DUTA MARIUS TOMP.ppt

ACADEMIA NAVAL MIRCEA CEL BTRNFACULTATEA DE NAVIGATIE SI MANAGEMENT NAVAL

CAUZELE SI DESCREREA UNUI CICLON TROPICAL

nmeteorologieunciclon tropicaleste o furtun n form de vrtej, care se formeaz ntr-o zon depresionartropicalde la suprafaa oceanelor, cu diametrul uneori pn la cteva mii de kilometri. Este format dintr-o mas mare denoriifurtunoicare, datorit unui sistem devnturicirculare puternice se rotesc tridimensional n form de spiral n jurul unui centru, (n sens retrograd n emisfera nordic i n sens direct n cea sudic).

Numele de ciclon tropical variaz oarecum cu zona in care este intalnit.

1. Nord-Atlantic. Un ciclon tropical, cu vnt de 64 noduri sau mai mare, se numete un uragan. 2. Pacificul de Nord-Est. La fel ca in Atlanticul de Nord, numele utilizat este de uragan. 3. Pacificul de Nord-Vest. O furtuna complet dezvoltata cu vnt de 64 noduri sau mai mare, se numete un taifun, sau, pe plan local, n Filipine, baguio. 4. Nordul Oceanului Indian. Un ciclon tropical, cu vnturi de 34 de noduri sau mai mare, se numete un furtuna ciclonica.

ZONE DE APARITIE

ORIGINE, SEZON SI FRECVENTA

Atlanticul de NordCiclonii tropicali pot afecta intreaga zona a Oceanului Atlantic de Nord n orice lun. Cu toate acestea, ei sunt de cele mai multe ori o ameninare la sud de aproximativ 35 N iar iunie, august, septembrie, octombrie sunt lunile cu cele mai multe incidente.

Pacificul de Nord-Est: Sezonul este din iunie pana in octombrie, cu toate c se poate forma o furtun n orice lun. O medie de 15 cicloani tropicali formati n fiecare an, cu aproximativ 6 atingnd puterea uraganilor.

Pacificul de Nord-VestMai multi cicloni tropicali se formeaza in Pacificul de Nord-Vest dect oriunde n lume. Mai mult de 25 furtuni tropicale dezvolte n fiecare an din care aproximativ 18 devin typhoon-uri. Acesti typhooni sunt cei mai mari i cei mai intensi cicloni tropicali din lume.

Nordul Oceanului IndianTropical cicloane dezvolta n Golful Bengal i Marea Arabiei n timpul primverii i toamnei. Cicloanii tropicali n acesta zona, formeaza ntre latitudinile 8 N i 15 N, cu excepia perioadei din iunie pana in septembrie, n cazul n care mica activitate care apare este limitat la nord de circa 15 N.

PREVENIREA CICLONILOR TROPICALI

Semnele precursoare ale ciclonului

Semnele precursoare prin care se anunta un ciclon si care trebuie sa fie cunoscute de fiecare ofiter de la bordul unei nave, sunt:- I. semne precursoare caracteristice;- II. semne precursoare secundare.

I. SEMNELE PRECURSOARE CARACTERISTICE sunt cele care anunta in mod SIGUR un ciclon:

Hula de uragan, atunci cand este intalnita in larg, indica: -prezenta unui ciclon si intensitatea lui, prin marimea si perioada hulei; -relevmentul la central ciclonului.Scaderea barometrului, arata ca nava se afla in zona de activitate a unui ciclon, cand:-scaderea barometrica este accentuate;-perturba mareea barometrica a locului.

II. SEMNELE PRECURSOARE SECUNDARE, sunt urmatoareleOscilatii anormale ale presiunii atmosferice:-cresterea presiunii atmosferice, superioara cresterii din zilele precedente si superioara valorii medii a lunii respective;-ciclonul care se anunta prin cresterea presiunii va fi foarte violent;Intarirea si schimbarea directiei vanturilor alizee;Incetarea unor fenomene meteorologice regulate ca:-brizele si musonii;Norii cirrus si cirro-stratus;Masa puternica de nori cumulo-nimbus, din jurul ciclonului, numita si pana uraganului, apare odata cu primele perturbatii ale mareei barometric;Manifestari electrice indepartate;Paraziti radio, puternici;Cresterea umiditatii

MANEVRA NAVEI IN CICLON IN EMISFERA NORDICA

IN SEMICERCUL PERICULOS SI CADRANUL PERICULOS

Viteza vantului este mai mare decat pe restul suprafetei pe care actioneaza ciclonul, deoarece, vitezei vantului din ciclon i se adauga viteza de deplasare pe traiectoria ciclonului; Valurile au inaltimea cea mai mare, fapt care determina la nava aflata in acest semicerc; Vantul produce o deriva navei apropiind-o de traictoria ciclonului, pe o directie ce duce prin cadranul anterior, cel mai periculos, spre centrul ciclonului, in ochiul furtunii, motiv pentru care acest cadran a fost asa denumit cadranul periculos. Devierile ciclonului de la traiectoria sa rectilinie, facandu-se aproape intotdeauna spre dreapta in emisfera Nordica, adica spre cadranul periculos al semicercului periculos, mareste considerabil riscul navei aflate in acest semicerc de a ajunge in centrul ciclonului.

IN SEMICERCUL MANEVRABIL

Viteza vantului este mai redusa decat pe restul suprafetei pe care actioneaza ciclonul, deoarece vantului din ciclon i se scade viteza de deplasare a ciclonului pe traiectorie; Vantul in cadranul anterior, al semicercului manevrabil ajuta nava sa se indeparteze atat de traiectoria ciclonului cat si de centrul acestuia; Vanturile sunt mai mici decat in semicercul periculos, fapt care permite navei aflata in acest semicerc: Sa mentina o viteza de capa, mai mare Sa foloseasca ajutorul vantului pentru a se indeparta de traiectorie si centrul ciclonului; Ploile sunt mai putin intense, iar grenurile mai putin violente; Vizibilitatea este redusa; Posibilitatea navei de a manevra ii micsoreaza riscul de pierdere a stabilitatii;

SITUATII DETERMINATE IN URMA OBSERVATIILOR

In emisfera Nordica, in urma observatiilor se determina una din urmatoarele situatii:

1. Nava se afla in semicercul periculos cand:-vantul gireaza la dreapta (in sens retrograd);-isi pastreaza viteza;-presiunea barometrica ramane constant ape timpul observatiilor;2. Nava se afla in fata ciclonului in apropierea sau pe traictoria lui de deplasare cand:-vantul isi pastreaza directia;-isi mareste viteza;-presiunea barometrica scade;3. Nava se afla inapoia ciclonului in apropierea sau pe traictoria lui de deplasare cand:-vantul isi pastreaza directia;-isi mareste viteza;-presiunea barometrica creste;4. Nava se afla in semicercul manevrabil cand:-vantul gireaza la stanga (in sens direct);-isi pastreaza viteza;-presiunea barometrica ramane constant ape timpul observatiilor.

VA MULTUMESC PENTRUATENTIA ACORDATAVA MULTUMESC PENTRU ATENTIA ACORDATA