P R E F AT A
Cap.I .
Cap. II. Cap. III. Cap. I V.Cap. V. Cap. VI. Cap. VII Cap. VIII.
Kd F- -
Cap. XII.
a rrIa e!a rri voliimuui au contrib uit : Ana A vdanei ( pen-
d.ni, e.a,p m!ol.ej.r. , II, III ), Adriana Braier ( pentru cap. XI
), PetrcGstescu ( pentru cap. XI), Eugen Grt ia ( pentru cizp. A),
Pompitiu Mit pentrii cap itolele VIII, IX ), (i Viorel Stnescu (
pentru capi- tolele III , I V, V, VI, VII i XII ).
GENERAL12A'(I
La elaborarea lucrrii an parlici pat si: Tatiana Nicolae (cer-
eettor), Cristina Catan (cercettor stag. ) si Elena Ungureanu
(tekni-
Dm ro!eaivul de lucru an mai [ciit parte : Ion State (cerce-t
tor slag . )Maria Dobrescu s i Costic Tudor (tehnicieni) .Redac[ ia
stiin[ i[ic iz Jucrfirii o [ost asigurat de ctre V. Al. si a , ;e[
d laboraior iii Insiitutul de studii Si cercetri hidro-
tehnice.'olec/icul de otifort oduce mulJumir tovarsilor: J.
Boisnard,
C. Diaconu, se[ti I Sec[iei hidrologie a
GAPI TOLVL
CARACTERIZAREAFIZICO-GEOGRAFIC
ABAZINULUIHIDROGRAFICALFLUVIULUIDUNREA
l GENERALIT*TIBazinul hidrografic al Dunrii se desfsoar in
interiorul Europei Centrale, ocupnd circa J0 % dm suprafata
continentului.Este al doilea ca mrime dup Volga, avnd o suprafat a
bazinului de receptie de806 300 km, din care 221 670 km (adic4 28%)
apartin teritoriului RepubliGilOcialist0Romnia [47].Cres Lerea
supraletei b aziniilui hidrografic se poate urmri in figura l ,
unde se observa c pin la confluenta cu afluentul alpin Inn,
suprafata bazinului creste foarte putin. Dup aceast confluent
suprafata atinge 75 633 km, iar in zona confluen!i cu Morava
Ceh,Raba si Vah 169 365 km.In continuare, pin la nodul hidrografic
Drava, J"isa, Sava si Morava nu se remarc cresteri subsf antiale.
Dup confliienta cu Sava suprafata bazinului insumeaz 513 345 km, in
zona confluentei cu riul Olt 645 042 km, iar dup4 ce primeste
ultimii si afluenti Siret )i Prut 790 937 km.Denumit adesea marea
diagonal4 a Europei, fluviiil Dunrca dreneaz depresiunile Pa-
nonic4 si Pontic nconjurate de masive hercinice, alpine, carpatice,
dinarice si balcanice si tra- verseaz in drumul su opt tri cu
conditii fizico -geografi0e dif erite : Germania, Austria,
C0hoslovacia, Ungaria, Jugoslavia, Romnia, Bulgaria, Uniunea
Sovietic.Importanta Dunrii ca linie de demarcatie si ca insemnat
cale de comunicatie este re- cunoscut nc din antichitate. De la R
egensburg pin aproape de varsare ea representa limita
septentrional a marelui Imperiu Roman. Taberelestalate de-a
lungul malului drept au dat nastere
militare si fortre;e*enumeroaselor
legiunilor romane in-
Gursul principal al Dunrii, format la inceputul ouaternarului,
are o lungime total de 2 860 km, din care 842 km formeaz granita
sudic a Republicii SocillSt Romnia, iar pe o distant de 236 km
curge numai pe teritoriul romn.a vest-nord-vest la est-sud-est si
coboar cu mai tudine nordic la Reg=ensburg-Bavaria4337 Socialist4
Romnia).
CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRA01CA A BAZINULUi HIDROGRAFIC AL
FLUVIULUI DUlJAREA
Bratul sting sau Dunrea Mic primeste apele afluentului Vah
venind din Muntii Tatra, ape care se unesc cu cele ale riului Nitra
la Itomrno.Bratul drept sau Dunrea de Mason se uneste cu cellalt
brat la Gonyii dupa ce a parcurs60 km. Primeste in acest sector ca
afluenti pe Leitha si Raba, riuri ee vin din Muntii Alpi.
lnainte de a ajunge la Budapesta Dunrea primcste Jae Hronleri ai
Slovaciei.
si Ipely din muntii metali-
La km 1810 strpunge un masiv de legtura secundar intre Alpi si
Carpati printr-o zon de prbusire denumit bazinul de la Visegrad. n
aval d ilceast Stl'pungere Dunrea se abate brusc spre sud pentru a
ptrunde intr-o vast regiune joas pe care o prseste o dat cu
intrarea in zona cataractelor.In amonte de localitatea Mohcs Dunrea
primeste riul Si care are un debit mie si apoi pe Drava care vine
din Alpii Austrieci.In zona de confluent cu riul Drava se remarc
prezenta unui contrafront muntos, Frus- ca- Gora, care oblig Dunrea
sa-si schimbe orientare a spre est pentru a traversa o cimpie f
ertil deniimit Voivodina. In cadrul acestei regiuni Dunrea
primest,e ca afluent. pe Tisa care izvo- rste din Carpati si are un
bazin hidrografic mare ( J 57 l8G km). La Belgrad se uneste cu riul
Sava care are un debit bogat. inainte de a ptrunde in zona
cataractelor Dunrea primeste pe parte a dreapt pe Velika
Morava.
4. SECTORUL INFERIOR AIM DUNRI1
Se intinde din aval de Pontile de Fier pin4 la vrsarea in Marea
Neagr si drenoaz zona Muntilor Balcani, a Carpatilor Meridionali, a
Carpatilor de Curbur, a Garpatilor Orientali sau Rsriteni, Podisul
Prebalcanic (i Podisul Moldovenesc, precum si Cimpia Dunrii de
Jos.Suprafata bazinului oreste cu inc 228 580 ltm, insumind la
varsare 806 300 km. Modul cum crcsc supraf etele ii azinului la
posturile hidrometrice si dup4 principalele confluente se poate
urmri in fig. 5.Bazinul hidrografic al Dunrii in acest sector este
asimetric, fiind mai mult d ezvoltat pe partea sting. Aceast
caractoristic se observ4 si in aspectul morfologia al albiei
fliiviului, ma- lul drept fiind mai inalt, cu o inf tisare
genera1/a de platou colinar co se inalt local cu 200 m.Malul stng
este mai joe si se prezint sub form4 dc cimpie intimi ce cuprinde
in interiorul sii numeroase tirate, lacuri si blti.
4.1. MORFOLOGIA
Aspectul morfologic al sectorului inferior este de cimpie
mrginita la nord de zone coli- nare si muntoase.Pentru a avda o
imagine clar asupra morfologiei bazinului inferior al Dunrii vom
descrie fiecare unitate fizico-geografic din cuprinsul sau (v. fig.
l).Muntii Balcani, situati n partea sudic a acestui sector, au
forma unui are cuprins lntre Portile de Fier si Marea Neagr. Sint
formati din culmi paralele care inchid intre ele depresiuni
intramontane (Breznisca, Sofia). De la vest spre est se deosebesc
urmtoarele culmi muntoase :Lulin, Vitosa, Rila, Ihtimansca Sredna,
Stara Planina si Lisaa cror altitudine scade
spre nord devenind o zon d eluroas d enumit Dobrogea [57].
No opazardjiska
care se ntinde pin in
ltitudinea Muntilor Balcani uneori depseste 2 200 m, ca de
exemplu virful Botev dinmasivul Stara P1ftIliIlf1 Care are 2 376 m
sau masivul Rila cu altitudini ce d epsesc 2 900 m (vir-ful Musala
2 925 m) [67]. Acest masiv are un aspect alpin, cu virf llFl
ascutite acoperite in cea mai mare parte de zpad . De asemenea, se
reniarc prezonta lacurilor glaciale dm care izvorsc o scrie de
piriiase ce alimenteaz afluentii principali ai Iskrului.Carpatii
Meridionali se desf soar intre culoarul Timisului la vest, Valea
Prahovci la est, Depresiunea Transilvaniei la nord si despresiunile
subcarpatice la sud.Acest lant muntos se prezint4 ca un bloc masiv
strbtut de vi transversale distan(ate intre cle, ce formeaz pe
alocuri lrgiri cauzate de eroziuni dif erentiale. Faetorul
geomorfologic fundamental este reprezentat de colinele largi ce urc
in trepte atit pe versantul nordic cit si pe cel sudic. Gradul de f
Pagmen Gare este cuprins intre 100 si 500 m pe versantul nordic si
500 700 m pe ce1 sudic.Altitudinea medie a acestui masiv muntos
este de circa370 m, iar cea maxim de 2 544 mlu virful Moldovean u
din Muntil Fgras.O alt caracteris tic a Carpatilor Meridionali este
prezenta platformelor dc eroziune la dif erite niveluri cum sint :
Gorno ita cuprins intre 400 si 1200 m, Riu-Ses intre 400 si 1800 m
si Borscu intre 1 800 si 2 200 m [ll).Relieful glaciar este de
asemenea laine reprezentat prin vi, circuri, custuri si lacuri
glaciare.In partea de sudvest a Carpati]or Meridionali se desf soar
tinutul Muntilor Banatului si Poiana Rusci. lu acest complex se
remarc lipsa reliefului glaciar, ins f enomenele perigla- ciare
sint bine reprezentate prin mase mari de grohotisuri (Muntii
Semenic). Vile ce-1 str bat sint in general stricte, ceea ce face
ca circulatia s fie dificil.Gradul de fragmentar este med l u,
cuprins intra 100 si 500 m, iar energia de relief este sczut, sub
600 m [11].Carpatii de Curbur sint formati din dou (iruri de J
an(uri muntoase ce fac legtura intre Carpatii Orientali si
Meridionali. Lantul exterior are un relief cu alf itudini mai mari
ajungind pin la 1950 m, cu vi strimte si adinci care au caracter
divergent ctre rama exterioar.Lantul interior are inltimi mai mici
carl rareori t,rec de 1000 m. Au o energie de relief cuprins intrc
400 si 600 m [11).lntre aceste lantui i muntoase sint cuprinse o
serie de d epresiuni intramontane.Carpatii Orient.ali, drenati in
cea mai mare parte de afluentii Sirettilui, se desfasoar intre
frontiera nordic a Republicii Socialiste Romnia i valea Oitiizului.
Au altitudini mari ce tres de 2 000 2 300 m, energie de relief mare
depsind 1000 m si un grad de fragmentare accentuat, cuprins intre
100 si 500 m. Se intilnesc numerose urine ale glaciatiunil
cuaternare reprezen tate [il'iIl vi si circuri in special in Muntii
Rodnei.Ca si in Carpatii Meridionali se deoseiiesc aci suprafete de
ereziune care au ins o cxten- Siilne mai redus (Nedeilor,
Btrina).Re,teaua hidrografic este 1ine dezvoltat in aeest tinut
muntos si a provocat o fragmentare accentuat a reliefuliii,
prezentind de asemenea interes hidroenergetic.t1I'patii Orientali
sint compartimentati in mai multe masive prin vi longitudinale si
trans- versale folosite inc4 din vechime drept ci de comunicaJie.R
lllTla nord-estic a Carpatilor Orientali este format dintr-o serie
de culmi cu un pronun - jftt CI1I'ICter de p aralelism, denumite
online (Lucina, Mestecnis, Feredului, Obcina Mare), care au
altitudini maxime cuprinse intre 1300 si J 650 m. Energia
reliefului este sub 500 m. (0, 0,7 km km), datorit numeroaselor
izvoare d COIlSt este reprezentat prin vi adtnci si strimte, care
uneori se lrgesc ormind depresiuni ( t]3ll1 Clmpulungurilor
[31).
18CARACTERIZAREA FIZ1CO-GEOGRAFICA A BAZINULUI I-IIDROCRAFIC AL
FLUVIULUI DUNAREA
In intregul tinut al Carpatilor FleRtIIli sint caracteristice
depresiunile intramontane care au condljll climatiC( Si litologice
favorabile dezvoltrii asezrilor omenesti. Ca exemple putem da T,ara
Dornelor si Depresiunea Giurgeu-Cifre.Zona submontan din estul si
sudul Carpatilor este denumit Provincia Subcarpatic, caracterizat
prin predominarea dealurilor si muscelelor, cu altitudini ce
depsesc foarte rar 1 000 m. Energia reliefului acestei zone sc
mentine intre 150 si *i00 m, iar fragmentaroa sa este mai
redus.Aspectul morfologia general se prezint sub formi de culmi sau
creste rotunjite, intrerupte de numeroase depresiuni subcarp atice
si intracolinare si de vi largi insolite de terase.Densitatea
retelei hidrografice este cuprins intre 0,6 si 0,6 km km datorit
rezervelor insemnate de ape de adincime ce ies la suprafata pe
linia faliilor tec tonice, formind numeroase izvoare care in unele
cazuri sim puternic mineralizate [31].Printre tinuturile de podis
intimit in zona bazinului inf erior al Dunrii sint de retinut
Podisul Prebalcanic si Podisul Moldovenesc.Podisul PrebalclllllC,
dezvoltat pe malul drept al Dunrii, se desfsoar pin la poalele
Muntilor Blllcani. Are un rellef colinar strabtut de un anticlinal
orientat sud-est nord-vest puternic ridicat spre Varna unde riurile
i-au distrus in parte botta, coborit si l4rgit spre Rusciuc si
Svistov, aspect care se mentine pn in valea Dunl'ii. Este puternic
fragmentat de afluentii Dunrii ce vin din zona Muntilor Balcani
[57].Altitudine a sa medie este de 375 m.Podisul Moldovenesc,
situat intre obcinele Bucovinei si Subcarpatii Estici la nord si
vest si valea Prutului la est, apartine din punct de vedere
geografia subprovincioi Pontodanubiene. Acest podis este o regiune
naturali de tranzitie intre Provincia Est European si
CentralEuropeana.Din punct de vedePe II1orfOOgic acest tinut de
podis poate fi imprtit in dou subdiviziuni aractere dif
eritePodisul Siioovoi si Podisul Birladului caracterizate prin
attitudini mcdii intresi 500 m. Este format din culmi deluroase cu
o energie de reliel cuprins ntre50 si 200, mai inalte in partea
vestic Si mai sc4zute in parte a sudio si estic.intre 700 si 900 m,
iar pe alocuri 500 m.ziunea de supstedezvoltat mai ales pe
versantele despdurife. f'rec- sint alunecrile decaude alternanta de
straturi permeabile Si 1II1]3()I'ITlll$I1fi. In partea de ri
rd-vest a acestei regiuni se situeaza o zonii cu altitudini mai
joase denumit smneaijc, aceast zon oste caracterizat4 printr-un
relief tipic sculptural dea fluviatil4 repreprin interfluvii cu
culmi domoale intrerupte de vaimlstinoase. Energia reliefului este
in medie de 100m. Si in aceast zon se intilnesc frecvente
alunecriinferior alste reprezentat prin Cimpia Ro- arte din
Subprovincia structural Pontodanubian,reliefului cu aspect
tabular.luat nastereacumulare marin si fluviatllfl si se situeaz4
intre Sub- arte si Podisul Prebalcanic si al Dobrogei pe de altde
10 kmt (Cimpia Dnceu) la 135 ISO km in seclorul cen- ea,lungimea sa
este de circa 600 lem [11].putin dezvoltat, cu latimi reduse care
abia ating
n cimpia Olteniei si 6 m in cimpia joas a Siretului.
SECTORUL lN FE R I OR AL DUNARI1
iiinatia generali a acestei cimpii este de la nord-vest spre
sud-est, fapt ce se reflect si i orientarea generali a riurilor ce
o Strbat.F agmentarea cea mai accentuat a reliefulul se observ in
clmpia piemontan si pe inter-fluviul dintre Olt si Arges.Dup
aspectul su mort ologic a TOst divizata in mai multe subtinuturi cu
carattere specifice : Sul(iniitu1 cimpiei piemontano subcolinare,
cu attitudini mari cuprinse intre 120 )i 300 m, formati din
suprapunerea conurilor de dejectie, care prezint4 o serie de terase
in cvantai constituite din pietristiri, nisipuri si futuri, avnd
adiiicimea pinzelor freatice cuprins ntre40 si 80 m. Subtinutul
cimpiei de dlVI1gaI' dintre Arges i Siret, caracterizat prin lunci
largi cu vii f r terase sau cu terase joase, intre 2 si 6 m, in
care albiile riurilor sint putin adncite. Apa freatica se gseste la
mit adincime sau chiar la supralat.Cea mai joas treapt de reliet
din cuprinsul acestei zone este reprezentat prin Lune a si Lielta
Dunrii, relief tinr de acumulare si cu o d ezvoltare mare intre
Calafat si Sulina. Ltimea medie a acestei regiuni este de l0 15
lam, iar in zona bltilor I alomitei si Brilei atinge ltimi rte 20
30 km [11].Relieful este reprezentat prin depresiuni, ostroave si
grinduri, unele acoperite cu dune denisip, iar altele cu soluri
fertile. in zona localittii Calafat este bine reprezentat relieful
de dune.Dup4 caracterele sale geomorfologica Lunea Dunrii se poate
imprti in tr01 Sctoare diS-tincte : primul pin la Calafat, al
doilca intre Calafat si Clrasi, iar al treilea in zona bltilor I
alomitei si Rrailei.n primul sektor lunea este in general ingust ,
dominata de maturi malte si nu prezint, con tinuitate. Ltimi mari
atinge doar in zona ostroavelor, ca de exemplu Ostrovul Corbului
unde lunea ajunge la 6 km ltime sau regiunea Maglavit unde atinge 7
km.In cadrul aces tui sector cede mai importante elemente
morfologice sint : ostroavele, dunele recente sau consolidate,
meandrele prsite, micile conuri de dejectie si
conlluentole.Ostroavele se alla in dif erite stadii de evolutie.
Astfel, Ostrovul Mare este inconjurat si acum din toate prtile de
ap, in timp co Ostrovul Corbului are canalurilo de legtur cu Dunrea
colmatate si transformare astfel in meandre prsite, iar ostrovul
propriu-zis apartine luncii de
pe malul drept al Dun4rii. Acelasi lucru se poate spune ale cror
canaluri care le despart de lunca sint
despre ostroavole Maglavitului Si VraJei, pe cale de disparitie
[11].
Al doilea sector se caracterizeaz printr-o dezvoltare accentuat
a luncii si prin prczenta numeroaselor lacuri si blti.Ltimea luncii
in acest sector tltlHQe in unele portiuni 15 km. Numai in dou zone
se inre-gistreaz 2,5 km, la Vitbol- Nisipenl Si Islaz-Somovit.Pe
sectorul Vidin-Calatat lunca se dezvolt pe malul bulgroscatinge O
ltime maxim
d 10 km in zona Ciupercenii Vechi si Linova. Este strbtut de
numeroase
piriia(e si blti.
ntrC localittile Arcear si Nebuna lunca se dozvolt pe ambole
maluri si este caractRI'1ZIIt prin prezonta lacurilor si bltilor
care au legtur cu fluviul si care se unesc cu apesta in timpul
apelor mari de primvar.III Continuare lunca so desfsoar mai mult pe
malul sting si are l(imi mai mari n zo-IIRR dlllilel0r confluent9
(Desntui-Tibrija, Jiu-Ogosta) [10].Dup zona de confluent cu Jiu1
lunca se lrgeste foarte mult atingind peste 15 km la vest de
localitatea lanca. in acest sector numarul ostroavelor este mare
dar au intinderi reduse. Se lT1I1 P9,marc , de asemenea, prozenta
meandrelor prsite al cror numr este redus datorit IRaiei dezvoltri
a zonei de balta n diferite stadii Cl RYOtltl.
20CARACTERI ZAREA FIZI CO-GEOGRAFICA A IIAZINULUI H IDRGGRAFI C
AL FLUVIULUI DUNAREA
Al treilea sector al luncii este cuprins intre Clra(i (i Brila
si se dezvolt intre bratele principale ale Dunrii, constituind dou
mari insule : lalomita si Brila.Relieful acestor instile se
caracterizeaz printr-un complex de lacuri, privaluri, japse,
grn-
duri
si ostroave.In mod cu totul exceptional apar ridic duri mai mari
denumite mguri (Blasova, 46 m).
4.2. GEOLOGIA
Struttura geologici este foarte variati in acest sector al
bazinului Dunrii, datorit4 in primul rind tectonicii complexe si
apoi diversittii formelor de relief.iProcesele tectonice au fost
puternice si numeroase. Fazele orogenice caledonice )i herci- nic
au lsat urine in Carpati si Dobrogea (zona sistuIi1or
verzi).Orogeneza hercinic este remarcat prin presenta
intruziuiiilor granitice ce strpung ma-sivele cristaline din zona
centrali a Carpatilor, precum si prin formatiile permo-carbonif er
(UR Dobrogea.In timpul miscrilor tectonice mezozoice, rocile
cristaline care formeaz nucleele Carpa- tilor attuali au suf erit
lracturi si sariaje, schitindu-se primele linii ale acestor munti,
iar In taz a laramic s-a produs un proces de ridieare a lantului
Carpatic ad4ugindu-se tacic. Mi(crile tectonice noi au contribuit
la defini tlYlret depresiunilor intramont.arie [11]. Din punct de
vedere petrografic Muntii Balcani sint alctuiti in zona centrali
din roci cristaline reprezentate prin granite, (isturi cristaline,
(isturi biotitice si marne, larg rspiiidite in mtlslvul Rila.In
partea de nord a lantului BalOIIIllC Se deosebe(te o zon calcaroas
bine reprezentat in Stara Planina unde riurile fOI'II1fi az 8hei
(cheile Iscrului) [S7].I1F[liIjll Pientllll Sint constituiti
dintr-o ax cristalin mrginit la vest de rama rocilor vulcanice, iar
in partea de est se desfa(oara IRt1PIllJ9 (1 Fesiil fllsului, cu
intercalatii de conglo- merate si calcare. Calcarele si
conglomeratele calcaroase sint bine yeprezentate In zona Carpatilor
de Curbur. In aceast zon apar numeroase izvoare carStlC (Vala
Bogtii).Cristalinul are o mai maie dezvoltare in Carpatii
Meridionali unde a fost af ectat de miscri tectonice.Seria
epozitelor mezozoice este reprezentat in Carpatii de Curiur prin
(isturi calca- roase si grezoase, dolomi te si calcare. Urmeaz
depozitele jurasice alctuite din argile, nisipuri calcaroase Ji
calcare. Faciesul de llis nu s-a dezvoltat in aceast4 zon.T,inu Lul
Muntilor Banatulul ftf'e o complexitate petrografic (i tectonic
foarte pronuntat.Rocile cristaline au o dezvoltare mare si sint
reprezentate prin slsturi de epizoncatazona,cu permeabilitate
foarte rodusa, fapt ce a favorizat dezvoltarea scurgeriiIn partea
de nord vest a acestei zone sedimentarul are o extensiune mare Si
este ale:ituit din gresii, marne, marne nisipoase si calcare, ceea
ce f avorizeaz o piiternic infiltratie a apelor do suprafat si
formarea unei scurgeri subterane.Zona subcarpatic din partea de
vest a vii Oltului are un fundament cristalin acoperit cu formatil
SIOIl1fil4e , paleogene di neogene, reprezentate prin conglomerato
fine la baz, apoi gresii cenusii di mama, iar cifre partea
superioar nisipuri si pietrisuri mio-pllcOcene care an O IRflIe
dezvoltare Si in Cimpia Dunarii.PIPt li1 CC fist II ZOflfil
Stlbcarpatice are de asemenea la baz un fund ament cristalin
acoperitcu deposite sedimentare.Dezvoltarea loessului este
caracteris tic avind o mare extenslune in zona cimpiei ctre
partea,sudic.
SECTORUL I NFEJIIOR AL DUNARI I
In constitutia geologici a podistilui prebalcanic cea mai mare
parte o reprezint nisipurile;i i le meozoice in care vile i-au spat
albiile formind numeroase chei. Podisul Moldovei
este acoperit cu depozi te sarmatice plioeene
neogene, dispuse monoclinal si alctui fe din argile ,
conglomerate.1 abra zona este caracteristic alternanta de straf
uri permeabile si impermeabile, faptce produce frecventele alunecri
de teren.llocile sedimentaro sint foarte mult dezvoltate in Cmpia
Dunrii, care s-a format prin sciilundarea f undamentului Carpatic
si Balcanic la inceputul senonianului.Sub rapor t litologic
depozitele care an umplut aceast depresiune prezint faciesuri dif
erite care oglindesc conditiile petrografice si faz9le de
dezvoltare ale reliefului inconjurtor.Sedimentarea s-a f cut
gradat, depozitele pliocene cede mai noi observindu-se ctre
interiorul acestui bazin, iat' cele rllai veChi n imediata
vecintate a ramei esterne a Depresiunii Getice.Celo mai rspindite
sint formatiunile Cuaternare repreZRtate prin depoZlte aluvial de
teras sau lune cu o extindere mare, datorit activittii retelei
hidrografice preeum si miscrilor pe verticali. Aluviunile de
lli.rica sint reprozentate prin argila galben calcaroas4 si
pietrisuri m- runte amestecate cu bolovani.
Depozitele de teras alctulte din nisipuribilitate foarte
accentuat, din care cauz o marctind pinzele freatice.
pietrisuri de grosimi variabile au o permea-
Depozitele loessoide au o foarte mare dezvoltare in partea de
est a cimpiei, avind un aspect caf eniti prfos, iar in partea de
sud, la contactul cu Lunca Dunrii, se intilnesc sub form4 de lin
roscat cu resturi de pietrisuri si nisipuri.Depozitele de dune ocup
supraf ete intinse, aeoperind de multe ori ptura de loess. Aceste
format.iuni sint foarte bine dezvoltate in zona Cetate-Calafat, ca
urmare a predominrii vinturilor de vest si nord-vest si a
activittii de eroziune a retelei hidrografice in terenuri nisipoase
sau cu l'OOI fltRrate [10].
In cuprinsul cimpiei se mai intilnesc
depozite
proluviale si gravitationale reprezontate
prin conuri de dejectie, bine dezvoltate la rsareabaza
teraselor.
4.3. SOLUR I I VE GETAT, IE
Oltului si Jiului in Dunre si in general la
Pe cuprinsul bazinului inferior al Dunrii invelisul de sol este
foarte variat si complex caurmare a diversittii si complexittii
conditiilOP fizico-goografice ale acestui teritoriu.Astf el, se
ntilnesc soluri de la cele caracterstica stepelor pin la soluri
brune montane de pdure si soluri de pajisti alpine.Cernoziomur1l se
dezvolt {le depozite sedimentare loessoide, pe nisipiiri sau
aluviuni vechi si se prezint sub dif erite aspecte n unctie de roca
pe care s-au format si de conditiile clima- ti0fi. AStf el, se in
Filnesc cernoziomuri carbonatiee, cernoziomuri castanii si
cernoziomuri ciocolatii.Toate aceste tipuri de cernoziomuri au o
mare rspindire in zona Cimpiei Dunrii si mai pu(in in zona
Podisului Prebalcanic si Podisului Moldovenesc. Sint caracterizate
printr-o struc- tur gruntoas stabil cu porozitate accentuat, ceea
ce duce la o capaeitate do infiltratie foarte ridicat.
Vegetprin pajisti de step asociate nu pduri de zvoaie si lunei.
inlocuita oproape in intregime de culturi agricole.
CAR A CTER I ZAREA F IZI CO-GEOGRA0 IC.\ A IiAZ I N UL UI I4 I
LltOGRA E I C AL F.L UVI UL U I D U N ARL A
Cernoziomuri levigate se formeaz pe argile,deluviale si sint
rspindite'
in Dobrogea, in sud-estul Podisului Birladului, in
Cimpiadepresiuni submontane [11].
in Cimpia Transilvaniei si in unele
Snt caraeterizate prin tr-o structur nuciform si prin acumulam
de argil ctre partea inf erioar, din care cauz au un g=rad de
umiditate mai accentuat. Vegetatia caracterisf ica a acestor tipuri
de sol este reprezentat prin pduri de quercinee, pstrate azi in
putine locuri si prin numeroase ierburi din familia gramineelor.Un
alt tip de cernoziom intilnit este cernoziomul de fineat si
cernoziomul levigat de fineat, care se dezvolt in locurile unde
pinza freatic este la mic adincime. Ele sint soluri f ertile, mult
utilizate in agricultur. Acestea sint rspindite in nord-estul
Cimpiei Romne, pe interfluviul IalomitaMostistea, pe terasele joase
ale Dunrii si intr-o serie de depresiuni.Solurile cenusii de pdure
au o rspindire mai redus. Se intilnesc n Podisul Birladului pe
pantele cu expozitie sudic, in Cimpia Jijiei pe relieful mai inalt,
in Dobrogea si in Podisul Pre- balcanic. Se lormeaz pe roci
loessoide, nisipuri si marne, iar vegetatia specific este pdurea de
quercinee' cu diferite specii.Solurile brune roscate de pdure sint
dezvoltate in Cimpia Dunrii de Jos, pe terasele malte aeoperite cu
loess )i ou un bun drenaj natural. Ele sint de culoare brun-roscat,
puternic argili- zate, cu structur nuciform-prismatic si separatii
f erimanganice mici. Au o porozitate mijlocie, o permeabilitate
redus si formeaz unele rezerve de ap n orizontul B datorit4
prezentei argilei.Solurile brune de pdure si brune montane de pdure
sint foarte rspindite in zona de podis si a muntilor cu altitudini
mijlocii.Structura lor variaz de Ia cea glomerular colturat la cea
nuciform prismatic. Au per- meabilitate mijlocie si umezeal
suficient, care asoeiate cu f ertilitatoa ridica t f avorizeaz dez-
voltaria diferitelor culturi cerealiere si furajere.Un alt tip de
sol rspindit in aceast zon este cel brun acid montan de pdtire care
e-a dezvoltat n regiunea Muntilor Carpati si Balcani de la 800 la
1000 m altitudine pin la 1800 2 000 m, pref erind locurile umede si
reci unde se dezvolt pdurile de conif ere.Partea superioar a zonei
de conif ere care fac tranzitia intre zona forestier montan si zona
pajistilor alpine este ocupat de podzolurile primaro montane. Au o
raspindire redus, sint de culoare cenusiu inchis, fr4 structur si
slab intelenite. Caracteristice acestor soluri sm t prezenta unui
orizont de litier cu humiis brut, absenta substantelor nutritive si
aciditatea accen- tuat, elemente ce au contribuit la dezvoltarea
unei vegetatii srace reprezentat prin ierburi cu valoare nutritiv
redus.Solurile de pajisti alpine s-a format prin dczagregarea si
alterarea rocilor compacte, fapt ce a determinat structura
granulometric predominant scheletic a acestora. Ele se intilnesc la
altitudini de peste 2 000 m si au favorizat dezvoltarea unei
vegetatii ierboase asociat cu mici rbusti.In afar de aoeste soluri
care au rspindire zonal se mai in tilnesc, sub form de pete sau
fisii, solurile saline sau soJ onceacurile, lcovistele, solurile de
mlastin turboase, rendzinele, si pseudorendzinele, care au
important local.Ptura de sol este supus eroziunii sub actiunea
agentilor externi. Intensitatea procesu- lui de eroziune dif er de
la o regiune la alta, in functie de Oonditiile naturale si social
economiCe. Astf el, procesul de eroziune este cu atit mai intens cu
cit energia de relief este mai mare, sub- stratul geolog0 mai frJ
abil si precipitatiile mai abundante.Sub influenta precipitatiilor
se remarc ezistenta unei perioade cu o eroziune intensi in lunile
mai si august.
SECTOR.UL INFERIOR AL DUNARII
Un rol important in f ixarea solului il are vegetatia care
protojeaz solul impotriva ero- ziunii de suprafat chiar in regiuni
accidentale.Cele mai resistente soluri la eroziune sint
cernoziomurile bogate in humus si tele luto-argi- loase mult
rspindi to in Cimpia Jijiei, iar cele mai putin rezistonte sint
solubile montane cu gro- mimi foarte miei si care sint lipsite de
protectia involisului vegetal.Dintre regiunile af cctate col mai
mult de eroziune citm : Podisul Birladului, Podisul Su-
ccvei
reduse.
Dobrogea pe versantole Yilol.Cimpia Romn Solurile sint practic
neaf ectate de eroziunea prin ap, datorit pantelor
Pentru combaterea eroziunii s-au luat o serie de msuri menite s
restaureze terenuriledegradate sau s previn eroziunea. Aceste msuri
siut in curs de realizare, paralel cu dezvolta- rea seetorului
agricol.
Fragmentarea si diversitatea reliefului, precum si pozitia pe
care o ocup bazinul inferior al Dunrii f flt de prlncipalele
componente ale circulatiei generale a atmosf erei au fcut ca re-
gimul climatic si prezinte o mare varietate de nu ante.Masele de
aer rece si umed din nord-vest si vest sink barate de lantul muntos
al Carpatilor
producetemperaturii
ascensiunea fortat a aerului pe pantele muntilor. Ca efect se
observ scderea in perioada cald a anului pe aceste pazte.
fn cazul cind invaziile aerului din nord-vest si vest sint mai
puterniee, acestea trec peste lantul Carpatilor producind procese
de fohn.in timpul iernii actioneaz asupra Cimpioi Romne masele de
aer rene venite din partea european a Uniunii Sovietiee Si care
invadeaz intreaga Peninsul Balcanic. In acest timp se inregistreaz
scderi ale temperaturii care ajung in Cimpia Romn pin la 20 30C.
Aerul rece si stratul de zpad stagneaz aci timp indelungat
[40].Aerul tropical din sud-vest trece cu usurinj peste culmile
Alpinilor Dinamici si Muntilor Balcani, producind in timpul iernii
cresteri bruste ale temperaturii care provoac dezghetul generali
topirea zpezilor. Regimul precipitatiilor prezint o mare
variabilitate atit in ceea ce priveste CflR ltf1ti1 GlI Si I'e]3
arttltl lor in timp. In cazuri exceptionale, in unii ani ploiosi,
cantitatea de precipitatii a depsit 1000 mm n eimpie si peste 2 400
mm in munti, in contrast cu anii sece- tosi cind s-aii inregistrat
abi a 200 mm si chiar mai putin in sudul si estul Cimpiei Romne,
300350 mm in Subcarpati si 450600 mm in Banat. Stratul de zapad de
obicei nu atinge grosimi prea mari Si se distribuie neuniform pe
teritoriu n functie de conditiile morfostructurale.n regiunile
muntoase durata stratului de zpad ajunge la peste 200 de zile.Din
punct de vedere climatic, zonele de relief se prezint dup cum
urmeaz:In cadrul Podisului Moldovenesc se pot distinge dou tipuri
diferite de clim4 : clima rela-
tic /a cimpiilor. Climatul de step actioneaz in special in
Cimpia Jijiei si in valea Birladului, iar Climatul mai umed domino
restul podisului. Cantitatea de precipitatii variaz intr 500 Si
5fi0 mm anual pentru tinutul dealurilor si 350500 mm pentru
tinuturi de cimpie. Zpada se mentine pe so1 circa 50 60 zile pe
anTemperatura medie anual creste de la nord la sud intre 7C la R
duti si 10C la Birlad. Temperatu ra medie a Iunti illll ste d l
1819C in partea nord-vestic si 22C in sudul Podisu- llll
Birladului. In luna ianuarie temperatura variaz ntre 5 si 3c.lmatul
zonei subcarpatice prezint variatii de la nord la sud si de la vest
la est. Astf el, S IC Tl0I'd temperatura medie anual trece de 9,5G,
in luna iulie atingind 21C, iar in ianuarie
4
ite 2 si 3C. Cantitatea de precipitatii depseste 600 mm. Spre
sud iernile sint mai reci Si P G ltlltiile mai reduse, nregistrind
doar 60 mm anual.In Cimpia Dunrii climatul se caracterizeaz
printr-un continentalism accentuat, cu con-traste termine
pronuntate intre iarn si var. Temperatura medie anual este de J01
lC, cea a lunii illllCl de 2123C si a lunii ianuarie de 2 3C.
Numrul zilelor fr inghet creste de la nordvest la sud-est de la 190
la 220 de zile. Cantitatea de preoipitatii creste de la sud-est
spre nord-vest intre 400 si 600 mm la contactul cu
Subcarpat.ii.Repartitia teritorial a precipitatiilor este foarte
neuniform in cursul anului, avind un
maxim in lunile mai sinregistrndu-se topiri
in februarie. Stratul de zpad se mentine 4050 de zile,
alternative de mai multe ori in decursul unei ierni. S-au
semna-
lat ins i ierni cu zpezi abundente care s-au mentinut o perioad
mai indelungat de timp.Zona MuntiloP Cf1I')3f1ti reprezint o insul
climatic cu caraotere specifice, aceasta da- torit pozitiei lor in
calea circulatiei dominante dinspre vest a ciclonilor si maselor de
aer temperat maritim. In decursu J unui an zona muntoas este
acoperit de mase de aer mult deosebite fat de cele din cimpio,
avind un regim variabil in functie de altitudine si de expozitia
pantelor.In oadrul climatului de munte se deosebesc mai multe zone
elimatiee si anume : clima
muntilor mijlocii, clima IHIII1 HOP
inalti
clima pajistilor alpine.
Clima muntilor mijlocii se caracterizeaz prin amplitudini
termine mcdii anuale de la 18la 20C. Temperatura lunii iulie
oscileaz intre 10 si 18C, iar a lunii ianuarie intre si 6C.
Cantitatea de precipitatii depsoste 900 1200 mm anual pe Cautele cu
expozitie nord-ves tic si sud-vestic si nn depse)te 1000 mm pe
pantele adpostite.Pe muntii nalti clima este mai aspr si umed.
Temperatura medie anual scade sub 0C, lflF IRIIIII181I bsolute pot
coborl iarna sub 25C (la virful Omu1 38C in anul J929). Directia
dominanti a vinturilor este din nord-vest si est. Prccipitatiile
sint mai bogate d epsind 1 200 mm, iar in masivul Rodna chiar 1 400
mm. Stratul de zpad are grosimi variabile datorit vinturi- lor
dominante care o spulber i o depun in partea superioar a pantelor
sudice sub form decornise, ce dan nastere la avalanse. In timpul
verii aproape zilnic deasupra culmilor muntoase se formeaz nori ce
dan nastere la ploi torentiale.In zona Muntilor Balcani climatul
este rece si umed. Cantitatea de precipitatii mcdii anuale
inregistreaz valori cuprinse intre 1 000 si 1 200 mm, n masivele
Stara Planina si Rita,
cu un maximum repartizat Temperatura este foarte sczut
si un minimiim n luna foiiruarie.iernii, care ahi dureaza de la
cinci la sapte luni.
Luna cea mai friguroas in aceast zon este februarie, cind se
inregistreaz n medie 6 si9C, tar stratul de zpad se mentine de la
120 la 150 de zile si atinge grosimi de 120160 cm.Luna cea mai
c4lduroas este august, cu tempei'aturi medii cuprinse intre 7 i
l0G, iar n cazul unor mase de aer rece in timpul verii poate atinge
4 sau 5G [57].In Podisul Prebalcanic cantitatea de precipitatii
variaz intre 750 si 800 mm, iar in zonele cu altitudini mai sczute
ntre 650 si 700 mm. Temperatura medie a lunii ianuarie variaz n
jurul valorii de 2C, iar in iernile aspre poate cobori pn la 30C.
lama dureaz n medie patru luni, iar stratul de zpad se mentine
intre 00 si 120 de zile.In luna iulie temperatura variar in medie
intre 9 si 12C, iar temperatura maxim depseste uneori 2025C. Zona
cea mai clduroas de pe teriforiul Republicii Populare Bulgaria este
Cimpia Dunrii, unde temperatura medie din luna iulie este de 23G,
iar maxima poate ating9 42C. Cantitatea de precipitatii este foarte
sczut in aceast zon, inregistrind in medie 175200 mm, tar in unele
locuri ntre 75 si 100 mm [57).Ca urmare a repartitiei neuniforme a
elementelor climatice, reteaua hidrografic ce se alimen- teaz din
zona munt.oas prezint variatii mari in ceea ce priveste densitatea
si regimul hidrologic.
DE SCR IERE A CURS ULUI ACTUAL AL Si U N A R I I
3. DESCRIEREA CURSULUI ACTUAL AL DUNRII SI A AFLUENTI LOR SIPHI
NCI PALI D IN SECTO RUL DAZIAS-CEAT AL I ZMA I L
Drenind apple provenite din Carpati si Balcani, cursul inferior
al Dunrii sc desf soar intre Bazias si I\lare a Neagr.Inainte de a
intra in Cimpia Romna Dunrea strbate zona cataractelor care
reprczintsti l'uiigerea defini Fiv a arculiii carpatic.Aceasta zon
se desf soar pe o lungime de 140 km, caracterizndu-se printr-o vale
cu poreti abrupti )i ltimi reduse, care in unelo loCllI'l lItI1g
numai 15 m. Se compune din trei ingustri ce inchid ntre ele trei
bazine.Panta medie a terenului n zona cataractelor se poate evalua
la 0,32 [34].La intrarea in Cmpia Romn valea Dunrii se
caracterizeaz prin br-o lrgire treptat prin aparitia unei lunci ce
se dozvolt de-a lungul malului sting. Malul drept este mai inalt se
pre ziiit sulu forma unui aliniament colinas ce se inalt local cu
200 m. ncepnd dC la locflll-talea Cetate in aval, malul sting este
nsotit de o lunc4 larga, presrat cu numeroase lacuri, prsito, care
au rol de regularizator al debitului Dunfirii in timpul
viiturilor.Turnu Severin si Silistra vale a Dunrii oste
caracterizat prin prezenta unui singurbrat (oursiil principal), in
interiorul cruia se g4sesc pe alocuri insule formate prin depunerea
ma tcrialului aluvionar o dat cu scaderea pantei, care are iii
acest sector valori cuprinse ntre 0,03 ;i 0,08 Unele din aceste
insule sint fixato de vegetatie, tar al tele sint mobile, fapt ce
reiese din suprapunerea profilurilor transversale executate la
intervale mari de timp.Insulele Ostrovul Jare Si OStrovul Corbului
ar supraf ete intime si sint ocupate dc ase-'z4ri omenes Li.A
fluentii Dunrii din acest soc tor sint reprezentati prin riurile
balcanice Timoc, Iscr si I antra pe malul drept si Jiu, OJt, Arges,
venind din arplltll Jeridionali, pe malul sting. Mai amin fini si
citeva ruri de mai mic impor tant, prin tre care Desntui, C1m4t.ui
si Mo- stistea, ale caror debite nti influen teaz regimul
hidrologic al Dunrii.Jiiil dreneaZ Depresiunea Pe(rosani
foPIRlndu-se prin unirea a doi afluenti princip ali :Jiu1 Romnesc
cc coboRt din MUntii Rotezat si Jiu1 Transilvan care dreneaz
versantele nordic)i vestic ale Parngului. Pinh la loClllitatc a
Trgu J iu riul are un regim tipic de miinte, caratteri- Zat prin
ape mari de prim4var de lungi durata. n a al de Trgu liu, Jiu1
prime(te o serie de afluenti importanti ce izor4SC diD zonele
muntoase inconjuritoare, prin tre care riurile Tismana, Jie! tru,
Gilort )i AlRaradia, ce aduc primvara un aport nsemnat n debit, din
care se pierde O II1I1Ie {l liste ]0FiIl inf iltratii in zona pie
Friuri1or levantine [45).Oltul are oiiirsia in Carpatii Orientali,
dreneaz o serie de d epresiuni intracarp alice, iar in eursul
inierior are un caracter tipic de riu de cimpie cu numeroase
meandre 5i despletiri in brate. Dintre principalii si afluenti
romarcm : Vale a Neagr, Tirlungul, H omorodul, Cibinul, Sadul,
LOtrul, Oltetul si Topologul. Rogimul hidrologic al Oltului prezint
un volum maxim al apelor in ltinile aprilie mai, datorit
afluentilor si care izvorsc din regiuni cu conditii fizico-geo-
grafico dif erite.
alice a imprimatDiHtF() afluenti
, Vlsanul, Ru1 Tirgului, Argeselul (i Dimbovita, masivele Leaota
si Piatra Craiului, zona dealu- cimpie. Caracterul eterogen al
conditiilor fizico-geo-gie complex [45].ortant este Iscrul care
izvorste de sub masivul antul Stara Planina printr-o zona cu chei
inguste,
28HIDROGRA FIA SECTORU LU I INFERIOR AL DU NARI I
de unde iese in Podisul Probalcanic pe care-l dreneaz cu numero
sii si afluenti si se varsin Dunre in dreptul localit4tii Corabia.
Prezint o perioada de ape mari primvar, provenite din topirea
zpezilor si din ploi, cu un volum maxim in lunile aprilie mai
[57a.In general, toate aceste riuri au bazine hidrografice
aprcciabile, insa debitele lor nn influen- teaz prea mult regimul
hidrologio al Dun4rii.De la localitatea Silistra Dunarea si schimb
directia de la est spre nord, sui influenta colinelor
Dobrogei.lncepind din aval de Silistra si pin la Br4ila vale a
Dunrii se caracterizeaz prin distri- buirea apelor in dou brat.e si
incadrarea luncii nutre aceste brate. Astfel, intre lam 37S si km
170 Dunrea se disparte in dou brat e principale : unul limiteaz
Cinpia Romna pe latura sud-estic si estic, iar cellaJ t trece de-a
lungul zonei.de1uroase de pe latura vestic a Dobrogei. Accste dou
brate se unesc pe o portiune de 3 lam in dreptul localitatii Vadu
Oii, de unde se despart din non unindu-se In dreptul loca1itt.ii
Brila la km 170 si inchid intre ele dou mari insule denumite blti :
Baita I alomitei cuprins intre bratul Dunrea Veche la est si bratul
Borcea la vest si Baita Brilei cuprins intre bratul Dunrea veche
(Mcin) la est si bratul flunrea nou (Cremenea) la vest.Bratele
Dunrea Yeche si Borcea sint legate intre ele printr-un al treilea
brat, Baia, iar bratele Moin si Cremenea snt legate prin bratul
Vilciu, lung de 60 km [38].Bratul Boroea are un curs sinuos, cu
l4timi miei cuprinse intre 100 si 200 m, iar dup con- fluenta cu
Baia ltimile crese pin la 300 40 m.Bratul Dunrea Veche prezint4
multe dcsa1etiri care inchid intre ele ostroave mari. De la km 346
de unde se desparte bratul Bala, Dunrea Veche are o albie unic4,
putin sinuoas pin in apropierea de confluenta cu bratul Borcea,
unde se desparte in dou hrate d enumite Gisca si Dunrea care se
unesc in dreptul km 240.Bratul Bala are un traseu foarte sinuos si
eurge dinspre Dun4re spre Borcea.Bratul Dunrea Nou (Cremenea) care
limiteaz la vest Balta Brilei, are ltimi de 500 700 m si un curs
putin sinuos dar desprtit in rat e secundare cum ar fi: Mniisoaia,
Creme- nea, Passa, Caleia, Arapu si Lata Stanca.Bratul Mcin ce
limiteaz in partea estic Balta BFailUl, ltre o llbie unic ingust4
(160 300 m) si un curs sinuos cu multe meandri.In sectorul Silistra
Brila Dunrea primeste ca afluent rul lalomita care impreun cii
riunite Cricoviil Dulce si Prahova dreneaz versantele sud-estice
ale Carpatilor de Curbur.n aval de Tirgoviste, I alomita, urmnd
panta generali a reliefului, se indreapt spre est, traversind o zon
de cimpie joas4, pin4 la confluenta cu Dun area.Malul sting al I
alomitei este mai jos si de-a lungul su e-au dezvoltat o serie de
limanuri fluviale si blti, care nu au ins legtur cu riul
Flncipal.Pe portiunea cuprins ntre localittile Brila si Ceatal
Izmail Dunrea ourge din nou prin-' tr-o albie unic foarte sinuoas
dar cu o orientare generali spre est. Coturile pe care le face
albiaDunrii n acest sector exercit o mare influenti asupra f
enomenelor de inghet, provocindingrmdiri de sloiuri foarte
periculoase pentru navigatie. Un exemplu in aces t sens il for-
meaz Cotul Pisieii (65].O alt caracteristic a albiei pe acest
sector este adincirea sa treptat, ajungind in unele locuri sub
nivelul mrii.Afluentii principali ai Dunrii din acest sector sint
Siretul si Prutul. Ambii isi an originea in Carpatii Pdurosi si
traverseaz Podisul Moldovei, in ale crui depozite neogene si-au
spat vi largi, insotite de terase.
CARACTERIZAREA HIDROGEOLO GICA A CIMPIEI DUNAR II DE JOS
Siretul dreneaz versantele estice ale Carpatilor Orientali prin
afluentii si Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Rimnic si Putna
[45].Bazinul hidrografic al Prutului se formeaz in cea mai mare
parte pe teritoriul Unlunii Sovietice si are un regim hidrologic
putin modificat datorit afliientilor cu scurgere sczut de popartea
dreapt (Basen, Jijia).
4. CA RACTE R I ZA REA FI I D RO GEOLO GIC A CIMPIE I D UN R I I
DE JOS
VarletftbeI1 IRI1PI tt d]3OZlt1OP Ce cantoneaz straturile acvif
ere a f cut ca aceste straturis fie foarte dif erite din punctul de
vedere al caract9PlSticilor lor hidrogeologice.In regiunea
hidrogeologic corcspunztoare Cimpiei Romne apele freatice sint
situate la adincimi mari datorit grosimii apreciabile a depozitelor
de loess, pietrisuri si nisipuri care ajung pin la 80 m [8).S-aii
identificat mai multe raioane hidrogeologice cu caratteristici
specifice care pot fi nr-m rite in fig. 6 :a) Raionul corespunz4tor
cimpiei piemontane in cadrul cruia se deoseliesc straturi acvi- f
ere cantonate in depozite levantine superioare si la baza
pietrisurilor de Cindesti. Adincimea nivelului hidrostatic depseste
20 m, iar pe msura apropierii de Lunca Dunrii scade la 5 m. In
conurile de dejectie grosimea depozitelor aluvioare la baza c4rora
se formeaz pinzele frea- tice atinge de la 60 la 80 m. La contactul
acestora cu cimpia apar numeroase izvoare.b) Raionul corespunz for
cimpiei de divagare este caracterizat prin ape freatice acurriulate
in depozite aluvionare recente, iar adncimoa nivelului hidrostatic
al acestora este foarte mic, variind intre 0 si 10 m. In locurlle
depresionarc apa apare adesea la suprafat.c) Raionul corespunztor
cimpiei propriu-zise cuprinde straturi acvif ere freatice cantonate
aproape in intregime in nisipurile fine argiloase de la baza
loessului, la adincimi dif erite. In zonaCimpiei Braganului de Sud
el Burnasului adincimea nivelului hidrostatic al apelor
freaticeeste mai mare de 20 m, tar in partea de sud a Cimpiei
Vlsiei, intre Arge(, I alomita, Dimbovita si Mostistea, adincimea
niveluliii liidrostatic ajunge pin la 30 m. DebiteJe acestor
straturi va- riaz intre 0,43 si 2 los.d) Raionul hidrogeologic
corespunztor Luncii Diin4rii, datorit stratificatiei petrografice
variate constituite din prafuri, nisipurl Bi pietrisuri cu
intercalatii argiloase de grosimi i per- meabilit$l dltI'lt, CSte
caracterizat prin straturi acvifere cu caratteristici
liidrogeologice variate.
Straturile acvif ere din Lunca Dunrii fiind cantonate in
nisipuri apa freatic este usor ascensional4 isi stabilesc nivelul
in complexul prfos Dunrii ia contact direct cii aceste pinze
freatice care apar in albie.
pietri(uri prin care la suprafa(. Valea
In aval de Calrasi s-an identificat local si zone unde albia
este acoperit de un strat de materiale fine mai putin
permeabile.Straturile freatice au in general directia dc curgere
spre Diinre.Datorit caracteristicilor hidrogeologice diferite ale
straturilor acvifere, Lunca Dunrii a fost imprtit In mai multe sec
toare : Sectorul Turnu SeverinCalafat, caracterizat printr-un strat
acvifer cantonat In bolo- vnisuri si pietrisuri, cu debite ouprinse
intre 4 Si 8 Us, iar la contactul dintre lunc i terasa apar din loc
in loc izvoare dintre care citm : Izvoarele (2,5 7 los), Pristol
(0,7 1,5 Us), Cetate (0,62 1 9), Maglavit (1 1/s) [8].
30HIDROGRAF'T \ SECTORULUI IIN IERIOH AL DUNARII
Sectorul Calafat Bechet cuprinde pinze freatice foFmate Il
}IlfitPlSHri si bolovnisuri cu grosimi ce variaza intre 5 si 10 m.
Debitele acestor straturi inregistreaz alori intre 8 si
Ca si carbosodice,
in primul sector, la contactul dintre lunc si teras apar
numeroase izvoare, unele ca de exemplu Zbalu si Gighera.
Sectorul Beehet Turnu Mgurele se caracterizeaz4 prin ingustarea
luncii si apropierea terasei de valea Dunrii.In acest sector
izvoarele de la baza terasei sint foarte numeroase, ca de exemplu :
Clrasi, Srata, D buleni, lanca, Onea si Corabia, ale cror debite
variaz4 intre 0,4 si 1,2 1/s.Orizontul acvif er froatic este
cantonat in bolovnisuri si pietrisuri care trev ctre partea
superioar la nisipuri prfoase. Debitele acestor s traturi variaz
intre 1,8 si 3,3 1/s. Sectorul Turnu Mgurele Zimnicea cuprinde
pinze freatice acumulate in Io1ovnisuri (i nisipuri fine,
prfoase.Debitele obtinute prin pompare au variat intre 1,7 si 11,G
los la denivelri de 0, Il 2,21 m. Sectorul Z.imnicea Oltenita este
caracterizat printrun complex acvif er cu grosimi cuprinse intre S
si IS m alctuit din pietrisuri si-nisipuri. Debitele acestui
complex variaz intre J si 15 UsApa este dur si contine un procent
ridicat de fier. Sectorul Oltenita Calra(i cuprinde un complex
permeabil alctuit din prafuri nisi- poase, nisipuri fine si medii,
tar spre baza din pietri)uri si bolovnisuri. Acest complex are
grosimi cuprinse intre 5 si 25 m, iar debitul pinzelor freaf ice
variaz4 mtre 0,6 si 8 1/s pentru denivel4ri de 0,5 J,6 m. Apele
sint de asemenea dure si cu un bogat continut de fier. Sectorul
Clrasi Hirsova, cunoscut si sub denumirea de Insula Borcei, are un
complex permeabil cu grosimi ce ating 35 m. Stratul acvif er
cantonat in aceste depozite are un debit 0,5 sipentru denivelri de
l,2 1,7 m. Apa are o duritate mare si un con-de fier siSectorulva
Brillll'lnde un orizont aCY1f (r cons tituit litoogic din
prafurinisipoase padincime si nisipuri fine pin la 80 m. Debltele
aCe8tUlacvifer sint cuprins9 los la denivelri de 1,6 5 m.
SectorulrilaTulcaracterizeaz prin straturi acvifere cantonate in
nisipuri si argilocuprinse intre 5 sim adincime. Debitele obtinute
prin foraje au variat1/ssi 36 l/Tulcea.al,e freatiee dinDun4rii au
o mineralizare accentuat datorit scliim-a riurilor, fapt ce duce in
unelo cazuri pin la nepota-
TIPURI GENETICE
a lo este bazat pe formarea
searacterizeaz printr-o mare diversitate genetic. Dezvol-
hidrografice si pe f enomenele de sufozie mecanic si
acuri este strns legat de regimul hidrologic al f1uviulu*
conditiilegeologice. Inundatiile frecuente care se produc n lunc4
constituie primul element ce asigur umplerea si intretinerea
ulterioar cu apa a acestor depresiuni lipsite n ceabarintie
propriu
LA CURILE. PR INCIPALELE TIPURI GENETICE
Prezenta orizonturilor freatice aproape de suprafat (02 in
adincime ) este al doilea fac- tor important in mentinerea
lacurilor din lunc.Atit procesul de umplere nu ap a lacurilor cit
si procesul de aluvionare a cuvetelor lacus-in sint in functie de
durata men tinerii nivelurilor maxime ale Dun4rii de depasesc
malulalbiein Lunca Dunrii se gsesc circa 700 de lacuri nu o
suprafat de 980 lam" [18). n fig. 7 sint prezen tate Jrincip alele
tipuri de lacuri din Lunca Dunrii.Din punc t de vedere gen0tic, so
disting urmtoarele tipuri : lacuri de lunc propriu-zise, lacuri de
albie (brate p rsite, meandre, japse), limanuri fluviatile, lacuri
intre dune )i lacuri de tasare. Lacurile de lunc propriu-zise, care
formeaz grupul cel mai extins, se intilnesc frecventpe cursuril
lllf erioare ale riurilor mari unde predomin procesele de transport
si depunere. O consecint a acostui proces este inltarea zonei
interne a luncii si individualizarea in lunca ex- tern a unor
depresiuni intinse care sint ocupate de apele provenite din rev
rsri. In iinele cazuri, aces te lacuri dispun si de uri bazin
hidrografic propriu care le alimenteaz, cum este de exem- plu lacul
Cirna (Dezntui), lacul Suhaia (Calmtui Teleorman), lacurile Mahiru
si Chineja (Co- vurlui).Dup caracteiul lacurilor, Lunca Dunrii se
poate imprti in dou sectoare : Sectorul superior, de la Turnu
Severin la Cetate, in care lacurile sint do obicei instalate in
bratele p4rsite ale Dunrii, solitare, neasociate in complexe. Aspec
tul morfogenetic al depre- siunilor lacustre este mult aluvionat de
inundatiile repetate, ca de exemplu Vadului, Balta Verde, Girla
Mare, Fintina Banului, Maglavit, Golenti etc. ; Do la Calafat in
aval pin la virful deltei, in care depresiunile lacustre sint mai
extinse in suprafat si in mod frecvent alc4tuiesc complexe lacustre
caine dau si nota caracteristic luncii, de exemplu Rast, Bistret,
Nedeia, Potelu, Greaca, Clrasi Serbanu, Brate;, Jijila, Crapina
etc. f Lacurilo de a1lie s-au format in bratelc p4rsite ale Dunrii
sau in meandrele prsitesi inchise, care se gsesc de ohicei in
imediata apropiere a vii DunriiLacurile instalate in meandre
parsite se intilnesc frecvent in cadrul Luncii Dunrii pc tot p
arcursul stu, de exemplu : Bentu, Lteni, Girlei, Jap)a Plopilor,
Dunrea Veche etc.Procesul de aluvionarc fluviatil din imediata
apropiere a cursului principal si tendinta dc deplasaro laterale a
lui oreeaz o succesiune de grinduri longitudinale care alterneaz nu
depre- siuni alungite cunoscu te suli denumirea de japse sau
listeave. Acestea au ap numai o perioad scur La de timp dup
retragerea apelor de inundatie.Se intilnesc ins si cazuri eind
cuvetele lacustre ale acestor japse devin impermeabile din cauza
a1uyiuni1or fine depuse de apele de inundatie si in aceste
colldltii apa se pstreaz o perioad de timp mai mare. Japsele se
intilnesc in general de-a lungul vii Dunrii din aval de Calafat si
pin la virful deltei, de exemplu Listeava Mare si Vasluiului intre
Turnu Mfi gurele (i Zimni bea, lacurile din complexul Batrina din
Balta lalomitei etc. [19]. Limanurile fluviatile reprezint unitti
lacustre situate pc vile secundare, aluvionate in zona de confluent
de ctrc riul colector prin ridioarea nivelului de baz. Acestea,
dest putine la numr, se ntilneso incepind de la Girla Mare unde
apare prima vale de tip liman fluviatil si pin la Lacul Saul de
1111 localitatea Niculitel.I im a urTllfi1rezint anumite
caracteristici : au forma vi- corespund cu malurile lacului.
Printre cele mai, Mosti stea, Gltui, Bugeac, Oltina, Mrleanu
FIIDROGRAFIA SECTORULUI I NFERI OR AL DUNARI1
Lacurile instalate intre dunelo de nisip sint frecvente in
lunca
terasa inferioar a
Dunrii n zona Girla Mare Cetate,
Calaf at Bistret,
pe malul sting
vii Jiului.
In zona de lunc cuprins ntre Calafat silacurile cantonate ntre
dune de nisipsint foarte numeroase ins au supraf ete mici. Aceste
lacuri au forma alungit din cauza dunelor de nisip Ce le se HPF Si
car SIlt orientate in sensul directiei vinturilor predominante. Un
exem- plu de astfel de lacuri il formeaz complexul lacustru
Manginita care cuprinde un numr de
173 de Iauri dintre care cele mai importante sint Manginita In
timpul inundatiilor, acestea sint complet acoperiteintr-o singur
suprafat lacustr.
Tinoasa.apele Dunrii si transformate
Mai putin frecvente, dar totusi presente in Lunca Dunrii, snt
lacurile a cror cuvet a provenit prin sufozie mecanic a depozitel0P
de teras, lT1 }1OPtiunile llTlde nu exist o drc- nare a scurgerii
superficiale ctre reteaua hidrografic (lacul Virtop Salcea, lacul
Cratu Giurgiu).Faptul c in Lunca Dunrii se gsesc laciiri apartinind
mai multor tipuri genetice este re-flectat si de elementele
morfometrice ale acestora. Astfel, lacurilo de lunc propriu-zise
secaracterizeaz prin supraf ete intinse si adincimi mici, lacurile
de tip liman fluviatil au formealungite cu supraf ete mari dar
adincimi mici, iar lacurile de dune pre int suprafete (i adn-
Pentru l a eii rile d e lunc s-a calculat (i coeficientul de
form ca un raport intre adincimea medie si adincimea centrului de
greutate /valoare ce variaz ntre J,4 si J,7 pentrulacurile
Maglavit, Suhaia, Greaca [18].In legtur cu suprafata lacurilor s-a
mai analizat si aspectul curbelor batigrafice (repar- titia supraf
etelor in raport cu adincimea) la dif erite tipuri genetice de
lacuri. Pentru tipul limanurilor fluviatile si lacurilor de lunc
curba batigrafic are concavitatea orientat spre axa ordonatelor,
ceea ce demonstreaz c profilul morfobatimetric al acestora este in
forma de U si predomin mult procesul de acumulare fat de cel de
eroziune (Greaca, Potelu, Oltina, Bugeac, Mostistea).
GRADULDECUNOAf';TERE
1 SCU RT I STOR I C ASUPIIA CE RCETA R ILO I EFECTUATE PE D UNA
R E
Primele incercri de a cunoaste regimul hidrologic al Dunrii s-au
ivit o tcrea interesului pentru folosirea fluviului in scopuri
economico, adic o dat/a cu vigatiei.
dat4 cu cres -inceputul na-
nainte de incheierea tratatului de la Paris (dup rzboiul Crimeii
din anul 1836), atitnaigatia cit Si observatiile hidrome tric i e
Dunre (carl o desei eau excliisiv) nu au fost organizate pe laza
uniii sistem de colaborare intre trile riverane.Trata tul de la
Paris (1857) a pre vazut infiintarea unei Comisii Europene a Dunrii
menite s reglementeze intre dif eritele state interesate pro1eme1e
navigatiei si unele prolaleme privind regularizarea cursului
Dunarii, in scopul imbuniit4tirii naviga ,tiei.Aceast4 comisie a
functiona f pin la Conf erinta dunreana de la Belgrad (1949), cind
s-a constituit o comisie permanent format din reprezentantii trilor
riveranc.La conf erinta de la Delgrad s- a artat c in ef ectiiarea
dif eritelor lucrri si ofiservatii hidrologice nu a existat o
organizare, din cauza intereselor dif erite urmrite de grupiirile
ce con- duceau aceste lucrri.Comisia permanent a organizat
problemele legate de deservirea navigatiei, notre care m
suratorile, observatiile si prognozcle hidrologice.n prezcnt se
editeaz zilnic pentru princip alele posturi de pe Dunare buletine
hidrometeorolo-$iO9, care contin date privind variatiile de nivel,
cantitatea de precipitatii, durata si forma sut care au czu t
(zpada, ploaie), temperatura aerului si a apei, starea si grosimea
ghetii. Primul post hidrometric pe Dunrea I nf erioar a lost
Orsova, infiintat in i838 si func-tioflind fr intrerupere pin in
present.In afara observatiilor zilnice asupra nivelurilor , la
postul hidT'ometI1C rSOVa se mfli fac observatii privind
temperatura apei, f enomenele de ingliet ca si msurtori de debite
licliide Si de aluviuni in suspensie. Dup Orsova a fost infiintat
postul Drencova in anul 1864 siapoi Bazias, Brila si Galati in anul
1874.
In perioadaarte rapid .Astf el, anii 1879
urmtoare anului 1874, rotoaua hidrometric a luat o
dezvoltare
hidrometrice pe Dunarea I nf erioara s-a produs in- zece posturi
pe niaJ ul stng.
C4GR8DU[ DE CUNOA$TERE
Attiva ani mai tirziu, in perioada 1893 1899, au luat fiint inc4
nou posturi dintre careopt pe malul stingmalul drept (Russe). Tot
pe malul drept au mai fost amplasateopt posturi in perioada
19101925.O alt perioad in care s-au infiintat numeroase postumi
este l927 1937, cind s-au insta-
lat dou mire pe malulIn perioada recenti
malul drept.an fost amplasate sase posturi pe teritoriul
jugoslav
si nou posturi pe teritoriul romnesc, astfel c in momentul de
fat s-a ajuns la un numr de 59 de posturi, la care se fac
observatii sistematice asupra variatiei nivelurilor, temperaturii
si fenomenelor de inghet, iar la unele dintre ele se execut si
msurtori de debite de ap (i solide (fig. 8).In tabela 1 se red
activitatea tuturor posturilor hidrometrice de pe Dunre po sec-
torul Bazia(Tulcea.Altitudinea absolut a planurilor 0 ale mirelor a
fost raportat in diferite cisterne dc referint, dup cum urmeaz :
pentru posturile romne( ti in sistemul Marea Neagr Sulina pe intreg
sectoPlll Ba- zias Tulcea si in sistemul Marea Baltica Kronstadt pe
sectorul CetateClrasi ; pentru posturile jugoslave in sistemul
Marea Adriatic ; pentru posturile bulgresti in sistemul Marca
NeagraVarna si Marea Baltic Kron-stadt ;pentru posturile sovietice
in sistemul Marea Baltic-Kronstadt.Marea diversitate a sistemelor
de referint adoptate a ridicat problema stabilirii iinor le- gturi
unitare pe intreg sectorul Dunrii.S-au f cut ncercri de a se
stabili astfel de legturi dar rezultatele obtinute sint departe de
a Ii rezolvat problema. Astfel, intre sistemul Marea Neagr Sulina
si Marea Neagra-Varna nu s-a putut stabili o legtur unic pe baza
valorilor existente.O suficient de bun comparare s-a realizat mme
sistemul de referint Marea NeagraVarna si Marea Baltic Kronstadt,
pentru care e-a obtiniit diferenta medie de -j- 22 cm.Dificultti
mai mari au aprut in stabilirea unui modul de trecere de la
sistemul I\Marea Neagr Sulina la sistemul Marea Baltic Kronstadt.
Astfel, diferenta intre aceste dou sie- teme se mentine relativ
constant in jurul a ] 75 cm, pe sectorul Cetate Corabia, creste
apoi la Turnu Mgurele( + 89cm) si la Zimnicea( -] 10 i cm), dup
care scade la Giurgiu ( + 67 cm) si Oltenita ( -j- 46 cm).Din
comparrile efectuate intre posturile Drencova si Orsova s-a
constatat c diferenta intre sistemele de referint Marea Neagr
Sulina si Marea Adriatic4 este de + 49 cm.O ultim problemi legat de
altitudinea planurilor 0 ale mirelor so refera la variabili- tatea
in timp a acestora. In acest sens mentionm schim1area aces tor
planuri, cfectuat in septembrie 1904, la aproape toate mirele
romnesti.Valorile cu care san schimbat cotele 0 ale mirelor sint
indicate in tabela 1.In afar de mirele ce inregistreaz permanent
variatia nivelurilor, pe sectorul cuprins in-tre BaziasGruia s-au
instalat in anul 1961, 74 de mire, in scopul caracterizrii
variatiei pantelor
locale in
aceast
zon.
Aceste mire functioneaz si in prezent, dar nu in totalitatea
lor, intrucit unele au fos t desfiintate iar altele distruse de
gheturi, astf el c s-a ajuns in final la un numr de 63 de mire, ce
sint administrate de Institutul de studii si proiectri
hidroenergetice.La acestea se ef ectueaz citiri de niveluri o
singur dat pe zi la orele 7.Altitudinea absolut a planurilor 0 alu
aces tor m ire a f ost raportat la sistemul dc rc- ferint Marea
Adriatic.
OBSEkVAT*T ASUPRA NIVELURILOR
2. OBSERVA II ASUP RA NIVELURILOR
Primele observatii asupra variatiei nivelurilor apei pe Dunre au
inceput s se fac in}JPl0I1da anilor 1820 1840 la un numr restrins
de posturi hidrometrice (Linz, Stein, Krems, sratislava, Itomarom,
Budapesta), si aveau ca scop principal deservirea navigatiei.Pentru
sectorul inf erior al Dunrii se dispune de observatii asupra
nivelurilor incepind din
anul 1638 la Or(ova
si din 18791880 la
majoritatea posturilor romne(ti.
Pe teritoriul Republicii Populare Bulgaria observatiile asupra
nivelurilor au inceput inanul 1898 la postul Russe si in perioada
J920 1937 la celelalte posturi.Republica SocialiSt Federativ
Jugoslavia a organizat observatiile de niveluri pe Dunre incepind
din anul 1933 la postul Bela Palanka si din 1957 1958 la celelalte
posturi situate pe acest sector.Analizindu-se perioadele de
functionare ale tuturor posturilor din sectorul BaziasTulcea, s-a
constatat c f r ntrerupere au functionat doar postul Or(ova (i
posturile infiintate recent.In timpul primului rzboi mondial
(19l61918), majoritatea posturilor hidrometrice depe Dunre aflate
pe teritoriul trii noastre si-au intrerupt activitatea.lntreruperi
pe o perioad mai indelungat s-au observat la posturile : Svinita (
I930 J935 ;19401956), Ceatal Izmail (19341948) si Isaccea (1917
1928).Intreruperi sporadice dar neesentiale au avut (i alte posturi
ca de exemplu : Bistret, TiirnuSeverin si Calafat.Ce toate aceste
intreruperi n activitatea hidrometric a posturilor, observaJiile de
nivc- luri au lost totusi valorificate, obtinindii-se o
caracterizare siificient de bun a regimului nive- lurilor de-a
lungul acestui sector.lntrucit , a)ii cum be va vedea ulterior,
postUPlle r(ova, Oltenita si Tulcea au Lost consi- derate ca
posturi de baz pentru determinarea valorilor caracteristice ale
unoP element hidro- logice principale (debite de apa, debite de
aluviuni), a fost necesar o analiz amnuntit a nivelurilor
inregistrate la aceste posturi, niveluri carl au servit ca punct de
plecare pentru pre- lucrrile efectuate.Astfel, dupa cercetrile
intreprinse in cadrul Institutului de studii proiectri
hidroener-getice [53] s-a constatat c la postul Orsova observatiile
orginale de niveluri nu mai existau,ins Administratia fluvial a
Portilor de Fier dispune de o copie in manuscrit a acestor obser-
vatii. De asemenea, Institutul national de cercetri tehnologice
posed o copie dactiografiat dup registriil original, intocmita in
anul 1947.In cadrul Directiei navigatiei civile s-au gsit tiuletine
lunare de niveluri zilnice la OrSovape perioade restrlnse
rzlete.Pentru analiza comparativ a acestor niveluri s-an mai
folosit anuarele hidrologice maghiaredin perioada 1892 1914.Intra
toate aceste materiale exist concordanti in afara unor mici dif
erente rar intilnite.Din analiza efectuat a mai reiesi t c planul 0
al mirei la postul Orsova nu a suf erit nici o schimbare in
decursul timpului.Pentru postul Oltenita s-a efectuat o analiz a
nivelurilor de ctre Institutul de studii si cercetri hidrotehnice.
Acest post a fost infiintat in anul 1879 si funotioneaz f r
intrerupere pin n prezent.La 1 septembrie 1904 planul 0 al mirei a
fost ridicat cu 7 cm o dat cu schimbarea vechiiilui chei de
acostare din port.Exista ins Ji unele bnuieli c planul 0 al IIllPI
ar mai ti suferit unele modificri prin1930. Aceste bnuieli au
apriit din caiiza unor exprimri necliII'e in lucPflPil Memoriu
43
Aceste masuratori reprezinta probe unico luate in cite trei p
tincte pe ti'ei verticale situate pe jurna Datea de profil aferent
malului sting.In anul 1958 s-au executat si citeva msiirtori
complete la acest post. Postul Orsova dis-pune si de o serie de
m4sur4tori complete mai vechi, datind din 19281929.In sect.iunea
Oltenita e-au efectuat msurtori de aluviuni in suspensie (prolie
unice) inperioada 24. IV. 1958 30. IX. 1958 si masurtori complete n
perioada 19581965, iar in suc- tiunea Brana exist probe unire in
perioadele 1. IV.195631.XI I.1956 si 1. I.1957-il.XII.197 ca si
msurtori complete in perioada 1955 1965. S-au mai efectuat citeva
msurtori complete
la Isaccea in anii 19o91960 Pentru debitul solid tirit
si la Ceatal Izmail in anii 19581960.exist un numar redus dfi
msurtOIl 111 soctiunile Giurgiu, Ol-
tenita, Silistra, Cernavoda si Galati, eleetuate cu un aparat
care nu da rezultate bune la recol-tarea probelor.
5. L UCRII I DATI M ET II1CE SI HID IIOTOPO G IIAF ICEn scopul
unei mai bune deserviri a navigatiei, a ap4ru t necesitatea
ntocmirii unor h@rti batimetrice pe care sa fie indicati linia
senalului iiavigabil.Astfel do lirti au fost intocmite in perioada
19051910 pe baza lucrrilor batimetricc ef ectuate sub conducerea
inginerului 1. lonescu. Adncimilo indicate in lirt.i sint rapor
tate fata de altitudinea planurilor 0 ale mirelor din zon.ncepind
din anul 1928 Serviciul hidraulic a1 Romniei a intririns o serie de
studil tOpo- grafici care au fost concretiza te in anul 1934 intr-o
hart ce cuprinde cursul principal al Dunrii, kilometrajul, precum
si date asupra principalelor sale brad.e. Nu cuprinde ins
batimetria, pro- blemi ce a fost relua t mai trziu de ca/ tre
Institutul de studii si prospect iuni. Tot in cadrul lucrrilor
batimetrice trebuie retinute si sondajele execu tate de ctre
Directia navigatiei civile privind adincimile minime la praguri in
perioada l945 J 965.Aceste sondaje sint raportate la etiajul local
al mirelor si se of ectueaz in anumite puncte unde au fost
identificate pragurile (intre km 930 si km 178 pe Dunre km 68 si km
26 p0 bratul M4cin, km 100 si lam 54 pc bratul Borcea).Majoritatea
acestor sondaje s-au ef ectuat incepind din lunile aprilie sau mai,
remarcindu- se lipsa observatiilor in perioada de crestero a
viiturilor. n perioada J 953 1960 Directia na- vigatiei civile a
execu ta t lucrri batimetrice in scopul elaborrii unei hrti
batimetrice a Dunarii.
Pe sectorul inferior al Dunrii primele observatii privind
temperatura apei an inceput n anul 1937 la posturile Vidin, Lom,
Svistov si Russe.In anul 1943 au fost organizate observatii la
posturile Novo-Selo si Silistra, in anul 1945 la Reni, iar dup4
anul 1950 la majoritatea posturilor situate pe acest sector.
Astfel, in anul 1951 au ineeput observatiile la Giurgiu, BPaila si
Ga1IIt1, in anul 1952 la Calafat si Tulcea, in
anul 1953 la Orsova, Cernavoda
Hirsova,
in anul 1954 la Turnu Severin
Sl in
anul 1956 la posturile Moldova
Veche,
Clrasi si Gura Girlutei.
Recent au fost organizate observatiile la posturiJe Bechet
(1958) si Socariciu (1959). Toate aceste observatii s-au executat
neintrerupt pin in present, o singur dat pc zi,la orele 7.
VARI A']'IA h'IVEL1.!R IL OR TN fIM1UL ANULUI
Zi. VA RIA' IA NIVELURILOR lN TIMPUL ANULUIva iatia scurgerii in
timiu1 anului de-a lungul Dun4rl determin si caracterizeaz varia-
title corespunztoar e ale nivelurilor. De aceea, formarea unei
imagini clare, privitoare la parti- la itatile variatiei
nivelurilor in timpul anului, precum di calcularea diieritelor
mrimi carac- teris tice nu sint posibile f r o analiz genetici a
scurgerii apei pe Dunre. Repartitia scurgerii pe Dunre in timpul
anului depinde de caracterul riurilor afluente, care la rindul su
este deter- minat de factorii climatici ai scurgerii in condit.ii1e
fizico-geografice specifice ale bazinelor aflu- entilor. De aceea,
explicarea regimului nivelurilor in cursul anului se va face in
strins legtur cu actiunea acestor factori asupra proceselor
complexe de formare a scurgerii in intreg bazinul DunriiDintre
factorii climatici, repartitia prccipitatiilor in timpul anului si
temperatura aerului au rolul principal.O dat cu inceperea perioade
reci de iarn, datorit invaziilor maselor de aer polar ctre central
si sud-estii1 Europei, precipitatiile ce cad in aceast perioada se
acumu]eaz sub form do zpad cons tituind rezerve ale scurgerii
ulterioare. n acoast perioad de la inceputul iernli (decembrie
ianuarie) alimentarea riurilor din bazinul Dunrii se face aproape
exclusiv din ape subterane, deci pe riuri se va observa o perioad
cu seurgere sczut.Destul do frecvent ins, ctre inceputul lunii f
ebruarie pot exista, in special in bazinul riului Tisa si in
bazinele riurilor din tara iioastr, intervale de timp relativ cald,
noros si cu pre cipitatii sub form de ploaie si lapovit. Aceste
intervale calde se pro.due atunci cind deasupra Mrii Jediterane se
afl un cimp de mare presiune, iar la periferia nordic a acestuia se
depla- seaz lent spre est ciclonii din Atlanticul de Nord care
antreneaz mase de aer umed si relativ cald. Masele de aer oald
produc dezgheturi si din topirea rezervelor de zpad czute la
inceputul iernii, creste considerabil aportul rurilor afluento
Dunrii. n cazul in care in parte a anterioara ciclonilor din Atlan
ticul de Nord are loc o invazie de scurt durat a aerului cald din
sud, se pro due eresteri ale temperaturii in bazinele riuril or din
jumtatea meridionali a trii noastra, precum si n bazinele riurilor
Sava si Drava, care isi mresc considerabil debitele de ap provo-
cind un maximum de iarn al debitului Dunrii.n continuare, ctre
sfirsitul lunii f ebruarie si inceputul lunii martie cantitatea
precipi- tatiilor scade foarte mult, in timp ce se mentin
temperaturi relativ sczute care nti permit nc producerea topirii
zpezilor. Din aceast cauz, pe Dunre are loc o perioad de debite
reduse la inceputul primverii.Jopirea zpezilor acumulate in t mpul
iernii are loc in mod asincron in bazinul Dun4rii.so topeasc4 la
sTir(itul lunii f ebruarie si ince-
martie
luna m
fenomen
altitudini mari cuprinse ntre 1200 si 1800 m, topirea zpezii se
produce luna aprilie iar inalpine abia in luna mai.are loc in luna
martie si culmineaz printr-un din Ase topesc si provoac
a zezilouie si precipitatiile sub form de ploi care in
Ontebazinele riurilor Drava si Sava. In octombrie
Gllitembriee apubteran se epuizeaz la maximum si astfel ali-
riurilorazinul D
"r
ab, se produce un minim al fluviului. Trebuie
minimin rete mai multe cazuri valoarea mea mai sczut fat de ini-
rimavara.
N1VfLUk1LEO dat c u scderea teinperaturii aerului jn perioada de
toamn se micoreaz i pier-derile prinineepesevaporatieastfel
iimiditateaseacumu1eze in solprovocindsaturarea acestuia.Capacita
tCa de nfiltratio sczind sensibil, chiar i ploilesitate relativ
sczut4 care cadasolululde inten-in aceas taperioad pot provoca
viituri po riurile dinbazinul Dun4rii. De aceea, in general in luna
noiembrie si unoori chiar in decembrie, poate avea loc o afluent de
ape pe Dunre in pe- rioada de toamn. in general, ins, a ast afluent
este sczut.In rezumat, rezult c hidrograful tir
Orsova,
al nivelurilor Dunrii la avea un minim deiarn, un maxim de iarn,
un minim de pri- mvar, un maxim de primvar-var, un mi- nim de
var-toamn si un maxim de toamn. Analizind sirul celor 42 de ani la
pos turile mai importante (Orsova, Oltenita si Tulcea) se constat c
aceste faze apar aproape in fiecare an si deci, avind o frecvent de
aparitie mare, pot caracteriza hidrograful ti .Pe baza celor
ar4tate mai sus s-au calculat elemen tele caracteris tice ale
hidro- grafului tip la toate posturile hidromotrice de pe Dunre si
arruine : valorile mcdii ale maximelor de iarn, primvar-var si toa-
mn si alt minimelor do iarn, prim ar si var-toamn, preeum si datele
medii si ex- trenie la care se produc aceste maxime si minime
caracteristice.Rezultatele sint inscribe n tabela 0. in fig. 16
sint reprezentate grafic hidrograf ele tip ale nivelurilor la
posturile Orsova, Oltonita si Tulcea.In gralice sint indicate de
asemenea si valorile extreme ale datelor de producen, ale
elementelor caracteristice si ale valorilor acebtora.Se constat c
de obicei producereaVlllOPilOP IllYltlPlJOl' III flXllTll St
IIllIllITll Gilposturile susmentionate se face in intervale de timp
care corespund cu timpii medii de propagare a debitelor.
Nr.
iOiova405 XII140713046II12226 XIIJ3130 15428III2r. Severii887
XIItoo7isz57iiieiz6 XII4igsi i7008iiisGruia1207XII948IsugIt722G
XII3981IIG488III4Getate1117XII106913219II8627
XII3914II6438III5Ca1ft1077XII10391304loIIsi27
XII3854IIC229IIIGBechet1029XII10110129610II7428
XII3743II55912III7Coi'alaia1049XII9310128410II5828 X
II35931158412IIIg"fr.
5liigiirele779XII5610I2Q210IIti50Zimnicea10010XII10110129812II7229
XIIJ754II62113III10Giurgiu8711XII10912132014II6531
XII3375IIfi1514IIIitoitni nsiixii9612is40t5iisoi
i3o3eii60s14IIIi2Cla:rai12613XII7813130016II15113296II56019III13Gernavod17112XII7314130417II42
13408II53619III14Hiiova 0313X 11151413071811403
1059811550ISIII15Diila 88isx Iii1514I34oinIic04
132c1148319IIIlGGalaniG815 XII13115133019II704
13249II47223III17Isaccea68 16 XII9016
126718II475125011II35623III18Tiilcea26 16 XII73IG 122720II485
121711II31423IIIrostul
Postul
VAR IA] TA NIVELURILOR IN TIMPUI. ANUt.UI
Mlementele Liili'ogi'afe1oi' tii la postiii'ile do pe
Duni'eMiiiiina de iarnMaxima de iarni
1Oiova6 24 1157 20 II3J031 III360 31 III474 30 IV628 10 CII2Tr.
Sevciin18 24 1166 25 II3721 IV4451 III6505 V843 10 VII3Gi'uia56 25
1153 25 II4003 IV418 29 II6106 V792 11 CII4Cetate34 26 1158 26
II3783 IV4051 III5929 V'767 11 VII5Galafat40 26 1164 26 II312J
IV4351 III5799 Y729 11 CII6Beht 2 27 ii rg z 27 IIJfie ii3941
III590 10 V689 12 VII7Gorafiia60 29 1143 27 II373 IV3481 III540 10
V694 13 VII8"1i. Wlgurele45 30 1132 27 II3385 IV3201 III4G2 10 V621
14 VII9Zimnicca54 31 1160 27 II4206 IA*387 11 III575 10 V737 16
VII10Giurgiu45 31 I1G92 III4227 IVJ832 III70 II Y722 19 CII
11Oltcni[aG91 II156 25 II41213 I+3574 III558 12 V743 22
CII12G1iai873111402III38413IV3114III47413 V6521 VIII
13Gernavod-1193111337III40114IV1337III48714 V6091 VIII
14Hirova471 II1659III43013IV3495III49513 V6471 CIII
15Brila i42 II1719III40214IV30911III4b022 V587V III
16Galani312 II1747III38815IVJ0612III44823 V56410 CIII
17Isaccca35J II13617III30017IV23613III36020 V4411 CII
18Tulcea233 IIii2gIII25z15IV2osilIII30222 V39515 CIII
MiiiiiTld de Yai-toamnII:ixma de toaniii
1Orova2621 VIII9930IX22629 XI13010X33725X4882bXII
2di. Seveiin2022 VIII6810X24530 XI10710 X41527XI64026XII
3Giuia'10822 VIII5511X22030 XI9011 X39727XI62027XII
4Cetate8323 DIII6311X2331 XII10011 X38628XI67628XII
5Gaiaiatdsz3 viii70lixzetz xiistii U37828XI65328XII
IiBechet8424 VIII5912X2252 XII8212 X36329XI57730XII
7Coiabia10124 DIII4812X2202 XII7212 X34029XI61030XII
8Tr. Magiiiele ti424 VIII5012X2082 XII6612 X30529XI553SOXII
9Zimnicea9625 VIII5612X2373 XII8512 X36329XIfi4730XII
10Giurgiu8325 VIII6414X2424 XII9013 X3621XII64230XII
11Oltenita11026 VIII4614X2344 XII6114 X34629XI60731XII
12Calara5i7826 DIII3314X2095 XII2614 X3041XII55331XII
13Ccrnavoda14826 DIII1615X2207 XII1815 X3442XII51931XII
14Hlrova9327 VIII1715X2606 XII5616 X3313XII65131XII
15Braila5827 VIII6815X275b XII7016 X2797XII45531XII
16Galati4827 VIII7815X2676 XII7716 X2906II47031XII
17Isaccea1929 VIII5815X19122 XI4716 X2312XII38031XII
18Tulcea4530 CIII4515X1875 XII7916 X1825XII29931XII
60 N1VELUR1LEtDin comp ararea hidrografelor tip cu hidrograf ele
reale ale nivelurilor la posturile Orsova, Oltonita si Tulcea n
perioada 1921 1960, s-au precizat anii mcdii care din punctul de
vedere a1 valorilor medii cit si al daffii medii de producere a
nivelurilor caracteristice pe faze de regimse aseamn cu hidrograful
tip. Acesti ani sint J932
j}pjAleg9rea anilor caratteristici secetosisi ploiosi
s-a f cut pe baza acelorasi considerente casi pentru
pcei mcdii, precizindu-se ca secetosi anii J 921 i 1946,lftl Gt
Solosi anil 1940 si 1941.n ceea ce priveste posibilitatea de
aparitie anivelurilor minime si maxime anuale, s-a studiat la
Jypostul Orsova pe o perioad de 125 de ani (1938 1962) yZfrecventa
(n procente) producerii acestor valori carac- teristice in timpul
anului. Din aceast analiz s-adeterminat distributia lunar
procentual a producerii nivelurilor minime (i maxime anuale (tabela
4). ln fig. 17 s-a reprezentat grafie distributia frecventei de
producere a acestor valori extreme.Din analiza graflcului din fig.
17 se constat c producerea nivelurilor maxime are cea mai ridicat
frec-
Fig. 17. Disti iliutia fiecven[ei de pioduccre a valoi ilor
extieine anuale ale nivcluriloi' in timpulanului la postul
Orlova.
vent in luna aprilie si anume de 34%, tar cea a nive- lurilor
mininne in lunile ianuarie de 22,2% si octombrieTabela 4
Disti'ibu{ia procontual in timpul niiului a pi'oducei-ii
nivolutilor minime si maxime aniiale la orova (1381962)
Luna1IIIIIIVVYTVIIYIIIIXXX IX II
Niveluriminimeanuale22,29,51,600004,811,125, 48, 716,7
Nivcluiiinaximeanuale4,03,011,03 1,023,011,02,41,3003,27, 1
de 25,4%, cind se nregistreaz minimum de iarn si cel de toamn4.
De retinut c variatia frecventelor de producere a nivelurilor
minime de-a lungul Dunrii este mic. Astfel, la Ceatal Izmail
frecventa maxima se observ tot in lunile ianuarie (20%) i octombrie
(32,5 %). Frec- venta maxim de producere a nivelurilor in zona din
apropiere de Ceatal Izmail se ObServ n luna mai (25%) din cauza
propagarii lente a virfului undelor de viitur de la Orsova la
versare. Acest lucru se produce din cauza fenomenului de
dezatenuare a debitelor din albia major in perioada de scadere a
apelor, care mentire mult timp durata virfului.
5 VA RlATlA MULTIANUAL A NIVELUR1LORO prim4 imagine a
variatiilor multianualo ale nivelurilor pe Dunre o constituie
graficelo cronologice ale nivelurilor caracteristice
anuale.Graficele cronologice ale nivelurilor maxime si minime
anuale arat care sint ecarturile de variatie Il T1lY$llIl1Or la
posturile de pe Dunre , iar graficele cronologice ale nivelurilor
medii anuale indic perioadele cu scurgere ridicat eau sczut.
PRSPECTIVAf?ERCETRILOR
1. CONCLUZI I A SUP RA STADI ULUI ACTUAL DE CUNOASTE RE H I D
ROLO GIC
Lucrrile de analiz si sintez hidrologic desf surate cu ocazia
intocmirii monografiei hidrologice a Dunrii au scos in evidenti
marea complexitate a ansamblului de f enomene hi- drologice ale
fluviului. Avind in vedere faptul c datele de baz care se refer la
o serie de feno- mene hidrologice sint suficiente atit din punct de
vedere cantitativ cit si calitativ, se poate afirma c valorile
elementelor caracteristice continute in lucrare cit si
interpretarea valabilittii aces- tora de-a lungul Dunrii satisfac
in stadiul actual necesittile de folosire a lor in practic.Astf el
unelo aspecte ca studierea nivelurilor, a debitelor de ap, termica
si fenomenelede iarn au Lost rezolvate in intreaga for complexitate
pe o baz larg si relativ sigur.Elemente importante pentru
necesit(ile practicii au Lost obtinute si in domeniul studierii
debitelor de aluviuni si ale proceselor de albie, desi in acest
sens se impun inc precizri ulteri- oare pe baza acumulrii de noi
date hidrometrice si hidrotopografice.O problem abordat recent, ca
cea a ehimismului apei, a Lost rezolvat sub o form inci- pient,
obtinindu-se astfel o serie de prime rezultate. In sfirsit ,
problemele interactiunii hidro- logice diiitre apele Dunrii si ale
lacurilor aferente luncii sale au fost tratate complet prin valo-
rifioarea integral a intregului fond de date hidrometrice.In
general, actuala cunoastere hidrologic a Dunrii pe sectorul Bazias
Ceatal Izmail ofer o baz suficient de cert )i de satisf GtOI1I'
entru necesittile practice de valorificare a resurselor complexe
ale fluviului.Unele probleme cunoscute in etapa actual intr-o prim
aproximatie (ca debitele minime de iarn, variabilitatea cheilor
limnimetrice in zona apelor mici, debitele de aluviuni tirite, pre-
cum si stabilitatea albiei in cursul unei faze de regim anuale)
rmin de analizat mai aprofun- dat pe baza acumulrii de noi date
hidrometrice. Toate valorile hldrologice caracteristice, precum si
holt.e inl,erprel,5rile cont.nuit.e in li rrare. se rfer la regimul
denumit in mod con-a rezultat din faptul o pin in anul 1928 an pin
in anul 1962 indiguirile efectuate au
Apelor a intocmit prin unittile sale planulamenajri ref eritoare
la terenurilo din Lunca fluviului.
ln scopul treeerii la indiguirea sistematic a Lllllcli Dunrii,
Institutul de proiectri pentru planuri de amenajari si construc(il
hidrotehnice (IPACH) a elaborat in anul 1963 studiul Uh-
T11CO-econOII1lC {lentru seoaterea de sub inundatii a 300 000 ha
din Lunca Dunrii, care a stat la h aza executiol lucrrilor
realizate intre anii i963 1966. in primvara anulul 1965, sectorul
Dunrii cuprins intre ClraSi Bi 11 Iltl S gSfif1 I'I1CtlC ln clldi
iii de indiguire maximal. asemenea, si in amonte de acest sector
s-an efectuat ndiguiri masive, astf el c in prezentregimul
hidrologic al Dunrl SE gses te in cure de schimbare. In etapa de
ndiguire to tal, anu-mite modificri ale regimului de scurgere a
apei (ca scurgerea apelor mari si nivelurile cores- punztoare) snt
sensibile. Mal putin lllfluentatfi de amenajrile existente si
preconizate sint problemele legate de apela mici si medii,
scurgerea de aluviuni, regimul termicSe intrezresc posibilitti de
schimbare a legittilor proceselor de albie n regim ndiguit.In etapa
de perspectiva de amenajare, care prevede bararea in dif erite punc
te a cursului Dunrii, modiflcrile reglmului natural se vor extinde
si asupra unor aspecto care in prima etap nu suf ereau modificri
esentiale.D1I1 ft0lSt lT1OtlY, }IlFS[llCt1VI1 C IIcetrior va trebui
s tin seama de dinamita modific-rilor ca urmare a amenajrilor
create.
2. ASPECTE ALE MODIFICRII REGIMULUI NATURAL IN CONDITIILE
ACTUALE DE INDIGUIRE A LUNCII DUNR II
ndiguirea Luncii Dunrii produce modificri in regimul de scurgere
a apelor mari pe
terea
Dunrii in zona de conf luent. Modificrile constau in principal
si nivelurilor pe Dunr