Editura Ararnzi mulgumegte doamnelor Ana Blandiana siLaura Grilnberg, precum si editurilor RA9, Art giMinerua penfiupermisiunea de a reproduce o parte dintre textele incluse in acest volum. Descrieted CIP a Bibliotecii Na;ionale a Romlniei Lecffi suplimentre pentro clm a III-a / Corina GAdiugi (ood.). - Bucuregri : Aramis Print, 2019, ed. a II-a ISBN 978-606009-194-3 I. GtdiuEi, Corim (coord.) e2t.rtt.t-\aL 82-822=135.1 Copyright @ 2019 Editura ARAMIS,.pentru prezenta edilie ISBN 978-606-009-194-3 Editura ARA,MIS.. Redaclia gi sediul social: B-dLl Metalugiei m.46-56, cod 041833, sector 4, Bucuregi, O.P. 82 - C.P. 38 tel.: (021) 461.0&10lL4ll5; fax: (p2l) 461.08.81L9. E-mail:[email protected]; [email protected]Departamentul desfacere: tel.: (021) 46l.08.08112113116l fu: (021) 2161.08,09/19; E-mail: [email protected]www.edituraamis.ro www.megapres.ro hF. Y, LTcIURI SuTul,tTNTARL BI SI-IOGRAFI T scCI[.ARA RICOIVIAN DATA :#t' ..ffi"' 4' .ry'" Selecfie, antologie gi schife biografice de coRtNA cAolurA EDITIA A II-A ,. +1 .ry
9
Embed
Editura Ararnzi Blandiana LTcIURI SuTul,tTNTARL suplimentare - Clasa 3 - Ed.2.pdf · Moartea lui Castor / 75 ANTON PANN Lupul, !apul si varza / 80. CdlStorul gi stejarul / 83 JEAN
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Editura Ararnzi mulgumegte doamnelorAna Blandiana siLaura Grilnberg, precum si editurilorRA9, Art giMinerua penfiupermisiunea de a reproduce
o parte dintre textele incluse in acest volum.
Descrieted CIP a Bibliotecii Na;ionale a RomlnieiLecffi suplimentre pentro clm a III-a / Corina GAdiugi
Se nagte pe L5 ianuarie 1850 la Botogani.i9i petrece copiliria in oragul natal, dar gi lalpotegti, unde tatil siu, ciminarul GheorgheEminovici, avea o motie r;zegeasce. Aici
se bucuri de o totali libertate de migcare,cunoscand oamenii locului gi natura inconju-retoare - stare evocati cu nostalgie in poeziilepe care le va scrie mai tirziu. Debuteazi in
1866 cu poezia De-lt aveo,in revista Fomilio, din Pesta, al cirei director,losif Vulcan, ii schimbi numele din Eminovici in Eminescu. Adevirata sa
consacrare se produce in 1870, odati cu inceperea colaboririi la revista
Convorbiri literare a societSlii gi cenaclului ,,Junimea" din lagi. Versurilepublicate aici (intre care Rugdciunea unui doc; O, rdmdi; Lscul; Povestes
codrul ui; Revedere; im pd rat 5i proletor; Luceafdrulvor constitui substanla
singurului volum care i-a apirut poetului in timpul vielii - editat ?n 1884,
de Titu Maiorescu, reputatul om de culturd aflat la conducerea Junimii".Mihai Eminescu este considerat cel mai important poet din litenturarom6n6. Creafia sa se inscrie in tradifia romantismului literar, prin temeprecum intoarcerea in naturd, nostalgia pentru copilSrie, melancolia,
trecutul gi istoria nalionali.
Crdiasa din povesli
T\TI \ eguri albe, strilucite
Nagte luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le indnde pe cAmpie ;
S-adun fori in gezltoare
De painjen tort sl rumpa
$i anini-n haina nopgii
Boabe mari de piatri scumpi.
Langi lac, pe care noriiAu urzit o umbri finl,Rupti de migciri de valuri
Ca de bulgiri de luminl,
Dindu-gi trestia-ntr-o parte,
Sti copila lin plecati,
Thandafiri arunci rogii
Peste unda fermecati.
Ca sivad-un chip, se uitlCum aleargi apa-n cercuri,
CIci vrljit de mult e lacul
De-un cuvAnt al sfintei Miercuri;
Ca si iasl chipu-n fagi,
Trandafi ri arunci tineri,t
CIci vrijigi sunt trandafirii
De-un cuvAnt al sfintei Vineri.
Ea se uiti... Piru-i galben,
Faga ei lucesc in lunl,Iar in ochii ei alba;ui
Toate basmele s-adunl.
Tgr,,^ d, bdiet pdd,uri cutreierarn
T-r
f iind bliet plduri curreieram
$i mi culcam ades lingl isvor,
Iar bragul drept sub cap eu mi-l puneam
S-aud cum apa suni-ncetigor:
Un freamit lin uecea din ram in ram
$i un miros venea adormitor.
Asdcl ades eu nopgi intregi am mas,
Blind inginat de-al valurilor glas.
Risare luna,-mi bate drept in fagi:
Un rai din basme vid printre pleoape,
Pe cAmpi un val de argin,tie ceagl,^ t. . .)clrpm pe cer, vaPale preste ape,
Un bucium cAntl tainic cu dulceaEi,
Sunind din ce in ce tot mai aproape...
Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii,
Pirea c-aud venind in cete cerbii.
Alituri teiul vechi mi se deschise:
Din el iqi o taniri criiasi,Plureau in lacrimi ochii-mi plini de vise,
Cu fruntea ei intr-o marami deasi,
Cu ochii mui, cu gura-abiainchisi;
Ca-n somn incet-ineet pe frunze pasi,
CllcAnd pe vArful micului picior,
Veni alituri, ml privi cu dor.
$i ah, era atAta de frumoasi,
Cum numa-n vis o dati-n viaga ta
Un inger blind cu faga radioasi,
Venind din cer se poate arita;
Iar piru-i blond gi moale ca mitasa
Grumazul alb gi umerii-i vldea.
Prin hainele de tort subgire, fin,
Se vede rupul ei cel alb deplin.
(Mihai Eminescu, Poezii,Edir;'xa Aramis, Bucuregti, 20 I 5)
4ffi,ffi
w t4v rrr
'$"n vremea veche, pe cind oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decAt in
.ffigermenii viitorului, pe cAnd Dumnezeu cllca incl cu picioarele sale
sfinte pie troasele pustii ale pimAntului - in vremea veche ulia un impirat
intunecat gi gAnditor ca miazinoaptea 9i avea o implrlteasi tAniri ;iziirnbitoare ca miezul luminos al zilei.
Cincizeci de ani de cAnd implratul purta rlzboi c-un vecin al lui.
Murise vecinul gi lisase de mostenire fiilor gi nepogilor ura gi vrajba de
singe. Cincizeci de ani, gi numai implratul triia singur, ca un leu
irnbitrAnir, slibit de lupte gi suferinge - impirat ce-n viata lui nu rAsese
rriciodati, care nu zimbeanici la cAntecul nevinovat al copilului, nici la
surisulplin de amor al sogiei lui dnere, nici la povqtile blrane gi glumege
:r ostagilor inilbigi in blrllie ;i nevoi. Se simgea slab, se simgea murind gi
n-avea cui si lese mo;tenirea urii lui. Thist se scula din patul implritesc, del^ w
^ A v I t A .
lingl impirlteasa tenlrl - pat aurit, insi pustiu gi nebinecuvintat -, trist
rnergea la rlzboi cu inima neimblAnziti - gi implrlteasa sa, rimasi sin-
guri, plAngea cu lacrimi de viduvie singuritatea ei. Plrul ei cel galben ca
rurul celmai frumos cldeape sAnii ei albi gi rotunzi, gi din ochii ei albagui
i;i mari curgeau giroaie de mirglritare apoase pe o fagl mai albi ca argintul
crinului. Lungi cearcine vinete se trigeau imprejurul ochilor, gi vine
rlbastre se trigeau pe faga ei albi ca o marmuri vie.
Sculati din patul ei, ea se aruncl pe treptele de piatrl a unei bolte
in zid, in care veghea, deasupra unei candele fumegAnde, icoana imbricati in
rurgint a Maicii durerilor. induplecati de rugiciunile impirltesei ingenun-
cheate, pleoapele icoanei reci se umeziri si o lacriml curse din ochiul cel
negru al mamei lui Dumnezeu. impirlteasa se ridici in toati mlreat-ffiM
staturi, atinse cu buza ei seaci lacrima cea rece si o supse in adincul
sufetului siu. Din momentul acela ea purcese ingreunatl.
Ti:ecu o luni, trecuri doui, trecurl noui, gi impirlteasa flcu un fecior
alb ca spuma laptelui, cu pirul bllai ca razele lunii.
impiratul surise, soarele surAse si el in infocata lui impirigie, chiar
stitu pe loc, incAt trei zile n-a fost noapte, ci numai senin ;i veselie - vinul
curgea din butii sparte ;i chiotele despicau bolta cerului.
$i-i puse mama numele : F1t-Frumos din lacriml. Si crescu gi se fbcu
mare cabrtzii codrilor. Cregtea intr-o lunl clt algii intr-un an.
Cind era desrul de mare, puse sl-i facl un buzdugan de fier, il arunci
in sus de despicl bolta cerului, il prinse pe degetul cel mic gi buzduganul
se rupse.n doui. Atunci puse si-i faci altul mai greu - il arunci in sus
aproape de palatul de nori al lunii; cizand din nori, nu se rupse de degetul
voinicului.
Atunci Fit-Frumos igi lui ziua bunl de la plringi, ca si se ducl, sI se
batl el singur cu ogdle impiratului ceJ dqminea pe tati-slu. Puse pe
trupul slu implritesc haine de plstor, cimeqi de borangic, gesuti in
lacrimile mamei sale, mAndri plhrie cu fori, cu cordele ;i cu mirgele
rupte de la giturile fetelor de-mplragi, igi puse-n brAul verde un fuier de
doine gi altul de hore, si, cind era soarele de doul sulige pe cer, a plecat in
lumea largl si-n toiul lui de voinic.
Pe drum horea gi doinea, iar buzduganul gi-l arunca si spintece nourii,
de cidea departe tot cale de-o zi. Viile gi mungii se uimeau auzindu-i
cintecele, apele-gi ridicau valurile mai sus ca si-l asculte, izvoarele igi tur-
burau adincul, ca sl-si azv\rleaful undele lor, pentru ca fiecare din unde
si-l audi, fiecare din ele sI poati cinta ca dinsul cind vor gopti vlilor gi
forilor.RAurile se cioriiau mai in jos de brliele melancolicelor stence, invlgau
de la plstorul implrat doina iubirilor, iar vulturii ce stau amuqigi pe
cregtetele seci gi sure a stAncelor nalte invlgau de la el giplrul cel plins
al jelei.
Stlteau toate uimite pe clnd trecea plstoragul implrat, doinind gi
lrurind; ochii cei negri ai fetelor se umpleau de lacrimi de dor; gi-n
picpturile pistorilor tineri, rlzimagi c-un cot de-o stAnci gi c-o mAni pe
biitir, incoltea un dor mai adinc, mai intunecos, mai mare - dorul voinicie i.
Toate stiteau in loc, numai Flt-Frumos mergea mereu, urmlrind cu
r'ilntccul dorul inimii lui, si cu ochii buzduganul, ce sclipea prin nori gi
lrrin aer ca un vultur de otel, ca o stea nlzdrivanl,.
Clnd era-nspre sara ztlei a treia, buzduganul, clzAnd, se izbi de o
lrorrti de araml, si fhcu un vuiet puternic si lung. Poarta era sfbrAmati si
voinicul intri. Luna rislrise dinre mungi 9i se oglindea intr-un lac mare
1i lirnpede, ca seninul cerului. in fundul lui se vedea sclipind, de limpede
t c cra, un nisip de aur; iar in mijlocullui, pe o insuh de smarand, incunjurat
.le un crAng de arbori verzi gi stufogi, se ridica un mAndru palat de o
nnrmuri ca laptele, lucie gi albl - atAt de lucie, incAt in ziduri risfrAngea
(ir-nrr-o oglindl de argint: dumbravl gi lunci, lac qi girmuri. O luntre
,rtrritl veghea pe undele limpezi ale lacului lAngi poarti; gi-n aerul cel
cunt al serii tremurau din palat cAntece mAndre si senine. Fit-Frumos se
srri-n luntre gi, vAslind, ajunse pAni la scirile de marmuri ale palatului.
l)rrtruns acolo, el vizu in boltele scirilor candelabre cu sute de brage, si-n
liccare brag ardea cAte o stea de foc. Pitrunse in sah, Sala era inalti,sustinutl de stAlpi gi de arcuri, toate de aur, iar in mijlocul ei stltea o
rrrXndri masi, acoperiti cu alb, talgerele toate sipate din cAte-un singur
rnlrglritar mare; iar boierii ce gedeau la masi in haine aurite, pe scaune de
r rrtifea rosie, erau frumogi cazileletineretii ;i voio;i ca horele. Dar mai ales
rrnuldin ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur, bltut cu diamante, gi cu hainele
strilucite, era frumos ca luna unei nopgi de varl. Dar mai mAndru era
l;it-Frumos.
- Bine-ai venit, Fit-Frumos! zise impiratul; am auzit de dne, da' de
vlrzut nu te-am vizut.
- Bine te-am glsit, implrate, de;i mI tem cl nu te-oi lisa cu bine,
pcntru ci am venit sl ne lupti.m greu, ci destul ai viclenit asupra tatalui meu. ,r, ;,,i
ffiffi
- Ba n-am viclenit asupra tatllui tiu, ci totdeauna m-am luptat in
lupti dreaptl. Dar cu tine nu m-oi bate. Ci mai bine-oi spune hutarilor sl
zici qi cuparilor sI umple cupele cu vin gi-om lega frilie de cruce pe cit om
fi;i-om trii.
$i se sirutarl feciorii de-mplragi in urlrile boierilor, ;i biuri ;i se
sfltuirl.Zise impiratul lui Flt-Frumos:
- De cine-n lume te temi tu mai mult?
- De nime-n lumea asta, afarlde Dumnezeu. Dar tu?
- Eu iar de nime, afarideDumnezeu gi de Mama-pidurilor. O babi
bicrini gi uriti, cue umbli prin implrlgia mea de mini cu furtuna. Pe
unde uece ea, faga pimantului se usucl, satele se risipesc, tArgurile cad
niruite. Mers-am eu asupra ei cu bitalie, dar n-am isprlvit nimica. Ca si
nu-mi pripldeasci toati impiriEia, am fost silit sl stau la-nvoiali cu ea
;i si-i dau ca bir tot alzeceleadin copiii supugilor mei. $i azivineca si-;i
ieie birul.
Cind suni miazlnoaptea, fegele mesenilor se posomorArl; cici pe
miazinoapte calare, cu aripi vintoase, cu faEa zbercitl ca o stencl buhavi
gi scobiti de piraie, c-o pldure-n loc de pir, urla prin aerul cemit Mama-pi-
durilor cea nebuni. Ochii ei - doui nopgi turburi, gura ei - un hiu ciscat,
dingii ei - giruri de pietre de mori.
Cum venea vuind, Fit-Frumos o apuci de mijloc ;i o trlnti cu toatl
puterea intr-o piul mare de piatri; peste piui privili o bucati de stincl,
p. .rr.-o legi din toate pirgile cu gaPte languri de 6er. inluntru baba
guiera gi se smulgea ca vAntul inchis, dar nu'i folosea nimica.' Veni iar la o"spig; cand prin bol,tile ferestelot la lumina lunii, vlzurl
doul dealuri lungi de api. Ce era? Mama-pldurilor, neputAnd si iasi,
trecea peste ape cu piui cu tot gi-i bfizdafaga in doui dealuri. $i fugea
mereu, o stencl de piatrl indricitl, rupAndu-gi cale prin piduri, brizdAnd
plmAntul cu dAri lungl, pinl ce se fbcu nevizutl in depirtarea noPfii.
Ffu-Frumos ospiti ce ospiti, dar apoi, luandu-9i buzduganul de-a
,f.ffiM umir, merse mereu pe dira trasi de piul, pinl ce ajunse lAng-o casl
@
r I 'r
frumoasi, albi, care sdcle a la lumina lunii in mijlocul une i gridini de fori.Florile erau in straturi verzi ;i luminau albasde, rogie-inclise gi albe, iar
printre ele roiau futuri ugori, ca sclipitoare stele de aur, Miros, lumini;iun cAntec nesfrrsit, inceq dulce, iegind din roirea fluturilor gi a albinelor,
hnbitau gridina gi casa. LAngI prispl stlteau doui budi cu api, iar pe
prispl torcea o fati frumoasi. Haina ei albl gi lungi pirea un nor de raze
gi umbre, iar pirul ei de aur era impledt in cozi hsate pe spate, pe cand o
cununi de mlrgiritirele era arezatl, pe fruntea ei netedi. Luminati de
razele lunii, ea pirea muiati intr-un aer de aur. Degetele ei ca din ceari
albi torceau dintr-o furci de aur 9i dintr-un fuior de o lani ca arginrul
torcea un fir de o mltase albl, subgire, suiluciti, ce semina mai mult a o
vie razl de luni, ce cutreiera aerul, declt a fir de tort.
- Bine-ai. venit, Fit-Frumos, zise ea cu ochii limpezi gi pe jumltate
lnchqi, cfu e de mult de cind te-am visat. Pe clnd degetele mele rorceau
un fir, gindurile mele torceau un vis, un vis frumos, in care eu mi iubeam
cu tine ; Fit-Frumos, din fuior de argint torceam si eram si-gi Ees o hainiurziti in descAntece, bitutl-n fericire; s-o porgi... si te iubegti cu mine.
Din tortul meu gi-ag face o haini, din zilele mele, o viaEi plinl de
desmierdiri.
Astfel, cum privea umiliti la el, fusul ii scipi din mani 9i furca cizualfuuri de ea. Ea se sculi gi, ca rusinati de cele ce zisese, miinile e i spinzurau
in jos ca la un copil vinovat gi ochii ei cei mari se plecarl. El se apropie de
ca, c-o manl ii cuprinse mijlocul, iar cu cealalti ii desmierdl incet fruntea
gipirul gi-i gopti:
- Ce frumoasl egti tu, ce dragl-mi egti! A cui egti ru, fata mea?
- A Mameipidurilor, rispunse ea suspinind; mi vei iubi ru acuma,
cAnd;di a cui sunt?
Ea incunjurl cu amAndoui bragele ei goale grumazul lui gi se uiti lung
la el, in ochii lui.
- Ce-mi pasi a cui egti, zise el, destul ci te iubesc.
- Daci mi iubegd, sI fugim atuncea, zise ea lipindu-se mai tare de
pieptul lui; dacl te-ar gisi mama, ea te-ar omori, gi dac-ai muri ru, eu
nebuni ori as muri gi eu.
- N-aibi fricl, zise el zimbind si desflcandu-se din bratele ei.
muml-ta?
- De cAnd a venit se zbuciumi in piua in care-ai incuiat-o tu si
cu colgii la langurile ce-o inchid.
- Ce-mi pasi! zise el repezindu.se s[ vadi unde-i.
- Flt-Frumos, zise fata, gi doul lacrimi mari straluciri in ochii ei, nu
te duce inci! Si te-nvlg eu ce si facem ca sI invingi tu pe mama. Vezi tubugile aste doui? Una-i cu apl, alta cu putere. Si le mutim una in locul
alteia. Mama, cAnd se luptl cu vrijma;ii ei, strigl clnd obosegte: ,,SrIi, sI
mai bem clte-oleaci de api!" Apoi ea bea purere, in vreme ce dugmanul ei
numai api. De aceea noi le mutim din loc: ea nu va sti gi va bea numai aplin vremea luptei cu tine.
Precum au zis, asa au si f5cut. El se repezi dupl casl.
- Ce faci, babi? strigi el. Baba, de venin, se smulse odatl din piui-nsus,si rupse langurile,lungindu-se slabl gi mare plni-n nori.
- A, bine cI mi-ai venit, Fit-Frumos! zise ea, flcAndu-se iar scurti, ia
acum hai la luptl, acu om vedea cine-i mai tare !
- Hai! zise Fit-Frumos. Baba-l apucl de mijloc, se lungi repezindu-se cu
el pAnl-n nori, apoi il izbi de pimAnt giJ bigl in glrAni pini-n glezne.
Flt-Frumos o izbi pe ea gi o bigi-n plmAnt pAni in genunchi.
- Stii, sI mai bem api, zise Mama-pidurilor ostenitl. StIturI gi se
rlsufari. Baba blu api, FieFrumos biu putere, g-un fcl de foc nestins iicutreieri cu fiori de ricoare to{i mutchii si toare vinele lui cele sllbite.
C-o putere indoiti, cu brage de fier, o smunci pe babl de mijloc si-o
blgl-n pimant pAnl-n gAt. Apoi o izbi cu buzduganul in cap gi-i risipi
creierii. Cerul inclrungi de nouri, vAntul incepu a geme rece gi a.scutura
casa cea mici in toate incheieturile cipriorilor ei. $erpi rosii rupeau
trlsnind poala neagrl a norilor, apele plreau cd,Ixri,,numai tuneul cAnta
o-ffis*. ._adXnc ca un proro c al pierzdrii. Prin acel intuneric des gi nepitruns,%ffi
Fit-Frumos vedea albind o umbri de argint, cu plr de aur despletit,
riticind, cu mAinile ridicate ;i palidi, El se apropie de ea gi-o cuprinse cu
bragele lui. Ea cilzu camoartl de groazl,pe pieprul lui, gi mAinile ei reci
s-ascunserl-n sAnul lui. Ca si se trezeascl, el ii slrutl ochii. Norii se rupeau
bucigi pe cer, luna rogie ca focul se ivea prin splrturile lor risipite; iar pe
sAnul lui, Flt-Frumos vedea cum inforeau doul stele albastre, limpezi, gi
uimite - ochii miresei lui. El o lul pe brage gi incepu sl fugi cu ea prin
furtunl. Ea-gi culcase capul in sAnul lui gi pirea cl adormise. Ajuns langi
grldina implratului, el o puse-n lunffe, ducind-o ca-ntr-un leagin peste
lac, smulse iarbl, frn cu miros qi fori din gridini gi-i clidi un par, in care-o
aEezi ca-ntr-un cuib.
Soarele iegind din rlsirit privea la ei cu drag. Hainele ei umede de
ploaie se lipise de membrele dulci ;i rotunde, faga ei de-o paloare umedi
ca ceara cea albl, mAinile mici gi unite pe piept, plrul despletit 9i rlsfirat
pe fAn, ochii mari, inchigi gi adAncigi in frunre, astfel ea era frumoasi, dar
pirea moarti. Pe acea frunte netedl gi albl, Flt-Frumos presurl citeva
flori albasre, apoi gezu ahturi cu ea gi-ncepu a doini incet. Cerul limpede
- o mare, soarele - o fagl de foc, ierburile improspltate, mirosul cel umed
al f orilor inviogate o fhceau sI doarml mult gi lin, insogiti in calea visurilor
ci de glasul cel plins al fuierului. CAnd era soarele-n amiazi,firea tlcea gi
Fit-Frumos asculta fericita ei risufare, caldl gi umedi. incet se plecl la
obrazul ei ;i-o siruti. Atunci ea deschise ochii inci plini de visuri,