-
ERICH KiSTNER s-a rriscut Pe 23 februarie 1899 la Dr€sda A
scris
poezii, rouraue, povestiri, dar a dever t celebru itr toati
hruea rnai
ates datoriti cdrlilor sale perrttu copii.Scriitorul s-a rrlscut
iltr-o farnilie siraci. Tatfll sdu era gelar
(fhcea gei perrtnt cai), iar rrrarla casrricl. Pe tru a
suplirrrerrta veui-
tul farniliei, rrnura lucra diu cAud il ciud ca frizerilH'Erich
Kiistrrer a avut o relalie foarte aproPiati cu rra la sa'
Dupd plecarea de la Dresda, ii scria acesteia in fiecare zi
Figura,,rum"i iobitou." qi autoritare se regdsegte, de altfel, il
ruajoritateascrierilor sale.
Dupi studii de istorie, literaturi, filozofie qi teatru pe care
le
.,.rrr""ri l, Leipzig, scriitorul pleaci la Berlirr, urtde
lucreazi cajumalist.
i,r octorttbri. rgzg publir"S rorrrarrul Ezrrl 6i cleteclirii'
carc
va deverri cea rttai culroscuti calte pelrtru copii a
scriitorului,
deschizi d drurnul literaturii politiste adresate celor rnici A
fost
tradusd irr peste 59 de lirnlri;i s-a viudut iu ruilioarre de
exern-plare irr iutreaga iune. De aserrrertea, cartea a irlspirat
lnai rnulte
ecrarriziri de succes.Erich Kiistrter a scris nurrreroase cirli
pentru copii, priltre care
;15 Mai (rg3z), Entil 5i cei trci genrcni (t933, corrtiluarea
rorrrarrului
inil qi deiectitii) sau Secretul celet doud Lotte (1949)'irr
196o, Erich Kiistuer a prirrrit Prerniul Harrs Christiau Auder-
serr. cea rtrai irraltd distirrclie pentru literatura perltr[
copii'
Scriitorul s-a stirrs dirr viali pe z9 iulie r97'i, la
Miirrcher'
WALTER TRIER (25 irurie IB9o, Praga - 8 iulie I95r,
Craigleith,Cauada) a fost rut ilustrator care a deverrit culroscut
rrrai ales perrtrrr
ihrs aliile ce irrsolesc textele lui lldch K6strrr ii Perrtru
copertelerealizate perrtru re vlsta britatticb Lillipttl'
Erich Kdstner
Traducere dirr lirnba germanide Ana Canarache
Affnun
EMILsi detectivii)
llusr ra 1ii de WaJter Trier
https://www.libris.ro/emil-si-detectivii-erich-kastner-ART978-606-7887-60-0--p13325710.html
-
Cuprins
Povestea nu incepe inc[... . 5cAprrot-ur,I Emil o ajuti pe mama
sa . -......27cAprror-ul II Jandarmul rdmAne mut. . ......
.35(jApn'or,ul- III Spre Berlin ...... 4rcApn'or.lrt- IV Un vis in
care se aleargi mult . . . 49cAprror-ur- v Emil coboar[ la mijlocul
drumului -..... .. 57c'l.prror-ut- vl Tramvaiul q7.....
......63capl'ror.uI- vlr Mare agitalie pe strada Schumann ..''.....
7rc^prrol.ul- vllt Unde apare puqtiul cu claxonul de bicicletd . .
. 75c^prrot-ut-rx Detectivii se adund .....'. 85c,a.ptrollrI-x irt
".r" ," urmireqte
un taxi . . '.. ........ 95cAprrot-lI-xr Un spion se strecoard
in hotel ... '....... .Io5cArrror-ul xr Liftierul in verde iese din
gSoace '......... rrlcAprroI-uI- xur Domnul Grundeis primegte o
gardi de onoare . . rr9cAprroLUL xlv Acele cu gdmdlie au qi o parte
bun5 . - -.-...r27cAprror,ur, xv Emil la Prefecturd. . . . . .
.......'I35cAprroLULXVr Judecitorul trimite complimente . .
...147cAprroLUL x\rrr Doamna Tischbein este foarte agitati. . . . .
. . r55
c^prroI-Ut- x\rIII Ce ne invald aceastd istorie? .......165
-
CAPI'TOLUL I
Emil o ajutd pe mama sa
- Aqa! zise doamna Tischbein, acum adu-mi urciorulcu apd
calddl
Apoi lud qi ea alt urcior qi o cand in care era spumi desdpun gi
intrd din bucitirie in camer5. Emil lud urcion-rlqi o urmd pe mama
sa.
in camerd stdtea pe un scaun o femeie, cu capul plecatdeasupra
unui lighean alb. Pdrul ei, incurcat ca un caierde l6nd, ii
spdnzura pe obraz. Mama lui Emil imprdqtiesdpunul lichid pe pdrul
blond al clientei qi se puse pe frecat
capul necunoscutei, care incepu si fac5 cldbuci.
- E prea fierbinte? intrebd ea.- Nu, e bund, rdspunse capul.- A!
e doamna Virth, brutdreasa, bund zfiial zise
Emil, punAnd urciorul pe lavoar.
- Ce noroc pe tine, Emil! Am auzit cd te duci laBerlin.
27
-
- El nu prea voia, e drept, zise mama, frecAnd cuputere capul
brutdresei. Dar nu-i nevoie si stea bdiatul aicitoatd vacanta, sd
hoindreascS. Nu a vdzut Berlinul 9i sora
mea, Marta, ne-a invitat de nrulte ori. Bdrbatul ei cAqtigdbine.
E funclionar la pogtd. Eu nu pot sd merg, se intelege.
Am mult de lucru in ajunul sdrbdtorilor. De altfel, e destulde
mare gi nu are decAt si bage bine de seamd pe drum. Os6-l
intAnrpine mama la gara Friedrichstrasse. O s6-l aqtepte
lAngi chioqcul de flori.
- Sigur ci o sd-i placi mult la Berlin. E foarte amu-zant pentru
copii. Noi am fost acum un an qi jumState cu
Societatea de Popice. Ce de lumel Pe unele strdzi se vede
noaptea tot aqa de bine ca gi ziua! $i ce de automobile!exclamd
doamna Wirth din {undul ligheanului.
- Sunt multe magini strbine? intrebi Emil.- De unde sd gtiu eu?
zise doamna Wirth, strinutAnd.
ii int.ur" spum6 in nas.
- Hai, du-te sd te imbraci, porunci mama. !i-am pre-gitit haine
curate in dormitor. imbrac6-te, sd putem mAncaindatd ce o termin de
ondulat pe doamna Wirth.
- Ce cdmaqd sd-mi pun? intrebd Emil.- Totul e pregdtit pe pat.
Si-1i tragi bine ciorapii. $i
mai intAi sd te speli bine. $i s6-1i pui qireturi noi la
ghete.Hai, du-tel
- Ho,, ho! zise Emil qi iegi.
Dupd plecarea doamrrei Wirth,, bine coafati 9i mullu-mitd de
imaginea pe care o zdrise in oglind5, mama intrd indormitor, unde-l
gdsi pe Emil cu o mutr[ foarte nenorocit5.
- N-ai putea sd-mi spui cine a inventat hainele noi?- Nu, imi
pare rdu, dar nu Etiu. Dar de ce vrei sd qtii?- Dd-mi adresa
pdc5tosului, sd mi duc sd-l str6ng
de g6t.
- Vai, bdiete! Sunt copii nenorocili pentru cd nu auniciodatb
haine noi. Fiecare are grijile lui, gtii. . . Dar sd nuuit: chiar
diseard s6-i ceri mdtuqii Marta sd-1i dea un urrre-raq qi sd-ti
aqezi frumos hainele. Dar, inainte de asta, sd le
perii; sd nu uilil MAine poli sd-1i pui puloverul qi hainelede
toate zllele... Ce am uitat? Geamantanul e gata. Florilepentru
mdtuqa sunt impachetate. O sd-1i dau mai tArziubarrii pentru
bunica. Acum si mdncdm. Hai, biietel
Doamna Tischbein il lu5 de bratr gi se duserd in buc5td-rie.
Aveau macaroane cu quncd qi cu brAnzi. Emil infuleca.Dar din cAnd
in cAnd se oprea qi arunca o privire asuprarnamei sale, ca qi cum
s-ar fi temut ca pofta lui de mAncaresd nu o supere tocmai acum,
inainte de plecare.
- S6-mi scrii imediat cum ajungi. Am pus o carte poq-tal5 in
geamantan, deasupra.
- Ne-am inleles, zise Emil qi ridicd pe furiq o bucatdde
macaroand care ii cdzuse pe genunchi.
- Sd le transmi{i tuturor complimente de la mine. $i
zB 29
-
si bagi bine de seam6! La Berlin rru-i ca la noi, la Neus-tadt.
Duminicd ai sd te duci cu unchiul Robert la muzeulKaiser-Friedrich.
$i sH te porfi frumos, ca sd nu spunb cdaici nu qtim ce e
cuviincios qi ce nu.
- Pe cuvAntul meu de onoare! zise Emil.DupH mas6, se intoarserd
amAndoi in camerd. Mama
scoase din dulap o cutiuld de metal qi incepu sd numerebani.
Deodatd dddu din cap qi incepu sd numere de lainceput. Pe urmd
intreb6:
- Cine a fost ieri dupd-amiazd aici, hai?* DomniEoara Thomas,
zise el, qi doamna Homburg.- Da, dar nu-mi iese socoteala.Se gAndi
pu1in, se duse si ia carnelelul pe care iqi trecea
incasdrile, calculd gi apoi zise:
- imi lipsesc opt mdrci.* Ieri-dimineafd a fost incasatorul de
la gaz.- Aqa e. Atunci e exact, din nefericire.Apoi incepu sd
fluiere vesel, ca s6-qi alunge grijile, Ei
scoase din cutie trei hdrtii.
- Uite, Emil, ai o suti patruzeci de mHrci. O hArtie de osuti qi
doui de cdte doudzeci. Si-i dai bunicii o sutd doudzeciqi si-i spui
sd nu fie supdratd cd nu i-am trimis nimic datatrecut5. Nu aveam
nici eu. De aceea ii duci acum tu baniigi chiar pulin mai nlrlt
decAt e socoteala. $i sd.-i dai o sbru-tare. Ai inleles? Cele
doudzeci de mdrci care rdmdn si le fli
pentru tine. Ai s5-1i cumperi biletul pentru intoarcere, ca,reo
sd coste weo zece ntirct.Iar cu restul ai s6-1i pldteqti
con-sumaliile c6rd o si vd duceli la plimbare. De altfel, e bine
sdai totdeauna in buzunar cAteva mdrci de care nu ai nevoie,ca sd
fii pregdtit pentru orice e;ventualitate. Uite gi plicul incare a
fost scrisoarea de la mituga Marta. Pun banii in6-untru. Bagd bine
de seamd sd nu-i pierzi! Unde o s5-i pui?
Ea bigi bancnotele in plic, il indoi si i-l intinse lui
Emil.Emil se gdndi un moment, apoi il puse in fundul buzu-
narului interior din dreapta. Pentru mai multd sigurar4d,se
ircredinld, pipdind pe afard, ci plicul stdtea bine qi spusecu un
ton convins:
- Nu-i nicio priurejdie sd cadd de aicil- $i, mai ales, sd nu
povesteqti rfmdrrui pe drum ci
ai bani.
- Te rog, mam6!Emil era serios jignitl Sd-l creadd capabil de o
aseme-
nea prostie! Doamna Tischbein puse dupd aceea ceva baniirr
portmoneul eq apoi aqezd cutia in dulap qi reciti repedescrisoarea
pe care o primise de la sora ei. In scrisoare seardtau orele de
plecare qi de sosire ale trenului pe care tre-brria sil ia
Emil...
Mulli dintre voi se vor gAndi, desigur, cd o sumd de osutd
patruzeci de mdrci nu merita o convorbire aqa de seri-oasd ca aceea
a doamnei Tischbein cu Emil. lntr-adevdr, ru
3r3o
-
meriti pentru cineva care c6qtigd doud mii, sau douhzecrde mii,
sau chiar o sutd de mii de rndrci pe lund.
Dar in caz cd nu gti1i, afla1i cd cei mai multri oarnenicdgtigd
mai pulin, mult rnai pulin decAt atdt. $i acela carec6gtigd
tr€tzeci gi cinci de mirci pe sdptdmAnd, fie ci v5place, fie ci nu,
considerd o sumi mare cele o sutd patnrzecide mirci pe care le-a
putut ecorromisi. Pertru nenumdralioameni, o sutd de mdrci
reprezintd c6t un milion qi scriu o
sutd de mdrci cu Ease zerouri, ca sd zicem aEa. Nici micarin
visurile lor nu izbutesc sd-gi irnagineze ce reprezintd unmilion in
realitate.
Emil nu mai avea tat5. Mama lui muncea mult. Ondulaclientele,
spdla capete blonde qi brune gi lucra neobositd ca
si poatd asigura hrana perrtru ea qi pentru fiul ei qi ca
s[poatd pldti facturile de gaz, cdrbunii, chiria, imbrdcimin-tea,
cdr{ile de qcoal5. Dar urreori era bolnavi qi trebuia. sd
stea in pat. Atunci venea doctorul qi ii prescria medica-rnente.
Emil ii preghtea comprese calde qi f6cea de mAncarepentru marna lui
qi pentru el. Iar cdnd ea dorrnea, qtergeape jos cu cArpa ud5, ca
si n-o audS zicAnd: trebuie sH rrr5'scol, toate sunt in dezordine
la noil
O si rnd inlelegefi acum gi n-o sd zAmbili cAnd o sd vdspun cd
Emil era un bdiat-model? Vedeli, iEi iubea mamafoarte mult qi ar fi
murit de rugine dacd ar fi stat degeabain vreme ce ea muncea, igi
fdcea socotelile qi iar incepea sdmunceasc5. Putea el si neglijeze
temele sau s[ Ie copieze
dupd Richard Nauman? Putea sd tragd chiulul de la qcoaldca
ceilalti? Doar vedea cAt se striduia ea ca lui sd nu-i lip-seasci
nimic Ei ca sd-i asigure tot ceea ce primeau sau aveaucolegii lui
de la gcoala profesionald.
Atunci curn putea el s-o inqele ori si-i facd probleme?Aqadar,
Emil era un biiat-model. Dar nu apar{inea ace-
lui fel de bdietirnodel care sunt asa numai din laEitate saudin
calicie sau pentru ci sunt bdtrAnicioqi. Era un bdiat-rnodel pentru
cd voia sd fie aga.
Se hotir6se sd fie asa,, dupd cum allii se hotirisc, deexe.mplu,
sd nu se mai ducd la cinematograf sau si rru mairndnAnce bornboane.
Se hotdrAse sd fie un bdiat-model qiadesea asta i se pdrea foarte
greu.
Dar,, cAnd venea de Paqte acasd qi putea spune: ,,Mam51uite-mi
notele, iar sunt primrrl'", era {barte mul1umit. iipliceau laudele
care i se aduceau la qcoali qi in alte locuri,nu pertru bucuria pe
care o avea el, ci pentru bucuria pecare o simtea marna lui. Era
rnAndru cAnd ii putea irrapoiapu{in, in felul lui, din ceea ce ea
ficea pentru el mereu, firdsd oboseascS.. .
- Hai, zise mama lui, trebuie sd mergenr la gar6. E unusi un
sfert qi trenul pleacd putin inairrte de doud.
- Atunci sb pornirn, marnd, rdspunse Emil, dar si gtiicd o si-mi
duc singur gearnantanul.
JJ
-
!
CAPITOI,I]t, II
Jandarmul rdm6ne mut
Ieqind din casd., mama zise:
- Dacd trece tramvaiul cu cai, il ludm pAnd la gard.Tramvaiul cu
cai este o maqind care aleargd rrebunegte.
Merge pe qine ca un adevdrat tramvai qi are vagoane exactca
celelalte tranrvaie, dar e tras de o m6rloagd bdtr6nd. inochii lui
Ernil qi ai prietenilor lui, mArloaga asta era un ade-vdrat
scandal. Ei visau tramvaie electrice cu imperiale*, cucinci faruri
inainte qi doud la spate, dar prirnarul din Neus-tadt gisea c6,
perrtru a face fa1[ Ia cinci kilometri de qin6,forla unui cal viu
era foarte de ajuns. PAni acum nu fusesedeci nicio clipd vorba de
un tramvai electric, iar vizitiul nuavea de-a face cu manivele qi
p6rghii. in mAna stAngi fneah61urile, iar in dreapta biciul. Diii,
gloabdl
* intperiald, s.f. - etai (acoperit) al ulor vehicule de
trarrsport irrcoruun.
ttr
-
$i, dacd cineva din tranN'ai voia si se dea jos in fala
nurndrului rz din strada Primiriei, nu avea decdt sd cioc6-
neasci in geam. Conducitorul zicea: Prr! qi cbldtorul e'ra
depus in fala porlii. Poate cd stafia era la numiml 3o sau
la numdrul 46, dar asta nu avea importantd pentru tram-
vaiul din Neustadt' cdci nu se grdbea deloc' Calul avea tot
tirnpul, vizitiul avea tot timpul. $i dacd odatd cineva, din
intdmplare. era grdbit, se ducea pe jos' ' 'Doa-na f ischbein gi
fiul s5u cobordrd in piala Gdrii'
$i, in vrerne ce Enil iEi scotea bagajul de pe platformd, ovoce
groasd bodogini irr spatele lor:
- Ei, pleca{i in Elvelia?Era jandarmul Jeschke. Mama
rispunse:
- Nu, fiul rreu se duce si petreaci o siptdmAni la
Berlin, la rrigte rude.Emil simli cd i se intunecd vederea' II
cuprinse ame-
1eala, cdci avea conqtiinta foarte irrcdrcat5' Nu demult'
dupd ora de sport, in livada de pe malul apei, vreo zece
"opii a" h q"oul. profesionald puseserd o pdldrie v.e1he de
fetru pe craniul plequv al statuii Marelui-Duce, acel Carol-
cu-figura-sucitd, cum i se zicea. Iar Emil, pentru c5 era
bun
h dJsen, fusese insdrcinat de ceilalli sX picteze pe
figuraMarelui-Duce un nas rosu qi o rnustald neagrd cum e cer-
neala. Dar, pe cAnd stitea cufundat in lucrul lui de pictor,
apdruse intr-un coll al pie{ei jandarmul Jeschke'
Cu repeziciunea unui fulger, {ugiser5 tofi, dar lui Ernilii e,ra
teamd sd nu fi fost recurroscut.
Totuqi, jandarmul nu zise nimic, ii uri lui Emil drumbun, o
intrebd pe mama lui cum o mai duce cu sinitateasi se interesd de
afacerile ei.
Cu toate astea, Emil nu era tocmai linigtit. $i, in vremece-qi
transporla geamantanul din piali la gar6, era cAt pe ces5-i vind
rdu. in fiecare clipd se aqtepta s6-l audd pe Jeschkezic6ndu-i:
,,Emil Tischbein, te arestezl MAinile sus!"
Dar nu se intAmplS nimic de felul acesta. Poate cd jan-darmul
aqtepta intorcerea lui Endl?
Mama se duse la ghiqeu sd ia un bilet de cdl5torie (laclasa a
treia, desigur) gi un bilet de peron. Apoi iegird peperonul num5rul
unu - Neustadt are patru peroane, dacdvreli sd qtili - Ei aqteptard
trenul de Berlin. Nu mai eraudecAt cAteva minute.
- Sd nu pierzi ceva, biiete, gi sd nu te aqezi pe buchet!Si rogi
pe cineva s5-ti pund valiza sus. $i, mai ales, s[ fiifoarte
politicos, te rogl
- O s5-mi pun eu singur valiza sus. Doar nu sunt dezahdrl
- Bine. $i si nu greEeqti cAnd te dai jos. Ajungi in Ber-lin la
IB qi r7 minute, la gara Friedrichstrasse. Sd nu te daijos nrai
inainte, qi nici la gara Zoo sau la altd sta{ie.
- Nu te leme, doarnrrh.
g6tn