1 EDITORIAL „Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, şi ceea ce s-a întâmplat se va mai petrece, căci nu este nimic nou sub soare.” (Eclesiastul I,9) O revistă şcolară! Pentru ce ne folosesc atâtea reviste şcolare! Avem atâtea de spus? Câte reviste şcolare există? Aşa gândesc pesimiştii, invidioşii, nihiliştii, egoiştii. Le răspundem cu hotărâre: DA, O REVISTĂ ŞCOLARĂ! Dar, de data aceasta, una perenă, născută din pasiune, din iubirea nedisimulată faţă copiii pe care-i educăm, nu dintr-o nebunească goană după un „efemer meteor”(puncte necesare obţinerii unor avantaje pecuniare). O revistă şcolară, în special (ocarte,în general) reprezintă un prieten de nădejde, care nu te va trăda niciodată. În ea vei găsi nostalgia vremurilor apuse, ea îţi va trezi gânduri plăcute despre lucruri şi persoane sau personaje momentan uitate, ea îţi va aminti concepţiile, prejudecăţile şi tabu -urile epocii respective, a oamenilor care populează un anumit teritoriu, a conducătorilor care, vremelnic, ocupă o funcţie sau alta. Pentru a-şi atinge obiectivele propuse, această demnă urmaşă a invenţiei lui Gutenberg trebuie să ajungă în biblioteca fiecărui elev şi a fiecărui cadru didactic al şcolii pe care cu deosebită preţuire şi onoare o slujim! Editarea unei reviste şcolare reprezintă o provocare, atât pentru iniţiatorii proiectului cât şi pentru potenţialii cititori. Consider că mulţi elevi, educatoare, învăţători, profesori şi -au dorit sau îşi doresc o revistă a şcolii în care îşi desfăşoară activitatea care să reflecteze viaţa comunităţii din care fac parte. Revista şcolară trebuie să fie o fotografie fidelă a tuturor activităţilor ce se desfăşoară în şcoală, a tuturor preocupărilor ,,învăţăceilor” şi ,,magiştrilor”, a atitudinii comunităţii faţă de educaţie, a colaborării între şcoală şi autoritatea locală, a parteneriatelor încheiate cu diverse oragnizaţii.Viaţa şcolară actuală trebuie prezentată aşa cum este în prezent, pentru ca peste un secol sau mileniu, cei ce vor citi aceste rânduri să-şi poată face o imagine despre Vînători-ul anului 2012. Ne exprimăm speranţa că şi atunci ,,cea mai plăcută zăbavă” să fie ,,cetitul cărţilor” după cum afirma cronicarul. În această revistă, cei ce se vor simţi „chemaţi” îşi vor exprima gândurile, ideile, proiectele, preocupările, împlinirile, temerile, bucuriile, satisfacţiile, tristeţile legate de cea mai frumoasă etapă a vieţii: copilăria şi adolescenţa. Să încercăm, prin comportamentul nostru, să ne păstrăm puritatea de copil, să ne păstrăm dorinţa de a visa, să credem în darurile aduse de „Moş Nicolae” şi „Moş Crăciun”, să aspirăm la idealuri măreţe, să fim convinşi că, în viaţă, totul e posibil, să ocolim greutăţile vieţii, să fim acoperiţi numai de glorie şi succese, să demonstrăm lumii că suntem inteligenţi, harnici, creativi, competitivi! Succes! Director prof. Seceleanu Andrei Cosmin
28
Embed
EDITORIAL - scoalagimnazialavinatori.files.wordpress.com · zilnic crescut de apă, fructe şi legume în rândul copiilor de 8- 13 ani de la Şcoala Vînători. La întâlnire au
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
EDITORIAL
„Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi,
şi ceea ce s-a întâmplat se va mai petrece,
căci nu este nimic nou sub soare.” (Eclesiastul I,9)
O revistă şcolară! Pentru ce ne folosesc atâtea reviste şcolare! Avem atâtea de spus? Câte reviste şcolare există? Aşa gândesc pesimiştii, invidioşii, nihiliştii, egoiştii.
Le răspundem cu hotărâre: DA, O REVISTĂ ŞCOLARĂ! Dar, de data aceasta, una perenă,
născută din pasiune, din iubirea nedisimulată faţă copiii pe care-i educăm, nu dintr-o nebunească goană după un „efemer meteor”(puncte necesare obţinerii unor avantaje pecuniare).
O revistă şcolară, în special (ocarte,în general) reprezintă un prieten de nădejde, care nu te va
trăda niciodată. În ea vei găsi nostalgia vremurilor apuse, ea îţi va trezi gânduri plăcute despre lucruri şi persoane sau personaje momentan uitate, ea îţi va aminti concepţiile, prejudecăţile şi tabu-urile
epocii respective, a oamenilor care populează un anumit teritoriu, a conducătorilor care, vremelnic,
ocupă o funcţie sau alta. Pentru a-şi atinge obiectivele propuse, această demnă urmaşă a invenţiei lui Gutenberg trebuie să ajungă în biblioteca fiecărui elev şi a fiecărui cadru didactic al şcolii pe care cu
deosebită preţuire şi onoare o slujim!
Editarea unei reviste şcolare reprezintă o provocare, atât pentru iniţiatorii proiectului cât şi pentru potenţialii cititori. Consider că mulţi elevi, educatoare, învăţători, profesori şi-au dorit sau îşi
doresc o revistă a şcolii în care îşi desfăşoară activitatea care să reflecteze viaţa comunităţii din care
fac parte. Revista şcolară trebuie să fie o fotografie fidelă a tuturor activităţilor ce se desfăşoară în şcoală, a tuturor preocupărilor ,,învăţăceilor” şi ,,magiştrilor”, a atitudinii comunităţii faţă de educaţie,
a colaborării între şcoală şi autoritatea locală, a parteneriatelor încheiate cu diverse oragnizaţii.Viaţa
şcolară actuală trebuie prezentată aşa cum este în prezent, pentru ca peste un secol sau mileniu, cei ce vor citi aceste rânduri să-şi poată face o imagine despre Vînători-ul anului 2012. Ne exprimăm
speranţa că şi atunci ,,cea mai plăcută zăbavă” să fie ,,cetitul cărţilor” după cum afirma cronicarul.
În această revistă, cei ce se vor simţi „chemaţi” îşi vor exprima gândurile, ideile, proiectele,
preocupările, împlinirile, temerile, bucuriile, satisfacţiile, tristeţile legate de cea mai frumoasă etapă a
vieţii: copilăria şi adolescenţa. Să încercăm, prin comportamentul nostru, să ne păstrăm puritatea de copil, să ne păstrăm dorinţa de a visa, să credem în darurile aduse de „Moş Nicolae” şi „Moş Crăciun”,
să aspirăm la idealuri măreţe, să fim convinşi că, în viaţă, totul e posibil, să ocolim greutăţile vieţii, să
fim acoperiţi numai de glorie şi succese, să demonstrăm lumii că suntem inteligenţi, harnici, creativi, competitivi!
Succes!
Director
prof. Seceleanu Andrei Cosmin
2
Activitati extrascolare
Concursul “LA ROUMANIE, LE PAYS FRANCOPHONE”
Şcoala cu clasele I-VIII
Vînători, cu aprobarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Vrancea, a organizat în
ziua de 17 martie 2011 Concursul
interjudeţean de creaţie literară şi imagine, intitulat “LA ROUMANIE, LE
PAYS FRANCOPHONE”. Concursul s-
a desfăşurat în cadrul unui parteneriat educaţional iniţiat de către Şcoala
Vînători şi s-a adresat atât cadrelor
didactice, cât şi elevilor pasionaţi de limba si literatura franceză. Activitatea
s-a înscris în calendarul activităţilor prin care şcoala noastră a marcat Săptămâna Internaţională a
Francofoniei. În cadrul acestei activităţi s-a dorit cultivarea interesului elevilor şi părinţilor pentru limba franceză, dezvoltarea aptitudinilor estetice şi fixarea deprinderilor de a utiliza vocabularul limbii
franceze, dar şi dezvoltarea deprinderilor de creaţie
plastică.
Concursul a avut trei secţiuni: secţiunea
eseuri, în cadrul căreia
elevii au prezentat scurte eseuri cu tema “La
Roumanie, le pays
francophone”; secţiunea de compoziţii plastice, unde
elevii au participat cu
desene reprezentative pentru Ziua Francofoniei.
A treia secţiune s-a intitulat “Fotografii” şi s-a adresat cadrelor didactice, care au prezentat imagini cu
activităţi educative desfaşurate în şcoală pe tema francofoniei sau fotografii ale monumentelor reprezentative din Franţa.
Prof. Panţică George
3
Lansarea proiectului „Viaţă sănătoasă = mişcare şi salată la gustare”
Miercuri, 8 iunie 2011, la ora 10, la Şcoala Vînători s-a desfăşurat activitatea de lansare a proiectului „Viaţă sănătoasă =
mişcare şi salată la gustare” din cadrul Campaniei Viaţa, proiect
finanţat din fonduri acordate de Guvernul Norvegiei prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru creşterea economică în
România şi cofinanţat de Ministerul Sănătăţii din România.
Monitorizarea desfăşurării proiectului va fi realizată de Direcţia de Sănătate Publică Vrancea.
Scopul proiectului este
adoptarea unui comportament sănătos privind mişcarea zilnică susţinută de 60 min, consumul
zilnic crescut de apă, fructe şi legume în rândul copiilor de 8- 13
ani de la Şcoala Vînători. La întâlnire au participat reprezentanţi ai Direcţiei de
Sănătate Publică Vrancea, dr Ţurcanu Carmen, ai Şcolii
Vînători, director prof Dascălu Mariana, cadre didactice, elevii claselor I, a II a, a V a şi a VI a, părinţi.
Material realizat de prof Stoian Elena
Halloween
Vineri, 28 octombrie 2011, elevii Şcolii Vînători au organizat împreună cu doamnele profesoare Gaiş Iulia
şi Nicoar Alina, Ziua de Halloween.
Toţi elevii s-au gândit să se întreacă în costumarea lor. Dar nici la sculptarea bostanilor înfricoşători şi
specifici acestei sărbători nu s-au lăsat mai prejos.
Oricum toti elevii au fost felicitaţi de către doamnele profesoare, acestea spunându-le că a fost o activitate
reuşită, cu costume
frumoase, machiaj deosebit iar bostanii
cu adevărat
înfiorători. Orele oferite Hallowenului au avut activităţi variate, adica
trei concursuri: 1. Cel mai spectaculos costum; 2. Cel mai inedit
desen; 3. Cel mai înfricoşător dovleac sculptat. Pe locul întâi la desen s-a clasat elevul Tănăsache Constantin din clasa a VI-a. Pe
locul I la dovlecii sculptaţi s-a clasat elevul Cernat Andrei din
clasa a VIII-a, iar premiul întâi la costume a fost obţinut de eleva Vaida Diana din clasa aV-a. Elevii s-au bucurat, aplaudând frenetic
câştigătorii.
Material realizat de eleva Zaharia Larisa cls a VI-a
4
Șezătoarea literară
Intr-o zi de joi, elevii clasei a V-a împreună cu doamna lor dirigintă, prof Ciutacu Alina s-au
întâlnit la o Şezătoare literară, în cadrul cercului literar din şcoală. Ei s-au pregătit cu cântece, poezii, ghicitori, dansuri şi jocuri. Elevele Vaida Diana şi Barbu Emilia au
cântat “Spune mamă ce să fac” dar şi alte cântece. Alţi elevi mi-au destăinuit câte ceva despre
ghicitorile şi jocurile jucate în cadrul şezătorii. Au dansat cu toţii hora autentică românească şi nu numai! “Am intrat cu totul şi cu totul în spiritul vremurilor trecute!” au spus participanţii la activitate!
Le urăm ca şi pe viitor să organizeze întâlniri la fel de frumoase!
Material realizat de
eleva David Ioana, clasa a VI a
Te accept aşa cum eşti!
“Şi ei sunt copii, şi ei au dreptul la educaţie şi o viaţă
normală”
În fiecare an, diverse organizaţii internaţionale
şi naţionale organizează evenimente în preajma
zilei de 21 martie (Ziua împotriva
discriminării rasiale) pentru a creşte gradul de
conştientizare în rândul opiniei publice cu
privire la pericolele pe care le reprezintă rasismul, xenofobia şi intoleranţa, precum şi cu
privire la importanţa protejării şi promovării
drepturilor omului. Potrivit directorului de programe al
organizaţiei „Salvaţi Copiii”, George Roman, în
România nu există discriminare rasială, dar are, în schimb, o mare problemă în ceea ce priveşte discriminarea etnică, situaţia fiind chiar „alarmantă"
din punct de vedere al respectării drepturilor copiilor rromi. Sunt numeroase cazuri de discriminare a
copiilor de etnie rromă, în care au fost refuzaţi la înscrierea la grădiniţă ori descurajaţi la înscrierea lor la şcoală. Acolo unde copiii rromi sunt şcolarizaţi, în mod frecvent fac parte din clase sau şcoli
segregate.
Uneori şcoala devine un element traumatizant pentru copilul rrom din cel puţin două puncte de vedere: pe de o parte pentru că, odată ajuns în şcoală, întreg sistemul său de valori şi norme ale
educaţiei familiale este răsturnat, fiind identificat de autoritatea şcolară cu spaţiul subculturii, iar pe de
altă parte pentru că, chiar şi atunci când incearcă să-şi uite identitatea şi să devină cât se poate de “român”, abandonarea etnicităţii nu-i este răsplătită cu o includere reală, el continuând să fie “ţiganul”,
5
care trebuie aşezat în ultima bancă pentru a nu “deranja clasa”, care nu are educaţie, care provine
dintr-o familie proastă etc. Înstrăinat de propriile
reprezentări despre lume şi viaţă, copilul rrom se simte, chiar dacă de multe ori nu la nivel conştient,
ci în profunzimile subconştientului, prizonier al unei
instituţii deformatoare, în care nu se recunoaşte şi care, în loc să-l protejeze, îl respinge şi îi înşeală
deja fragilizatul orizont de aşteptare. După cum ştim în judeţul Vrancea sunt
localităţi cu o concentraţie mare de familii de etnie
rromă, ca ex: Slobozia-Bradului, Mărăşeşti, Tîmboieşti, Panciu, drept pentru care, Asociaţia Educatoarelor, filiala Vrancea, a ales ca partener în
demersul de a împiedica discriminarea rasială “Asociaţia Rom pentru rom” din oraşul Panciu,
reprezentată de vicepreşedinte Drilea Monica pentru derularea proiectului de parteneriat educaţional de voluntariat “Viitorul nostru, depinde şi de noi!”.
Prima activitate derulată în acest proiect a fost la 24 Ianuarie 2011, în cadrul unei expoziţii de
lucrări plastice şi practice, cu tema “Suntem urmaşii lui Cuza”, expoziţie la care au participat cu numeroase lucrări copiii din grădiniţele judeţului Vrancea. Scopul acestei expoziţii a fost strângerea de
fonduri pentru ajutorarea copiilor de etnie rommă printr-o donaţie către Asociaţia” Rom către Rom”.
Articol de prof Isac Vasilica,
Grădiniţa cu program prelungit nr 2 Focşani
Nota redacţiei:
La activitatea “Suntem urmaşii lui Cuza”, au participat cu lucrări preşcolarii: Picioruş Miruna
şi Cristian Andra, de la Grădiniţa Vînători, îndrumaţi de prof Stanciu Mariana şi elevii Avram
Mirela şi Răuţu Alexandru de la Şcoala Vînători, îndrumaţi de prof Stoian Elena.
Rezultate obţinute în anul şcolar 2010-2011
Clasele V-VIII Şcoala Vînători
Olimpiada de biologie, faza judeţeană, premiul I: Mocanu George, clasa a VII a
Olimpiada de biologie, faza judeţeană, premiul II: Manole Marian, clasa a VII a
Olimpiada de biologie, faza judeţeană, menţiune: Cernat Laura, clasa a VII a
Concursul naţional de educaţie pentru sănătate „Descoperă o lume sănătoasă”, faza
judeţeană, premiul I: Mocanu George, cls. a VII a
Concursul naţional de educaţie pentru sănătate „Descoperă o lume sănătoasă”, faza
judeţeană, premiul I: Manole Marian , cls. a VII a
Olimpiada de limba franceză, faza judeţeană, premiul II: Cernat Laura, cls. a VII a
Olimpiada de limba franceză, faza judeţeană, premiul III: Măciucă Alexandra, cls. a VII a,
Şcoala Mirceşti
Concurs naţional de quilling „Flori de martie”, Buzău, premiul I: Donosie Nicoleta, cls. a
VIa
Concurs naţional de quilling „Flori de martie”, Buzău, premiul II: Banu Luciana, cls. a VI a
Concursul naţional „Smart”, secţiunea limba română: premiul al III lea: Vasiliu Cosmin,
Dumitriu Irina, Mihu Nicu, Zaharia Larisa, Tănăsache Constantin, cls. a V a, Mocanu George,
amorţit, iar furnicile mărşăluiesc în cătarea proviziilor.
Doamna curcubitaceelor botează natura udă, aducându-ne prilej de bucurie.
Constantin Miruna,
clasa a III a
Toamna Toamna te ia mereu prin surprindere...
Ba e frig, ba e cald...
Niciodată nu te-a întrebat Cum vrei tu să fie.
Toamna cad frunze viu colorate. Dar, de data aceasta,
S-au răzgândit.
Ele cred că ar fi bine Să se mai îngălbenească un pic.
Totuşi, toamna ne înveseleşte. Ea aduce roade bogate
Faţă de dragile ei surate.
Dar, să ne gândim mai bine: Toamna mereu ne surprinde!....
Zaharia Larisa, clasa a VI a
Poezie despre toamnă
Îmbrăcând cărarea
Berzele s-au dus Cenuşie-i zarea!
În crâng fluturi nu mai sunt,
Păsări nu mai cântă Plutesc neguri pe pământ
Vântul tot frământă.
Pic cu pic pe geamul lin Ploaia se prelinge,
Nu e soare, nici senin
Cerul parcă plânge.
Săvulescu Larisa, clasa aV a
17
Toamna Tomna friguroasă a venit
Vara a plecat mâhnită Când va veni,
Iarna grea o va robi.
Ea e tare supărată
Căci va pleca îndată
Dar până atunci Va mânca nuci.
Aduce fructe pe la gospodării Bate pe la uşi: boc!boc!
Şi te tulbură foc
Nu te mişti din loc!
De o vezi pe-afară Să ştii că nu e vară
Căci se supără tare
Că o confunzi cu o parcare...
David Ioana, clasa a VI a
Toamna Mă învălui cu ale ei culori,
Şi mă face să mă simt că zbor
Precum o pasăre călătoare În depărtare, în altă zare.
Vântul prin frunze foşneşte, Glasul toamnei îmi vorbeşte,
Şi un covor îmi făureşte
În mii şi mii de culori.
Doar o rază de soare mângâie uşor
Frunzele copacilor, Care cad şi parcă mor
Într-un lin şi tainic zbor.
Georgiana Ştefănescu, clasa a VIII a
Peisaj de toamna
Peisaj frumos de toamna,
Dupa colt, eu am zarit, Copaci goluti, frunze pe jos,
Hornuri fumegand usor.
Pasari pleaca, frunze cad,
Vara deja ne-a uitat, In gradina bunicutei
Stau palite flori micute.
Zaharia Larisa,clasa a VI a
Decor
Se aude foşnetul unei frunze solitare,
Care-şi plânge soarta prin a inimii iertare. Se aud glasuri de păsări, pirdute-n depărtare.
Se aud ale copacilor plânsete de dor,
Sperând că uitarea le va fi de ajutor.
Acum, toată natura poartă un straniu decor;
Frunze, păsări şi copaci Au rămas doar cu umbra lor.
Nimeni nu-i ajută... nimeni nu-i ascultă,
Doar speranţa rămâne-n spatele acestui trist decor.
Cernat Laura, clasa a VIII a
La şcoală
Am ieşit din curtea mea
Şi-am plecat la şcoală-aşa,
Foarte bine eu am luat, Soneria a sunat
Eu acasă am plecat.
Săcăluş Alexandra, clasa I
18
Iarna Iată c-a sosit şi iarna,
Plină de omăt pufos,
Ea a pregătit în casă Câte-un brad frumos, frumos.
Pentru voi iubiţi copii, Moş Crăciun a pregătit,
Daruri multe şi frumoase
Pentru a vă mulţumi.
Şi din sac îndată scoate Prăjituri şi cozonaci,
Însă de n-ai fost cuminte,
Nu îţi dă, n-ai ce să faci.
Din săcuţ Moşul mai scoate,
Fel de fel de jucării. Mulţumim, moşule drag,
Şi la anul să mai vii!
Cernat Georgiana, clasa a III a
Dragă Moş Crăciun,
Mă numesc Andreea şi sunt elevă în clasa a III a la Şcoala Vînători. Dragă, Moşule, în fiecare an te aştept cu nerăbdare. Am auzit că vii de departe, tocmai de la
polul Nord. Ştiu că ai fost ajutat de elfii tăi şi ai pregătit tot anul lucării pentru copiii cuminţi.
O sărut cu drag şi pe doamna Crăciun, pentru că ea ne pregăteşte nişte dulciuri minunate. Sper ca renii tăi, dragă Moşule, să nu obosească repede şi să ajungi şi pe la mine. Anul acesta
am fost mult mai cuminte. Mi-am ascultat părinţii, m-am jucat cu surioara mea şi am luat note bune la
şcoală. Cadoul pe care mi-l doresc este un laptop şi o carte cu poveşti, iar pentru sora mea cărţi de
colorat, culori şi o păpuşă Barbie.
Ţi-am pregătit şi ţie un cadou. Sunt câteva desene pictate de mine şi o poezie. Iubite, Moş Crăciun,
Te-aştept demult să vii,
Se-aude-n depărtare Peste păduri şi mări
Glasul tău răsunând tare: „Ho, ho, ho...Copiii, acum sosesc!”
Te îmbrăţişez cu drag!
Vlad Andreea, clasa a III a
19
Om si societate
Minunata poveste a lui Moş Crăciun
Se povesteşte din bătrâni că pe vremea lui Irod, împăratul iudeilor, voind să se facă liste cu toţi tinerii buni
de luat la oştire, a dat ordin ca fiecare tânăr să se ducă în
satul unde s-a născut şi acolo să se înscrie pe listă. Aşa a trebuit să facă şi Iosif, logodnicul Mariei, şi de
aceea s-au dus ei amândoi la Vifleem, orăşelul din care se
trăgea tânărul. Se spune că acolo trăia un păstor bătrân, de lege păgână, cu numele de Crăciun.
În seara de 24 spre 25 decembrie, adunându-se în
Vifleem mult norod călător şi ne mai fiind loc de dormit pe nicăierea, Sfânta Maria cu logodnicul său Iosif au fost nevoiţi să poposească la marginea oraşului, la
casele bătrânului Crăciun. Femeia lui Crăciun, baba Iova, o goni pe Maica Domnului din casă,
spunându-i că bărbatul ei e om rău la inimă, că nu suferă în casa lui oameni străini. Ce să facă Sfânta Fecioară? Ceasul naşterii Mântuitorului lumii se apropia. În culmea durerilor,
ea se furişă într-o iesle de boi din staulul păstorului.
Trecuse de miezul nopţii. Era pe la al doilea cântat de cocoşi, când Moş Crăciun, trezindu-se din somn, sculă pe baba Iova să-i pună la foc bucatele să fiarbă pentru a doua zi. Alergă baba Iova în
ogradă să adune uscături pentru aţâţat focul. Nici nu apucă să-l aprindă şi o lumină venea din coşarul boilor, o lumină de părea că toată ograda era în flăcări. Baba alergă în staulul boilor şi, în loc de foc, ce
să vadă? Văzu pe Maria lui Iosif, pe Sfânta Fecioară, că născuse în ieslea boilor pe Mântuitorul, pe
Ziditorul lumii, pe Domnul nostru Iisus Hristos. La această privelişte dumnezeiască, baba Iova căzu încremenită la pământ:
Maica Domnului, cu vorbe blajine, o rugă să se apropie de sfântul prunc şi după obiceiul moaşelor de la ţară, să taie buricul dumnezeiescului fiu.
Moş Crăciun nu numai că nu crezu, dar în furia lui a trântit-o pe baba Iova la pământ a luat o
bardă şi i-a tăiat mâinile ei pângărite chiar pe pragul casei. Cu mâinile tăiate, biata babă alergă ţipând la ieslea dumnezeiescului prunc şi s-a rugat s-o mântuiască.
„ – Apropie-ţi, moaşă Iovo, braţele tale de scutecele presfinţite ale pruncului! zise atunci Maica
Domnului. Nici n-apucă să atingă bine legăturile leagănului şi, ce să vezi? Minune! Mâinile sângerânde ale
babei Iova se lipiră la loc şi din palmele ei ieşeau raze mai strălucitoare decât soarele. Ea a
îngenuncheat cu cuvioşie înaintea fiului Mariei şi i s-a închinat, sărutându-i mânuţele cu lacrimi de bucurie. Bătrânul Crăciun, înspăimântat de îngrozitoarea faptă ce săvârşise, căzu cu faţa la pământ,
plângând amarnic, ca un copil. Într-un târziu el s-a redeşteptat ca dintr-un somn adânc. Se sculă şi cu
paşi repezi, s-a apropiat de ieslea Mântuitorului.
Nu mai era acel Crăciun de odinioară, cu căutătura-i fioroasă, cu faţa posomorâtă, cu inima
împietrită, ci un unchiaş bătrân cu barba albă ca zăpada, cu fruntea senină, blând la suflet ca un
mieluşel şi plin de bunătate. Smerit, el căzu în genunchi la picioarele lui Hristos şi cu ochii scăldaţi în lacrimi îi ceru iertare.
Glasuri de îngeri, strigăte de bucurie şi de veselie din ceruri se auzeau:
Slavă întru cei de sus Lui Hristos, domnul Iisus,
Lui Hristos, lui Dumnezeu,
Din oraşul Vifleem.
Pe pământ pace, Bucurie, veselie,
La oameni bună-voire!
Material cules de preot Dima Marius Daniel
20
MANIFESTĂRILE MAGICO-LUDICE ALE COPIILOR
Jocurile de copii, cunoscute şi sub denumirea de ,,folclorul copiilor’’, este un compartiment foarte
larg şi variat în manifestări, cunoscându-se inventivitatea celor mici. Cum afirma şi Ivan Evseev în
,,Jocurile tradiţionale de copii’’, ,,folclorul copiilor se înfăţişează ca un adevărat muzeu de vestigii etnologice’’. Astfel, jocurile de copii au interesat de-a lungul istoriei folcloristicii, atât din perspectiva
muzicală şi lingvistică, cât şi sub aspect poetic şi psihologic. Cândva, cuvintele din jocurile de copii
aveau un caracter iniţiatic. De aceea descoperirea sensurilor se transformă într-o adevărată ,,arheologie culturală’’. Jocul, în general, tinde să se menţină în lumea libertăţii specifică imaginarului, visului,
poeziei şi artei. Prin joc omul îşi câştigă puterea de a domina Universul, de a transforma natura într-un
spaţiu cosmicizat. Cercetările au arătat că textele şi cântecele copiilor, cum ar fi formulele de incantaţie adresate
elementelor naturii, animalelor şi plantelor au avut în trecut un substrat magic, iar unele îl păstrează
până astăzi. Totodată, aceste jocuri au reţinut toate tipurile de discurs sau text magic stabilite în semantica folclorului (ex: magia albă, magia neagră, exorcismul). În jocurile de copii româneşti
predomină scenariile ludice cu un pronunţat simbolism agrar, adevărate ,,practici’’ ludico-rituale de
influenţare magică a forţelor naturii, apoi regăsim şi amprenta simbolismului solar în echilibru cu cel al forţelor htoniene (adică pământene). De exemplu, jocurile ce implică sărituri sau introducerea într-o
groapă săpată în pământ a pietricelelor, nasturilor, nucilor, monedelor etc. şi care e o transfigurare a
,,matricei roditoare’’. Astfel de acţiuni sunt de natură sacrală şi se realizează prin intermediul lor un dialog cu spaţiul invizibil, cu strămoşii mitici ori cu morţii.
Trebuie să amintim, de asemenea, şi de funcţia persuasivă (adică de convingere) a limbajului
textelor de natură magică din jocuri, ceea ce trimite la acea transgresare a timpului şi a spaţiului specific visului, imaginarului infantil. Aşa se întâmplă în obiceiul ,,înfrăţitului’’care constă în
,,înfrăţirea’’simbolică a tinerilor şi a copiilor, băieţi şi fete, în ziua de Sf. Toader.
Un alt joc interesant, ce împleteşte într-o formulă inedită ludicul cu magicul este ,,omul-negru’’. ,,Omul-negru’’ este o figură emblematică, prezentă atât în jocurile de copii, cât şi în alte specii şi
genuri folclorice. Personajul misterios aparţine, se pare, unei lumi haotice, obscure. El nu mai poseda
obiceiuri şi gesturi culturale, de aceea nu poate fi acceptat drept strămoş autentic, devenind un duh eminamente malefic, un strigoi din memoria căruia s-au şters urmele vieţuirii sale în lumea
oamenilor.Venirea sa este un fapt nedorit şi jocul trebuie să asigure protecţia faţă de acest duh (acest
lucru se realizează simbolic printr-un cerc magic format de copii împotriva duhului necurat). În alte jocuri precum ,,De-a calda’’ ori ,,De-a bătutelea’’ obiectul principal devine mingea, ce capătă
valenţe magice, purtând un simbolism ancestral. Tot ca simboluri importante din punct de vedere
magico-ludic se pare că sunt şi ,,Roata’’ şi ,,Cercul’’, care continuă să păstreze străvechile asociaţii mitico-simbolice astrale, calendaristice, apotropaice (adică de protecţie) sau pirice ( referitoare la foc),
şi adăugăm în acest sens nume de jocuri precum ,,Titirezul’’, Roata în mâini’’, ,,Roata de foc’’.
Alte jocuri ce includ acţiuni magico-ludice sunt: ,,Caloianul’’, ,,Jocul Felegii’’, ,,Lăzăriţa’’, Arderea sălaşului’’, ,,Baterea pământului cu maiurile’’, ,,Drăgaica’’, ,,Baba şi uncheşul’’, ,,Podul de
piatră’’, ,,Cântecul melcului’’ etc.
Astfel, magicul şi ludicul participă intens la dezvoltarea personalităţii umane începând chiar cu vârsta copilăriei, prin experienţele noi, neobişnuite, impresionante chiar pentru conştiinţele indivizilor.
Material realizat de prof Ciutacu Alina
21
Pagina prescolarului În cadrul activităților extrașcolare, preșcolarii
grupei mari de la Grădinița cu P.N.Vînători,
îndrumați de d-ra prof.Mariana Stanciu au realizat un moment artistic dedicat sărbătorilor de iarnă cu
tema ”Să-l așteptăm pe Moș Crăciun”. Colindele
de Crăciun cântate de preșcolari au încântat sufletele părinților cât și a celorlalți invitați. De
asemenea, tot sub îndrumarea d-rei prof.
preșcolarii l-au întâmpinat pe Moș Crăciun cu un dans popular numit ”Bătută moldovenească”, dans
ce a stârnit admirația invitaților din sala, aceștia
răsplătindu-i pe cei mici cu aplauze, iar Moșul cu multe cadouri.
În cadrul activităților practice, preșcolarii grupei mari,
au realizat diferite aplicații: felicitări, colaje, picturi pe care le-au dăruit părinților, iar o parte dintre ele le-au expus în holul grădiniței pentru a fi admirate și de alți copiii.
Prin astfel de activități, copiii sunt puși în situația de a gândi și elabora diferite lucrări practice,
dezvoltându-și astfel gustul estetic,
pentru că doar prin această
capacitate de deosebi frumosul de urât,se cultivă contactul copiilor cu
opera de artă cât și prin exercițiu.
În cadrul unei expoziții cu tema
”Farmecul Iernii în culori de
colind”, preșcolarii de la grădinițele Balta-Raței, Mircești,
Rădulești,Jorăști și Vânători conduși de cadrele didactice prof. Dumitrache Ionica, prof. Ludescu
Roxana, prof. Mîndrescu Alexandra, educ. Tudorache Daniela și prof. înv. preșcolar Mariana Stanciu
au realizat o serie de colaje, picturi, aplicații prin diferite tehnici de lucru ce au putut fi admirate pe holul Școlii Vînători de către toți colegii.
22
Material realizat de prof. Stanciu Mariana
Stiinte
Ocrotiţi mediul înconjurător!
Astăzi, vom participa împreună cu cei de la clasa aIV a la o activitate numită „Ocrotiţi natura!”.
Vom merge în pădure şi vom aduna gunoaiele aruncate de cei care nu ocrotesc natura. Apoi, vom pune
panouri în care arătăm că nu e voie să facem focul în pădure, să scrijelim coaja copacilor, să tăiem copacii şi să rupem flori ocrotite de lege.
O potecă năpădită de iarbă ne duce în inima pădurii, când urcând, când coborând de-a lungul
colinelorformate de terase, în timp ce ochilor li se oferă privelişti mereu noi. Câteva tufe rare şi izolate ne încântă. Pământul e acoperit cu iarbă de un verde închis, cu flori albastre de nu-mă-uita şi violete.
În această împărăţie tăcută a pădurii, pătrunzi cu sfială ca îmtr-un templu. Răcoarea, miresmele şi aerul
curat te învăluie plăcut. Te simţi pătruns de liniştea şi frumuseţea din jurul tău. Sufletul îţi tresaltă, zâmbind fericit.
Făcându-i rău Pământului, ne facem rău chiar nouă înşine. Fiecare dintre noi poate contribui la
sănătatea planetei. Îţi imaginezi cum ar arăta pădurea dacă toată lumea ar arunca gunoaiele la voia întâmplării?
La întoarcere, mergeam veseli cu gândul că am mai făcut o faptă bună.
Haideţi să ocrotim natura!
Vald Andreea, clasa a III a
OCROTIREA NATURII ÎN JUDEȚUL VRANCEA
Socotind educația ca un instrument al transformării și devenirii lui Homo Ecologicus,
considerăm că un instrument nu este bun decât în măsura în care sunt bune competențele și virtuțile celui care îl folosește. Numai așa educatorul se poate angaja pe drumul transformării cunoștiințelor în
beneficiul omului și naturii.
Vrancea a fost cunoscută, atât în țară cât și peste hotare, datorită aspectului sinistru al dealurilor dezgolite si erodate. În perioada dintre cele două războaie mondiale, Țara Vrancei și Valea Milcovului
au fost regiunile considerate cele mai afectate din țară, de procese de eroziune, ca urmare a tăierii
neraționale a pădurilor. Astfel, la începutul secolului, pădurile ocupau, numai în Țara Vrancei, 65.000 ha. Printr-o
acțiune susținută de defrișare, societațile forestiere care acționau aici, au distrus până în anul 1905,
50.000 ha. Așa se explică faptul că din 184,5 ha cât constituie fondul forestier al întregului județ Vrancea, 75.000 ha sunt păduri tinere, între 40 și 50 ani.
Dispariția completă din fauna județului Vrancea a bourului, a caprei negre, a elanului, a
cocoșului de mesteacăn, a dropiei cât și restrângerea ariilor de răspândire a cerbului carpatin, a ursului brun, a cocoșului de munte, a ieruncii și a altor specii, sunt tot atâtea exemple de urme ale intervenției
nechibzuite ale omului în natură.
În lista actualelor rezervații naturale sunt cuprinse o parte din vechile rezervații, unele au fuzionat fiind în apropiere și, în sfârșit, au fost incluse multe teritorii noi, cu o valoare științifică,
peisagistică, ecoprotectivă.
- Rezervația forestieră, geologică, zoologică, floristică Tișița a fost extinsă la 5.400,1 ha. Aceasta cuprinde resturi de păduri seculare pe Masivul Tisary și Cheile Tișiței - o vale adâncă și îngustă, săpată
de-a lungul timpului de pârâul Tișița. Se mai găsesc aici o floră și o faună interesantă, cu multe
endemisme și specii rare.
23
- Rezervația geomorfologică și peisagistică Strâmtura Tulnici, cu o suprafață de 12,4 ha cuprinde un eșantion de gorunete naturale, depozite fosilifere ihtiologice (pești oligoceni). Se mai găsesc
izvoare cu ape minerale sulfuroase și un aspect peisagistic inedit cu chei, turnuri, cascadă (la
confluența Dălhățașului și Cozei). - Rezervația geomorfologică și peisagistică Rîpa Roșie-Tulnici, de 49,6 ha este un eșantion
impresionant de formațiune erozională. Sunt prezente aici reliefuri pe luturi loesoide și formațiuni
solifere. - Rezervația geologică și peisagistică Algheanu-Vrâncioaia, de 30ha; este un masiv de sare cu
microreliefuri specifice. - Rezervația paleontologică Bozu-Prisaca, comuna Valea Sării, cuprinde 5 ha. Aici s-au găsit
impresiuni de pachiderme carnivore din miocen și este al doilea punct din Europa, după Ungaria, cu
valoare paleontologică. - Rezervația forestieră, geologică, Lacul Negru-Cheile Nărujei I și
- Rezervația geologică, peisagistică Cheile Nărujei II, ambele totalizând 1.294,2 ha. Aici găsim
fragmente de ecosisteme forestiere naturale seculare, în dispariție, cu o floră ierboasă bogată în specii rare. În zona Lacul Negru este o mlaștină oligotrofă, cu floră lacustră, interesantă. Aspectul peisagistic
este mult îmbogățit datorită celor două sectoare de Chei, săpate de apele Nărujei.
- Rezervația forestierăVerdele, de 250ha.
- Rezervația forestieră Vârful Goru și
- Rezervația forestieră Lăcăuți-Izvoarele Putnei, ambele de 1802,5 ha. Aceste trei rezervații cuprind
molidise seminaturale, de limită altitudinală superioară, cu floră și faună specifice, cu peisaje montane pitorești, este o zonă forestieră de liniște silvocinegetică, pentru principalele specii cinegetice din zonă:
cerb, urs, râs, cocoș de munte, ieruncă. Pe Vârful Goru se găsește singurul jnepeniș din Vrancea.
- Rezervația forestieră și peisagistică Stejicul Mare şi Mic de 252 ha.
- Rezervația forestieră și floristică Monteoru-Ursoaia de 709,3ha.
- Rezervația geologică și forestieră Focul Viu-Cenaru I. Pe un promontoriu situat pe partea dreaptă
a Milcovului, în dreptul localității Andreiașu de Jos, la aproximativ 350 m de la șosea se află fenomenul natural Focul Viu sau Focul Nestins. Denumirea vine de la faptul că pe o suprafață de
câteva zeci de metri au loc emanații de gaze naturale, gaze care se aprind în mod spontan sau sunt
aprinse. - Rezervația geologică și peisagistică Cascada Putnei. Dupa confluența cu pârâul Tișița, râul Putna
curge printr-o vale îngustă, săpată de-a lungul vremii în gresii dure. Apele tumultoase ale Putnei au
săpat în mod diferențiat, în funcție de duritatea rocilor, formând o cădere de 12 m, iar zona este cunoscută sub numele de Cascada Putnei.
- Rezervația forestieră și de agrement Crângul Petrești-Vînători - pădure specifică de silvostepă,
cu flora şi fauna caracteristice, pe o suprafaţă de 132 ha. Este situată pe terasa malului drept al Siretului, la circa 3 km de orașul Focșani şi în prezent este ocrotită ca zonă de agrement, cu importante
așezăminte culturale şi amenajări turistice.
- Rezervația cinegetică Lunca Siretului, cuprinde lunca si câmpia inferioară ale râului Siret şi ale afluenților săi. Cuprinde 2150 ha și este protejată ca zonă de pasaj pentru păsările migratoare.
Sperăm ca odată cu includerea acestor teritorii în rândul rezervațiilor naturale, se va asigura
conservarea şi păstrarea câtorva din frumusețile naturii vrâncene.
Prof. înv. primar, Cotigă Ion
24
FC Dinamo Bucureşti
Înfiinţată în anul 1948, cu 18 titluri de campioană a României,
câştigătoare de 12 ori a Cupei României, semifinalistă a Cupei Campionilor
Europeni în anul 1984, semifinalistă a Cupei Cupelor în 1990, Dinamo Bucureşti are o echipă tânără cu o medie de vârstă de 26 de ani. A fost prima
echipă românească care a participat în Cupa Campionilor Europeni în anul 1956.
Echipa actuală cuprinde 26 de jucători, 4 portari, 9 fundaşi, 8 mijlocaşi şi 5 atacanţi: Portari: Bălgrădean Cristian, Pena Alexandru, Naumovski Kristijan, Curcă George.
Cătălin Hâldan – simbolul echipei A început să joace fotbal la vârsta de 10 ani în cadrul clubului Dinamo. Sub comanda primului
său antrenor Ionuț Chirilă a câştigat titlurile naţionale la toate categoriile de vârstă: pitici, cadeţi, juniori, mai puţin la juniorii republicani. Mijlocaş dotat cu calităţi a debutat în Divizia A pe 2
octombrie 1994 într-un meci cu Steaua (Steaua - Dinamo 2 - 0). A urmat o perioadă în care a evoluat la FC Târgovişte, unde a cunoscut bucuria promovării consecutive din Divizia C în B şi din B în A.
După această perioadă Cornel Dinu l-a adus înapoi la Dinamo (1994 - 2000), de unde nu a mai plecat
niciodată. A câştigat cu Dinamo un titlu de campion (1999-2000) şi o cupă a României (2000), cifrele
carierei sale fiind 131 de jocuri/ 6 goluri în Divizia A, 5/1 în echipa naţională, 5/0 in cupele europene,
17/0 la alte loturi naționale. A fost căpitanul echipei dinamoviste, stingându-se din viaţă în urma unui atac de cord la 5 octombrie 2000.
A jucat pe postul de mijlocaş, având numărul 11 pe tricou. De la debutul său în Divizia A, în 2
octombrie 1994, a jucat 138 de meciuri în prima divizie, marcând 6 goluri.
Este supranumit de fani „Unicul Căpitan” datorită devotamentului pe care l-a arătat faţă de culorile clubului Dinamo. În memoria sa, una din peluzele Stadionului Dinamo a primit denumirea de
„Peluza Cătălin Hîldan”, iar tricoul cu numărul 11 a fost retras pentru totdeauna.
Fostă echipă a Ministerului de Interne, istoria lui Dinamo a fost marcată de rivalitatea
permanentă cu celălalt mare club bucureştean, Steaua, întâlnirile dintre cele două echipe fiind
considerate de majoritatea microbiştilor ca fiind cele mai importante meciuri ale anului, de multe ori decisive pentru câştigarea campionatului.
În numărul viitor al revistei vă vom prezenta echipa de fotbal din România cu cel mai mare succes pe plan
naţional şi internaţional: Steaua Bucureşti.
Material realizat de elev Mihu Richard, clasa a VI a
Copilul tău lipseşte de la şcoala din ce în ce mai des. Are tot ce-i trebuie pentru ca tu să te asiguri de asta zi de zi şi totuşi te răsplăteşte într-un asemenea fel. Ce poţi să faci?
Îţi propunem un scurt exerciţiu care vă va ajuta mai mult decât o simplă blamare şi discuţie în
contradictoriu. Prezintă-i situaţia în care se află. „Eşti pe punctul de a nu intra la teze din cauza absenţelor. Profesorii te vorbesc de rău şi ai ajuns unul din fugarii clasei. Hai să discutăm puţin despre
avantajele şi dezavantajele pe care fuga de la ore ţi le oferă.” Împarte o coală de hârtie în două şi
realizează împreună cu copilul tău două coloane cu avantaje şi dezavantaje. În funcţie de rezultatul obţinut, continuă discuţia.
Absenteismul şcolar poate fi definit ca o problemă socială explicată din ce în ce mai des drept o
caracteristică socio-culturală a mediului din care provine elevul. Este prezent mai frecvent în mediul urban, în cadrul familiilor sărace. Absenteismul mai poate fi înţeles şi ca un tip de conduită evazionistă
stabilă, permanentă ce reflectă o atitudine lipsită de respect, interes, motivaţie şi încredere în educaţia
şcolară. Absenteismul este folosit de elevi ca o formă de agresiune pasivă împotriva şcolii, fără a le mai fi frică
de posibilele pedepse ce ar surveni atât din partea conducerii instituţiei, cât şi a părinţilor.
Absenteismul este primul factor asociat în mod direct cu abandonul şcolar. Dacă un elev depăşeşte 20 de absenţe nemotivate pe semestru, adică dacă lipseşte la aproximativ 15% din totalul orelor pentru o
singură materie, primeşte automat preaviz de exmatriculare, iar nota la purtare va fi scăzută. Situaţia extremă va fi excluderea elevului din instituţia de învăţământ.
Cu toate că de-a lungul anilor s-au încercat numeroase metode pentru a reduce fenomenul
absenteismului, rezultatele nu arată nicio îmbunătăţire. Recent, a fost elaborată o nouă propunere în proiectul Legii Învăţământului Şcolar de a transforma fiecare absenţă nemotivată a elevului în amendă.
Cu cât un elev va chiuli mai mult, cu atât amenda va produce pagube în bugetul părinţilor. Părinţii ar
putea fi sancţionaţi cu amendă între 500 şi 2.000 lei, în funcţie de numărul de absenţe. Ce am putea face la nivel de familie, şcoală, dar şi de comunitate pentru a reduce nivelul
absenteismului şcolar?
Comunică permanent cu copilul tău. Păstrează o relaţie de comunicare cu cel puţin un profesor de la şcoala în care învaţă copilul.
Poţi face acest lucru prin intermediul grupului de discuţii al clasei copilului tău. Afli care sunt
ultimele noutăţi din viaţa clasei, ce probleme întâmpină alţi părinţi şi ce soluţii găsesc, dar poţi contacta şi prin mesaje private profesorii, pentru a afla informaţii despre cum se descurcă la
şcoala copilul. Creează grupul de discuţie al clasei copilului tău pe site-ul Suntparinte.ro.
Nu evita să mergi la şedinţele cu părinţii doar din cauza notelor proaste şi a numărului de absenţe prea multe.
Nu încerca să găseşti o scuză faţă de alţii pentru absenţele copilului tău. Acceptă realitatea şi încearcă să te gândeşti de-acum încolo ce poţi să faci pentru ca lucrurile să se schimbe.
Foloseşte pedeapsa numai dacă este absolut necesar, dar nu ca pe o modalitate de a-ţi
exprima furia cauzată de şedinţa cu părinţii sau de aflarea rezultatelor şcolare ale copilului. La nivel de şcoală putem aduce în discuţie lipsa unei securităţi foarte ridicate, modalităţi de
predare a materiei nepotrivite cu personalitatea copilului, lipsa unei atitudini ferme din partea
direcţiunii etc. Tu ce crezi că ar mai putea fi adăugat pe această listă?
Material realizat de prof Stoian Elena Lăcrămioara
Există reguli pentru alegerea unei soluţii, dar nu există reguli pentru alegerea acestor reguli.
Legea problemelor
Dacă în problemă sunt implicate mai puţin de trei variabile, această nu este o problemă, iar dacă numărul lor este mai mare decât opt, atunci problema este irezolvabilă.
Principiul rezultatului final
Prin definiţie: când cercetaţi necunoscutul, atunci nu se ştie ce veţi descoperi.
Teorema despre adâncimea băltoacei
Nu poţi spune nimic despre adâncimea unei băltoace, până nu cazi în ea.
Legea a II a disputei
Cine strigă mai tare, aceluia i se dă cuvântul.
Definiţia plagiatului şi a cercetării
Dacă furăm de la unul, acesta se numeşte plagiat, dacă de la mai mulţi – cercetare.