoarea productiei industriale: 65547,7038 lei Cifra de afaceri: 74340,1903 lei Export: 1,6020 $ Productivitatea muncii (prod. industriala) 43,844618 lei/salariat Numarul mediu de personal 1,495 persoane
3. Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 2526/18.11.1993: multiplicarea si copier
de acte pentru terti, actiuni publicitare si produse proprii si pentru terti, producerea
livrarea catre terti a energiei electrice si termice, precum si a apei;
4. Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 2716/24.11.1994: organizarea de cursuri vederea autorizarii ISCIR de catre personalul de specialitate din S.C. “BEGA-UPSOM
S.A. desemnat de ISCIR, pentru cursantii interni si terti;
5. Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 2827/07.12.1995: verificarea, repararea
încarcarea stingatoarelor de incendii cu praf antiincendiar si bioxid de carbon pentru u
intern si terti;
6. Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 1983/06.11.1997:
comercializarea produselor petroliere prin statii proprii sau închiriate, en-gross sau cu amanuntul
operatiuni de intermediere pe baza de comision între parteneri români, straini, români si strain
privind marfurile si serviciile admise de lege a fi importate si exportate, fara limitare la un sect
de marfuri si servicii;
operatiuni de intermediere pe baza de reprezentare, leasing, cooperare si prestari-servicii;
exploatarea produselor de cariera;
4.1.1. Indicatori economico-financiari
Principalele 5 produse si ponderea lor în vânzari:
4.2. Fundamentarea tehnica si economica a necesitatii investitiei
Piata, ca sistem de reglare a schimburilor între agentii economici, constituie cadrul în ca
cererea si oferta îsi regasesc punctul de convergenta. Astfel cererea de marfuri si servicii sta la ba
formularii optiunilor de investitii prin profil, structura si amploare.Prin intermediul cererii sunt puse evidenta nevoile individuale si colective, fapt care genereaza oferta, inclusiv pe plan investitional.
Investitia pentru înlocuirea turbogeneratorului AKTR-4 este o investitie de procurare a un
utilaj în cadrul CET, care va conduce la cresterea productiei de energie electrica cu aceleasi cheltuie
materiale. Energia electrica este o utilitate în cadrul procesului de productie, ea poate fi cumparata s
produsa, costul ei influentând costul de fabricatie pe produs.
S.C. “BEGA UPSOM” S.A. este unul din principalii furnizori de produse clorosodice (sod
calcinata) din Europa. Pentru a-si putea mentine pozitia pe piata, combinatul trebuia sa-si dezvol
tehnologia, respectiv sa reduca costurile specifice.
Investitia se recomanda ca necesara si profitabila în acelasi timp. Trebuie avut în vedere
investitiile pentru energie si utilitati sunt prioritare în economia româneasca, costurile cu care
produc utilitatile sunt prea mari datorita tehnologiilor învechite conducând la costuri mari
produselor finite, ceea ce le fac necompetitive pe piata.
Utilajul ce urmeaza a fi achizitionat va permite introducerea unei tehnologii performante, ce
ce va permite:
îmbunatatirea conditiilor de munca si cresterea productivitatii muncii;
accentueaza libertatea de alegere, fara a exclude riscul în folosirea, dupa caz, a unor indicatori valori
sau naturali.
În contextul enuntat este justificat sa încadram indicatorii statici de evaluare si apreciere
eficientei proiectelor de investitii în trei categorii, si anume: indicatori cu caracter general, indicatode baza si indicatori specifici unor obiective sau ramuri de activitate.
Indicatori cu caracter general
Aceasta grupa de indicatori are rolul de a forma o imagine globala asupra obiectivului d
investitii, respectiv sa dea o caracterizare generala despre obiectivul de investitii. Orice proiect
investitii trebuie sa cuprinda în mod obligatoriu asemenea indicatori.
Principalii indicatori cu caracter general sunt urmatorii:
a) Capacitatea obiectivului de investitii pare în cazul obiectivelor productive es
reprezentata de capacitatea de productie, iar în cazul celor neproductive de elementele specifice d
folosinta ale acestora. Capacitatea de productie exprima cantitatea maxima de productie care poate
obtinuta într-o anumita perioada de timp, în conditii normale de functionare, cu un regim de utilizare
factorilor de productie si în anumite conditii de organizare a productiei si a muncii. Capacitatea
productie se exprima de regula prin volumul maxim de productie ce poate fi realizat (fizic sau valoricdar se poate exprima si prin cantitatea maxima de materie prima ce poate fi prelucrata într-o anumi
perioada de timp, atunci când relatia materie prima – produs finit nu este constanta (de exemplu,
industria zaharului, capacitatea de productie a unei fabrici de zahar se exprima prin cantitatea de sfec
de zahar ce poate fi prelucrata). În cazul obiectivelor de natura social culturala, capacitat
obiectivelor de investitie se exprima diferit, în functie de specificul acestora, cum ar fi: capacitat
unui spital prin numarul de paturi, capacitatea unei sali de teatru prin numarul de locuri, etc.
Capacitatea obiectivului de investitii constituie un indicator de calcul a eficientei economice
investitiilor si nu de eficienta economica, el masurând efectul potential realizat prin intermedi
Se poate spune ca profitul ca indicator ne arata efortul facut pentru a obtine acest surplus d
venituri. Ca atare, se poate spune ca el nu reprezinta un indicator de eficienta economica, ci u
indicator de calcul al eficientei economice.
Astfel, raportând profitul la cheltuielile totale de productie se obtine rata rentabilitatii generalcare constituie, prin excelenta un indicator de eficienta economica.
f) Productivitatea muncii reprezinta un alt indicator cu caracter general, este un indicator
eficienta economica, el cuantifica eficienta cu care este utilizat principalul factor de productie
anume forta de munca.
g) Consumurile specifice la principalele materii prime, materiale, energie, combustib
constituie un indicator de eficienta economica care masoara consumul la principalele resurse, pentruobtine o unitate de produs finit.
Aceste consumuri se estimeaza pe baza unor norme de consum si pe aceasta cale se poa
determina costul productiei.
Indicatori de baza
Aceasta grupa de indicatori se refera în exclusivitate la eficienta economica a investitiilo
altfel spus ei sunt indicatori care cuantifica efortul si efectele generate de realizarea si functionar
obiectivului de investitii.
În grupa indicatorilor de baza se gasesc deopotriva indicatori de calcul al eficientei economi
a investitiilor, precum si indicatori propriu-zisi de eficienta economica a investitiilor.
a) Valoarea investitiilor sau volumul capitalului investit (I) reprezinta principalul indicat
de calcul a eficientei economice a investitiilor, practic nici un indicator de eficienta economica
investitiilor nu poate fi construit fara a lua în calcul valoarea investitiilor.
Valoarea investitiilor constituie un indicator valoric care reflecta o anumita categorie
resurse utilizate în procesul investitional si anume cele necesare pentru realizarea unui obiectiv d
Resursele investitionale pot fi utilizate fie pentru a construi un nou obiectiv, fie pentru
dezvolta sau moderniza un obiectiv în functiune. Precizarea este importanta pentru ca în functie d
caracterul lucrarilor de investitii sfera de cuprindere a acestui indicator poate sa difere.
Investitiile se materializeaza în mijloace fixe care pot fi active sau pasive. Între valoarinvestitiilor si valoarea mijloacelor fixe puse în functiune teoretic ar trebui sa existe o egalitate, dar
realitate exista o diferenta în favoarea investitiilor, în sensul ca exista anumite categorii de cheltui
de investitii care nu se transforma în mijloace fixe (cheltuieli cu pregatirea fortei de munca necesa
noului obiectiv, cu supravegherea lucrarilor de constructii, etc.).
În continutul indicatorului valoarea investitiilor se include atât elemente care sunt de natura p
investitionala, cât si elemente care nu sunt de aceasta natura, dar prin extensie ele se includ în efort
total, servind în ultima instanta la diferentierea variantelor de investitii.
Elementele de natura investitionala sunt: investitia directa, investitia colaterala si investit
conexa, aceasta din urma incluzându-se în functie de cota de servire a investitiei directe.
Investitiile directe sunt reprezentate de valoarea obiectelor si a dotarilor care contribuie
realizarea scopului pentru care se construieste obiectivul, în timp ce investitiile colaterale constitu
valoarea lucrarilor legate teritorial si functional de investitia directa (cai de acces, aductiuni de ap
energie, centrala termica, etc.).
Investitia conexa apare ca rezultat propagat în amonte sau în aval de investitia directa.
Elementele incluse în efortul total de investitii care nu sunt de natura investitionala se refera
principal la valoarea mijloacelor circulante necesare punerii în functiune a obiectivului, respect
pentru functionarea acestuia o anumita perioada de timp.
În atare conditii, valoarea investitiilor poate fi obtinuta însumând elementele componentastfel: It = Id + Icol + Icon + M + Cs unde:
Cs – reprezinta cheltuieli suplimentare de investitii (proiectare, pregatirea fortei de mun
necesara noului obiectiv, etc.)
b) Durata de executie a obiectivului de investitii (d)
Acest indicator exprima perioada de timp necesara realizarii obiectivului de investitii, respectiv perioada în care se consuma resursele investitionale, ele transformându-se în mijloce fixe.
În aceasta perioada de timp resursele investitionale ramân imobilizate, fara a produce efec
economice efective ci doar potentiale, respectiv o anumita capacitate de productie care pusa
functiune va permite obtinerea de efecte globale (productie) si nete (profit).
Dat fiind faptul ca în aceasta perioada nu se obtin efecte utile se impune ca sa se scurteze pe c
posibil durata de executie, pentru a diminua efectul negativ al imobilizarii fondurilor investite.
c) Durata de functionare (Dt) a obiectivului de investitii reprezinta ultima etapa din durata
viata a unui obiectiv de investitii, dupa durata de viata a unui obiectiv de investitii, dupa durata d
proiectare si cea de executie.
Ea se deruleaza între momentul punerii în functiune a obiectivului de investitii si momentulscoaterii din functiune, în aceasta perioada obtinându-se efectele globale si nete de pe urmaobiectivului de investitii.
Durata de functionare a unui obiectiv de investitii se stabileste în functie de duratele norma
de functionare a mijloacelor fixe care compun obiectivul de investitii, aceste durate fiind prevazute
legea amortizarii capitalului imobilizat în active corporate si necorporate.
La determinarea duratelor normale de functionare se va avea în vedere duratele economice d
functionare a mijloacelor fixe, justificate din punct de vedere etnic si economic, precum si durate
Atunci când un obiectiv de investitii este pus mai devreme în functiune cu o parte a capacita
de productie, acest fapt influenteaza durata de recuperare a investitiei în sensul scurtarii acesteia, cece se reflecta în relatia de calcul prin scaderea din efortul total de investitii a unei marimi P* ca
reprezinta profitul obtinut ca urmare a punerii mai devreme în functionare a unei parti din capacitat
de productie.
Indiferent de modalitatile de calcul, indicatorul durata de recuperare a investitiei este un indicat
invers de tipul efort asupra efect net, fiind preferabila varianta de investitie care reprezinta durata
recuperare cea mai mica.
f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor (E) reprezinta ca mod de calcul invers
duratei de recuperare a investitiei iar ca si continut exprima profitul anual obtinut la un leu investit sa
cât se recupereaza sub forma de profit dintr-un leu investit în decurs de un an.
În mod asemanator cu durata de recuperare si acest indicator reprezinta mai multe relatii d
calcul în functie de caracterul investitiei sau de existenta unei singure sau mai multe variante.
Pentru obiective noi relatia de calcul va fi:
unde: E – reprezinta coeficientul de eficienta economica a investitiilor;
Ph – profitul anual;
It – investitia totala.
În cazul obiectivelor supuse modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii indicatorul va av
Pentru realizarea si functionarea unui obiectiv de investitii se utilizeaza doua categorii
resurse: resurse sub forma de investitii utilizate în perioada de executie a obiectivului si resurse s
forma de costuri de productie utilizate în perioada de functionare a obiectivului.
Evaluarea eficientei economice a investitiilor presupune luarea în calcul a tuturor resursel
utilizate, respectiv investitii si cost de productie.
Însumarea lor directa nu este posibila deoarece investitiile reprezinta resurse care se consuma
singura data iar costul productiei se repeta anual.
În aceste conditii este necesara echivalarea acestor resurse ca natura fapt care se reflecta indicatorul cheltuieli echivalente sau recalculate:
K = I + Ch x Df
unde: K – reprezinta cheltuieli echivalente;
I – reprezinta volumul investitiilor;
Ch – reprezinta costul anual al productiei;
Df – reprezinta durata de functionare a obiectivului de investitii
Este evident ca indicatorul cheltuieli echivalente constituie un indicator de volum, el masurân
efortul total necesar realizarii si functionarii unui obiectiv de investitii.
Fiind un indicator de volum, indicatorul cheltuieli echivalente nu poate fi utilizat în comparat
dintre variantele de investitii care se caracterizeaza prin capacitati de productie diferite si implicit prin volum diferit al investitiilor si costurilor anuale de productie.
În scopul asigurarii comparabilitatii dintre variante si al costurilor unui indicator de eficien
economica a investitiilor se calculeaza indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau specific
unde q reprezinta capacitatea anuala de productie.
În acest mod calculat, indicatorul exprima efortul total ce revine pe unitate de capacitate, fiinun indicator invers de tipul efort asupra efect global.
Ţinând seama de faptul ca raportul reprezinta investitia specifica (Is) iar raportulreprezinta costul unitar (Ch) se poate deduce ca indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau specificuprinde în structura sa investitia specifica si costul unitar multiplicat cu durata de functionare:
Fata de acest continut se poate aprecia ca indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau specifi
este mai riguros în caracterizarea eficientei economice a investitiilor deoarece îmbina mai ration
efortul din cele doua perioade din viata unui obiectiv: perioada de executie si perioada de functionare
De multe ori o investitie specifica redusa poate însemna achizitionarea de mijloace fixe m
ieftine, dar si mai putin performante, fapt ce se va reflecta într-un cost unitar de productie mai mare.
aceste conditii este preferabil sa investim mai mult pe unitatea de capacitate, dar sa exploata
obiectivul cu un cost unitar mai redus de-a lungul unei perioade lungi de timp si în final efortul tot
specific sa fie mai redus.
Indicatorul cheltuieli echivalente, în formele prezentate mai sus (fie ca efort total, fie ca efo
specific), contine dubla influenta a investitiilor, respectiv acestea se regasesc atât în primul termen d
membrul drept al relatiei cât si în cel de-al doilea sub forma amortizarii inclusa în costurile
productie.
Acest aspect este usor demonstrat pornind de la relatiile:
Produsul D f x Ph reprezinta de fapt profiturile totale (Pt), astfel ca viteza de recuperare poate
scrisa sub forma:
ceea ce înseamna ca viteza de recuperare exprima profiturile totale obtinute la un leu investit.
În aceste conditii se poate deduce si legatura care exista între randamentul economic
investitiei si viteza de recuperare. Se observa ca dintre randamentul economic al investitiei si viteza
recuperare este unu, adica leul investit si recuperat sub forma de profit în decursul duratei d
recuperare.
Astfel spus, în cadrul duratei de recuperare raportul profituri-investitii este 1, în sensul ca
obtine un profit egal cu volumul investitiilor.
Pe parcursul intervalului de timp scurs între expirarea duratei de recuperare si pâna la sfârsit
duratei de functionare raportul profituri-investitii reprezinta randamentul economic al investitiilor, i
pe parcursul perioadei de functionare raportul profituri-investitii constituie viteza de recuperare.
Indicatori specifici diferitelor ramuri si domenii de activitate
Indicatorii specifici de calcul si eficienta economica a investitiilor reflecta aspectele particula
ale eficientei economice a investitiilor în anumite ramuri si domenii de activitate rezultate d
conditiile specifice în care îsi desfasoara activitatea acestea.
Respectivii indicatori completeaza modalitatile de caracterizare a eficientei economice alatu
de indicatori cu caracter general si cei de baza.
În vederea realizarii obiectivului de investitii s-a elaborat documentatia tehniceconomica, caracteristicile acesteia fiind prezentate în tabelul urmator:
2. Grad de utilizare a C p % 853. Productia To / an 697.8504. Cost unitar lei / To 0,30295. Pret de vânzare unitar lei / To 0,35646. Valoarea productiei în cost de productie lei / an 0,211378
7. Valoarea productiei în pret de vânzare lei / an 0,2487138. Profit brut lei / an 0,0373359. Profit net lei / an 0,02800110. Investitia directa (Id) lei 0,0096986911. Durata de executie (d) Ani 112. Durata de functionare (Df ) Ani 10
Pentru atingerea parametrilor proiectati este neceara o perioada de timp de 7 ani în decurs
carora profitul se realizeaza în proportie de:
- 10% în primii patru ani;
- 20% în urmatorii doi;
- 60% în cel de-al saptelea an.
PRODUCŢIA ANUALĂ:
Productia anuala = Capacitatea de productie * Gradul de utilizare al capacitatii
Productia anuala = 821.000 t * 0,85 = 697.850 t
VALOAREA PRODUCŢIEI ÎN COST DE PRODUCŢIE
Valoarea productiei în cost de productie = productia * costul unitar de productie
Valoarea productiei în cost de productie = 697.850 t * 3029 = 0,211378 lei
VALOAREA PRODUCŢIEI ÎN PREŢ DE VÂNZARE
Valoarea productiei în pret de vânzare = productia anuala * pretul de vânzare unitar
Valoarea productiei în pret de vânzare = 697.850 t * 3564 = 0,248713 lei
2.4. Calculul indicatorilor statici de eficienta a investitiilor
1. Valoarea investitiei
Acesta este principalul indicator de calcul al eficientei economice a investitiei.
Valoarea investitiei este un indicator valoric care reprezinta resursele utilizate în proces
investitional si anume cele necesare pentru realizarea obiectivului de investitii.
Valoarea investitiei = 96,9869 mil lei din care:
- utilaje: 0,00717720 lei
- C + M: 0,00175600 lei
- alte cheltuieli: 0,00076548 lei
2. Durata de executie a obiectivului de investitii
Acesta reprezinta timpul necesar pentru înfaptuirea procesului investitional în ansamblul sau, respect perioada în care se consuma resursele investitionale.
Durata de executie se refera la perioada dintre momentul începerii lucrarilor la obiectivul dinvestitii si cel al punerii în functiune.
d = 1 an
3. Durata de functionare
Aceasta se deruleaza între momentul punerii în functiune a obiectivului de investitii si momentulscoaterii sale din functiune ca urmare a uzurii fizice sau morale.
Df = 10 ani
4. Investitia specifica (Is)
Acest indicator de eficienta economica a investitiilor reprezinta valoarea investitiilor ce revine pe ounitate de capacitate, constituind de fapt investitia unitara.
Acest indicator exprima efortul total de investitii si de productie ce revine pe o unitate de capacitate.
Ch’ = Ch – ah = 2113,78 – 9,6986 = 2104,0813
8. Randamentul economic al investitiilor (R e)
Acesta este considerat cel mai cuprinzator indicator de eficienta economica a investitiilor deoarece priveste procesul investitional pe toata durata sa, din momentul începerii lucrarilor pâna în momentulexpirarii duratei economice de functionare a obiectivului de investitii.
profituri nete la 1
investit dupa ce s-a recuperat leul investit.
În care: It – reprezinta investitia totala;
Ph – reprezinta profitul anual;
P’ – reprezinta profitul nerealizat în perioada de atingere a parametrilor proiectati;
D – reprezinta durata de recuperare a investitiei
Df – reprezinta durata de functionare
Acest indicator arata ca la un leu investit se va obtine un profit net de 0,6828 lei dupa ce recupereaza leul investit pe parcursul duratei de recuperare.
Acest indicator arata de câte ori se cuprinde durata de recuperare în durata de functionare aobiectivului de investitii sau de câte ori s-ar putea recupera investitia în decursul duratei defunctionare.
ori s-ar putea recupera investitia în decursul duratei de functionare
O alta relatie de calcul a vitezei de recuperare care decurge din cea de mai sus este:
în care: Pth – reprezinta profitul total net
I – reprezinta investitia totala, inclusiv profitul nerealizat ca urmare a existentei un
perioade de atingere a parametrilor proiectati.
TABEL CUMULATIV AL INDICATORILOR DE BAZĂ DE EVALUARE A EFICIENŢECONOMICE A INVESTIŢIILOR
Nr.
Crt.DENUMIREA INDICATORULUI UM VALOARE
1. Valoarea investitiei lei 0,00969869
2. Durata de executie Ani 13. Durata de functionare Ani 104. Investitia specifica Lei/To 118132,645. Durata de recuperare Ani 5,946. Coeficientul de eficienta economica Lei Phn / 1 leu investit 0,1687. Cheltuieli echivalate unitare Mil lei / To 257,5008. Randamentul economic Lei Phn / 1 leu investit 0,68289. Viteza de recuperare a investitiei 1,68
CAPITOLUL V
Concluzii si propuneri
Managementul în sine este un proces supus analizei perfectionate si eficacitatii sporite. Ace
lucru se poate realiza prin stabilirea cu precizie a obiectivelor urmarite si asigurarea faptului
procesele si structurile manageriale vin în sprijinul acestor obiective, având totodata înglobate în e
Modalitatea optima de administrare a performantelor financiare presupune concentrarea asup
rezumatului informatiilor relevante si apoi analizarea în detaliu a zonelor ce necesita atentie.
Pentru a alege varianta optima de achizitie a fost necesara luarea în calcul a unei serii
factori, cum ar fi:
fondul de investitii disponibil;
regimul de lucru al utilajelor;
limitarea anumitor resurse.
Obtinerea efectelor scontate este conditionata de cunoasterea corecta a tuturor variabileleconomice implicate, de determinarea conjucturii viitoare a multitudinii de factori economi
financiari, social-politici, culturali care influenteaza investitiile.
Orice investitie este caracterizata de faptul ca reprezinta o cheltuiala imediata, în timp
efectele vor aparea în perspectiva.
Investitia pe care o face SC „BEGA-UPSOM” SA presupune achizitia unui turbogenerato
utilaj de ultima generatie în aceasta ramura.
Performantele tehnice ale proiectului se situeaza la nivel mondial, asigurând conditii superioa
de valorificare a investitiei. Produsele vor conferi, datorita tehnologiei moderne de producere, o bun
calitate.
În conditiile unei economii de piata concurentiale, activitatea societatii trebuie sa se desfasoa
profitabil. În luarea deciziei de investitie, se opteaza pentru acel proiect care ofera o rata
rentabilitate maxima. Eficienta investitiei este influentata de diferenta dintre rata profitului si cea
dobânzii.
În cazul acestui proiect de investitii, rata interna de rentabilitate economica este de 40,322%
ceea ce reprezinta în cazul fondurilor împrumutate nivelul maxim al dobânzii la care ar putea face fa
Venitul net actualizat este cel de-al doilea indicator analizat; el permite compararea încasariltotale obtinute pe întreaga durata de functionare a obiectivului de investitii cu cheltuielile totale
investitii si de exploatare aferente aceleasi perioade, indicând capacitatea obiectivului de a produ
profit.
În ambele cazuri conditia de eficienta ca VNA sa fie pozitiv este îndeplinita.
Analiza economica – VNA = 267.064 RON
Analiza financiara – VNA = 111.065 RON
Cei mai importanti indicatori dinamici de apreciere a eficientei proiectului de investitii su
rata interna de rentabilitate economica (RIRE), respectiv rata interna de rentabilitate financia
(RIRF).
Rata interna de rentabilitate exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe întrea
durata de functionare a obiectivului, respectiv profitul net la un leu efort total.
Analiza economica – RIRE = 40,322%;
Analiza financiara – RIRF = 30,94.
Indicatorii economico-financiari permit caracterizarea în detaliu a unitatii economic
permitând utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiune pentru cresterea valo
întreprinderii, în functie valoarea si continutul acestor indicatori. Astfel, analiza economica surprin
profitul corespunzator tuturor resurselor angajate, indiferent de provenienta lor si de benefic
rezultatului. Analiza financiara ia în considerare atât provenienta resurselor de finantare cât