dreptul proprietatii intelectuale

DREPTUL PROPRIETĂȚII INTELECTUALE

1.NOŢIUNEA DE INVENŢIE BREVETABILĂ.O inventie este brevetabila daca este noua, rezulta dintr-oactivitate inventiva si estesusceptibila de aplicare industriala. Inventia brevetabila poateavea ca obiect un produs,un procedeu sau o metoda. Inventia avand ca obiect un nou soi deplanta, un hibrid sauo noua rasa de animal este brevetabila daca acestea sunt noi,distincte, omogene sistabile. O inventie este noua daca nu este continuta in stadiultehnicii. Stadiul tehniciiinclude toate cunostintele care au devenit accesibile publiculuipina la data inregistrariicererii de brevet de inventie sau a prioritatii recunoscute.Divulgarea inventiei nu esteluata in considerare in cazul in care emana de la inventator sausuccesorul sau indrepturi si s-a produs in intervalul de 12 luni care a precedatinregistrarea cererii debrevet de inventie sau a prioritatii recunoscute. O inventie esteconsiderata ca implicando activitate inventiva daca, pentru o persoana de specialitate inacel domeniu, ea nurezulta in mod evident din cunostintele cuprinse in stadiultehnicii. O inventie estesusceptibila de aplicare industriala daca obiectul ei poate fifolosit cel putin intr-undomeniu de activitate din industrie, din agricultura sau dinorice alta activitate si poatefi reprodus cu aceleasi caracteristici ori de cite ori estenecesar. Soiurile de plante,hibrizii sau rasele de animale, ce fac obiectul unei inventii,trebuie sa-si mentinaomogenitatea si stabilitatea caracterelor relevante dupainmultiri repetate, la incheierea

fiecarui ciclu de reproducere si trebuie sa nu fi fostcomercializata sau oferita sprevanzare. Nu sunt brevetabile inventiile contrare ordinii publicesi bunelor moravuri. Nusunt considerate inventii brevetabile: - ideile, - descoperirile,- teoriile stiintifice, -metodele matematice, - programele de calculator in sine, -solutiile cu caractereconomic sau de organizare, - metodele de invatamint siinstruire, - regulile de joc, -sistemele urbanistice, - planurile si metodele de sistematizare,- fenomenele fizice insine, - retetele culinare, - realizarile cu caracter estetic.CATEGORII DE INVENTII BREVETABILE- brevetul de inventie poate fiacordatpentru orice inventie ce are ca obiect un produs nou sau unprocedeu.Produsul nou-este un corp determinat cu compozitie sau structuraparticulara ce ildiferentiaza de alte corpuri.Procedeul este metoda ce conduce la obtinerea uni rezultat sauprodus nou.Clasificare inventii:1) dupa stadiul tehnicii, inventiile pot fi: pionier(absolut noi)si obisnuite;2) dupa gradul de complexitate: -inventii simple, -inventiicomplexe;3) in functie de subiectul inventiilor: -inventii libere (createde inventatoriindependenti); -inventii de serviciu(create de unul sau mai multisalariati);2. NOUTATEA, CONDIŢIE DE FOND PENTRU BREVETAREA UNEI INVENŢII.Pentru ca o inventie sa fie brevetabila: -trebuie sa fie noua; -sa implice o activitateinventivă; -sa fie susceptibila de aplicare industriala. NOUTATEA-pentru inventii noutatea trebuie sa fie absoluta intimp si in spatiu.Stadiul tehnicii cuprinde tot alitatea cunostintelor accesibilepublicului prin orice mijloc

pana la data depozitului cererii de brevet.2Notiunea de public nu include persoane care sunt tinute sapastreze secretul informatieiin legatura cu inventia. Criteriul cu care se aprecieaza noutateaunei inventii este efectulnou ce nu poate fi prevazut dinainte si care este determinantpentru stabilitatea noutatiipotrivit practicii OSIM. Crecetarea anterioritatilor estenelimitata in timp si spatiu dacanoutatea trebuie sa fie absoluta, raportata la stadiul tehniciimondiale.3. CATEGORII DE PRIORITĂŢI ŞI REGIMURILE LOR JURIDICE.a)Prioritatea de depozit national reglementar: cererea de brevetcontinand datele deidentificare ale solicitantului insotita de descrierea inventiei,desene explicative sedepune la OSIM si constituie depozit national reglementar. De ladata depunerii cereriisolicitantul dobandeste un drept de prioritate fata de altapersoana. Cererea de brevet deinventie se inscrie in Registrul National al Cererilor de Brevetsi datele din cerere suntsecrete pana la solutionarea cererii.b) prioritatea unionista ;c) prioritatea de expozitie: expunereaunei inventii intr-oexpozitie nationala oficiala, organizata intr-unul din statelemembre ale Conventiei de laParis sau Organizatia Mondiala a Comertului nu e distructiva denoutate daca autorulinventiei formuleaza cereri de brevet in max 6 luni de la la dataexpunerii obligatiilorinventiei.

4. ACTIVITATEA INVENTIVĂ ŞI APLICAREA INDUSTRIALĂ , CONDIŢII DEFOND POZITIVE PENTRU BREVETAREA UNEI INVENŢII.Activitatea inventiva- o inventie implica o activitate inventivadaca pentru o persoana

de specialitate nu rezulta in mod evident din cunostintelecuprinse in stadiul tehniciimondiale. Activitatea inventiva exista atunci cand tehnicacurenta este depasita inprincipiu, mijloacele de realizare sau rezultatele obtinute.Aplicarea industriala- o inventie e susceptibila de aplicareindustriala atunci candobiectul sau poate fi utilizat cel putin intr-unul din domeniileindustriale(inclusivagricultura). O inventie e susceptibila de aplicare industrialaatunci cand ea poate fifolosita in mod repetat cel putin intr-unul din domeniile vietiieconomice sau sociale.Aplicarea industriala poate fi facuta atat in prezent cat si inviitor.

5. INVENŢIILE DE SERVICIU .În functie de titular si conditiile lor de realizare inventiilepot fi: libere si de serviciu. Inprincipiu o inventie apartine realizatorului ei. Reguliaplicabile inventiei de serviciu –art5 din l 64/91. inventiilor de serviciu le sunt aplicabile atatregulile L64/91 cat si normelede dreptul muncii.CALSIFICARE:A)Inventii realizate de salariat si brevetate pe numele unitatii:inventii realizate de unsalariat in executarea unui contract de munca ce prevede omisiune inventiveincredintata in mod explicit sunt brevetate pe numele unitatii.Inventii realizate desalariat in baza unui contract de cercetare sunt brevetate deunitatea care a comandatcercetarea. Ambele categorii de inventii –inventatorul siunitatea au obligatia sa seinformeze in scris asupra stadiului realizarii inventiei. Atatangajatorul cat siinventatorul au obligatia sa se abtina de la orice divulgare.Dupa realizarea inventiei

unitatea are obligatia ca in termen de 60 de zile sa depuna laOSIM cerere pentrueliberarea brevetului. Termenul de 60 de zile este un termen dedecadere. Daca unitateanu a formulat cerere la OSIM, dupa implinirea atermenului de 60de zile de la brevetapartine salariatului. Dupa depunerea cererii de unitate areobligatia de a-l informa peinventator asupra stadiului examinarii cererii in cadrul OSIM.Inventatorul are obligatia3sa acorde la cererea titularului de brevet asistenta tehnica pebaza de contract pentruaplicarea inventiei. Inventatorul are dreptul la o remuneratiesuplimentara. Remuneratiasuplimentara isi are izvorul in lege , motiv pentru careinventatorul o poate obtine chiardaca nu este prevazut in contractul sau de munca.B) Inventia realizata de salariat brevetata pe numelesalariatului: inventiile realizate desalariat in executarea unui contract de munca fara sa aiba in modexplicit incredintata omisiune inventiva sunt brevetate pe numele salariatului.Inventiile sunt considerate deserviciu numai daca inventatorul a realizat inventia inexercitarea functiei sale indomeniul de activitate al unitatii prin folosirea cunostintelorsi mijloacelor fie in unitatesau chiar cu ajutorul material al unitatii. Brevetul de inventieva fi eliberat la cerereasalariatului inventator si nu unitatii. Unitatea are doar undrept de preferinta laincheierea unui contract privind inventia realizata de salariat.Dreptul de preferintatrebuie exercitat in 3 luni de la oferta salariatului. Conditiileofertei: oferta trebuie safie: serioasa, ferma, neviciata, completa. Daca unitatea nuaccepta oferta in termen de 3luni inventia devine libera.

6. CONTRACTUL DE CESIUNE A DREPTURILOR , NASCUTĂ ÎN LEGĂTURĂCU INVENŢIA.CONTRACTUL DE CESIUNE instrumentul juridic prin care se transmitein tot sau inparte dreptul la brevetul de inventie si implicit folosintaexclusiva a inventiei, de latitularul de brevet la o alta persoana in schimbul unui pret.Atunci cand contractul decesiune este incheiat cu titlu gratuit prin analogie aplicamregulile de la donatie, maiputin cele ce privesc forma acesteia. Cesiunea poate fi: a)totala, atunci cand are caobiect toate drepturile ce izvoresc din brevet pentru intregulteritoriu pe care inventiaeste protejata; b) partiala- atunci cand se transmit doar o partedin dr ce izvoresc dinbrevet pentru intregul teritoriu pe care inventia este protejatasau pentru o parte aacestuia.DREPTURILE CE SE TRANSMIT PRIN CONTRACT DE CESIUNE: indiferent caeste cu titlu oneros sau gratuit prin cesiune nu se transmit drpersonal-nepatrimoniale.Se pot transmite: 1) dr de proprietate(folosinta exclusiva) intotalitate sau in parte dupacum inventia a fost transmisa prin cesiune totala sau partiala;2) dr la actiune incontrafacere pentru actele ulterioare date incheieriicontractului de cesiune.FORMA CONTRACTULUI DE CESIUNE: daca legea nu prevede nici oconditie deforma, contractul de cesiune este consensual. Formalitatile deinscriere la OSIM acesiunii sunt necesare pentru opozabilitate fata de terti. Intreparti contractul de cesiuneproduce efecte de la momentul incheierii lui. Fata de tertiefectele se produc incepandcu data publicarii in buletinul oficial de proprietateindustriala a contractului de cesiune.

CONDITII DE FOND: conditii generale si conditii de fond speciale:cedentul trebuie safie proprietar al inventiei, adica titular de brevet. Obiectulcesiunii il constituie unbrevet de invwentie in vigoare la momentul incheieriicontractului.EFECTELE CONTRACTULUI DE CESIUNE :OBLIGAŢIILE CEDENTULUI: a) obligatia de predare- remitereaobiectuluicontractului se traduce prin obligatia de a tolera actele deexploatare i inventiei de catrecesionar. Ca obligatii accesorii predarii cedentul trebuie sapuna la dispozitia4cesionarului tot ce este necesar exploatarii obiectuluicontractului. Cedentul nu areobligatia de a acorda asistanta tehnica, daca aceasta se acordala cererea cesionaruluicontra cost pe baza de contract; b) obligatia de garantie-cedentul trebuie sa asigurelinistea si utila folosinta a obiectului contractului. Trebuie sagaranteze pentru evictiune.Fapta tertului/cedentului poate sa constea in contrafacere.Contrafacerea estereproducerea fara drept de a produce, comercializare a obiectuluiunei inventiibrevetate; c) cedentul este obligat sa garanteze pentru cesionarpentru viciile ascunse alebrevetului. Vicii ascunse: nulitatea brevetului; brevet expirat;titular decazut dindreptuti.OBLIGATIILE CESIONARULUI: a) plata pretului- poate fi stabilitaintr-o sumaglobala sau intr-un procent din sumele realizate prin exploatareainventiei. Conditiilepretului: sa fie exprimat in bani, produse sau mixt; determinatsau determinabil; sincer;serios.; b) prin contract se poate stipula ca cesionarul sa aibeobligatia sa exploateze

inventia, clauza ce este prezenta mai ales cand pretul estestabilit ca un procent dinsumele realizate prin exploatarea inventiei.II. drepturile ce izvoresc din brevet pot fi transmise si prinmostenire legala sautestamentara. Transmiterea este cu titlu gratuit si obligatie degarantie.III. aportul la o societate comerciala: titularul unui brevet, ilpoate transmite uneisocietati comerciale, in proprietate sau in folosinta. Asociatulcare aporteaza un brevetde inventie are fata de societate aceleasi obligatii ca alecedentului dintr-un contract decesiune sau de licenta.

7. CONTRACTUL DE LICENŢĂ A DREPTURILOR NASCUTE ÎN LEGATURĂ CUINVENŢIA.Contractul de licentă este contractul prin care titularul debrevet transmite unei altepersoane in totalitate sau in parte dreptul de folosinta asupraunei inventii brevetate inschimbul unei plati numita scadenta.CARACTERE JURIDICE: contractul nenumit; se aplica prin analogieregulile de lalocatiune; sinalagmatic; consensual; in principiu cu titlu onerosdar poate fi si cu titlugratuit; cu executare succesiva, dar poate fi si cu executaredintr-o data; intuituupersonae; partile sunt cedent si cesionar.TIPURI DE LICENTE:1) al intinderii contractului de licenta:licente simple; licenteexclusive; licente absolute;a) prin licenta simpla –concesionarul dobandeste folosintainventiei, titularul brevetuluipastrandu-si atat dreptul de a folosi personal inventia cat sidreptul de a incheia cu altepersoana titluri de licenta pentru aceeasi inventie;b) prin licenta exclusiva- se transmite concesionarului unadintre formele de realizare a

inventiei pe o anumita durata si pe un anumit teritoriu.Titularul brevetului nu mai poateexploata inventia pe durata si teritoriul prevazut in contract,dar paote exploata nutransmite pentru po alta perioada de timp si pe alt teritoriu;c) licenta absoluta- situatie in care titularul brevetului nu maipoate exploata in nici unfel inventia pe perioada si teritoriul la care se referaexclusivitatea.2) in functie de natura activitatii: licente de fabricatie;lecente de exploatare; licente devanzare; 3) dupa intinderea in timp: licente limitate si licentenelimitate.4) dupa obiectul lor: l de brevet; l de marca; l de know-how; lde desen sau modelindustrial.5) dupa temeiul juridic al transmiterii: licenta legala silicenta voluntara.5CONDITII DE FOND PENTRU CONTRACTUL DE LICENTA DE BREVET:conditii generale –art948 c civil; si conditii speciale :cedentul sa fie titular de brevet.Obiectul contractului de licenta trebuie sa fie un brevet invanzare la momentulincheierii contractului. Obiectul contractului de licenta nupoate fi un brevet expirat.CONDITII DE FORMA: in transcrierea la OSIM a contractului delicenta si publicarealui in BOP este necesara pentru opozabilitate fata de terti.Intre parti contractul produceefecte din momentul incheierii lui.EFECTELE CONTRACTULUI DE LICENTA: obligatiile cedentului: a)obligatia depredare a obiectului: transmiterea folosintei temporare ainventiei cel mult pe perioadade valabilitate a brevetului. Folosinta brevetului este un dreptde creanta spre deosebirede folosinta exclusiva care se transmite prin contract decesiune; b) obligatia de

garantie: pentru evictiune si pentru vicii. Cedentul trebuie saasigure linistita si utilafolosinta a inventiei si trebuie sa raspunda pentru viciileascunse ale acesteia. Cedentulgaranteaza doar ca obiectul inventiei este tehnic realizabil siexploatabil. El nugaranteaza pentru valoarea comerciala sau rentabilitateaexploatarii inventiei; c) laincetarea contractului de licenta cedentul are obligatia de aprelua stocul de produserealizate pe baza de licenta de nevandute; d) plataanualitatilor( taxele anuale necesarementinerii brevetului in vigoare).OBLIGATIILE CONCESIONARULUI :a) obligatia de plata a pretului- pretul poate fi stabilit globalsau esalonat. Poate fiexprimat in bani, produse sau mixt; trebuie sa fie determinat saudeterminabil; sincer siserios.b) obligatia de a exploata inventia: este o obligatie reala .exploatarea inventiei trebuiesa fie: serioasa, efectiva si leala.c) sa-l apere pe titularul de brevet impotriva uzurparii;d) la incetarea contractului, cesionarul trebuie sa sistezeexploatarea inventiei.INCETAREA CONTRACTULUI DE LICENTA:1)reziliere: conventionala si judiciara;2) anularea brevetului;3) moartea concesionarului.8. NOŢIUNEA DE KNOW- HOW.REALIZARILE TEHNICE CU CARACTER DE NOUTATE SAU KNOW-HOW:know-how este recunoscut ca obiect de propietate industriala sisocotit ca un elementreal al patrimoniului unei inteprinderi.el nu face obiectul uneireglementari specifice darmai multe legi fac referire la el. Know-how inseamna „ a stiicum” .know-how este un ansamblu de cunostinte tehnice nevrebetabile saubrevetavle dar

nevrebetabile necesre fabricarii, functionarii saucomercializarii unor produse,tehnologii or procedee. El trebuie sa aive caractr de noutate sioriginalitate. Legea 79/97privind regimul juridic al francizei defineste know-how-ul cafiind anasamblul deformule, definitii tehnice, doc, desene, modele, schite siprocedee cae servesc lafabricarea si comercializarea unui produs. Elemnte componente aleknow-kow-ului :abilitatea tehnica; experienta tehnica-rezultat al unei practiciindustriale indelungaepoate fii fixata pe un suport material si este transmisibila prinacord de asistenta tehnica.Experienta tehnica cuprinde atat cunostinte tehnice cat simodalitati specifice deaplicare a acestora.6Caracterele know-how a) caracter practic este transmisibil, sepoate face princomunicare mai putin in situatia cand know-how este dat doar deabilitatea tehnica; b) –protectia know-how se realizeaza in fapt prin nedivulgare.Detinatorul trebuie sa ia toaemasurile pt pastrarea secretului. Mijloace de apaare :detinatorul know-how are ladispozitie doar actiunea in concurenta neloiala, know-how nefindreglementat si protejatde o lege speciala, titularul nu are la indemana protectia prinactiune in contrafacere.Contracte de comunicare al know-how transmiterea know-how serealizeaza princontracte d comunicare denumite in practica contracte de licentaknow-how. Contractulde comunicare know-how este: numit, consensual, oneros dar si cutitlu gratuit,comutativ, sinalarmatic, cu executare dintr o data. In cepriveste regulile aplicabile

acestui contract se aplica regula de la vanzare cumparare sau dela locatiune in functiede caracterul temporar sau definitiv al transferului. EFECTELECONTRACTULUI DECOMUNICARE A know-how: a) oblicatiile comunicantului: de atransmitecunostintele tehice ce formeaza obiectul know-how; deexclusivitate, de a nu transmiteknow-how si altor pers. ; obligatia d confidentialitate -comunicantul este obligat cadupa incheierea contractului sa nu divulge cunostintele tehnicealtor persoane; obligatiade a comunica dupa incheierea contractului perfectionarile siameliorarile aduse knowhowcu posibilitatea platii unui pret distinct pt acestea; obligatiade garantieobligatia beneficiarului – obligatia de exclusivitate –beneficiarul este obligat safoloseasca esxclusiv know-how comunicat, netrasmitandul altorpersoane; - sa incetezeexploatarea know-how dupa data stipulata in contract; sa pastrezesecretul know-how; -obligatia de a platii pretul.9. NOŢIUNEA DE MARCĂ .MARCA SI INDICATIILE GEOGRAFICE: marca este un bun mobilincorporat carespre deosebire de alte obiecte de propietate industriala estesuscectibila de o protejareinfinita prin reinoirea sucesiva a depozitului. Marca este unelement incorporal alfondului de comert, dstinat a atrage clientela pt un produs sauun serviciu, motiv pt caresa considerat ca face parte din categoria drepturilor declientela. Legea84/98: marca esteun semn sucectibil de reproducere grafica ce serveste ladeosebirea produselor sauserviciilor unei persoane de celor apartind altor persoane.Caracterele marcii:

A) marca e facultativa – titularul are dreptul si nu obligatia dea marca produsele sauserviciile sale. Exista totusi bunuri cum sunt bijuteriile sipietrele pretioase care pt a fiigarantata valoarea lor exista obligatia marcarii acestorainstituita prin norme emise deBNR.B) individualitatea- dreptul la marca are caracter individual elapartine unei singurepers. Fizice sau juridice in mod exclusiv sau in copropietate.C) caracterul independent se traduce prin situatia calitatii unuiprodus c fiind ilicit insituatia inventiei consecinta este nulitatea brevetului in cazulmarcilor caracterul ilicit alprodusului marcat u atrage nulitatea marcii.Deosebirea dintrea marca si semnele distinctive: denumireacomerciala are aceiasiacceptiune cu cea de firma. Emblema este un semn pe carcomerciantul si l atribuie inscopul de al deosebi de alti comercianti din aceiasi ramura, inconsecinta atat firma catsi emblema ajuta la diferentierea comerciantilor intre ei. Marcaeste emnul distinctivcare diferentiaza produsele fara serviciile unei persoane de celeasemantoare apartinandaltei persoane. Firma este obligatorie, marca este facultativa.Firma poate fii instrainataodata cu fondul de comert marca poate fii transmisa separat defondul de comert cat siodata cu acesta. Firma nu este aprata impotriva folosiriinelegale dect prin actiune in7concurenta neloaila pe cand marca este protejata in principiuprin actiune incontrafaceri, cat si prin actiune in concurenta neloiala.semnesucesibile de a constituiimarci: cuvinte, desene, litere, cifre, elemnte figurative, formebi si tridimensionale,orice combinatii a acestor semne.

Functiile marcii:Difernetierea produselor si serviciilor unui comerciant de celeasemantoare ale altuicomerciant. Concurenta – individualizarea produsului unuicomerciant, marca este unmijloc de atragere a clientelei care se orienteaza catre marcilede produse care aucastigat o buna reputatie. Functia de concurenta a marcilor estein strnsa coleratie cu ceade garantie a produsului si cea de organizare a piesei.Garantia calitatii aceasta functie nu este consacrata legislativin consecintanesanctionata de lege. Marca devine pt consumator un mijloc derecunoasterea aprodusului datorita calitatii acestuia si creaza o legaturamorala intre producator siconsumator. Diminuarea calitatii produselor marcate decatreproducator are consecintein timp, o sanctiune din partea cumparatorului care isiorienteaza preferintele catre altamarca. Functia de garantie a calitatiieste practic si o functiede protectie aconsumatorului.Reclama este cea care scoate in evidenta caracteristicileindustriale ale marcii fata deprodus astfel incat o reclama bine condusa transforma marca intrun simbolareprezentarii produsului. In consecinta consumatorul vafii atrasde marca in primulrand care garanteaza provenienta si calitatea produsului.Organizarea pietei - prin marca se reglementeaza raportul intrecerere si oferta pt unanumit produs astfel incat marca devine un instrument de maketingfiind folosita si laprocnoza cererii de produse sau servicii pt o anmita categorie deconsumatori.Categorii de marci:A) marca individuala este un semn sucesibil de reprezentaregrafica servind la

deosebirea produselor sau a serviciilor unei pesoane de celei ceapartine altei persoane.B) marca notorie: este marca larg cunoscuta in romania la datadepunerii cereri deinregistrare sau la data prioritatii revendicate de cereri;C) marca celebra este marca larg cunoscuta dar nu doar in romaniaci si in strainatate;D)marca colectiva este marca destinata a servi la deosebireaproduselor ori serviciilorunei asociatii de produse ori serviciile altor asociatii.Titulari al unei marci colective potfii numai persoanele juridice, asociatiile de fabricanti,comercianti ori prestatori deservici. Marca colectiva nu poate fii transimisa de titularidecat cu acordul tuturormebrilor asociatiei.E) marca de certificare: este marca care indica faptul caprodusul in serviciu pt careeste utilizata sunt certificate de titularii marcii in privintamaterialelor folosite, moduluide fabricare, etc. Marcile de certificare sunt marci individuale.F) marca de fabrica si de comert: marca de fabricaindividualizeaza un produsindividual. Marca de comert individualizeaza un fabricat al uneianumite categorii deproduse. Marcile de comert desemneaza comerciantii oridistribuitorii unei anumitecategorii de produse.G) marcile simple si cele combinate: marcile simple suntalcatuitedintr un semndistinctiv, celecombinate reunsc mai multe semne distinctivesucetibile de a fii protejat.H) marci verbale figurative si sonore: cele verbale suntalcatuite din semne constand innume , denumiri, cifre. Cele figurative cuprind reprezentatiigrafice si pot fii emblemedesene culori. Cele sonore sunt alcatuite din sunete.Conditii de fond pentru protejarea marcilor:8

distinctivitatea: un semn este distinctiv cand are forta de aindividualiza un produs, el nutrebuie sa fie banal sau generic si trebuie sa constituie unreper ce permiteconsumatorului sa identifice un produs de alte produse dinaceiasi categorieSTINGEREA DREPTULUI LA MARCA:1. expirarea duratei de protectie: este un mod de stingeresistemului atributiv laimplinirea termenului de protectie de 10 ani, protectia expirandde drept. Daca titularulmarcii inoieste durata de protectie inainte de expirareatermenului de 10 ani dreptul lamarca nu inceteaza.2. renuntarea titularului la dreptul sau asupra marcii: poateintervenii numai dupa cemarca e inregistrata. Declaratia de renuntare trebuie facutaexpres la OSIM de titularulmarcii sau un imputernicit al acestuia. Renuntarea poate fiitoatal sau partial.Renuntarea toatala atunci cand titularu renunta la toateprodusele pt care marca a fostinregistrata. Renuntarea produce efecte numai dupa inscrierea eiin registrul national almarcilor.3. abandonul marcii este o renuntare tacita la dreptul la marca.4. caducitatea reprezinta neplata taxei pt prelungireaprotectiei, efectele fiind decaderea titularului din dreptul la marca.5. decaderea se datoreaza nerespectarii de catre titularul marciiin mod culpabil aobligatiei de exploatare. Decaderea intervine aatunci cand marcanu a facut obiectulunei folosiri efective pt o perioada neintrerupta de 5 ani. Pt aintervenii decadereatitularului trebuie sa nu foloseasca din culpa 5 ani nici unuldintre produsele sauserviciile pt care marca a fost inregistrata.

6. anularea marcii este o sanctiune ce intervine dupainregistrarea eiatunci cand seconstata ca nu au fost respectate conditiile de fond sau de formape inregistrarea marcii.Anularea inregitrarii marcii poate fii ceruta de orice persoanainteresata in termen de 5ani de la data inregistrarii9A. CONTRACTUL DE CESIUNE ŞI DE LICENŢĂ ASUPRA MĂRCII.Noţiune. - Contractul de cesiune de marcă este contractul princare titularul mărcii, încalitate de cedent, transmite cesionarului, în tot sau în parte,cu titlu oneros sau cu titlugratuit, dreptul exclusiv de exploatare a mărcii.Specific cesiunii de marcă este obiectul său, care constă înînsăşi transmiterea dreptuluisubiectiv de proprietate industrială asupra mărcii.ClasificareDupă întinderea dreptului transmis, cesiunea poate să fie totală(dacă dreptul estetransmis în întregime) sau parţială (dacă dreptul este transmisnumai în parte).a) Cesiunea parţială din punct de vedere teritorial. - Dinraţiuni de protecţie aconcurenţei şi a liberei circulaţii a bunurilor, precum şi deevitare a confuziei în rândulconsumatorilor, legea a interzis cesiunea de marcă parţială dinpunct de vedereteritorial.b) Cesiunea parţială din punct de vedere profesional. - Estepermisă, în schimb,cesiunea parţială din punct de vedere al claselor de produse sauservicii.De aceea, este recomandabil ca obiectul contractului de cesiunesă îl constituie toatemărcile identice sau similare pentru produse identice sausimilare ale cedentului, chiardacă acesta nu le-a folosit pe toate până la data încheieriicontractului. Dacă acest lucru

nu este posibil, cesionarul ar trebui să insiste pentruintroducerea în contract a uneiclauze prin care cedentul să se oblige să nu folosească în viitormărcile similare reţinute.Această prevedere ar trebui însoţită şi de introducerea uneiclauze penale prin care să seevalueze anticipat despăgubirile care urmează a fi primite decesionar în cazul încălcării9de către cedent a acestei obligaţii. În acest mod sunt protejateîn mod corespunzător atâtinteresele consumatorilor, cât şi acelea ale părţilorcontractante înseşi.c) Cesiunea unei cote-părţi din dreptul asupra mărcii. –Considerăm că ne aflăm înipoteza unei asemenea cesiuni în umătoarele cazuri:1. Marca a fost înregistrată pe numele mai multor persoane,fizice şi/sau juridice,care devin astfel cotitulari ai acelei mărci. Unul dintre aceşticotitulari poate ceda unuicesionar cota-parte ideală şi abstractă pe care o deţine dindreptul asupra mărcii. Înurma unei astfel de cesiuni, cesionarul dobândeşte exact poziţiajuridică a cedentului,respectiv devine cotitular al dreptului la marcă alături decotitularul care nu a cedat cotasa.2. Titularul exclusiv al unei mărci cedează o cotă-parte dindreptul asupra mărcii.În această ipoteză, cedentul şi cesionarul devin cotitulari aiaceleiaşi mărci.“Înregistrarea unei mărci poate fi cerută individual sau în comunde persoane fizice saujuridiced) Cesiunea dreptului asupra mărcii pentru o perioadă de timpdeterminată. – Se puneîntrebarea dacă, în temeiul contractului de cesiune de marcă,cesionarul poate dobândi

dreptul exclusiv asupra mărcii pentru o perioadă mai scurtă decâtdurata de validitate acertificatului de înregistrare.În opinia noastră, principiul libertăţii convenţiilor impune unrăspuns pozitiv la aceastăîntrebare. Deşi are efectul unei cesiuni parţiale, aceastăoperaţiune juridică poate ficoncepută ca o dublă cesiune totală a dreptului la marcă.După scopul urmărit de părţi la încheierea contractului, cesiuneapoate fi cu titlu gratuitsau cu titlu oneros.Cesiunea cu titlu gratuit se poate realiza prin act unilateralsau prin contract. Cesiuneacu titlu gratuit prin act unilateral poate fi făcută numai pentrucauză de moarte şi arenatura juridică a unui legat testamentar.Contractului de cesiune cu titlu gratuit i se vor aplica regulileprevăzute de Codul civilpentru contractul de donaţie.În cazul cesiunii cu titlu oneros, contractul va fi supusregulilor generale prevăzute deCodul civil pentru contractul de vânzare-cumpărare sau de schimb, infuncţie de naturacontraprestaţiei, o sumă de bani sau, respectiv, un alt bun.După raportul cu transmiterea unui alt bun, cesiunea de marcăpoate fi principală sauaccesorie.Cesiunea de marcă este principală atunci când este independentă detransmiterea altuibun. După cum am arătat,1 legea permite transferul mărciiindependent de fondul decomerţ din care face parte. De asemenea, conform art. 40 alin. 3,« În cazul în carepatrimoniul titularului mărcii este transmis în totalitatea sa, această transmitere are caefect şi transferul drepturilor cu privire la marcă. Transmiterea unor elemente dinpatrimoniul titularului nu afectează calitatea de titular al dreptului la marcă ».Condiţii de formă. Opozabilitatea cesiunii faţă de terţiContractul de cesiune a mărcii este un contract solemn. Potrivitart. 40 alin. 1 teza

finală, « Cesiunea trebuie făcută în scris şi semnată de părţile contractante subsancţiunea nulităţii. » Rezultă că legea impune ad validitatem condiţiaformei scrise acontractului. Tot ad validitatem, consimţământul trebuie să fieexprimat prin semnăturapărţilor sau a reprezentanţilor lor, aplicată pe înscris. Însituaţia în care contractul de10cesiune este încheiat prin mandatar, atunci procura trebuie datăde asemenea în formăscrisă şi semnată de mandant.2Sancţiunea nerespectării oricăreia dintre aceste două condiţii deformă – forma scrisăsau semnătura părţilor - este nulitatea absolută a contractului decesiune.Efectele contractului de cesiune de marcăÎn cele ce urmează, ne vom referi la efectele contractului decesiune de marcă cu titluoneros, care este mai frecvent întâlnit în practică şi ridicăcele mai numeroase probleme.Deoarece efectele acestui contract nu se bucură de o reglementarespecială, ele urmeazăa fi guvernate de regulile prevăzute de Codul civil pentruefectele contractului devânzare-cumpărare, inclusiv cele referitoare la efectele cesiuniibunurilor necorporale.Contractul de cesiune de marcă cu titlu oneros este un contractsinalagmatic întrucât dănaştere la obligaţii în sarcina ambelor părţi, care suntreciproce şi interdependente. Încele ce urmează, vom analiza efectul translativ de drepturi alcontractului, obligaţiilecedentului şi obligaţiile cesionarului.Transferul dreptului exclusiv asupra mărciiPotrivit regulilor de drept comun din materia contractului devânzare-cumpărare (art.1295 C. civ.), transferul dreptului asupra mărcii opereazăautomat între părti, prin

efectul încheierii valabile a contractului. În consecinţă,exceptând cazul în care, printr-oclauză expresă, părţile au convenit să supună transferuldreptului asupra mărcii uneimodalităţi determinate – termen sau condiţie – efectul translativde drepturi alcontractului de cesiune de marcă se produce în chiar momentulîncheierii acestuicontract.Transferul dreptului asupra mărcii implică şi transmitereadreptului de a introduceacţiunea în contrafacere, care apare ca un accesoriu al dreptuluiexclusiv de exploatare.În legătură cu acest aspect se ridică următoarele probleme:Întâi, se pune problema cine are calitatea procesuală de aintroduce acţiunea încontrafacere şi/sau în concurenţă neloială pentru actele decontrafacere şi/sau deconcurenţă neloială săvârşite anterior cesiunii de marcă. Înlipsa unei prevedericontractuale contrare, se consideră că, împotriva acestor acte,cedentul păstrează dreptulde a introduce acţiunile corespunzătoare.În fine, pentru actele săvârşite de terţi ulterior înscrieriicontractului de cesiune,calitatea de a introduce acţiunea în contrafacere şi/sau înconcurenţă neloială, revineîntotdeauna cesionarului.Obligaţiile cedentuluiCedentul are următoarele obligaţii:- obligaţia de predare;- obligaţia de garanţie pentru evicţiune.a) Obligaţia de predare în materia cesiunii de marcă seconcretizează în obligaţia de aremite certificatul de înregistrare a mărcii. Nu excludemposibilitatea ca în cadrulobiectului obligaţiei de predare să fie inclusă şi transmitereaunei descrieri detaliate a

mărcii, însoţită eventual de un prototip (spre exemplu în cazulmărcilor tridimensionale,constând în forma produsului sau a ambalajului său), precum şiorice alte elemente denatură de a-i permite cesionarului să reproducă în mod fidelmarca dobândită.b) Obligaţia de garanţie pentru evicţiune, în această materie,cuprinde: garanţia pentrufapta proprie, garanţia pentru fapta terţilor şi garanţia pentruviciile juridice alecertificatului de înregistrare.Obligaţiile cesionarului11a) Cesionarul este obligat sa plătească preţul cesiunii, care deobicei este stabilit printrosumă globală. Teoretic, nu este însă exclus ca preţul să fiestabilit ca procent dinbeneficiile obţinute sub marca cedată sau din produselevalorificate sub această marcă.3În acest caz, cesionarul are şi obligaţia de a exploata marca cudiligenţa unui bun titular,de a nu renunţa la marcă şi de a se abţine de la orice acţiune denatură a atragedecăderea din dreptul la marcă. Dacă procentul din încasări estestabilit pe o perioadăcare depăşeşte durata de valabilitate a certificatului deînregistrare, atunci cesionaruleste obligat să reînnoiască înregistrarea mărcii, conform art.29-32, până la expirareaacestei perioade.b) Cesionarul este, de asemenea, dator să suporte cheltuielilenecesitate deîncheierea contractului de cesiune şi de îndeplinire aformalităţilor de înscriere aacestuia la OSIM.Cesiunea forţată a mărciiCesiunea forţată a mărcii intervine în ipoteza în care dreptulexclusiv asupra mărcii este

supus executării silite. Deoarece este un drept real ce poartăasupra unui bun mobilnecorporal, dreptul asupra mărcii este el însuşi un bun mobil şi,în consecinţă, faceobiectul urmăririi silite mobiliare.Executarea silită potrivit dispoziţiilor din Codul de procedurăcivilăDacă executarea asupra dreptului la marcă va fi supusă proceduriiprevăzute de Codulde procedură civilă cu privire la urmărirea silită asuprabunurilor mobile, executareaîncepe printr-o somaţie adresată debitorului. Dacă în termen de ozi de la primireasomaţiei debitorul nu plăteşte suma datorată, executoruljudecătoresc de pe lângăinstanţa de executare va proceda la sechestrarea dreptului asupramărcii.Transmisibilitatea mărcilor de certificare şi a mărcilorcolectivea) Mărcile colective sunt mărcile destinate a servi la deosebireaproduselor sau aserviciilor membrilor unei asociaţii faţă de produsele sau serviciileaparţinând altorpersoane. (art. 3 lit. d)). Titulari ai mărcii colective pot fiasociaţiile de fabricanţi, deproducători, de comercianţi, de prestatori de servicii. (art. 51alin. 1). Enumerarea legiieste limitativă, iar acordarea certificatului de înregistrarepentru un titular care nu faceparte din categoriile menţionate de text se sancţionează cuanularea înregistrării mărciicolective. Acţiunea în anulare poate fi introdusă oricând înperioada de protecţie amărcii (art. 55 alin. 2 raportat la art. 51 alin. 1).b) Mărcile de certificare sunt mărci ce indică faptul căprodusele sau serviciile pentrucare sunt folosite sunt certificate de către titularul mărcii înceea ce priveşte calitatea,

materialul, modul de fabricaţie a produselor sau de prestare aserviciilor, precizia orialte caracteristici (art. 3 lit. e)). Mărcile de certificare potfi înregistrate la OSIM decătre persoane juridice legal abilitate să exercite controlulproduselor sau al serviciilorîn privinţa acestor caracteristici (art. 57 alin. 1).Drepturile cu privire la marca de certificare nu pot fi transmisede persoana juridicătitulară a mărcii. Transmiterea dreptului asupra mărcii decertificare se stabileşte prinhotărâre a Guvernului (art. 62).CONTRACTUL DE LICENŢĂ DE MARCĂNoţiuneContractul de licenţă de marcă este convenţia prin care unadintre părţi (numitălicenţiator sau transmiţătorul licenţei) conferă celeilalte părţi(numită licenţiat saubeneficiarul licenţei) dreptul de folosire temporară, totală sauparţială, a unei mărci.Spre12deosebire de contractul de cesiune (fie şi parţială sub aspecttemporal), contractul delicenţă nu transferă însuşi dreptul subiectiv de proprietateindustrială asupra mărcii, ciatribuie beneficiarului un simplu drept de folosinţă a mărcii, înlimitele stabilite princontract şi, aşa cum vom arăta în continuare, sub un anumitcontrol din partea titularuluimărcii.ClasificăriLicenţele de marcă pot fi clasificate în funcţie de mai multecriterii, şi anume:A. Din punctul de vedere al tipului de folosinţă autorizatăbeneficiarului, deosebim : Licenţa de exploatare, prin care beneficiarul este autorizat saaplice marca pepropriile sale produse4 ;

Licenţa de folosire, prin care beneficiarul este autorizat saaplice marca numaiasupra produselor primite de la licenţiator ; Licenţa de reclamă, prin care beneficiarul este autorizat săfolosească marcanumai în scop promoţional.B. Din punctul de vedere al întinderii folosinţei autorizatebeneficiarului, licenţele pot fitotale sau parţiale din punct de vedere teritorial, profesionalşi temporal.a) Licenţa totală din punct de vedere teritorial conferăbeneficiarului dreptul de a folosimarca, în modalitatea prevăzută în contract, pe întreg teritoriulpentru care este protejatămarca. Dimpotrivă, atunci când beneficiarului i se conferădreptul de a folosi marcanumai pentru o parte a acestui teritoriu, licenţa este parţialădin punct de vedereteritorial.b) Licenţa totală din punct de vedere profesional conferăbeneficiarului dreptul de afolosi marca pentru toate produsele şi/sau serviciile pentru caremarca a fostînregistrată. Licenţa parţială din punct de vedere profesionalacordă beneficiaruluidreptul de a folosi marca numai pentru o parte dintre produselesau serviciile pentrucare marca este înregistrată.c) După cum rezultă din definiţia pe care am formulat-o, licenţade marcă are caracteresenţialmente temporar. Cu toate acestea, Regula 28 alin. 2 dinRegulament foloseştesintagma “licenţă temporară” şi sugerează că ea s-ar acordapentru o anumită duratăprevăzută în contract.C. Din punctul de vedere al întinderii folosinţei pe care şi-orezervă licenţiatorul,distingem :

Licenţa simplă (neexclusivă), prin care licenţiatorul păstreazădreptul de a folosiel însuşi marca şi de a autoriza şi alte licenţe. În lipsa uneiprevederi exprese în contract,se prezumă licenţa simplă. Licenţa exclusivă, prin care licenţiatorul se angajează sa nuîncheie şi altelicenţe asupra aceleiaşi mărci, pentru produsele şi pentruteritoriul pentru care s-aîncheiat licenţa exclusivă.Licenţa exclusivă absolută este o variantă a licenţei exclusiveprin care licenţiatorul seangajează ca, pe perioada derulării contractului, să nu maifolosească nici măcar elînsuşi marca pentru produsele şi pentru teritoriul la care sereferă licenţa exclusivă.D. Din punctul de vedere al scopului urmărit de părţi laîncheierea contractului, licenţapoate fi cu titlu oneros, caz in care îi va fi aplicabil regimuljuridic al contractului delocaţiune, sau cu titlu gratuit, ipoteză supusă reglementăriiaplicabile contractului de13comodat. Licenţa cu titlu oneros este un contract consensual,sinalagmatic, comutativ şicu executare succesivă.E. După importanţa conferită de contractanţi calităţilorpersonale ale beneficiarului,licenţa poate avea sau nu caracter personal (intuitu personae).Condiţii de validitateCapacitateaA. În principiu, contractul de licenţă se încheie, în calitate delicenţiator, de cătretitularul mărcii. Dacă nu li s-a interzis expres de cătretitular, uzufructuarul şi licenţiatulcu titlu oneros pot fi licenţiatori, în limitele dreptului careli s-a conferit. Dimpotrivă,uzuarul sau licenţiatul cu titlu gratuit nu pot, în lipsa uneistipulaţii contrare, să acorde

licenţe altor beneficiari.Titularul mărcii nu poate avea calitatea de licenţiat în privinţapropriei mărcidecât dacă a dezmembrat în prealabil dreptul său constituind înfavoarea unui altepersoane un drept de uzufruct sau dacă a conferit altuia olicenţă exclusivă absolută. Înaceste ultime cazuri, uzufructuarul ori, după caz, licenţiatulexclusiv absolut pot acordalicenţe inclusiv titularului mărcii.B. După cum am arătat mai sus, considerăm că un contract delicenţă poate fi un act deconservare, de administrare sau de dispoziţie, după caz.a) Contractul de licenţă reprezintă un act de conservare atuncicând prin încheiereasa se urmăreşte să se prevină pierderea dreptului asupra mărcii.Spre exemplu, în cazulunei mărci aflate în cotitularitate, dacă nici unul dintrecotitularii dreptului asupramărcii nu exploatează marca în propria sa întreprindere, oricaredintre ei poate încheiaun contract de licenţă neexclusivă cu un terţ pentru ca acesta săpoată exploata marca,evitându-se astfel riscul de decădere din dreptul la marcă pentrulipsa folosirii efective amărcii, în condiţiile art. 45 alin. 1 lit. a).b) Contractul de licenţă reprezintă un act de administrare atuncicând el esteîncheiat în vederea unei normale folosiri a dreptului la marcă.Este cazul licenţelorneexclusive. Desigur că, în cazul cotitularităţii, dacă un astfelde contract de licenţă seîncheie în frauda intereselor cotitularilor care nu au participatla încheierea lui,conivenţa frauduloasă între cotitularul licenţiator şibeneficiarul licenţei va fisancţionată prin constatarea nulităţii absolute a contractului delicenţă pentru cauzăilicită şi fraudă (fraus omnia corumpit).

c) Contractul de licenţă reprezintă un act de dispoziţie în cazullicenţelor exclusiveÎn urma încheierii unui asemenea contract, titularul (sau, dupăcaz cotitularii) dreptuluila marcă renunţă la dreptul de a încheia ulterior alte contractede licenţă pentru perioadaşi produsele în legătură cu care a fost concedată licenţaexclusivă. Prin urmare, în cazulcotitularităţii mărcii, încheierea unui contract de licenţăexclusivă de către unul dintrecotitulari, i-ar pune şi pe ceilalţi cotitulari înimposibilitatea de a încheia alte contractede licenţă, aducând astfel atingere exercitării de către aceştiaa drepturilor lor. De aceea,contractul de licenţă exclusivă nu poate fi analizat ca act deadministrare, ci numai caact de dispoziţie.5Condiţii de formaLegea nu prevede condiţii speciale de forma cu privire lavaliditatea contractului delicenţă. Cu alte cuvinte, contractul este perfect valabilîncheiat prin simplul acord devoinţă al parţilor. Ad probationem manifestarea de voinţa aparţilor trebuie sa îmbraceforma scrisa.14Efecte. Ceea ce este definitoriu pentru licenţa de marca estefaptul ca acest contractconferă beneficiarului dreptul de a folosi marca in limitedeterminate prin contract sisub controlul titularului mărcii. De aceea, in cazul cel maifrecvent, in care licenţa estecu titlu oneros, pe lângă prevederile speciale referitoare lacontractul de licenţa demarca si in măsura in care nu contravin acestor prevederi, vor fiaplicabile regulilegenerale prevăzute de Codul civil in materia contractului delocaţiune.

Contractul de licenţă nu transfera însuşi dreptul de proprietateindustriala, ca drept realce poarta asupra unui bun incorporal. De aceea, de regula, « dacain contractul delicenţa nu este stipulat altfel, licenţiatul nu poate introducein justiţie o acţiune incontrafacere far consimţământul titularului mărcii. » Prinexcepţie, « Titularul uneilicenţe exclusive poate introduce o acţiune in contrafacere, dacadupă ce a notificattitularului mărcii actele de contrafacere de care a luatcunoştinţă, acesta nu a acţionat intermenul solicitat de licenţiat. » In toate cazurile, « Când oacţiune in contrafacere a fostpornita de către titular, oricare dintre licenţiaţi poate saintervină in proces, solicitândrepararea prejudiciului cauzat prin contrafacerea mărcii. » (art.43 din Lege)Obligaţiile licenţiatorului. - Dreptul conferit prin contractulde licenţa este dreptul defolosinţa temporara a mărcii, ca drept de creanţa corelativobligaţiei licenţiatorului de aasigura folosinţa mărcii. Din aceasta obligaţie decurgeîndatorirea licenţiatorului de a-lgaranta pe licenţiat contra evicţiunii decurgând din faptaproprie, contra tulburărilorprovenind din fapta terţilor si contra viciilor juridice alecertificatului de înregistrare. Obligaţiile licenţiatului. - Principala obligaţie alicenţiatului este aceea de plataa redevenţelor. Acestea sunt stabilite in funcţie de duratacontractului de licenţa (la felca in cazul contractului de locaţiune), indiferent daca plata seface dintr-o data (chiar sianticipat) sau in rate periodice si indiferent daca a foststabilita intr-o suma fixa sauproporţional cu veniturile rezultând pentru licenţiat din10. NOŢIUNEA DE INDICAŢIE GEOGRAFICĂ ŞI DENUMIRE DEPROVENIENŢĂ.

INDICATIILE GEOGRAFICE sunt obiect de propietate industriala cefac parte dincategoria semnelor distinctive. Conditiile naturale specificeunui tern geografic, precumsi metodele specifice de prelucrare pot conferii produselorcalitati specificeinconfundabile se ficseaza preferinta unor segmente deconsumatori pt aceste produse.Indicatia de provenienta este mentinerea directa sau indirectaprivind origineageografica a unui produs ia poate fii un nume de tara regiune saulocalitate si nu poatefii apropiata. Indicatia de provenienta serveste la identificareaproduselor dupa originealor nationala, regionala sau locala. Conditiile de mediu orimetodele de fabricatiespeciale utilizate constant confera produselor anumitecaracteristici.Inregistrarea indicatiilor geografice: pentru indicatiilegeografice exista un sistem unicde protectie administrativ. O asociatie de producatori poatesolicita la OSIMinregistrarea unei indicatii geografice pt anumite produse.Singura conditie este ca intreindicatia geografica locul de origine al produselor si calitateaori reputatia produselor safie o stransa legatura.

11. NOŢIUNILE DE DESEN ŞI MODEL INDUSTRIAL .DESENE SI MODELE INDUSTRIALE: sunt componente ale dreptului depropietateindustriala ce individualizeaza produsele prin elemnte esteticemenite sa atenuezemonotonia unei productii de serie a bunurilor. Acesta are o dublanatura desi sunt15obiecte de propietate industriala ele se aflala reunirea dintrearta si industrie. Acestea

prin destinatii, prin modul de reproducere apartin propietatiiindustriale.Sistemul de protectie al desnelor si modelelor industriale:1. sistemul cumululi de protectie este fundamentat pe teoriaprotectiei artei, nu se poatedelimita arta propiuzisa de arta aplicata. Relizatorul unui desensau model industrialpoate cere protectia acestuia atat pe terenul dreptului de autorcat si pe cel al propietatiiindustriale.2. sistemul cumulului rstrictiv sau partial: desenul sau modelulindustrial poate fiiprotejat prin lege, legea dreptului de autor numai daca are unanuimt nivel autentic. Ptdesenele si modelele industriale care nu ating acet nivelprotectia se relizeaza petaramul propietatii industriale.3. sistemul protectiei specifice se exclude orice cumul deprotectie, desenel si modelelindustriale fiind protejate printr o lege industriala. Legearomana admite cumulul deprotectie cu conditia ca dispozitiile legale privind propietateaindustriala sa nu fieincompatibila cu cele ce recunosc drepturile creatorilor demodele si desene industrialeprivind legea speciala.CARACTERELE DESENELOR SI MODELELOR INDUSTRIALE: aparente vizibilecu ochiul liber; componenta estetita care confera produselor lacare se aplica ofizionomie atractiva si particulara; -trebuie sa serveasca pentrufabricarea la scaraindustriala a produsului la care se aplica; nu sunt protejatedesenele cu distinctiespeciala.SUBIECTUL PROTECTIEI DESENELOR SI MODELELOR INDUSTRIALE:titularul de protectie asupra unui desen sau model industrialpoate fi atata persoanafizica cat si un grup de persoane fizice, grup ce esteconstituitpe baza unei intelegeri

prealabile. Titularul unui desen sau model industrial poate fipersoana fizica autor aiunui desen sau model industrial indiferent ca sunt cetateniromani, apatrizi sau straini.DESENE SI MODELE INDUSTRIALE DE SERVICIU: rezultat al unuicontract cumisiune creativa incredintata expres vor apartine persoanelorcare au comandatrealizarea acestora.CONDITII PT PROTECTIA MODELELOR SI DESENELOR INDUSTRIALE:desenele ori modelele industriale sa fie noi; sa aiba caraterindividual –conditii pozitive;1. un desen sau un model industrial este considerat nou daca panala data depuneriicererii de inregistrare nici un alt desen sau model industrialidentic nu a fost facutpublic.2. desenul sau modelul industrial sunt cconsiderate identice dacatrasturile lor identicedifera doar in privinta detaliilor nesemnificative. In cazuldesenul sau modelulluiindustrial noutatea este relativa. Un desen sau model este noudaca impresia deansamblu pe care o creaza este noua. Se considera indeplinita ceadea 2 conditiie dacadesenul sau modelul industrial produce asupra utilizatoruluiavizat o impresie globaladiferita de orice alt desen sau model facut public pana laaceadata. Prin tilizator avizatse intelege un utilizator calificat ce detine suficienteinformatii pt a aprecia incunostintade cauza desenul sau modelul industrial. Un desen saumodel industrial careeste bazat exclusiv pe o functie tehnica nu poate fii protejat.El trebuie sa aibă si ocomponenta artistica. Sunt excluse de la protectie desenele simodelele industriale a16

caror destinatie si aspect contravin ordinii publice si bunelormoravuri. Aceste 2 ultimeconditii sunt conditii negative.

12. NOŢIUNEA DE DREPT DE AUTOR .Dreptul de autor: ca instituţie juridică, reprezintă ansamblulnormelor juridice cereglementează relaţiile sociale ce decurg din crearea şivalorificarea operelor ştiinţifice,literare şi artistice. În prezent, în România această problemăeste reglementată, înprincipal, prin Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şidrepturile conexe.Obiectul dreptului de autor este constituit din operele decreaţie intelectuală: dinoperele ştiinţifice (ex. studii, comunicări, prelegeri, alteleasemenea), literare (ex. -romane, poezii, dramaturgie, critică literară) şi artistice(opere muzicale, artăcoregrafică, fotografie ş.a.).În privinţa creării şi utilizării lor, legiuitorul emite normejuridice ce determinăapariţia de drepturi subiective şi de obligaţii juridice.Asemenea drepturi subiective nuse nasc decât în privinţa acelor opere care îndeplinesc în modcumulativ anumitecondiţii caracteristice, trăsături esenţiale. În măsura în careacestea sunt îndeplinite,autorul acelei opere devine titular al dreptului de autor şiuneori şi al altor drepturi înmod automat, ex lege, şi fără îndeplinirea altor formalităţi.După ce opera a fost creată,nu este necesară înregistrarea ei, prezentarea ei la o anumităautoritate sau organizaţiede altă natură.Aceste condiţii, necesar a fi îndeplinite, sunt următoarele:- să fie vorba despre o creaţie intelectuală, o creaţie a minţiiomului (una sau mai multe

persoane fizice). Persoana juridică, în principiu, nu poate fititulară a dreptului de autor,deoarece aceasta nu creează din punct de vedere intelectual.- să fie vorba despre o creaţie exprimată într-o formă concretă,perceptibilă simţurilorumane. Acest lucru nu înseamnă neapărat publicarea opereirespective. (ex. manuscrise,notiţe, schiţă, tablou, partitură). Dreptul de autor nu ocroteşteconţinutul de idei aloperei. Acesta nu ocroteşte ideile, ci doar o anumită formă deexprimare a acestor idei.Nimeni nu-şi poate apropria ideile (acestea circulă liber). Dacăideea circulă sub oanumită formă, această formă e apropriată.- creaţia intelectuală trebuie să prezinte originalitate: trebuiesă reflecte exprimareapersonalităţii creatorului. Dacă aceasta nu există, nu putemvorbi de o operă care să fieprotejată prin dreptul de autor. Este o creaţie intelectuală darnu este o operă ca obiect aldreptului de autor. Noţiunea de originalitate trebuie deosebităde cea de noutate. Dreptulde autor se poate naşte chiar şi în legătură cu o operă ce nuconţine idei noi. E importantca forma de exprimare a acelor vechi idei sa fie alta decât ceaanterioară şi opera săexprime, într-o anumită măsură, personalitatea autoruluisubsecvent.

13. DREPTURILE MORALE DE AUTOR.Opera postuma este opera divulgata dupa decesul autorului.Autorul unei oprei are dr.morale de a decide daca in ce mod si cand va fi opera adusa lacunostenta publica.In ipoteza in care auttorului a decis divulgarea operei acestapoate interveni dupa caz intimpul vieti autorului sau dupa moartea acestuia. Divulgareaoperei dupa decesulautorului se poate datora uneia dintre urmatoarele imprejurari:

- autorul a decis ca opera sa fi divulgata la o anumita data darintre timp a decedat- autorul a decis ca opera sa fie divulgata dupa decesul sau.In consecinta este exclus ca opra sa fie adusa la cunostiintapublica dupa moarteaautorului in ipoteza in care acsta si-a exprimat in timpul vietiexpres si neechivochotararea ca opera sa nu fie divulgata.17Opera comuna- este opera creata de mai multi co-autori incolaborare, ea se poateprezenta sub 2 forme:- cea in care contributia fiecaruia autor este distincta- cea in care contributia co-autorilor nu poate fidiferentiata(ex. manuale scolare,filmele)Indiferent de faptul ca acesta contributie este sau nu distinctaco-autorilor realizeaza incomun o singura opera , care poate fi divizibila sau indivizibilaOpera colectiva –este opera in care contributia personale ale co-autorilorformeaza un tot fara a fi posibil data fiind natura operei sa seatribuie vreun dr. distinctuneia dintre autori asupra ansamblului operei create. In lipsaunei conventi contrareopera colectiva apartine persoanei fizice sau juridice dininitiativa careia subresponsabilitatea si sub numele careia opera a fost creata (ex.ziar, dictionar,enciclopedie)Subiectul dr. de autorAutorul poate fi persoana fizica sau persoanele fizice care aucreat opera . Este exclusca aceasta calitate sa fie atribuita persoanei juridice deoarecenumai persoanele fizicesunt inzestrate cu capacitatea de creatie adica sunt inzestratecu inteligenta, inspiratie,indemanare,talent, educatie. Calitatea de autor da dr. persoaneifizice care a creat opera

de a fi titulara dr. de autor. O persoana fizica poate participala realizarea unei opere incalitate de autor sau co-autori. Pentru existenta co-autoratuluitrebuie indeplinitecumulativ 3 conditi:- opera sa fie creata de 2 sau mai multe persoane impreuna- participarea fiecarei persoane fizice la realizarea operei safie una creativa- intre persoanele fizice care participa la realizarea operei saexiste o legaturasubiectiva anterioara creari acesteia.In raportul cu persoana fizica sau juridica care exrcita potrivitlegi prerogative dr deautor trebuie sa se faca distinctia intre subiectul primar sisubiectul secundar al dr. deautor, astfel subiectul primar este chiar persoana care a creatopera, iar subiectulsecundar este persoana fizica sau juridica careia i se recunoscanumite prerogative aledr. de autor fara ca acea persoana sa fie creatorul operei.Sunt subiecte secundare ale dr. de autor in principal urmatoarelecategori depersoane:- personele fizice/juridice care fac publicaopera cuconsimtamantul autorului dacaopera este adusa la cunostinta publica sub forma anonimapseudonumului care nupermite identificarea autorului- personele fizice/juridice din initiativa , subresponsabilitatea si sub numelecareia a fost creat opera colectiva- mostenitori legli sau testamentari ai autorului care dobandescprerogativele aledr. de autor- Oficiul roman al dr. de autor in lipsa mostenitorilor legalisau testamentari- cesionarul dr. de autor- angajatorul cand opera a fost creata in cadrul unui raportjuridic de munca

Continutul dr. de autorLegea reglementeaza 2 categori de dr ce se nasc din realizareaunei opere si anume:- dr. morale- dr. patrimonialeCa oricare alt dr. subiectiv civil si dr. de autor areurmatoarele caracteristici:1. se prezinta sub forma unor posibilitati recunoscute ,garantate si protejate juridicapartinand autorului unei opere de creatie intelectuala sausucesoralor acestuia182. reprezinta obtiunea autorului de a avea o anumita conduitaatat fata de opera sifata de terti astfel autorul poate sa decida daca ,in mod si cumva fi adusa opera lacunostinta publica.3. acesta confera autorului posibilitatea de a apela la forta deconstrangere astatului pentru a i se asigura exercitiul nestingherit alprerogativelor conferite de legeastfel titularul are dr. la 2actiuni in justitie, respectiv unain constatare pentrurecunoasterea dr. si una in despagubire pentu reparareaprejudiciului suferit.Dr. morale de autor sunt personale nepatrimoniale fiind dr.subiective absolute acesteasunt:1. dr. de a decide daca in ce mod si cand va fi opera adusa lacunostinta publica-dr.la divulgarea operei2. dr. de a pretinde recunoasterea calittea de autor al operei drla paternitatea operei3. dr. de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostintapublica-dr lanume(numele operei)4. dr. de pretinde respectarea integritati operei si a se opuneorice modificari

precum si orice atingere adusa operei, daca prejudiciaza onoareasau reputatia sa –dr. larespectarea invilabilitati operei5. dr. de a retracta operei despagubind daca este cazul petitularul dr. la utilizareaprejudiciului.Dr. morale de autor nu pot face obiectul vreunei renuntari sauinstrainari fiind inprincipiul insesizabili si inalienabili. Prin derogare de la dr.comun insa exercitiul dr. dea decide daca si cand va fi adusa opera la cunoistiinta publicace priveste paternitateaoperei si dr. de a pretinde respectarea integritati operei se pottransmite prin mostenire.Aceste excepti au rolul de a crea conditiile juridicecorespunzatoare pentru apararea dr.morale rezultand din crearea unei opere si dupa decesulautorului.Dr la divulgarea operei rezida in 3 prerogative pentru autor sianume:a) de a decide sa nu adca opera la cunostinta publicab) de a decide cand si-n mod va fi adusa la cunostinta publicac) de a apela la nevoie la forta corcitiva a statului pentruorotirea acestui dr.Exercitiul acestui dr. se poate transmite pe cale sucesorala,legala sau testamentara.Modalitatea concreta prin care opera poate fi adusa la cunostintapublica este lasatalatitudini autorului sau persoanei fizice sau juridice care adobandit exercitiul acestuidr. se considera a fi publica orice comunicare a unei operedirect sau prin mijloacetehnice facute intr-un loc deschis publicului sau in oricare locin care se aduna un numarde persoane care depaseste cercul membrilor de fmilie si alcunostintelor prin una dinurmatoarele modalitati:- reprezentarea scenica, recitarea sau oricare alta modalitatepublica de executie

sau de prezentare directa a operei- expunerea publica a operei de arta plastica aplicata ,fotografica de arhitectura- proiectie publica a operelor cinematografice si a altor opereaudio-vizuale- prezentarea intr-un loc public prin intermediul unorinregistreaza sonore sauaudio-vizuale ori prin intermediul oricarui mijloc tehnic a uneiopere de radio-difuziune.Dr. la paternitatea operei se intemeiaza pe necesitatea de arespecta legatura fireascadintre creatorul si opera sa garantand titularului anumiteprerogative:- dr. de a se comporta in raport cu opera respectiva ca sicreatorul ei- dr. de a i se recunoaste de catre terti calitatea de creator aloperei- dr. de a beneficia de toate prerogative pe care legatura leconfera creatoruluioperei19- dr. de a se opune oricarui act prin care s-ar aduce atingereprerogativelorrecunoscute de lege- dr. de a apela la nevoiei la forta de constrangere a statuluipentru a –si ocrotiinteresele.Exercitiul dr. la paternitate asupra operei se poate transmiteprin mostenire pe timpnelimitat astfel mostenirea dobandesc calitate procesuala activain acele litigi in care sepune in discutie recunoasterea calitati de autor a creatoruluioperei.Dr. de a decide asupra numele sub care opera va fi adusa lacunostiinta publica consta inposibilitatea juridica conferita autorului de a stabili cuvantulsau grupurile de cuvonteatasate denumite operei care au rolul de a implica persoaneiautorului, creatiei

intelectuale. Acest dr. confera titularului posibilitatea de a dapublicitatii operei subnumele sau sau sub pseudonim.Dr. de a pretinde respectarea integritati operei conferitatitularului urmarindprerogative:- dr. de a pretinde tertilor sa respecte integritatea operei- dr. de a se opune oricarei modificari sau transformari si ingeneral oricareiatingeri aduse operei- dr. de a apela la nevoie la forta coercitiva a statului pentruprevenireaconstatarea sau incetarea incalcari dr. ori pentru stabilirea siacoperirea prejudiciuluisuferit ca urmare a nesocotiri integritati operei avand in vederefaptul ca dr. nesocotiteste un dr. moral si prejudiciul cauzat este tot de naturamorala.Onoarea consta in sentimentul de auto pretuire pe care il cerefiecare persoana fizice iarreputatia consta in respectul de care se bucura persoanele dinpartea celorlanti.Dr. de a retracta opera – dr. simetric opus dr. de a divulgaoperei, astfel pentruexercitarea dr. de a retracta este absolut necesar ca-n prealabiloperei sa fi fost adusa lacunostiinta publica. Acest dr. nu poate face obiectul vreuneirenuntari sau instrainari sinici nu poate fi transmis prin mostenire. Daca dr. nu a fostexercitat de autor in timpulvieti sale se va stinge odata cu decesul.Legislatia cunoaste o singura exceptie si anume in cazulprogramelor pentrucalculator, aceste creati inelectuale odata divulgate nu mai potfi retractate garantanduseastfel continuitatea utilizari lor.Dr. patrimoniale de autor: dr subiective civile cu continuteconomice(evaluabile

in bani stiinte care are toate caracteristicile generale aleoricaror dr. civile patrimonialeprezentand in acelasi timp si trasaturi particulare:- sunt dr. subiective civile strans legate de persoana autorului- sunt dr. subiective civile in principiul exclusive adicaabsolute- sunt dr. subiective civile temporare, dureaza pe tot parcursulvietii autorului iar dupamoartea sa se transmit mostenitorilor pe timp limitat- aceste dr. pot face obiectul instrainarii sau al cesiuniexclusive sau neexclusive- prin derogare de la dr. comun unele din aceste dr. nu pot fitransmise prin mostenire.In ordine cronologica legislatia nationala reglementeaza 2categori de dr. patrimoniale sianume:- dr. de a decide utilizarea operei- dr. de suitaIn doctirna se sustine ca autori de opere au 3 categori de drsubiective patrimoniale:- dr. de a utiliza sau folosi opera- dr. de a consimti utilizarea operi de catre terti- dr de suita20Dr. de a decide utilizarea operei-consta in dr de a decide dacain ce mod si cand va fiutilizata opera inclusiv de a consimti la utilizarea operei decatre alti. Acest dr. care uncontinut juridic complex in temeiul caruia autorul beneficiaza deo serie de prerogative:- de a decide daca opera va fi sau nu utilizata- de a decide cand va fi utilizata opera- de a decide modalitatile in care opera va fi utilizata- de a consimti ca opera sa fie utilizata de catre alti- de a benefici de avantajele materiale si morale ce deriva dinutilizarea operei- de a se opune utilizari abuzive sau nelegale a operei de lati- de a apela lanevoie la forta de constrangere a statului pentruapararea dr. incalcat.

Potrivit legi 81/1996 utilizarea unei opere da nastere pentruautorul aceste la dr.patrimoniale distincte si exclusive constand in autorizarea sauinterzicerea urmatoareloroperatiuni:- reproducerea operei- distribuirea operei- importul in vedere comercializari pe piata interna a copiilordupa opera realizate cuconsimtamantului autorului- inchirierea operei- imprumutul operei- comunicarea publica in mod direct sau indirect a operei prinorice mijloace astfelincat sa fie acesata in orice loc si-n orice moment alesindividual sau de catre public- radio-difuzare operei- transmiterea prin cablu a operei- realizarea de opere derivateProgativele autorului rezultate din dr. de a utiliza operadureaza tot timpul vieti acestaiar dupa moartea lui se transmite mostenitorilor pe o perioada de70 de ani oricare ar fidata la care opera a fost adusa la cunostiinta publica in modlegal.Dr. de suita –reprezinta posibilitatea conferita de legeautorului de a cunoastelocul in care se afla opera sa si de aincasa un procent dinpretul de vanzare obtinut laorice act de revanzare acesteia ulterioara primei instrainari aei de catre insusi autor.Acest dr este recunoscut numai in cazul operei oroginale de artagrafica sau plastica sicazul operei fotografice el se aplica tuturor actelor derevanzare care implica in calitatede vanzator-cumparator sau intermediar soloane, galerii de artaprecumsi are comerciantfara a-si gasi aplicabilitatea atunci cand cei implicati suntpersoane fizice care nu au

calitatea de comerciant. Acest dr. nu poate face obiectul uneirenuntari sau instrainariscos din circuitul civil inalienabil, insesizabil siimprescriptibil. Suma datorata ca dr. desuita se calculeaza diferentiat in baza unor cote procentualestabilite legal fara a sedepasi 12500 euro acestea dr. subiective da nastere laurmatoarele obligatii pentru terti:- vanzatorul trebuie comunica autorului informatii in legatura cupretul vanzari sicu locul unde se afla opera dupa revanzare acesta intermen de celmult 2 luni de la datavanzare- vanzatorul raspunde de retinerea din pretul vanzari a unei sumedatorate ca dr desuita pentru autor- de a solicita vanzatorul , cumparatorul sau intermediarul intimp de 3 ani de larevanzarea neformalizate necesare pentru a se asigura platasumelor datorate ca dr desuita- de a obtine permisiunea de la proprietar sau posesor sa aibaaces la opera sa si de aifi pusa la dispozitia acesteia daca este absolut necesar pentruexercitarea dr. de autor.21Exercitarea acestui dr. nu poate aduce atingere unui interelegitim al proprietarului saual posesorului- de a fi oferita operei la pretul de cost al materialuluiinainte ca proprietarulorinalului sa distruga creatia intelectuala.Fundamentul dr. de suita consta tocmai in principiul echitati sial echivalenteirestabilirea echilibrului dintre valoarea operei la un anumitmoment dat si remuneratiace i se cuvine autorului.Durata protectiei dr. de autor difera in raport de categoria dincare face parte opera de

modul in care aceasta a fost adusa la cunostiinta publica sichiar de imprejurarea aducerisau nu la cunostiinta publica dupa implinirea termenului deprotectie juridica opera intrain domeniul public adica momentul utilizari operei recunoscuttitularilor dr. morale saupatrimoniale inceteaza si din acest moment opera intra inpatrimoniul comun alumanitati putand fi folosita liber de orice persoanafizica/juridica. Atat dr. morale cat sicele patrimoniale se nasc din momentul realizari operei cu toateacestea nasterea lor nueste sinonima cu exercitiul acestui dr. Exercitiul dr. moralepresupune ca o conditieesentiala divulgarea operei iar exercitiul dr. partimonialeimplica utilizarea operei. Inambele cazuri este necesara manifestarea de vointa a autoruluioperei fara de care dr. deautor ar ramane un simplu dr. virtual. Momentul de care curgetermenul de protectiejuridica este momentul creeri operei indiferent de autor.Dacaopera este creata in parti,serii, volume sau orice alta forma de continuitate termenul deprotectie va fi calculatpentru fiecare din aceste componente din momentul creari lor sinu din momentulrealizari operei in intregime.Dr. morale de autor vor fi protejate pe toata durata vietiautorului de la aceastaregula legile institue 3 exceptii in care exercitiul dr. de adecide daca in ce mod si candva fi adusa opera la cunostiinta publica. Exercitiul dr. de apretinde recunoastereacalitati de autor si exercitiul dr. de a pretinde respectareaintegritatii operei se transmiteprin mostenire legala sau testamentara.Celelalte dr. morale de autor:- dr. de a decide asupra numelui sub care va fi adusa lacunostiinta

- dr. de a retracta opera sunt dr. scoase din circuitul civil .In concluzie dr. morale de autor sunt asociate juridic dinmomentul crearioperei si panala data decesului autorului cu exceptia celor 3 dr. carora li seasigura o protectie juridicacontinue.Durata protectiei dr. patrimoniale de autorIn privinta duratei in timpul a protectiei juridice a dr.patrimonial de autor , legeaprivind dr. de autor si conexe institue urmatoarele reguli:- dr. patrimoniale se nasc si protectia juridica va subzista inprincipiul, chiar dinmomentul creeari- dr. patrimoniale dureaza tot timpul vieti autorului- dupa moartea autorului dr. patrimoniale se transmit prinmostenire legala sautestamentara pentru 70 de ani , oricare ar fi data la care operaa fost adusa la cunostiintapublica in mod legal- in lipsa de mostenitori exercitiul dr. patrimoniale care se pottransmite prinmostenire revine unui organism de gestiune colectiva si anumeacelasi care are cel maimare numar de membru din acelasi specialitate cu cea acreatorului decedat.De la acest principiu legea institue exceptii:- persoana care dupa incetarea protectiei dr. de autor aduce lacunostiinta publicain mod legal pentur prima oara o opra nepublicata beneficiaza deo protectie echivalenta22cu cea a dr. patrimonialde autor in acest caz durata protectieiacestui dr.este de 25 de aniincepand din momentul in care opera a fost adusa la cunostiintapublica- durata protectiei dr. patrimonial asupra operei adusa lacunostiinta publica inmod legal subpseudonim sau fara indicarea autorului este de 70 deani de la data aduceri

la cunostinta publica si nu de la data morti autorului- daca identitatea autorului este adusa la cunostiinta publicadupa 70 de ani saupseudonimul adoptat de autor nu lasa nicio indoiala asupraidentitati acestui protecti vadura tot timpul vieti autorului iar dupa moartea acestuia inca 70de ani- dr. patrimonial asupra operei realizate in colaborare suntprotejate timp de 70 deani de la moartea ultimului co-autor daca contributia co-autorului sunt distincte durataprotectiei este de 70 de ani de la moartea fiecaruico-autorpentru fiecare contributie inparte- protectia dr. patrimonial asupra programelor pentru calculatordureaza tot timpulvieti autorului iar dupa moartea acestuia se transmit pentru operioada de 70 de ani- dr. patrimonial asupra operei colective sunt protejate timp de70 de ani de ladataaduceri operei la cunostiinta pblica daca opera colectiva nueste adusa la cunostiintapublica in 70 de ani durata dr. patrimonial expira la implinireatermenului de 70 de anide la crearea lor- termenul de protectie se calculeaza de la 1 ianuarie a anuluiurmator mortiautorului sau al anului urmator aduceri operei dupa cazLimitarea legal a exercitiului dr. patrimonial de autor.Pentru o limitare legitima a exercitiului dr. patrimonial deautor legea impune intrunireacumulativa a anumitor cerinte:- opera din care deriva dr. patrimonial al carui exercitiu poatefi restrans trebuie safi fost adusa la cunostiinta publica- limitarile sa fie conforma cu bunele uzante legea nunominalizeaza care suntacestea bune uzante- limitarile sa nu contravina exploatari normale a operei

- limitarile sa nu-l prejudieze pe autor sau pe titulari dr. deexploatare- limitarile safie prevazute de legeSituatiile reglementate de la legea 8/1996 in care opera poate fiutilizata sautransformata fara consimtamantul autorului sunt de strictainterpretare si aplicareneputand fi extinse prin analogie aceste situatii sunt:a) utilizarea sau reproucerea unei opere fara consitamantulautoruluib) transformarea unei opere fara consitamantul autoruluic) utilizarea operei fara consitamantul autoruluia) Autorul se poate realiza in interesul public sau privat legatsunt permiseurmatoarele utilizari:- utilizarea de scurte citate dintr-o opera in scopul de analizacomentariu saucritica ori cu titlu de exemplificare- utilizarea unor art. izolate sau scurte extrase din opera inpublicatii in emisiunide radio organizate de o autoritate publica- utilizarea in scopuri publicitare a imaginilor opereiprezentate in cadrulexpozitilorcu aces public sau vanzare, targ,licitatie publica de opera dearta, ca mijloc depromovare a evenimentului excluzand orice utilizare comrciala. Deasemenea suntpermise reproducerea distribuirea, radio-difuzarea saucomunicarea catre public fara unavantaj direct sau indirect comercial sau economic- de scurte extrase art.de presa si reportaje radiofonice sautelevizate in scopulinformari asupra problemei de activitatea23- de scurte fragmente ale conferintelor pledoariilor si ale altoropere de acelasi felcare au fost exprimate in public cu conditia ca aceasta utilizaresa aiba ca unic scop

informarea privind actualitatea- de scrte fragmente ale operei in cadrul informatilor privindevenimentele deactualitate- de opera in cazul utilizari excluzand pentru ilustrari ininvatamantul sau pentrucercetarea stiintifica.- de opere in cazul utilizari in cazul persoanelor cu handicapIpoteze de reproducerea unei opere fara consitamantul autoruluisunt:- reproducerea unei opere in cadrul procedurilor judiciareparlamentare sauadministrative ori pentru scopul de siguranta publica- reprooducerea pentru informare si cercetare de scurte extrasedin opera in cadrulbibliotecilor, muzeelor.- reproducerea integrala a exemplarului unei opere pentruinlocuirea aceasta incazul distrugeri al deteriorizari grave sau al pierderiexemplarului unic din colectiapermanenta a bibliotecilorb) Transformarea operei fara consitamantul autorului si faraplata unei remuneratieste permisa in urmatoarele situatii:- daca este vorba despre otransformare privata care nu estedestinata si nu esteadusa la cunostiinta publica- daca rezultatul transformari este o parodie sau calicatura cuconditia carezultatul sa nu creaze confuziune in ceea ce priveste operaoriginal si autorul acestuiac) Inregistrarea operei fara consimtamantul autorului cesiuneadr. de radio-difuzarecatre un organism de radio-difuzare sau televiziune da dr.acesteia sa inregistreze operapentru nevoile propriilor emisiuni. In scopul realizaricomunicari autorizate catre public.Organismul are dr. la o singura emitere.Cesiunea dreptului de autor

Transmiterea contractuala a dr. de autorContractul de cesiune este un contract numit (reglementat prinlege) in care una dinparti-cedent care poate fi titularul dr. de autor cedeazaceleilalte parti numite cesionarpentru un timp limitat unul sau mai multe dr. patrimoniale asupraunor opere prezente inschimbul unui avantaj economic denumit renumeratie.Acest contract de cesionare poate imbraca una din urmatoareleforme :- contract de editare- contract de reprezentare teatrala sau executare muzicala- contracte de inchiriereCesiunea dr. patrimoniale poate prezenta sub urmatoarele forme:- cesiunea nelimitata in cazul careia se transmit prin contractpe durata delimitatasi pentru orice teritoriu toate dr. patrimoniale de autor- cesiunea limitata in temeiul careia pot fi cedate anumite dr.patrimoniale pentruun anumit teritoriu si pentru un anumit teritoriu si pentru oanumita durata- cesiunea exclusiva in cazul careia insusi titularul dr de autornu mai poate utilizaopera in modalitatile pe teritoriul si-n termenul convenit cucesionarul si nici nu poatetransmite dr. respectiv altei persoane- cesiunea neexclusiva in cazul careia titularul dr. de autorpoate utiliza el insusiopera si poate transmite dr. neexculusiv si altor persoane.Acesta nu poate ceda dr.transmis unei alte persoane decat cu consimtamantul expres alcedentului.Caracterele juridice ale contractului de cesiune ale dr.patrimoniale de autor sunt:241. contract numit2. contract consensual3. contract comutativ4. contract cu titlu oneros

5. contract intuiu personae deoarece in lipsa unei stipulatiicontrare cesionarul nupoate transmite dr. unei alte persoane decat cu consimatamantulconcendentului6. contractului sinalagmatic7. contract cu executare succesivaObiectului contractului de cesiune.Autorul sau titularul dr. de autor poate ceda altor persoanenumai dr. sale patrimoniale.Partile contractului:- cedent- cesionar /cei 2 trebuie sa aiba caoacitatea de a incheia actejuridice deadministrare.Cedentul poate fi dupa caz autorul sau titularul dr. de autor.Cesionarul poate fi atat opersoana fizica cat si o persoana juridica.Forma si clauzele contractului.Forma- act de ad probatiune insa in lipsa inscrisuluiconstatator, partile sunt inimposibilitate sa faca dovada existentei contractului si cu atatmai putin sa faca dovadacontinutului acesta.Clauze:- dr. patrimoniale transmise- modalitatile de cedare pentru fiecare dr. patrimonialetransmise- durata si intinderea cesiunii- renumeratia titularului dr. de autor- informatii necesare pentru identificarea partilor contractanteClauzele privind aprobarea sau agravarea privind modul deexecutare a obligatilor,termenul si locul platii/ remuneratiei, semnaturile partilor datasi locul incheieriicontractului. Renumeratia titularului dr. de autor se stipuleazain contract sub sanctiuneanulitatii relative. Cand remuneratia n-a fost stabilita autoruluipoate solicita instanteijudecatoresti competente stabilite de aceste remuneratie.

Rezilierea –autorului poate solicita desfiintarea contractului incazul in carecesionarul nu utilizeaza dr. patrimonial transmis sau ilutilizeaza intr-o masuraineficienta. Cererea de desfiintare a contractului de cesiune sesolutioneaza ca oricecerere de reziliere a unui contract cu prestatii succesive. Nulitatea contractului:- capacitatea- consimtamantul- obiectul: licit, moral,posibil- cauza.Sunt loivite de nulitate absoluta contractului care au ca obiectdr. patrimoniale privindtotalitatea operelor viitoare ale autorului nominalizate saunenominalizate.Actiunea de declarare nulitatii in contractul de cesiune esteimprescriptibila si poate fipromovata de catre parti de catre editorii acesteia si-n generalde catre orice persoanainteresata.1. Contractul de editare-este conventia prin care titularului dr.de autor cedeazaunei alte persoane denumite editor dr. de a reproduce si de adifuza opera in schimbulunei remuneratii.Partile sunt;- titularul dr. de autor25- editorul:- persoana fizicaObiectul contractului –reprezinta dr. de a reproduce si de adifuza o opera . Contractulde editare este intuitu personae editorul neputand ceda dr.patrimoniale transmise decatcu consimtamantul autorului.Continutul-clauze referitoare la urmatoarele elemente:a) durata cesiuniib) natura exclusiva sau neexclusiva a cesiuniic) intinderea teritoriala a cesiunii

d) numar maxim si numar minim de exemplaree) remuneratia autoruluif) numar de exemplare prezentare autorului cu titlu gratuitg) termenul pentru aparitia si difuzarea aparitiei fiecaruieditii sau fiecarui tirajh) termenul de predarei) procedura de control a numarului exemplare produse de editor.Necesitatea stipularii in contract a naturii exclusive sauneexclusive a intinderiiteritoriale cat si a remuneratiei autorului ne dezvaluie atatcaracterul esentialmentecomutativ cat si cel oneros al contractului. Editorul areobligatia de a inapoia autoruluioriginalul operei sau dupa caz originalele operelor de arta,ilustratiile si orice altedocumente primite pentru publicare daca nu s-a convenit altfel incontract. Termenul depublicare se stabileste prin invoiala partilor si se stipuleazain contract. Daca nu eprevazut in contract editorul e obligat sa publice opera intermen de cel mult 1 an de ladata primiri acesteai. In cazul distugeri operei cauzatede fortamajora autorul eindreptatit la plata remuneratiei, numai in ipoteza in care operas-a publicat.Incetarea contractului –in lipsa unei stipulatii contrare,contractul inceteaza dupaincetarea duratei sau dupa epuizarea ultimei editii convenite.Editia sau tirajul seconsidera epuizate atunci cand a ramas cu un numar de exemplarenevandute mai micde 5% din numarul total si in orice caz daca numarul ramas estemai mic de 100 deexemplare.Daca editorul nu publica opera in termenul cuvenit autorul poatesolicita potrivitdr. comun, desfiintarea contractului si daune pentruneexcutarea . In acest caz titularul

dr. de autor pastreaza remuneratie primita sau dupa caz poatesolicita plata remuneratieiintegrale prevazute in contract.2. Contractul de reprezentare teatrala sau executie muzicala-este acea conventie intemeiul careia titularul dr. de autor cedeaza unei persoanefizice sau juridice dr. de areprezenta sau executa in public o opera actuala sau viitoareliterala, dramatic, muzicalasau coregrafica in schimbul unei remuneratii, cesinonarulobigandu-se s-a reprezinte, saexecute in conditiile convenite intre parti.Partile:- titularul dr. de autor- orice persoana fizica sau juridicaCesionarul nu poate ceda contractul unui tert fara consimtamantulscris al autorului saual reprezentantului acestuia.Titularul dr. de autor are urmatoarele dr. :- de a primi remuneratia ce i se cuvine inclusiv in situatia incare cesionarul nureprezinta sau nu executa opera in termenul stabilit- de a controla reprezentarea sau executarea operei- de a primi comunicari periodice de la cesionarul in legatura cunumar dereprezentatii sau executii muzicale sau teatrale precum sisituatia incasarilor- de a cere desfiintarea contractului daca cesionarul nureprezinta sau nu executaopera in termenul stabilit26Acestor dr. ale autorului le corespund obligatii corelative alecesionarului. Cesiuneapoate fi exclusiva sau neexclusiva. Forma scrisa a contractuluieste conditie adprobatione.Contractul se incheie pe perioada determinata oripentru nuar determinat decomunicari publice.

3. Contractul de inchiriere-contract civil , numit in care unadin parti e autorul opereisau persoana autorizata de acesta se obliga sa permita celuilalteparti-cesionar utilizareape timp determinat a cel putin 1 exemplar al operei sale inoriginal sau copie inschimbul unui avantaj economic direct sau indirect cu titlu deremuneratie. Acest tip decontract este consensual, sinalacmatic, cu titlu oneros,netranslativ de dr . de autor si cuexecutare succesiva.