Iulian Bitoleanu. Profesor doctor la Colegrul Najional ,,Anastasescu" (Rogiorii de Vede). Masterat in Juriralism gi Comunicare (Universitatea din Bucuregti), precum gi doctorat in Filologie (Universitatea din Craiova). A participat la congrese gi conferinle universitare, cu flnalizare in volume colective. A publicat studii gi eseuri in revistele Luceafdrul de dimineald, Tribuna, ArgeS, Oglinda literard, Mozaicul q.a. A editat articole qtiinfifice cu indexare interna{ionald ISI in diverse reviste striine, ca gi in Analele universitare de la Craiova qi TArgu-Mure$. Autor a patru cdrji: Vama candorii (1990), Repere literare, stilistice Si lingvistice (1999), Laoima noplii (2002), Mer i di an e c r i ti c e (201 4). Iulian Bitoleanu, Eminescu, jurnalistul cultural complet @ 2019 Institutul European Iaqi INSTITLNULETJROPEAN Iagi, str. Grigore Ghica Vodd nr. 13,700469, O.P. 6, C.P. 1309 [email protected], www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei BITOLEANU, IULIAN Eminescu, jurnalistul cultural complet / Iulian Bitoleanu; cuv. inainte: Elena Filipag. - Iaqi: Institutul Ewopean,2018 Con{ine bibliografie ISBN 978-606 -24-0239 -6 I. Zaharia-Filipaq, Elena (pref.) 82 1.135.1.09 Reproducerea (parJiald sau totald) a prezentei c8fi1, fdrd acordul Editurii, constituie infracliune gi se pedepsegte in conformitate cu Legea nr.811996. Printed in ROMANTA IULIAN BITOLEANU EMINESCU, JURNALISTUL CULTURAL COMPLET Cuvdnt inainte de Elena Zaharia Filipaq INSTITUTUL EUROPEAN 2019
9
Embed
e (201 EMINESCU, JURNALISTUL jurnalistul cultural... · Jurnalismul european in diacronie Cultura este de neconceput frri dimensiunea ei livrescd, fdrd aportul ,,slovei fdurite",
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Iulian Bitoleanu. Profesor doctor la Colegrul Najional ,,Anastasescu"(Rogiorii de Vede). Masterat in Juriralism gi Comunicare (Universitatea dinBucuregti), precum gi doctorat in Filologie (Universitatea din Craiova). Aparticipat la congrese gi conferinle universitare, cu flnalizare in volumecolective. A publicat studii gi eseuri in revistele Luceafdrul de dimineald,Tribuna, ArgeS, Oglinda literard, Mozaicul q.a. A editat articole qtiinfifice cuindexare interna{ionald ISI in diverse reviste striine, ca gi in Analeleuniversitare de la Craiova qi TArgu-Mure$. Autor a patru cdrji: Vama candorii(1990), Repere literare, stilistice Si lingvistice (1999), Laoima noplii (2002),Mer i di an e c r i ti c e (201 4).
Iulian Bitoleanu, Eminescu, jurnalistul cultural complet@ 2019 Institutul European Iaqi
INSTITLNULETJROPEANIagi, str. Grigore Ghica Vodd nr. 13,700469, O.P. 6, C.P. [email protected], www. euroinst.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei
BITOLEANU, IULIANEminescu, jurnalistul cultural complet / Iulian Bitoleanu; cuv. inainte:
Elena Filipag. - Iaqi: Institutul Ewopean,2018Con{ine bibliografieISBN 978-606 -24-0239 -6
I. Zaharia-Filipaq, Elena (pref.)
82 1.135.1.09
Reproducerea (parJiald sau totald) a prezentei c8fi1, fdrd acordul Editurii,constituie infracliune gi se pedepsegte in conformitate cu Legea nr.811996.
Printed in ROMANTA
IULIAN BITOLEANU
EMINESCU, JURNALISTULCULTURAL COMPLET
Cuvdnt inainte de Elena Zaharia Filipaq
INSTITUTUL EUROPEAN2019
^t
Cuprins
Cuv0nt inainte / 7
Capitolul IDin istoricul presei euroPene / 9
1. I . Jurnalismul european in diacronie / 91.2. Eminescu versus presa anterioatd / 14
1.3. Gazetarul profesionist gi ,,T(t)impul" (sdu) / 18
Lucrarea rcprezintd rodul unei cerceteri temeinice qi
ample $i, totodatd, al unei pasiuni pentru Eminescu, demni de
stim6, mai ales in contextul act:oal, cAnd interesul fafi de valorileculturii nationale, ale culturii in general, ascdzut considerabil.Autorul a intreprins o munci de cercetare foarte serioasS, explo-r6nd minu{ios universul publicisticii eminesciene, pebazaediliilorexistente, dar qi prin contact direct cu presa timpului, precum qi
consultAnd numeroase exegeze critice consacrate temei. El reexa-
mineazd atent toate opiniile critice formulate in marginea texte-lor jurnalistice scrise de poet, qi le insuqeqte pe unele, leamendeazdpe altele, neobosit in sdrguinfa qi devo{iunea sa.
Domnul Bitoleanu Ilie este un cercet[tor onest gi harnic,care s-a devotat temei sale de cercetare, parcurgdnd mii de paginide bibliografie qi strdduindu-se sd organizeze coerent rezultatelemnncii sale. Prin amploarea informatiei bibliografice, tinzdndspre exhaustivitate, prin pasiunea cercetdrii in detaliu a uneiimportante componente a operei eminesciene qi mai ales prinincercarea de a incadrz aceastd cercetare in canoanele genuluijumalistic, lucrarea domnului Bitoleanu Ilie se impune atenfiei.
ElenaZaharia Filipag'
I Profesor univ. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureqti.
7
:.
Capitolul I
Din istoricul presei euroPene
1.1. Jurnalismul european in diacronie
Cultura este de neconceput frri dimensiunea ei livrescd,
fdrd aportul ,,slovei fdurite", concretizate in literatur[ artisticd(poezie, proz6, teatru) ori gtiinJificd (tratate, dicfionare).
Tot de zodia culturii, a comunic[rii scrise tine qi presa.
Dupd Victor Viqinescur, patru au fost revolufiile ce au marcat
comunicarea; prima: limbajul articulat (in protoistorie); a doua:
alfabetul qi scrierea (cu mii de ani i.Hr.); a treia: tiparul, inventat
de Gutenberg (sec. al XV-lea, la 1438) 9i ultima: tehnologizareain mass-media, prin Marschall Mcluhan.
Un punct de vedere pertinent au exprimat qi Melvin L.De Fleur gi Sandra Ball-Rokeachz, ce au decelat qase faze ale
comunicdrii in diacronie:1. Epoca semnelor gi semnalelor;2. Epoca vorbirii;
I Victor Viqinescu, O istorie a presei romdneSti, Ed. Victor, Bucureqti,
2004,p.12.2 Melvin L. Du Fleur qi Sandra Ball-Rokeach, Teorii ale comunicdrii
de masd, Ed. Polirom, IaSi, 1999, pp. 21-38.
EMINESCU, JURNALISTUL CULTURAL COMPLET
3. Epoca scrisului;4. Epoca tiparului;5. Epoca mijloacelor de comunicare in mas6;
6. Epoca mijloacelor de comunicare computerizrtL-Anul 1438 rdmdne de referinld in istoria omenirii prin
difiizarea la mii de km. a mesajelor, in circulalia mai npidd a
informa{iilor, inaugurAndu-se, pe drept cuvAnt, galaxia Guten-
berg, dac5 socotim cd Johannes Gensfleisch, alias Johan Guten-
berg de Mainz (1400-1468) a creat la Strasbourg, apoi laMainz,magina de tip6rit, invenfie fascinantd a Erului Mediu, prilej cu care a
imprimat Biblia (1455-1456) 9i alte lucriri fundamentale.
Despre semnifica{ia aparte a evenimentului s-a pronun{at
qi Marschall Mcl.uhans, insist6nd pe valenlele duale de tehno-
logie qi de materie primd, superioard bumbacului qi lemnului.Pdrintele tiparului n-a avut o existenld luminoasd, pe
mdsura descoperirii sale epocale. Legenda spune cd el ar fi dat
faliment, ,,averea" lui spirituald- circa 200 de exemplare din
Bibtie - qi atelierul fiind revendicate de avocatul personal'a
PAnd la ivirea presei mai era doar un pas: fabricaniii de
qtiri qi zvonuri au ndscocit - aratd Pierre Albert5 - niqte foivolante numite fie ocazionale, cu aspectul unor mici caiete (la
' Ct ttlutschall Mcluh an, Galaxia Gutenberg, Ed. Politici,Bucuregti, 1975,p.450. Odatd cu Gutenberg, Europa intrdinfazatehnologicd a progresulut, fazd in care schimbarea insdqi devine
norna arhetipalb a vie{ii sociale. Tipografia a tins sd transforme
limbajul dintr-un mijloc de percep{ie 9i explorare intr-un bun de
Stuttgart, Praga (1619), Kciln, Amsterdam (1620), Londra(1620), Florenla (1636), Roma (1640), Madrid (1661)'
Florea loncioaia, Introducere in presa scrisd, Ed. Univ. Al.I. Cuza,
2000,p.29.Dorin Popa, op. cit.,p. ll7.Jean-Noel Jeanney, O istorie a mijloacelor de comunicare,InstifutulEuropean, Iaqi, 1997,p.27: ,,Caracteristic pentru ,,canards" este cd
aduceau la cunogtinfamarelui public toate qtirile reale sau imaginare
care puteau frapa imaginalia qi sensibilitatea: inundaliile, cutre-
murele (...) li, mai ales, crimele spectaculoase..."
11
EMINESCU, JURNALISTUL CULTURAL COMPLET
Un siptdmdnal scdpat de ,,noaptea uitdrii" a fost parizi'anul de doar 4 pagini ,,La Gazelte" (mai 1631) al mediculuiTheophraste Renaudot, cu un tiraj de 1200 exemplare.
Chiar dacd primii jurnaligti proveneau din categoriile
scriitorilor qi filosofilor, au existat qi confraJi criticiqti la adresa
diletantismului presei. Astfel, iluminiqtii J'J. Rousseau qi
Voltairee se ardtau reticenli in privinla extragerii jurnalismului
din marasmul pseudoliteraturii: ,,Ce este un periodic? O lucrare
,,Al gemeine Zeitung" (17 9 8, la Tubingen), multe supravi efuindprin secole, oferind modele de obiectivitate qi profesionalism.
Privitor la relalia literaturd - pres[, aceasta a avut un aspect
monocolor in Anglia (de adeziune aprozatorilor la gazetirie) qi
altul divergent in FranJa: de acceptare ca hobby, de asumare
ferventd ori de scepticism din parteaenciclopedigtilor Diderot 9i
Apud Pierre Albert, op. cit.,p. 19.
Francis Balle, Mddias et socidtds, Ed. Montchrestien, Paris, 1990.
9
r0
t2
Din istoricul presei euroPene
Montesquieu. Riscurile meseriei se pot solda dramatic cu ares-
tdri (Daniel Defoe) ori tragic (pedeapsa capitald). De pild6, in7794,unnotoriu condeier Simion Liriguet a fost decapitat.l' Ce
mai conteazd cdte un hiatus I accident la un (demi-)secol cu
vreun insolit redactor, cdt timp gazetafii se recrutau nu doar din
sfera scriitorilor, a clasei de mijloc, ci qi din alte straturi sociale,
ducdnd la inflafie,la,,epidemie jumalisticd",iar de mirajul cele-
brit6{ii prin cuvAntul mediatic se simt magnetizati sute qi mii de
condeieri, pentru care sucombarea fizicd, iqi pierde relevan{a infavoarea unui,,arti col-bomb6", r efr actat I a repercus iuni ? !
Cu privire la obdrqia jurnalismului, cAteva concluzii se
impun.Deqi Burke a decretat in 1187 presa ca fiind a patra
putere in stat, totuqi, soarta presei in Anglia (intre 1621 9i 1791)
a fost una agitatd, din pricina instabilitdlii politice, a rdzboiuluicivil. Pentru Pierre Albertl2, secolul al XVIII-lea a fost dominat
de harul pamfletar al lui Daniel Defoe (intemeietor de ,,Revue",intre 1704 qi 1713).
Presa francezd (1653'1678) a cunoscut o dezvoltarelent6, in vreme ce aceea german6, dupd o perioadd de cenzurd, a
inflorit brusc.De remarcat cd in ,,Declarafia drepturilor omului 9i cetd-
feanului", din26 august 1789, articolul 10 proclama dreptul laopinie al fiecdrui cetdtean, iar articolul 11 afirma principiul liber-t6tii de a publica.
rr Dorin Popa, Mass-media, astdzi, Ed. Institutul European, la;i,2002,p.108.
12 PierreAlberl, op. cit.,p.21 .
t3
EMINESCU, JURNALISTUL CULTURAL COMPLET
1.2. Eminescu versus presa anterioarl
Eminescu debuta ca gazetat in 1870, adicd la patru dece-
nii de tradiJie jurnalisticd la noi.ExcluzAnd efemera ,,Fama Lipschii"'3 (7821, Leipzig,
doar cAteva numere, din care unul pdstrat la Sibiu), anul1829marcheazd nagterea presei romAnegti prin ,,Curierul romAnesc"
(hebdomadarul lui LH. Rddulescu, in Muntenia) 9i ,,AlbinaRomAneascd" (bilunarul lui Gh. Asachi in Moldova). Ardealulnu putea rdm6ne mai prejos, numele lui George Bariliu (,,Gazeta
de Transilvania",la 72 martie 1838, Braqov), intrdnd, de buniseam6, in categoria pionierafului gazetdresc.
Spiritualitatea umand se cdntdreqte nu numai in opere
artistice, qtiinlifice, acte de culturS, invenlii etc., ci qi inmass-media. Oglindd arealit5ilii la toate palierele - social, poli-tic, economic, cultural, recreativ -, jurnalismul a inregistrat aicigi dincolo o ascensiune fulminanti, emancipAnd conqtiin{a
Lumini{a Roq ca,in Formarea identitdlii profesionale a jurnalistilor,Ed. Polirom, 2000 - profesionalizarea gazetdriei, iar peste doud
decenii va surveni institulionalizarea presei.
15
EMINESCU, JURNALISTUL CULTURAL COMPLET
culturale - nu fac obiectul cercetdrilor noastre - nicidecum pe
stabilirea unui top al periodiielor. Altfel, nu vom putea avansa
decAt amintind pe N. Iorgars care a stabilit 7 etape in evoluliapresei rom6neqti, 5 fiind anteeminesciene: 1. ,,Dibuiri qi
inceputuri"; 2. ,,Cele dintAi publicafii juridice. Epoca lui Eliadqi Asachi"; 3. ,,Presa culturald, politica generaliei de la 1840";
4. ,,Presa rom6neascd revoluJionarb qi reformistd de la1848- 1859"; 5. ,,Presa romAneasc[ de dupd Unirea Principatelor".Criteriilor cronologic gi politic le-am addugat qi pe cel tematic,incdt configwaliapresei din veacul burghez ar ardta astfel:
a) Presa conservatoare (,,Timpul", I 5.03. I 866- 1 884;,,! ara",
romdneSti ln perspectivq stilurilor limbii literare, pp. 239-251.le M. Spiridon, Eminescu, o anatomie a elocvenlei, Ed' Minerva, 199620 $t. Badea, Limbajul publicistic eminescian (,,RomAnia literard"
nr.1, 12-18 ianuarie 2000, pp. 14-15).
I7
EMINESCU, JURNALISTUL CULTURAL COMPLET
b) clementd, generoasS, prin Gh. Bulgdr, unele din atribu-tele de mai sus convertindu-se miraculos in calitdli.Ce preia Eminescu din presa paqoptisd gi postpaqoptist[?
Aproape nimic, deoarece se detaqazd de ceea ce a fost -diletantism publicistic - prima mostrd de profesionalism gaze-
tdresc, fiind escala de la ,,Curierul de Iaqi", care a parcurs rapidtraseul gazetd obscuri - publicafie serioasS, de bun gust, cu prizdla public.
un alt discurs, logic, coerent, argumentativ,parcd pe canoaneleprescrise de Cicero, rdmAnAnd imun la superficialitate, nu gi laartificiile metaforice, semantice, dotat cu o mare forfd de pene-
traJie, cu o ideaticd uneori fastuoasd...Cunoscitor al subtilitdlilor limbii, publicistul gi-a con-
struit logosul pe fundamentul oralitdlii, acorddnd credit, insi, qi
ne olo gi smel or, expresiilor intelectu alizate, strdine, p e alo curi.Cuprivire launele evaludri, ne distan{bm atAt de $t. Badea
(,,Eminescu nu e un model de limbi") qi C-tin Bacalbaga (deqi ilproslbvea pe gazetarul de la ,,Timpul", totuqi genialul jumalistse numea, surprizS!, Gh. Panu), c6t qi de Al. Andriescu (presa ar fistagnat intre 1848-1860; in rest, opinii corecte), optAnd pentrulinia Cilinescu, Bulgdr, Iordan, Spiridon, traductibili prin:Eminescu e cel mai valoros gazetar romdn pdnb la Pamfil $eicaru.
1,3. Gazetarul profesionist qi,oT(t)impul" (siu)
Cine deschide Diclionarul literar iegean2r - qi pe cel al
lui Ion Hangiu, Diclionarul presei literare romdneSti,1790-1990,
2r xxx, Diclionarul literaturii romdne de la origini pdnd la 1900,F,d.Academiei, Bucureqti, 197 9, pp. 850-852.
18
Din istoricul presei euroqene
Ed. Funda{iei Culturale RomAne, 1996 - la litera ,,T", va afla cd
au existat dou[ publicafii cu numele de ,,Timpul".Prima, gazetd sdptimdnald, apdrutd la Bucureqti, intre
l6 decembrie 1854 qi 20 ianuarie 1855, apoi intre 17 decembrie
1856 qi 4 aprilie 1857 , reapSruti de la 22 decembrie 1860 pdnd
la 5 februarie 1 861 , avAnd ca prim redactor pe Gr.R. Bossueceanu,
iar printre semnatari pe C.D. Aricescu, Gh. Sion, B.P'
tim6nale, intre 15 martie gi 16 mai 1876, apoizilnic,intre 17 mai1876 qi 17 aprilie 1884, qi 13 noiembrie-14 decembrie 1900.
Oficiosul Partidului Conservator a avut director de pres-
tigiu, pe Titu Maiorescu, Gr.G. Pducescu, qi redactori-gefi de
calibru, printre ei gi M. Eminescu (decembrie 1880 - februarie
1881), ceea ce spune mult despre qtacheta arlisticS. in cei qase
ani petreculi la ,,Timpul" (1877-1883), Eminescu n-a rdmas un
simplu redactor, un slujbaq al condeiului, executant al politiciide partid, personalitatea lui puternicd nimeni nu i-o putea seches-
tra in tipare ideologice, de aici qi rdbufnirile contra finanfatorilorori independenla logosului, uneori, deranjantl pentru diriguitori.Ziarist rebel, obiectiv, Eminescu gi-a deschis multe arene beli-gerante, excluzdnd solu{ia efemerd a r etr aget ii.
Cdnd adevirul o cerea, qi-a criticat superiorii, de pilddpe influentul lider conservator Al. Lahovari qi chiar pe prieteniijunimigti, Titu Maiorescu gi P.P. Carp.
Patriotismul sdu ardent nu tolera atitudinea obedientd a
politicienilor ,,albi/roqi" fa\6 de marile puteri. Neqtiind ce-i
teama, exigentul gi cutezitorul publicist a criticat adeseori for-
lele imperiale vecine, Rusia gi Turcia.Cei trei clasici ai literaturii romAne, Eminescu, Carugiale
qi Slavici au inscris ,,Timpul" pe traiectori a gazetelot de valoare,