ZIUA NISTRULUI 2020
Ultima zi de duminică a lunii mai, conform Hotărârii
Parlamentului, în R.Moldova este declarată Ziua Nistrului.
Moldova dispune de o rețea hidrografică cu o denstitate medie de
aproximativ de 0,47 km/km2, care variază de la Nord la Sud.Țara
noastră dispune de peste 3000 de râuri, dintre care 8 au lungimi
mai mari de 100 km, iar 250 râuri au lungimi de este 10 km.
Cel mai mare râu, suprafață di n Moldova este r. Nistru, care
are o lungime totală de 1362 km, iar pe teritoriul țării noastre-
657 km. Suprafața bazinului hidrografic– 72.100 km².
Nistrul izvorăște în Carpații ucraineni în apropiere de granița
cu Polonia și se varsă în Marea Neagră. Pe o scurtă porțiune
marchează granița dintre Ucraina și Republica Moldova, după care
intră în Republica Moldova. Pe malul său stâng se află regiunea
separatistă moldoveană Transnistria, iar apoi râul devine din nou
graniță între Moldova și Ucraina, înainte de a străbate teritorii
ucrainene. Se varsă în Marea Neagră prin Limanul Nistrului, pe
teritoriul ucrainean. Printre altele, Nistrul este folosit pentru
pescuit, transport de mărfuri și producerea de energie
electrică.
Bazinul hidrografic al fluviului Nistru
Sursa: Resursele acvatice ale Republicii Moldova, Vol I, Apele
de suprafață
Nistrul are o importanță majoră pentru regiune, datorită
activității nerezonabile a omului, însă această arteră acvatică se
confruntă cu cele mai grele, şi, probabil, cele mai tragice
timpuri. Primul impact serios și simțitor asupra ecologiei râului a
avut loc în anul 1958, când a început să funcționeze prima
hidrocentrală electrică pe Nistru, la Dubăsari. La darea în
exploatare a hidrocentralei electrice de la Dubăsari, a avut loc o
dereglare a debitului râului pe cursul său inferior. Pe acest
sector al Nistrului au început procese ecologice puțin observabile,
dar ireversibile. Foarte curând, aceasta a afectat rezerva de peşte
în Nistrul inferior. Treptat, dar foarte curând, au dispărut peștii
semimigratori, deoarece nu au putut ajunge la locurile lor de
reproducere, din cauza barajelor de pe râu. S-au intensificat
procesele alunecărilor de teren pe malurile rîului, la care a
contribuit și extracția intensă, cu dragele de aspiraţie, a
amestecului de nisip şi pietriş pe această porțiune. Această
extragere a dus la deteriorarea fundului râului, la distrugerea
locurilor de reproducere a peștilor, cu toate consecinţele care
decurg din aceasta.
Centrala Hidroelectrică Dubăsari
O altă catastrofă pentru Nistru a fost în 1982, când la
Novodnestrovsk, regiunea Sokiryanskaya din Ucraina, a început să
funcționeze a doua stație hidroelectrică. Pentru umplerea
rezervorului din Novodnestrovsk, mai jos de hidrocentrala
electrică, în satul Naslavcea, raionul Ocniţa, Republica Moldova, a
fost construit un baraj de reținere a apei, după care s-a format un
alt rezervor pentru pomparea apei în rezervorul superior al
hidrocentralei electrice. De fapt, tot cursul de mijloc al
Nistrului a devenit un lac imens cu o încetinire treptată a
curgerii de la Naslavcea la Dubăsari.
În prezent sunt actuale o serie de probleme ecologice ale
fluviului, provocate de activitatea omului, care cer o rezolvare
urgentă. A scăzut calitatea apei în Nistru, ca urmare a poluării
intense cu reziduuri industriale, pesticide, îngrăşăminte minerale,
reziduuri menajere etc. Acestea duc la mărirea gradului de
mineralizare a apei, "înflorirea apei", care scade cantitatea de
oxigen din apă şi provoacă asfixierea organismelor acvatice,
înnămolirea intensivă, dispariţia multor specii de plante şi
animale acvatice, scăderea nivelului apei ş.a.
Centrala hidroelectrică Novodnestrovsk
Republica Moldova a ratificat Convenţia asupra Zonelor umede de
importanţă internaţională, în special ca habitat pentru păsările
acvatice prin Hotărârea Parlamentului nr. 504 –XIV din 14 iulie
1999 şi a devenit membru al acestei convenţii în iunie 2000.
Zonele umede constituie unul dintre cele mai valoroase
compartimente ale patrimoniului natural, de starea căruia depinde
în mare măsură eficienţa dezvoltării durabile a economiei naţionale
a Republicii Moldova.
În prezent, în Republica Moldova se recunosc oficial trei zone
Ramsar, doua dintre care se referă la r. Nistru:
· Zona Ramsar „Nistrul Inferior” Nr. 1316, recunoscută la
20.08.2003, este amplasată în partea de sud-est a Republicii
Moldova, pe teritoriile raioanelor Căuşeni şi Ştefan-Vodă şi
parţial Slobozia de pe malul stâng al Nistrului. Suprafaţa zonei
constituie cca. 60000 ha. Teritoriul se întinde pe lunca fluviului
cu o lăţime variabilă, într-o zonă de meandrare puternică şi pe
terasele adiacente. El cuprinde o parte din deltă, iar insula
Turunciuc deja după hotarul Moldo-Ucrainean se mărgineşte cu
limanul Nistrului. Zona dată reprezintă un complex de habitate
naturale şi transformate din lunca Nistrului, unite prin fluviu şi
canalul ce s-a format în urma construcţiei digului naţional
anti-viitură. Nucleul principal îl constituie sectorul natural
ucrainean «Lunca Talmaza», cu o suprafaţă de 1503 ha.
Zona Ramsar „Nistrul Inferior”
· Zona Convenţiei Ramsar Nr. 1500 „Unguri-Holoşniţa” a fost
recunoscută oficial la 14.09.2005, ocupînd 15553 ha şi este
amplasată în principal pe teritoriul raionului Soroca, parţial pe
cel al raionului Ocniţa şi pe o mică porţiune din raionul
Donduşeni. Aceasta include terenuri şi bazine acvatice amplasate în
perimetrul drumului Soroca-Otaci şi hotarului de stat de-a lungul
fluviului Nistru şi se întinde de la nord-vest de satul Calaraşovca
până la hotarul comunei Holoşniţa în partea de sud-est.
r. Nistru, s. Unguri
Responsabilitatea de starea ecologică a zonelor umede aparţine
autorităţilor publice centrale şi celor locale, agenţilor
economici, beneficiarilor de terenuri proprietate publică şi
privată, de aceea suntem toţi chemaţi să depunem efort necesar
pentru menţinerea, protecţia, conservarea şi utilizarea durabilă a
patrimoniului natural din cadrul zonelor umede.
Oamenii au nevoie de apă pentru a supraviețui, la fel ca toate
sistemele pe care nebazăm: salubritate, asistență medicală,
educație, afaceri și industrie. Și trebuie să avem un scop în
comun: gestionarea sigură și durabilă a apei.
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), altfel cunoscute ca
Obiectivele Globale, sunt un apel universal la acțiune pentru a
pune capăt sărăciei, pentru a
proteja planeta și pentru a asigura faptul că toți oamenii se
bucură de pace și deprosperitate.
#17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (Obiective Globale)
Obiectivul 14: Viața sub apă
Chiar dacă Republica Moldova nu este o țară maritimă, iar ODD 14
se concentrează la nivel global pe ecosistemele oceanice și
maritime, conservarea și utilizarea durabilă a resurselor interne
de apă și a ecosistemelor râurilor țării trebuie să fie un pilon
important al dezvoltării durabile. Poluarea urbană și industrială a
râurilor aduce provocări pentru populația care locuiește în aval, a
cărei bunăstare depinde de calitatea apei, inclusiv pentru
fermierii care folosesc apa pentru irigare, pescari și fermieri,
antreprenori din domeniul turismului și alții.
Ca parte a țintelor naționalizate, Moldova trebuie să aibă
scopul să prevină și să reducă semnificativ poluarea suprafețelor
de apă, inclusiv a râurilor din activitățile la sol. Râul Nistru se
scurge direct în Marea Neagră, pe când râul Prut se scurge în
Dunăre. Două din obiectivele naționale specifice țării sunt
recuperarea fâșiilor forestiere protective de pe malul râurilor și
a bazinelor acvatice, precum și înțelegerea mai bună și diminuarea
impactului antropic asupra biodiversității, cauzat de alterarea
cursului apelor. De asemenea, luând în considerație nivelul relativ
scăzut al stocului de pește și vulnerabilitatea înaltă a acestuia
față de alte riscuri (cum ar fi cele induse de schimbările
climatice), Republica Moldova are scopul să prevină pescuitul
excesiv și eradicarea pescuitului ilegal, nereglementat și
nedeclarat.
Țintele Naționalizate ale Republicii Moldova:
14.1 Până în 2025, prevenirea și reducerea semnificativă a
poluării apelor de suprafață, în special de la activitățile
terestre.
14.4 Până în 2020, eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și
nereglementat.
r. Nistru, s.Molovata
Acum este responsabilitatea noastră să ajutăm acest râu, datoria
noastră faţă de generaţiile viitoare. Astăzi, aceasta este o
sarcină naţională şi internațională, statală şi interstatală, care
trebuie să includă acțiuni de conştientizare pentru populaţie şi
administraţia localităţilor amplasate în bazinul rîului cu
necesitatea protecţiei şi utilizării raţionale a apelor de
suprafaţă, precum şi familiarizarea cu cele mai atractive şi
inedite peisaje naturale din lunca Nistrului, care pot servi ca
factor recreativ şi de asanare a sănătăţii omului şi o bună
perspectivă în dezvoltarea turismului ecologic.
REFERINȚE:
1. Resursele acvatice ale Republicii Moldova, Î.E.P Știința,
2007, Vol I: Apele de suprafață-2007, Valeriu Cazac, Constantin
Mihailescu, Gherman Bejenaru, Gavril Gâlcă.
2. https://www.md.undp.org
3. http://old.meteo.md
Aliona Isac, CCP ,,Eco Logistica’’