Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Drept Cu titlu de manuscris CZU 349.22 (478) EDUARD BOIŞTEANU ASPECTELE TEORETICO-PRACTICE PRIVIND ÎNCETAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ AUTOREFERAT la teza de doctor în drept Specialitatea: 12.00.03 – Dreptul privat (Dreptul muncii) Chişinău – 2005
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea de Drept
Cu titlu de manuscris CZU 349.22 (478)
EDUARD BOIŞTEANU
ASPECTELE TEORETICO-PRACTICE PRIVIND ÎNCETAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ
AUTOREFERAT
la teza de doctor în drept
Specialitatea: 12.00.03 – Dreptul privat (Dreptul muncii)
Chişinău – 2005
2
Teza de doctorat a fost elaborată la Universitatea de Stat din Moldova (Facultatea de Drept, Catedra de Drept procesual civil) Conducător ştiinţific: Nicolae Romandaş, doctor în drept, conferenţiar universitar (Universitatea de Stat din Moldova) Referenţi oficiali: 1. Alexandru Ţiclea, doctor în drept, profesor universitar; (Universitatea Ecologică din Bucureşti) 2. Evlampie Donos, doctor în drept, conferenţiar universitar. (Universitatea de Stat din Moldova)
Susţinerea tezei va avea loc la ______________ 2005, ora ________ în şedinţa Consiliului Ştiinţific Specializat ___________________ din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (MD 2009, Republica Moldova, mun. Chişinău, str. Mateevici, 60, bloc 4, sala de conferinţe 222).
Teza de doctorat şi autoreferatul pot fi consultate pe pagina de WEB a C.S.A. (http:
//www.acad.csa.md/teze), la Biblioteca Universităţii de Stat din Moldova şi la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.
Autoreferatul a fost expediat la ____________________________ 2005. Secretarul ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat, Doctor în drept, conferenţiar universitar: Sergiu Băieşu Autorul: Eduard Boişteanu
3
I. CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEI
La 28 martie 2003 Parlamentul Republicii Modova a adoptat noul Cod al
muncii în care sunt incluse norme juridice cu un conţinut nou ce reflectă pe
deplin relaţiile de muncă în condiţiile economiei de piaţă.
Un compartiment aparte în Codul muncii al RM a fost rezervat
subinstituţiei încetării contractului indibidual de muncă. Reglementarea impera-
tivă şi expresă a tuturor aspectelor, ce ţin de realizarea operaţiunii tehnico-juri-
dice de încetare a contractului individual de muncă, constituie o garanţie în plus
pentru asigurarea respectării libertăţii de a muncii.
Libertatea muncii nu trebuie interpretată ca un drept absolut, iar
neîngrădirea dreptului la muncă al salariatului nu poate duce la interdicţia
încetării contractului din iniţiativa angajatorului. Din aceste considerente,
legiuitorul urmează să ţină cont atît de drepturile şi interesele salariaţilor, cît şi de
cele ale angajatorilor, în contextul în care mecanismele economiei de piaţă
produc inevitabil efecte şi asupra raporturilor juridice de muncă.
În teza de doctorat „Aspectele teoretico-practice privind încetarea
contractului individual de muncă” au fost abordate totalitatea problemelor
juridice ce ţin de încetarea contractului individual de muncă în Republica
Moldova şi de armonizarea legislaţiei muncii a Republicii Moldova cu legislaţiile
ţărilor Uniunii Europene.
Actualitatea cercetării şi gradul de investigare a problemei. Procla-
mînd la 27 august 1991 independenţa sa, Republica Moldova a devenit unul
dintre primele state suverane de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, astfel expri-
mînd cu fermitate intenţia de încadrare în societatea internaţională.
O preocupare principală a Republicii Moldova rezidă în promovarea şi
protejarea drepturilor fundamentale ale omului. În acest sens, trebuie menţionat
4
că, potrivit prevederilor art. 1 alin. 3 din Constituţia Republicii Moldova,
Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului,
drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi
pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.
Dreptul la muncă este unul din drepturile fundamentale ale omului a
cărui exercitare este asigurată deopotrivă prin instrumente internaţionale elabo-
rate în cadrul Naţiunilor Unite şi de instrumente elaborate sub auspiciile
Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Din prima categorie de documente face
parte Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale,
care, în art. 6, dispune:
„1. Statele părţi la prezentul Pact recunosc dreptul la muncă ce cuprinde
dreptul pe care îl are orice persoană de a obţine posibilitatea să-şi cîştige
existenţa printr-o muncă liber aleasă sau acceptată şi vor lua măsuri potrivite
pentru garantarea acestui drept.
2. Măsurile pe care fiecare stat parte la prezentul Pact le va lua spre a
asigura deplina exercitare a acestui drept trebuie să includă orientarea şi pregă-
tirea tehnică şi profesională, elaborarea de programe, de măsuri şi de tehnici
potrivite pentru a asigura o dezvoltare economică, socială şi culturală constantă şi
o deplină întrebuinţare productivă a braţelor de muncă în condiţiile care garan-
tează indivizilor folosinţa libertăţilor politice şi economice fundamentale”.
Celelalte instrumente, elaborate fie sub auspiciile Naţiunilor Unite, fie
ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii, reglementează aspecte particulare ale
dreptului la muncă. De exemplu, Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii
nr. 142 „Privind orientarea profesională şi pregătirea profesională în domeniul
valorificării resurselor umane” pune accentul pe obligaţia statelor de a-şi dezvolta
treptat sistemele sale de orientare profesională şi sistemele de informare perma-
5
nentă cu privire la utilizarea forţei de muncă cu scopul de a asigura ca informaţia
multilaterală şi de cea mai largă orientare să devină accesibilă copiilor, tinerilor
şi adulţilor, incluzînd programe corespunzătoare pentru persoanele cu handicap
fizic şi mintal.
Datorită faptului că dreptul la muncă se raportează la categoria
drepturilor fundamentale ale omului, consfinţite în Constituţia RM, imple-
mentarea mecanismelor eficiente de apărare a drepturilor şi intereselor legitime
ale titularilor acestui drept constituie un obiectiv stringent în Republica Moldova.
Un factor important al asigurării dreptului fiecăruia la muncă îl formează
reglementările imperative, ce ţin de temeiurile şi procedura operării încetării
contractului individual de muncă.
Apărarea dreptului constituţional al cetăţenilor la muncă presupune, deci,
nu numai asigurarea egalităţii de tratament a salariaţilor în domeniul raporturilor
juridice de muncă, dar şi asigurarea protecţiei acestora împotriva încetării
arbitrare sau intempestive a contractului individual de muncă.
Domeniul protecţiei salariaţilor contra concedierii fără motive valabile a
constituit obiectul preocupărilor al Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Ca
urmare, această materie a făcut obiectul mai multor acte ale Organizaţiei
Internaţionale a Muncii şi anume: Convenţia OIM nr. 158/1982 „Cu privire la
încetarea raporturilor de muncă” şi Recomandarea nr. 166/1982 „Asupra încetării
relaţiilor de muncă la iniţiativa angajatorului”.
Convenţia OIM nr. 158/1982 este o convenţie modernă, ce conţine atît
norme de aplicabilitate generală, cît şi norme particulare relative la concedierea
pentru motive economice, tehnologice, structurale şi altele asemenea.
Pentru ca să aibă loc o concediere legală, Convenţia în cauză solicită ca
aceasta să fie justificată de un motiv valabil, legat de capacitatea sau conduita
6
lucrătorului sau bazat pe cerinţele operaţionale ale întreprinderii, instituţiei sau
serviciului.
În ceea ce priveşte Recomandarea OIM nr. 166/1982, menţionăm faptul
că aceasta enumeră la concret motivele ce nu pot justifica o concediere
(efectuarea serviciului militar obligatoriu, afilierea sindicală sau participarea la
activităţi sindicale şi altele) şi relevă anumite aspecte ce ţin de căile de recurs
contra concedierii (sarcina probei, achitarea indemnizaţiilor adecvate în cazul
operării unei concedieri nelegitime).
Litigiile de muncă, care apar ca urmare a încetării contractului individual
de muncă, constituie aşa-numite conflicte de drept, adică conflicte ce apar în
legătură cu interpretarea şi aplicarea normelor dreptului muncii. Din aceste
considerente, prezenta teză are drept scop analiza normelor juridice ce
reglementează procedura şi temeiurile încetării contractului individual de muncă,
precum şi a normelor juridice ce stabilesc anumite garanţii pentru salariaţi
împotriva încălcării nelegitime a dreptului constituţional la muncă.
Încetarea contractului individual de muncă prezintă o importanţă
deosebită, atît din punct de vedere teoretic, cît mai ales din punct de vedere
practic. Deşi tema în discuţie a fost supusă unor analize, nu există încă o lucrare
care să abordeze într-un mod unitar problemele pe care le ridică elucidarea şi
aplicarea normelor privind încetarea contractului individual de muncă. Mai mult
ca atît, punctele de vedere exprimate în literatura juridică de specialitate deseori
diferă, iar practica judiciară din domeniul enunţat nu are un caracter uniform.
Caracterul complex al problematicii încetării contractului de muncă,
multitudinea aspectelor pe care aceasta le învederează, opiniile controversate ale
doctrinei, neuniformitatea practicii judiciare şi reglementarea diferită dată de
Codul muncii al Republicii Moldova unor cazuri de încetare a contractului de
7
muncă creează tot atîtea dificultăţi pe care le-am întîmpinat în încercarea de a
prezenta subinstituţia încetării contractului individual de muncă.
Scopul şi obiectivele lucrării. Actualitatea stringentă a problemelor
legate de încetarea contractului individual de muncă, ne-a obligat să facem o
analiză pertinentă a tuturor problemelor apărute în legătură cu realizarea acestei
operaţiuni tehnico-juridice complexe.
Pentru realizarea acestui scop au fost conturate următoarele obiective:
- a supune cercetării conceptul de încetare a contractului individual de
muncă şi a stabili semnele definitorii ale acesteia;
- a elucida aspectele de bază ce guvernează materia încetării contractului
individual de muncă;
- a cerceta şi a clasifica cazurile de încetare a contractului individual de
muncă;
- a analiza legislaţia în vigoare a Republicii Moldova privind încetarea
contractului individual de muncă şi a scoate la iveală imperfecţiunile
(neajunsurile) legislative din domeniul enunţat;
- a studia practica judiciară în domeniul încetării contractului individual de
muncă;
- a formula propuneri de „lege ferenda” în materia încetării contractului
individual de muncă;
- a examina, sub aspect comparativ, legislaţiile ţărilor străine ce vizează
domeniul nominalizat mai sus.
Baza teoretico-ştiinţifică şi metodologică a cercetărilor. Cercetările
întreprinse s-au bazat pe studierea doctrinei, legislaţiei şi practicii existente în
domeniul dat. Ca metode de cercetare au fost folosite metoda logică (analiza şi
sinteza), metoda istorică şi sistematică, precum şi metoda juridică comparativă.
8
În investigaţiile noastre drept punct de reper legal a servit Codul muncii
al Republicii Moldova, Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi
legislaţia Uniunii Europene. Au fost analizate, de asemenea, legi ce regle-
mentează subinstituţia dată în alte ţări, precum şi alte acte normative care au fost
relevante temei tezei date.
Baza teoretico-ştiinţifică a cercetărilor a constituit lucrările savanţilor
autohtoni, români şi ruşi, care au abordat tematica temeiurilor încetării
contractului individual de muncă, cum sunt: Nicolae Romandaş, Nicolae
Sadovei, Boris Sosna, Tudor Negru, Paşcov Alexei, Dumitru Macovei,
Alexandru Ţiclea, Sanda Ghimpu, Gheorghe Filip, Andrei Popescu, Nicolai