MASURILE PREVENTIVE SI ALTE MASURI PROCESUALE
Notiunea si clasificarea masurilor procesual penaleMasurile
procesuale sunt mijloace de privatiune ori de constrangere pe care
legea le pune la dispozitia organelor judiciare si prin care se
asigura normala desfasurare a procesului penal, adica indeplinirea
obligatiilor procesuale, garantarea executarii pedepsei si
repararea pagubei produsa prin infractiune.Masurile procesuale au
caracter de activitati adiacente fata de activitatile principale si
de aceea, aceste masuri apar ca posibilitati, aplicarea lor este
eventuala, nefiind caracteristice oricarei cauza penale, ci
organele judiciare diapun luarea acestor masuri in functie de
imprejurarile concrete ale fiecarei cauze penale.Masurile
procesuale au caracter provizoriu, ele putand sa fie revocate in
momentul in care dispar imprejurarile care impun luarea acestora.
Luarea acestor masuri de constrangere este permisa numai dupa
inceperea urmaririi penale.CPP prevede 3 categorii de masuri
procesuale:1) Masuri preventive - scop si naturaMasurile preventive
sunt o categorie a masurilor procesuale care au atat caracter de
constrangere, cat si preventiv. In art. 202 din CPP se arata ca
masurile preventive se iau pentru a asigura buna deafasurare a
procesului penal sau pentru a impiedica sustragerea suspectului sau
inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori in
scopul prevenirii savarsirii unei alte infractiuni. CPP prevede 5
masuri preventive din care 2 privative de libertate (retinerea si
arestarea preventiva) si 3 neprivative, doar restrictive de
libertate (controlul judiciar, controlul judiciar pe cautiune si
arestul la domiciliu).Masurile preventive au o natura procesuala
proprie si ele se deosebesc de pedeapsa privativa de libertate,
deosebirea constand in faptul ca masurile preventive se iau numai
in cursul procesului penal, au caracter facultativ, de exceptie si
se dispun pe o durata de timp scurta, existand posibilitatea
revocarii lor oricand.Conditiile in care pot fi dispuse masurile
preventive sunt prev in art .202, alin 1..3 si sunt:a) masurile
preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice
din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a comis o
infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei
desfasurari a procesului penal, in scopul impiedicarii sustragerii
suspectului / inculpatului de la urmarirea penala sau de la
judecata ori al prevenirii comiterii altei infractiuni.b)
inexistenta unei cauze care impiedica punerea in miscare sau
exercitarea actiunii penale.c) masura preventiva sa fie
proportionala cu gravitatea acuzatiei adusa persoanei fata de care
este luata si sa fie necesara pentru realizarea scopului urmarit
prin dispunerea acesteia.Organul judiciar competent si actul prin
care se dispune asupra masurii preventive. Masura preventiva a
retinerii poate fi luata fata de suspect sau inculpat de catre
organul de cercetare(politie) penala sau de catre procuror numai in
cursul urmaririi penale. Masura preventiva a controlului judiciar
si a controlului judiciar pe cautiune pot fi luate in cursul
urmaririi penale de catre procuror si de catre judecatorul de
drepturi si libertati, in procedura de camera preliminara de catre
judecatorul de camera preliminara, iar in cursul judecatii de catre
instanta de judecata.Masura preventiva a arestului la domiciliu si
masura arestarii preventive pot fi luate fata de inculpat in cursul
urmaririi penale de catre judecatorul de drepturi si libertati, in
procedura de camera preliminara de catre judecatorul de camera
preliminara, iar in cursul judecatii de catre instanta de
judecata.Organul de cercetare penala si procurorul dispun asupra
masurilor preventive prin ordonanta motivata, iar instanta de
judecata in cursul judecatii se pronunta prin incheiere
motivata.Inlocuirea, revocarea si incetarea de drept a masurilor
preventive - in situatia in care temeiurile care au impus luarea
uneia dintre masurile de preventie se schimba, masura poate fi
inlocuita cu o alta masura mai usoara sau mai grava, daca
inlocuirea este necesara si posibila.Masura preventiva se revoca
fie din oficiu fie la cerere fie cand au incetat temeiurile care au
determinat-o sau au aparut imprejurari noi din care rezulta
nelegalitatea masurii. In cazul retinerii sa arestarii preventive
odata cu revocarea masurii suspectul sau inculpatul este pus de
indata in libertate.Daca masura preventiva a fost luata in cursul
urmaririi penale de catre procuror sau judecatorul de drepturi si
libertati, atunci organul de cercetare penala are obligatia sa
informeze de indata in scris pe procuror despre orice imprejurare
care ar putea sa conduca la revocarea sau inlocuia masurii
preventive. Daca apreciaza ca informatiile comunicate justifica
revocarea sau inlocuirea masurii preventive procurorul dispune
aceasta sau sesizeaza in termen de 24 de ore pe judecatorul de
drepturi si libertati care a luat masura.Incetarea de drept a
masurilor preventive este reglem in art 241 CPP. Daca inlocuirea
sau revocarea este lasata la aprecierea organului judiciar,
incetarea este obligatorie, astfel incat organul judiciar trebuie
sa se conformeze si daca este cazul sa puna imediat in libertate
persoana fata de care s-a dispus masura preventiva. Masurile
preventive inceteaza de drept in urm cazuri:a) la expirarea
termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele judiciareb)
in cazurile in care procurorul dispune o solutie de netrimitere in
judecata, ori instanta pronunta o hotarare de achitare, de incetare
a procesului penal, de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare
aplicarii pedepsei ori de suspendare a executarii pedepsei sub
supraveghere, chiar nedefinitiva.c) la data ramanerii definitive a
hotararii prin care s-a dispus condamnarea inculpatului.d) in alte
cazuri prevazute de lege.Arestarea preventiva si arestul la
domiciliu inceteaza de drept si in urmatoarele cazuri:a) in cursul
urmaririi penale sau in cursul judecatii in prima instanta, la
implinirea duratei maxime prevazuta de lege.b) in apel daca durata
masurii a atins durata pedepsei pronuntate in hotararea de
condamnare.Persoanei fata de care s-a dispus masura preventiva,
precum si tuturor institutiilor cu atributii in executarea masurii
li se comunica o copie de pe ordonanta sau de pe incheiere prin
care se constata incetarea de drept a masurii cu consecinta punerii
in libertate de indata a celui retinut sau arestat
preventiv.RETINEREA- art 209-210 CPP - poate fi dispusa de organul
de cercetare penala sau de procuror numai in cursul urmaririi
penale daca sunt indeplinite conditiile prev de art 202. Retinerea
se poate dispune pentru cel mult 24 de ore, iar in durata retinerii
nu se include timpul strict necesar conducerii suspectului,
inculpatului la sediul organului judiciar si nici perioada in care
suspectul sau inculpatul s-a aflat sub puterea mandatului de
aducere.Persoanei retinute i se aduce la cunostiinta de indata
intr-o limba pe care o intelege infractiunea pentru care este
suspectat si motivele retinerii. Masura retinerii poate fi dispusa
numai dupa ascultarea suspectului sau inculpatului in prezenta
avocatului ales sau numit din oficiu. Suspectul sau inculpatul
retinut are dreptul sa incunostiinteze personal avocatul ales sau
poate solicita organului de cercetare penala sa il incunostiinteze
pe avocat. Avocatul ales are obligatia sa se prezinte la sediul
organului judiciar in termen de maxim 2 ore de la incunostiintare,
iar in caz de neprezentare organul de cercetare sau procurorul
numesc un avocat din oficiu. Avocatul suspectului sau inculpatului
are dreptul de a comunica dirrect cu acesta in conditii care sa
asigure confidentialitatea. Retinerea se dispune de organul de
cercetare sau de procuror prin ordananta care trebuie sa
cuprindemotivele care au determinat luarea masurii, ziua si ora la
care incepe masura precum si ziua, ora la care retinerea se
sfarseste. Pe perioada retinerii organul de cercetare penala sau
procurorul are dreptul sa procedeze la fotografierea si luarea
amprentelor suspectului sau inculpatului retinut. Impotriva
ordonantei prin care organul de cercetare sau procurorul a luat
masura retinerii suspectul sau inculpatul poate face plangere la
procurorul care supravegheaza urmarirea penala inainte de a expira
durata retinerii. Impotriva ordonantei prin care procurorul a luat
masura se poate face plangere la procurorul ierarhic superior.
Procurorul sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati in
vederea luarii masurii arestarii preventive a inculpatului cu cel
putin 6 ore inainte de expirarea duratei retinerii acestuia.
Persoanei retinute trebuiesa i secomunice in scris sub semnatura
dreptul la asistenta medicala de urgenta, precum si dreptul de a
face plangere impotriva plangerii, iar daca cel retinut nu poate
sau refuza sa semneze se va incheia un proces verbal in acest
sens.2) Masuri de siguranta cu caracter medical3) Masuri
asiguratoriiControlul judiciarMasura preventiva neprivativa de
libertate,doar restrictiva, care consta in impunerea de catre
organele judiciare a unor obligatii pe care inculpatul trebuie sa
le respecte pe intreaga durata a acesteimasuri preventive.Organul
judiciar dipune masura, in cursul urmaririi penale poate dispune
luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat- procurorul si
judecatorul de drepturi si libertati. In proc de camera preliminara
masura poate fi dispusa de judecatorul de camrra preliminara in
cursul judecatii masura poate fi dispusa de instanta de
judecata;conditia pt luarea acestei masuri este ca ea sa fie
necesara pt realizarea scopului prevazut de art 202. Procedura
luarii masurii controlului judiciar - procurorul dispune citarea
inculpatului aflat in stare de libertate sau aducerea inculpatului
aflat in stare de retinere; inculpatului i se aduce la
cunostinta,de indata, infractiunea pt care este suspectat si
motivele luarii masurii controlului judiciar. Procuroril dispune
luarea masurii prin ordonanta motivata care se comunica
inculpatului. Masura poate fi luata numai dupa audierea
inculpatului in prezenta avocatului ales sau numit din oficiu.
Impotriva ordonantei prin care s-a luat masura, inculpatul poate
face plangere in termen de 48 de ore de la comunicare la
judecatorul de drepturi si libertati. Judecatorul fixeaza termen de
judecata in camera de consiliu si dispune citarea inculpatului,insa
neprezentarea acestuia nu-l impiedica pe judecator sa dispuna
asupra masurii luate de procuror. Atunci cand inculpatul este
prezent, judecatorul asculta in prezenta avocatului si cu
participarea procurorului. Judecatorul poate revoca masura daca
s-au incalcat dispozitiile legii care reglementeaza conditiile de
luare a acestei masuri. Judecatorul de camera preliminara sau
instanta poate dispune prin incheiere motivata luarea masurii
controlului judiciar la cererea motivata a procurorului sau din
oficiu .Ascultarea inculpatului prezent este obligatorie si tot
obligatorie este prezenta avocatului si a procurorului.Continutul
controlului judiciat art 215 CPP - Pe perioada cat se afla sub
control judiciar inculpatul trebuie sa respecte urmatoarele
obligatii,pe care organul judiciar trebuie sa i le impuna. a) sa se
prezinte la organul de u.p sau la judecator ori de cate ori este
chemat b) sa informeze de indata organul judiciar care a dispus
masura cu privire la schimbarea locuintei c) sa se prezinte la
organul de politie desemnat cu supravegherea conform programului de
supraveghere intocmit de organul de politie.Organul judiciar care a
dispus masura poate sa impuna inculpatului ca pe timpul controlului
judiciar sa respecte una sau mai multe din urmatoarele obligatii:a)
sa nu depaseasca o anumita limita teritoriala fixata de organul
judiciar fara incuviintarea prealabila a acestuia.b) sa nu se
deplaseze in anumite locuri stabilite de organul judiciar sau sa se
deplaseze numai in locurile stabilite de acesta.c) sa poarte
permanent un sistem electronic de supraveghere.d) sa nu revina in
locuinta familiei, sa nu se apropie de persoana vatamata, de alti
participanti la infractiune, de martori, de experti sau de alte
pers desemnate de organele judiciare si sa nu comunice cu acestea
direct sau indirect.e) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu
desf activ in exercit careia a sav fapta f) sa comunice periodic
info relevante despre mij sale de existenta g) sa se supuna unor
mas de control sau de tratament medical mai ales in scopul
dezintoxicariih) sa nu participe la manif sportive sau culturale
ori la alte adunari publicei) sa nu conduca vehicule anume stab de
org jud j) sa nu detina, sa nu fol, sa nu poarte arme k) sa nu
emita cecuri.
In ordonanta sau in inch prin care s-a dispus luarea mas treb
prev in mod expres obl ce au fost stab inc si i se atrage atentia
ca in caz de incalcare cu rea credinta a obl mas controlului jud se
poate inlocui cu mas arestului la dom sau cu mas arestarii
prev.Daca in cadrul obl de a nu depasi o anum limita terit s-a
impus inc interdictia de a nu parasi tara sau o anum localit atunci
cate o copie a ord, respectiv a inch se va comunica unitatii de
politie in raza careia locuieste inc precum si serv public
comunitar de evidenta a populatiei, pol de frontiera si
inspectoratului pt imigrari in situatia celui care nu e cetatean
roman.Inlocuirea mas contr jud cu mas arestului la dom sau cu mas
arestarii pre se dispune de jud de dr si lib, de jud de cam prelim
sau de inst in urm 2 situatii :a) in cazul in care pe durata mas
inc incalca cu rea credinta obl care ii revin b) exista suspiciunea
rezonabila ca inc a comis cu intentie o noua infract pt care s-a
dispus punerea n misc a act pen impotriva sa. Org jud care au
dispus mas pot sa sch continutul contr jud in sensul ca pot impune
noi obl pt inc sau pot dispune inlocuirea sau incetarea unora
dintre obl daca apar motive temeinice care justifica aceasta.Contr
jud pe cautiune. 216, 217 CPP Este o mas prev restrictiva de lib si
poate fi dispusa de proc sau jud de dr si lib in cursul u. p, de
jud de cam prelim si de catre inst de jud. Pt a putea fi dispusa ac
mas treb intrunite cumulativ urm conditii:1) daca exista una dintre
situatiile prev de art 223 care reglem mas arestarii prev si daca
din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca inc a comis o infract
din cele prev in art 223 alin 2 care reglem mas arestarii prev. 2)
luarea ac mas este suf pt realiz scopului prev de art 202 CPP 3)
inc depune o cautiune a carei valoare este stab de catre org
jud.Continutul masurii consta in depunere unei sume de bani
determinate la dispozitia organului judiciar dar pe numele
inculpatului sau in constituirea unei garantii reale mobilire ori
imobiliare in limitele unei sume de bani determinate in favoarea
organului judiciar care a dispus masura.Valoarea cautiunii este de
cel putin 1000 lei si se determina in raport cu gravitatea
acuzatiei,cu situatia materiala si obligatiile legale ale
inculpatului.Pe perioada masurii,inculpatul tr sa respecte
obligatiile prevazute in art 215/1 si se poate impune respectarea
unei sau mai multor obligatii prev de art 205/2.Cautiunea
garanteaza participarea inculpatului la procesul penalsi
respectarea de catre acesta a obligatiilor ce au fost
impuse.Instanta de judecata dispune confiscarea cautiunii daca
masura controlului judiciar pe cautiune a fost inlocuita cu masura
arestului la domiciliu sau arestarii preventive.In toate celelalte
cazuri,instanta,prin hotarare,dispune restituirea cautiunii.In
cazul in care se dispune o solutie de netrimitere in
judecata,procurorul dispune si restituirea cautiunii.Judecatorul de
drepturi si libertati,judecatorul de camera preliminara si
instanta,la cererea procurorului poate sa dispuna inlocuirea
acestei cu masura arestului la domiciliu,in urm situatiia)daca pe
durata masurii,inculpatul incalca cu rea credinta obligatiile ce-i
revin.b)daca estista suspiciunea rezonanabila ca inculpatul a comis
o noua infract pentru care s-a dispus pinerea in miscare a actiunii
impotriva sa.
Arestul la domiciliu 218-222Aceasta masura restrictiva de
libertate poate fi dispusa de judecatorul de drepturi si
libertati,de judecatorul de camera preliminara sau de catre
instanta de judecata daca sunt indeplinite conditiile prevazute de
articolul 223 CPP care reglementeaza arestarea preventiva si daca
luarea acestei masuri e necesara si suficienta pentru realizarea
scopurilor prev de art 2 CPP.Criteriile ce trebuie avute in vedere
la indeplinirea conditiilor necesare pentru luarea acestei masuri
sunt:-gradul de pericol al infractiunii,-scopul
masurii,-sanatarea,-varsta,-situatia familiara,-alte imprejurari
privind persoana impotriva careia se ia masura.Masura nu poate fi
dispusa cu privire la inculpatul fata de care exista suspiciunea
rezonbila ca a savarsit o infractiune asupra unui membru al
familiei saui care a fost condamnat anterior definitiv pentru
infract de evadare.Persoanei fata de care s-a dispus aceasta masura
trebuie sa i se comunice drepturile prevazute in articolul
83,dreptul de a fi incunostiintat un membru al familiei despre
luRea masurii,dr de a contesta masura si dr de a solicita
inlocuirea dau revocarea acestei masuri cu o alta masura
preventiva.Procedura de luare a masuriiProcurorul ininteaza jud de
dr si libertati o propunere motivata de luTea a masurii arestului
la domiciliu impreuna cu dosarul cauzei.Judecatorul fixeaza termen
de solutionare in camera de consiliu in termen de 24 de ore de la
inregistrarea propunerii si dispune citarea inculpatului,iar
neprezentarea acestuia nu-l impiedica pe judecator sa solutioneze
propunerea.Dupa audierea inculpatului prezent,judecatorul poate
admite sau respinge propunerea procurorului prin incheiere
motivata,Daca respinge,jud poate,prin aceeasi incheiere,sa dispuna
masura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe
cautiune.In aceleasi cond,jud de camera preliminara sau instanta
pot dispune arestul la domiciliu la cererea procurorului sau din
oficiuContinutul masurii-masura consta in obligatia impusa
inculpatului pe o perioada determinata de a nu parasi imobilul in
care locuieste fara permisiunea organului judiciar care a dospus
masura si de a se supune unor restrictii stabilite de organul
judiciar.Pe durata arestului la domiciliu,inculpatul are urm
obligatii:
-sa se prezinte in fata organului de u.p ori de cate ori este
chemat-sa nu comunice cu pers vatamata sau cu membrii familiei ai
acesteia,cu alti participanti la infractiune,cu martori,experti si
alte org Organul jud care adispus masurapoate sa diuna ca pe durata
arestului la domiciliu sa poarte un dispozitiv de supreaveghere.Pe
durata masurii,inculpatul poate paradi imobilul in care locuieste
pentru a se prezenta in fata org judiciar la chemarea acestuia.La
cererea scrisa,motivata a inculpatului,judecatorul care a dispus
masura poate sa-i permitaacestui sa paraseasca impobilul pentru a
se prezenta la locul de munca,la cursuri de invatamant sau de
pregatire profesionala sau pentru procurarea mijloacelor de
existenta daca acest lucru este necesar pentru realizarea unor
depturi sau interese legitime ale inculpatului.In cauri
urgente,pentru motive intemeiate,inculpatul poate parasi imobilul
carea dispus masura pedurata de timpstrictnecesara,informand
imediat dupa aceasta organul de supraveghere si organul care a
dispus masura.Organul desemnat cu supravegherea
inculpatului,verifica periodic respectarea masurii si daca constata
incalcarea de catre inculpat a obligatiilor,sesizeaza pe rocuror in
cursul urm penale si pe jud care a dispus madura.Pentru
supravegherea respectarii acestei masuri,organul de politie poate
sa patrunda in imobilul in care se executa masura fara invoirea
inculpatului sau a persoanelor care locuiesc cu acesta.Organul
judiciar care a dispus masura,la dererea procurorului sau din
oficiu,poate dispune inlocuirea masurii de arest la domiciliu cu
cea a arestului in aceleasi situatii in care poate inlocui masura
controlului judiciar cu masura arestului la domiciliu.(Curs 3)
Durata arestului la domiciliu-In cursul urmaririi penale,arestul
la domiciliu poate fi dispus pe o durata de cel mult 30 de
zile,Masura poate fi prelungita in cursul urmaririi penale numai in
caz de necesitate daca se mentin temeiurile care au determinat
luarea masurii sau au aparut temeiuri noi.Fiecare prelungire nu
poate depasi 30 de zile,iar durata maxima a madurii arestului la
domiciliu,in cursul urmaririi penale,este de 180 de zile.Durata
restrangerii de libertate dispusa prin masura arestului la
domiciliu nu se ia in considerare pentru calcularea duratei maxime
a masurii arestarii preventive a inculpatului in cursul urmaririi
penale.Prelungirea arestului la domiciliu,in cursul urmaririi
penale,poate fi dispusa de judecatorul de drepturi si libertati de
la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima
instanta.Judecatorul trebuie sa fie sesizat in vederea prelungirii
masurii de catre procuror prin propunere motivata insotita de
dosarul cauzei,cu cel putin 5 zile inainte de a expira durata
acesteia.Judecatorul fixeaza termen de solutionare a propunerii in
camera de consiliu,mai inainte de a expira durata masurii si
dispune .participarea procurorului este obligatorie.Judecatorul
poate admite sau respinge propunerea prin incheiere motivata.In
cursul judecatii,masura este nelimitata in timp pr tot parcursul
procesului penat ,totusi,cu coua limitari:-in cursul judecatii in
prima instanta,pana la implinirea duratei maxime prevazuta de lege
.-in apel,daca durata masurii a atins durata pedepsei pronuntata in
hotararea de condamnare,;imitari care sunt cazuri de incetare de
drept a masurii preventive.
Arestarea preventiva 223-240 cppAceasta masura privativa de
libertata poate li luata in cursul up de catre judecatorul de
drepturi si libertati,in proced de camera prelim de jud de camera
preliminara..Pentru luarea acestei masuri trebuie indeplinite
cumulativ urmatoarele conditii:1.Numai daca din probe rezulta
suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o
infractiune.2.Exista una dinu rmatoarele situatii sau temeiuri de
drept:
a)inculpatul a fugit ori s-a scuns in scopul de a se sustrage de
la up sau de la judecata,ori a facut pregatiri de orice natura
pentru astfel de acte b)inculpatul inceasca sa influenteze un alt
participant la sav infract,un martor,un expert,sau incearca sa
distruga,sa ascunda,sau sa sustraga mijloace materiale de proba sau
sa determine o alta persoana sa aiba un asemenea comportament.
c)inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamare sau
incearca sa realizeze o intelegere frauduloasa cu aceasta. d)exista
suspiciunea rezonabila ca dupa punerea in miscare a actiunii penale
impotriva sa,inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune
sau pregateste savarsirea unei noi infractiuni.
Masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata si
daca din probe exista suspiciunea rezonalila ca acesta a savarsit
una din infractiunile prevazute de art 223 -o infractiune contra
vietii,o infract prin care s-a cauzat vatamarea corporala sau
moartea unei persoane,o infractiune contra securitatii nationale,o
infractiune de trafic de stupefiante,de arme,de persoane,acte de
terorism,de spalare a banilor,de falsificare de conede si alte
valori,santaj,viol,lipsire de libertate,o infractiune savarsita
prin mijloace de comunicare electronica,de coruptie,sau o alta
infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani
sau mai mare.La uarea masurii arestarii preventive trebuie avute in
vedere urmatoarele criterii:-evaluarea gravitatii faptei,a modului
si circumstantei de comitere a acestora,a anturajului,a mediului
din care provine inculpatul,a antecedentelor penale si a altor
imprejurari privitoare la persoana inculpatului de natura sa
conduca la constatarea ca privarea de libertate este necesara
pentru a inlatura i stare de pericol pentru ordinea publica
Luarea masurii arestarii peventive in cursul arestarii penale
-procurorul, daca apreciaza ca sunt indeplinite con cerude de
lege,intocmeste o propunere motivata de luare a masurii arestarii
peventive cu indicarea temeiului de drept.Propunerea impreuna cu
dosarul cauzei se previnta judecatorului de dr si lib.care
stabileste termen de solutionare a propuneii,iar in cazul in care
inculpatul se afla in stare de retinere,termenul trebuie fixat
inainte de a expira durata retinerii.Termenul se comunica
procuroruli si avocatului inculpatului,caruia,la cerere i se pune
la dispozitie dosarul cauzei pentru studiu.Solutionarea propunerii
se face numai in prezenta inculpatului,in afara de cazul ca care
acesta lipseste nejustificat,este disparut,ori se sustrage,ori din
cauza starii de sanatate sau forta majora,nu se poate prezenta in
fata jud.In toate cazurile este obligatorie asistenta unui avocat
ales sau din oficiu,iar participarea procurorului este
obligatorie.Judecatorul trebuie sa-l audieze pe inculpat despre
fapta pentru care este acuzat,insa inainte de audiere trebuie sa-i
aduca la cunostinta infractiunea de care este a uzat si dreptul de
a nu face nicio declaratie,atragandu-i-se atentia ca poate fi
folosit impotriva sa.Daca apreciaza ca sunt indeplinite conditiile
legii,judecatorul admite propunerea procurorului si dispune prin
incheiere motivata arestarea preventiva a inculpatului.Arestarea
preventiva poate fi dispusa pentru cel mult 30 de zile,iar durata
retinerii pe 24 de ore nu se deduce din durata arestarii
preventive.Daca apreciaza ca nu sunt implinite conditiile legii
pentru arestarea preventiva,judecatorul respunge prin incheiere
motivata propunerea procurorului si dispune punere in libertate a
inculpatului retinut.Judecatorul poate,daca se intrunesc conditiile
legii,sa dispuna aplicarea unei dintre celelalte maduri
preventive,si anume:-controlul judiciar,controlul judiciar pe
cautiune sau arestul la domiciliu.Dupa luarea masurii
arestarii,inculpatului i se aduc la cunostinta motivele pentru csre
s-a dispus masura si se procedeaza la incunostintarea, de indata
,despre luarea masurii ,unui membru al familiei inculpatului sau o
alta persoana desemnata de inculpat.Pe baza incheierii pe care s-a
dispus arestarea preventiva,judecatorul de la prima instanta emite
,de indata ,mandatul de arestare preventiva.Daca prin aceeasi
incheiere s-a dispus arestarea mai multor inculpati,se va emite
cate un mandat pentru fiecare dintre ei.Mandatul de arestare
preventiva trebuie sa cuprinda instanta din care face parte
judecatorul de drepturi si libertati care a dispus masura ,data
emiterii mandatului,numele,prenumele si calitatea judecatorului
care a emis mandatul,datele de identitate ale inculpatului,durata
pentru care s-a dispus arestarea preventiva,aratarea faptei de care
e a uzat inculpatul,temeiurile concrete care au determinat luarea
masurii,ordinul de a fi arestat inculpatul,indicarea locului unde
va fi detinut inculpatul arestat preventiv,semnatura judeacatorului
si semnatura inculpatului.Cand mandatul de arestare este emis dupa
ascultarea inculpatului,judecatorul ii inmaneaza un exemplar al
mandatului si un alt ecemplat il inmaneaza organului de politie
,care la randul sau,preda exemplarul original al mandatului
administratiei locului de detinere.Cand masura arestarii a fost
dispusa in lipsa inculpatului,judecatorul inainteaza doua exemplare
originale ale mandatului organului de politie de la domiciliul sau
resedinta inculpatului im vederea executarii,iar daca inculpatul nu
are domiciliul sau resedinta in Romania,cele doua exemplare se
inainteaza organului de politiei n raza teritoriala a caruia se
afla instanta de judecata.In continuare,organul de politie
procedeaza la arestarea persoanei aratate in mandat,careia ii preda
un exemplar al mandatului,dupa care o cunduce in cel mult 24 de ore
in fata judecatorului care a dispus masura.In vederea executarii
mandatului de arestare,organul de politie poate sa patrunda in
domiciliul sau resedinta oricarei pesoane fizice,fata invoirea a
estei,precum si insediul oricarei p.j fara invoirea
reprezentantului legal al acesteia daca exista indicii temeinice
din care rezulta banuiala rezonabila ca persoana din mandat se afla
in domiciliul/resedinta/sediul respectivCand persoana mentionatacin
mandat nu a fost gadita,organul de politie incheie un prices verbal
si incunostinteaza pe judecatorul care a emis mandatul,precum si
organele competente pentru darea in urmarire si consemn la punctele
de frontiera.Termenul de 30 de zile pentru care s-a dispus masura
arestarii curge de la data ounerii in executare a masurii fata de
inculpatul arestat preventiv.Prelungirea arestarii preventive in
cursul urmaririi penale-daca temeiurile care au dispus arestarea
initiala impun in continuare retinerea inculpatului.Prelungirea
arestarii preventive poate fi dispusa de judecatorul de drcsi
libertati.Ea se poate dispune numai la propunerea motivata o
procurorului daca in aceeasi cauza sunt mai multi inculpati
arestati pentru care masura expira la date diferite,procurorul
poate sesiza pe jud cu propunerea de prelungire a arestarii pentru
toti inculpatii.Procurorul trebuie sa depuna la judecator
propunerea de prelungire a arestarii cu cel putin 5 zile inainte de
a expira durata arestarii.JudecTorul trebuie sa se pronunte asupra
propunerii de prelungire a arestarii inainte de expirarea duratei
acesteia.Judecatorul daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile
legii admite propunerea si dispune prelungirea arestarii prin
incheiere motivata.Prelungirea arestarii preventive a inculpatului
se poate dispune,in cursul unrmaririi penale,pe o durata de cel
mult 30 de zile,iar jud poate sa acorde si alte prelungiri.Durata
totala a arestarii prventive,in cursul up,nu poate depasi un termen
rezonabil si nu poate fi mai mare de 180 de zile.Daca apreciaza ca
nu sunt intrunite conitiile legii,judecatorul respinge prin in
heiere motivata propunerea de prelungire a arestarii si poate
sa:dispuna inlocuirea cu masura cu o alta madura(control,control
judiciar pe cautiune,arestarea la domiciliu)
Curs 4
Arestarea preventiva a inculpatului-poate fi dispusa de
judecatorul de camera preliminara sau de instanta de judecata din
oficiu sau la propunerea motivata a procurorului pentru o perioada
de cel mult 30 de zile pentru aceleasi temeiuri si in aceleasi
conditii ca si arestarea preventiva despusa de judecatorul de
drepturi si libertati.In tot cursul procedurii de camera
preliminara,judecatorul verifica periodic,dar nu mai tarziu de 30
de zile, daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii
si dispune fie mentinerea masurii preventive fata de inculpat,fie
dispune revocarea masurii si punerea in libertate a inculpatului
daca nu este arestat in alta cauza.Cand pricurorul dispune
trimiterea in judecata a inculpatului fata de care s-a dispus o
masura preventiva,rechizitoriul impreuna cu dosarul cauzei se
inainteaza judecatorului de camera preliminara de la instanta
competenta cu cel putin 5 zile inainte de a expira durata masurii
preventive.In termen de 3 zile de la inregistrarea
dosarului,judecatorul de camera preliminara verifica din oficiu
legalitatea,temeinicia masurii preventive, inainte de expirarea
acesteia.Cand constata ca temeiurile care au determinat luarea
masurii se mentin sau exista temeiuri noi care justifica o
,judecatorul de camera preliminara dispune prin incheiere
mentinerea masurii preventive fata de inculpat.Cand constata ca au
incetat temeiurile care au determinat luarea/prelungirea masurii
arestarii si nu exista temeiuri noi care sa o justifice,judecatorul
dispune punerea in libertate a inculpatului daca nu este arestat in
alta cauza.Judecatorul de camera preliminara inainteaza dosarul
instantei de judecata,iar instanta,din oficiu,trebuie sa verifice
in tot cursul judecatii,periodic,dar nu mai tarziu de 60 de zile
daca subzista temeiurile care au determiant mentinerea masurii
arestarii preventive dispusa fata de inculpat.In cursul judecatii
durata toata.a arestarii preventive nu poate depasi un terman
rezonabil si nu pote fi mai mare de jumatatea maximului special
prevazut de lege pentru infractiunea care face obiectul sesizarii
instantei de judecata.In toate cazurile,durata arestarii preventive
la prima instanta nu poate depasi 5 ani.La expirarea acestor
termene instanta de judecata poate sa dispuna luarea unei alte
masuri preventive in conditiile legii .Aceste termene curg de la
data sesizarii instantei de judecata in cazul inculpatului arestat
preventiv sau de la data punerii in executare a mandatului de
arestare cand fata de inculpat s-a dispus arestarea preventiva in
procedura de camera preliminara sau in cursul judecatii,ori in
lipsa.Fata de inculpatul care a mai fost anterior arestat in
aceeasi cauza in cursul urmaririi penale al procedurii preliminare
sau al judecatii,se poate dispune,din nou,acesta masura numai daca
au intervenit temeiuri noi care fac necesara privarea sa de
libertate.
Disozitii speciale privind masurile preventive aplicate
minorilor
Fata de suspectul si inculpatul minor se pot dispune masurile
preventive care pot fi dispuse fata de suspectul sau inculpatul
major cu urmatoarele derogari:Retinerea si arestarea preventiva
fata de un inculpat minor in mod exceptional,numai daca efectele pe
care privarea de libertate le-ar avea asupra personalitatii si
dezvoltarii acestuia nu sunt disproportionate farta de scopul
urmarit prin luarea madurii.La stabilirea duratei pentru care se ia
masura arestarii preventive trebuie avuta in vedere varsta
inculpatului de la data cand se dispune asupra sa
luarea/prelungirea/mentinera acestei masuri.Regimul special de
retinere a minorilor este stabilit prin legea privind executarea
pedepselor si a masurilor dispuse de organele juduciare in cursul
procesului penal.Luarea masurilor de ocrotire in caz de arestare
preventiva in cursul urmaririi penaleIn situati in care masura
arestarii preventive se dispune fata de un inculpat in a carui
ocrotire se afla un minor,o persoana pusa sub interdictie sau o
persoana care datorita varstei,bolii sau altei cauze,are nevoie de
ajutor,judecatorul de drepturi si libertati care a dispus masura
arestarii preventive are obligatia sa incunostinteze autoritatea
competenta(tutelara) in vederea luarii masurilor legale de ocrotire
pentru persoana respectiva.Tratamentul medical sub paza
permanenta
In situatia in care pe baza actelor medicale se constata ca cel
arestat preventiv sufera de o boala care nu poate fi tratata in
reteaua medicala a Administratiei nationala
penitenciarelor,administratia ocului de detinere dispune efectuarea
tratamentului sub paza permanenta in reteaua medicala a
Ministerului Sanatatii.Motivele pentru care s-a luat aceasta maxura
sunt comunicate de indata procurorului in cursul urmaririi
penale,jud de camera prelimianara sau instantei de judecata.Timpul
in care inculpatul este internat sub paza permanenta intra in
durata arestarii preventive.
Caile de atac impotriva incheierilor prin care s-a dispus asupra
masurilor preventive
Impotriva incheierilor in care ,in cursul urmaririi prnale,prin
care judecatorul de drepturi si lib dispune asupra masurilr
preventive,inculpatul si procurorul pot sa formuleze contestatie in
termen de 48 de ore de la pronuntate sau dupa caz de la
comunicare.Contestatia se depune la judecatorul de drepturi si
libertati care a pronuntat incheierea atacata si se inanteaza
impreuna cu dosarul cauzei judecatorului de drepturi si libertati
de la instanta ierarhic superioara in termen de 48 de ore de la
inregistrare.Contestatia formulata de inculpat se solutioneaza in
termen de 5 zile de la inregistrare.Contestatia gormulata de
procuror impotriva incheierii prin care s-a dispus respingerea
propunerii de prelungire a arestarii,de revocare sau de inlocuire a
masurii preventive,se solutioneaza inainte de a expira durata
masurii preventive dispuse anterior.Solutionarea contestatiei se
face in prezenta inculpatului,a procurorului si a avocatului
ales/numit din oficiu.Impotriva incheierilor prin care jud de
camera preliminare dispune asupra masurilor preventive,inculpatul
si procurorul pot sa faca contestatie in termen de 48 de ore de la
pronuntare sau comunicare.Contestatia se depune la judecatorul de
camera preliminara care a pronuntat incheierea atacata si se
inainteaza judecatorului de camera preliminara de la instanta
ierarhic superioara in termen de 48 de ore de la
inregistrare.Impotriva incheierilor prin care instanta dispune
asupra masurilor preventive,inculpatul si procurorul pot formula
contestatie in termen de 48 de ore.Contestatia se depune la
instanta care a pronuntat incheierea atacata si se inainteaza
instantei ierarhic superioare care solutioneaza contestatia in
sedinta publica.
Masurile de siguranta cu caracter medicalObligarea provizorie la
tratament medical- aceasta masura poate fi dispusa prin incheiere
motivata de judecatorul de dr si lib in cursul urmaririi penale,de
jud de smera preliminara in cursul procedurii de camera preliminara
si de instanta de judecata in cursul judecatii.
Masura poate fi dispusa fata de suspectul sau inculpatul care se
afla in situatia prevazuta de art 109 din CP,adica daca din cauza
unei boli ,inclusiv cea provocata de consumul cronic de alcool sau
de alte substante psihoactive prezinta pericol pentru
societateMasura consta in obligarea suspectului/inculpatului sa
urmeze in mod regulat tratamentul medical prescris de un medic de
specialitate pana la insanatosire sua pana la obtinerea unei
ameliolari care sa inlature starea de pericol.In cursul urmaririi
penale sau al procedurii de damera preliminara,procurorul,daca
apreciaza ca sunt intrunite conditiile legii,inainteaza
judecatorului o propunere motivata de luare fata de inculpat a
masurii obligarii provizorii la tratament medical.propunerea este
insotita de expertiza medico legala din care rezulta necesitatea
aplicarii masurii.Judecatorul primind propunerea fixeaza termenul
de solutionare de dl mult 5 zile si dispune citarea suspectului sau
inculpatului.Cand suspectul/inculpatul este prezent,solutionarea
prop se face numai dupa as ultarea acestuia in prezenta uni
avocat,iar participarea procurorului este obligatorie.La
solutionarea propunerii suspectul sau inculpatul are dreptul sa fie
asistat de un medic desemnat de acesta care poate pune concluzii
judecatorului si poate sa participe la slcatuirea planului
terapeutic.jud se pronunta prini ncheiere motivata care poate fi
contestatala 5 zile de la pronuntare,iar contestatia nu va suspenda
punerea in aplicare a masurii de siguranta.Daca admite
propunerea,jud dispune obligarea provizorie la tratament medical a
suspectului/inculpatului.Daca dupa dispunerea masurii s-a produs
insanatosirea suspectului/inculpatului,jud dispune ridicarea
masurii la sesizarea procurorului,a medicului de specialitate sau
la dererea suspectului sau inculpatului ori a unui membru de
familie a acestuia.In cursul judecatii ,in prima instanta si in
aple,la propunera procurorului sau din oficiu,inculpatul poate fi
obligat provizoriu la tratament medical de catre instanta de
judecatDaca suspectul/inc cu rea credinta incalca masura,atunci
judecatorul dispune la cererea procurorului/a medicului de
specialitate/din oficiu internarea medicala provizorie a
inculpatului/suspectului.
Internarea medicala provizorie-acesta masura de siguranta poate
fi dispusa de judecatorul de drepturi si libertati in cursul
urmaririi penale,de judecatorul de camera prelim su de inst de
jud.Masura poate fi dispusa daca suspectul este bolnav montal sau
consumator cronic de dubstante psihoactive si daca luarea acestei
masuri este necesara pentru inlaturarea unui perocil concret si
actual pentru siguranta publica.Masura consta in internarea
provizorie,involuntara a suspectului/inculpatului intr-o unitate
specializata de asistents medicala pana la insanatosire sau pana la
ameliorarea care inlatura starea de oericolce a determinat luarea
masurii.Procedura de aplicare a masurii internarii medicale
provizorii este aceeasi ca si in cazul obligarii provizorii la
tratament mecical.
Masurile asiguratorii(art 249-256 CPP)-sunt masuri procesuale cu
caracter real care constau in indisponibilizarea unor bunuri mobile
sau imobile prin instituirea unui sechestru asupra acestora in
scopul evitarii ascunderii,distrugerii,instrainarii sau sustragerii
de la urmarire a buburilor care pot face obiectul confiscarii sau
care pot servi la garantarea executarii pedepsei amenzii sau a
cheltuielilor judiciare sau a repararii pagubei produsa prin
infractiune.Bunurile supuse acestei maduri nu pot fi instraintate
sau grevate cu sarcini si codul penal incrimineaza faptele de
sustragere a buburilor legal sechestrate si faptele de rupere de
sigilii legal aplicate.Masurile asiguratorii au o functionalitate
numai asiguratorie ,nu si reparatorie si de aceea ele nu reprezinta
acoperirea pagubei ci instanta trebuie sa-l oblige prin notarare
judecatoreasca pe inculpat si pe partea responsabila civilmente la
acoperirea prejudiciului produs prin infractiune.
Curs 5Masurile asiguratorii pot fi luate de procuror in cursul
urmaririi penale,de judecatorul de camera preliminara sau de
instanta,din oficiu sau la cererea procurorului.Masura se dispune
prin ordonanta de catre procuror si prin incheiere de catre
judecator.Masurile asiguratorii pentu garantarea executarii
amenzii,se pot lua numai asupra bunurilor
suspectului/inculpatului.Masurile asiguratorii in vederea
confiscarii speciale se pot lua asupra bunurilor
suspectului/inculpatului ori ale altor persoane in proprietatea
carora se afla bunurile ce urmeaza a fi confiscate.In vederea
repararii pagubei prov prin infractiune si pentru garantarea
executarii cheltuielilor judiciare,masurile asiguratorii se pot lua
asupra bunurilor suspectului/inculpatului si partii responsabile
civilmente.Masurile asiguratorii pentru repararea pagubei si cele
pentru garantarea executarii cheltuielilor judiciare se pot lua in
cursul urmaririi penale,al proced de cam prelim si al judecatii si
la cererea partii civile,iar masurile asiguratorii luate din oficiu
de organele judiciare pot folosi si partii civile.De
regula,masurile asiguratorii sunt facultative si prin exceptie,sunt
obligatorii in cazul in care persoana catamata este o persoana
lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa.Nu pot fi sechestrate bunuri care apartin unei autoritati
sau institutii publice,ori unei alte persoane de drept public si
nici bunurile exceptate de lege.Ordonanta de luare a masurii
asiguratorii se aduce la indeplinire de catre organele de cercetare
penala,iar incheierea prin care s-a luat masura se aduce la
indeplinire de executorii judecatoresti.Codul de procedura penala
prevede norme distincte pentru sechestru propriu-zis,poprire si
notarea sau inscrierea ipotecara.Sechestrul penal este mas asig cel
mai frecvent intalnita,iar masura sechestrului,cazurile speciale de
valorificare a buburilor mobile sechestrate,precum si modul de
contestare a modalitatii de valorificare a bunurilor sechestrate
sunt amanuntut reglementate in art 252,252(1)(2)(3)(4) CPP.Notarea
sau inscrierea ipotecara este o forma speciala a sechestrului
aplicata in cazul bunurilor imobile si care drept efect
indisponibilizarea bunului imobil cu privire la care s-a luat
masura.Pentru bunurile imobile sechestrate procurorul,judecatorul
de camera preliminara sau instanta,care a dispus instituirea
sechestrului trebuie sa ceara organului competent notarea ipotecara
adupra bunurilor ipotecate,iar prin indeplinirea formalitatilor de
publicitate se da eficienta sechestrului n raport cu tertele
persoane.Poprirea este o forma speciala a sechestrului,o modalitate
de indisponibilizare care se aplica asupra sumelor de bani datorate
persoanei contra careia s-a luat masura sechestrului.Conform art
254 sumele de bani datorate cu orice titlu suspectului/inculpatului
ori partii responsabile civilmente de catre o alta persoana sau de
cstre cel pagubit dunt poprite in mainile acesltora in limitele
prevazute de lege de la data primirii ordonantei sau incheierii
prin care se infiinteaza sechestrul.aceste sume de bani se
consemneaza la debitor la dispozitia org jud care a dispus poprirea
trebuie predate proc jud de cam prelim sau instantei in termen de
24 de ore de la consemnare.Organul jud care aplica sechestul asupra
bunurilor mobile sau imob trebue se in cheie un proces verbal
despre si sa descrie amanuntit bunurile sechestrateUn exemplar al
procesului verbal se lasa persoanei asupra bunurilor careia
s-axaplicat sechestrul,iar in lipsa acestei persoane,celor alaturi
de care locuieste,iar un exeplar se preda organului judiciar care a
dispus luarea masurii.
Actele procesuale si procedurale comune
Notiunea de "act procesual" si "act procedural" -sunt mijloace
juridice prin care se realizeaza activitatea procesual.Actele
procesuale sunt definite ca fiind manifestari de vointa ale
participantilor la proces prin care se exercita drepturi si
obligatii ,se indeplinesc dispozitii legale,fiind producatoare de
efecte juridice.In acest sens,sunt acte procesuale:punerea in
miscare a act penale,luarea masurilor preventive,incuviintarea de
probatorii,trimiterea in judecata,dezbaterile judiciare,hotararea
prin care se solutioneaza cauza penala.Actele procedurale sunt
mijloace prin intermediul carora se aduc la indeplinire sarcinile
care decurg din actele sa masurile procesuale.::ascultarea unui
martor,executarea mandatului de arestare.In procesul penal fiecare
act procesual se realizeaza prin intermediul unui act
procedural.Citarea -este actul procedural prin care o persoana este
chemata in fata organului de urmarire penala sau a instantei de
judecata.Chemarea se face prin Prin citatie scrisa,putandu se face
si prin nota telefonica,telegrafica.Citarea se poate realiza si
prin intermediul postei electronice sau orice mijloc de mesagerie
electonica,insa numai cu acordul pers citate.Organul judiciar poate
sa comunice si oral persoanei prezente termenul urmator,aducandu-i
la cunostinta consecintele neprezentarii si se intocmeste in acest
sens,in cursul urmaririi penale un proces verbal care se semneaza
de persoana astfel citata.Citarea si comunicarea actelor
procedurale se fac in plic inchis care trebuie sa poarte mentiunea
"pentru justitie.A se inmana cu prioritate".Minorul cu o varsta mai
mica de 16 ani va fi citat prin intermediul parintilor sau a
tutorelui cu exceptia cazului cand acest lucru ne este
posibil.Citatia este individuala.Confirm art 258 CPP citatia
trebuie sa cuprinda:denumirea organului de up sau a instantei care
a emis citatie,sediul sau,data emiterii si numarul dosarului,numele
prenumele celui citat si calitatea in care exte citat cu indicarea
obiectului cauzei,adresa celui citat.ora ziua,luna,anul si locul de
infatisare,mentiunea ca partea civila are dreptul sa se prezinte cu
un avocat ales,mentiunea ca asistenta juridica este
obligatorie,mentiunea ca partea citata poate sa consulte dosarul la
arhiva instantei sau a parchetului precum si prezentarea
consecinteleor neprezentarii in fata organele judiciare.Citati se
semneaza de cel care o emite.Locul de citare- suspectul sau
inculpatul,partile din proces si alte persoane se citeaza la adresa
unde locuiesc.Citarea nu se face la domiciliul legal,ci la adresa
unde locuieste efectiv.Nu est legala citarea la adresa indicata de
persoana vatamata.Daca nu este cunoscuta adresa unde
locuieste,persoana va fi citata la adresa locului de munca prin
serviciul de personal al unitatii la care lucreaza.Nu este legala
citarea prin afisare la sediul unitatii.Suspectul sau inculpatul
are obligatia sa comunice in termen de cel mult 3 zile organului
judiciar schimbarea adresei unde locuieste.Suspectul/inculpatul
poate fi citat la sediul avocatului ales daca nu s-a prezentat dupa
prima citare legal indeplinita.Daca nu se cunoaste nici adresa unde
locieste suspectul/inculpatul si nici locul sau de munca,se va
afisa la sediul organului judiciar o instiintare care trebuie sa
cuprinda mentiunile prevazute in art 259(5) CPP.Bolnavii sau
persoanele aflate in spitale,asezaminte medicale,ori de asistenta
sociala se citeaza prin administratia acestora.Persoanele private
de libertate se citeaza la locul de detinere prin administratia
acestuia.Militarii se citeaza la unitatea din care fac parte prin
comandantul acesteia.Persoanele care fac parte din echipajul uni
nave maritime,fluviale aflate in cursa se citeaza la capetenia
portului unde este inregistrata nava.Daca suspectul sau inculpatul
locuieste in strainatate citarea se face pentru primul termen
potrivit normelor de drept international penal aplicabile in
relatia cu statul solicitat.In lipsa unor asemenea norme citarea
secface prin scrisoare recomandata.Persoanalul misiunilor
diplomatice ale oficiilor opconsulare si cetatenii romani trimisi
sa lucreze in cadrul organizatiilor internationale membrii de
familie care locuiesc cu ei,cat timp sa afla in strainatate,precum
si cetatenii romani aflati in strainatate in interes de
serviciu,inclusiv membrii de familie care ii insotesc se citeaza
prin intermediul unitatilor care i-au trimis in strainatate.In
cazul perf aflate in strainatate,citatia in vederea
infatisarii,trebuie sa fie primita de aceste persoane cel mai
tarziu cu 30 de zile inainte de ziua stabilita pentru
infatisareAutoritatile publice,institutiile si alte persoane
juridice se citeaza la sediul acestora.Citarea prin intermediul
postei electronice se face la adresa electronica indicata organului
judiciar de catre persoana citata sau de catre reprezentantul
ei.
Inmanarea citatiei- comunicarea citatiilor se face din oficiu
prin agentii procedurali ai organelor judiciare sau prin orice alt
salariat al acestora prin intermediul politiei locale ori prin
serviciul postei sau de curierat,iar aceste persoane sunt obligate
sa indeplineasca procedura de citare Citatia se inmaneaza persoanl
celui citat care va semna dovada de primire. Daca persoana citata
refuza sa primeasca citatia,agentul procedural va afisa pe usa
destinatarului o instiintare, incheind un proces verbal cu privire
la imprejurarile constatate.Daca persoana citata primeste citatia
dar refuza sau nu poate sa semneze dovada de primire,agentul
procedural trebuie sa incheie un proces verbal despre aveasta
imprejurare.Daca scrisoarea recomandata prin care este citat un
suspect/inculpat care locuieste in strainatate,nu poate fi
inmanata,citatia se va afisa la sediul parchetului sau al
instantei,dupa caz.
Curs 6
Termenele in procesul penal
O conditie de valabilitate a acteleor procesuale si procedurale
este timpul in care trebuie sa fie efectuat actul.Termenele sunt
intervalele de timp inauntrul carora sau la epuizarea carora pot sa
fie indepinite acte sau masuro procesuale sau procedurale.Astfel
legea prevede termene pentru folosirea cailor de atac,pentru
procedura cailor de citare,pentru durata pentru care pot fi dispuse
masurile preventive.Fixarea unor termene in cadrul procesului penal
are ca scop pe deoparte limitarea in timp a masurilor
procesuale,iar pe de alta parte impiedicarea tergiversarii
desfasurarii procesului penal,asigurand astfel principiul
operativitatii,celeritatii in ppIn unele cazuti,legea,desi nu
prevede o limitare in timp,impune totusi o obligatie referitoare la
timp atunci cand utilizeaza expresia "de indata/de urgenta".Daca in
privinta unor acte,legea nu prevede niciun termen,inseamna ca acele
acte pot fi indeplinite oricand.
Clasificarea termenelor:In raport de natura drepturilor si
intereselor pe care le ocrotesc,sunte termene procedurale si
substantialeTermenele procedurale sunt intervalele de timp fixate
pentru a ocroti drepturi si interese ale persoanei ,conferite in
cadrul procesului penal(termenul de apel)Termenele substantiale
sunt intervalele de timp determinate de lege pentru ocrotirea unor
dr si interese extraprocesuale,ele avand ca scop disciplinarea in
timp a masurilor privative sau restrictive de drepturi ale
persoanei.(termenele privind durata masurilor preventive)In raport
de organele care le stabilesc,termenele pot fi legale si
judiciareTermenul legal este cel fixat de lege(termenul de
apel).termenele legale nu pot fi modificateTermenul judiciar este
cel fixat de organul judiciar in fata caruia se afla cauza(termenul
de judecata fixat de presedintele instantei,sau cel fixat pentru
depunerea unui inscris)-acestea pot suferi modificari fara a se
aduce atingere intereselor partilorIn raport de efectele pe care le
produc termenele se impart in termene dilatorii,termene peremptorii
si termene ora duitoare.Termenul dilatoriu sau prohibitiv nu
permite efectuarea unui act decat dupa expirarea duratei termenului
si sanctiunea in cazul incalcarii acestui termen este nulitatea
actului.Astfel,intervalul de timp care desparte momentul
pronuntarii hotararii judecatoresti de momentul ramanerii ei
definitive este un asemenea termen pentru ca numai dupa trecerea
acestui interval de timp,hotararea poate fi pusa in
executare.Termenul peremptoriu/imperativ este termenul inauntrul
caruia trebuie indeplinit un act,cum ar fi termenul de declararea a
unei cai de atac.Nerespectarea acestui termen atrage sanctiunea
decaderii din exercitiul dr procesual si nulitatea actului
tardiv.Termenul oranduitor/de recomandare este cel care prevede o
durata inauntrul careia este recamandabil sa fie efectuat actul
procesual sau procedural(termenul pentru redactarea hotararii
judecatoresti).Nerespectarea acestui termen nu atrage sanctiuni
procesuale
In raport de factorul timptermenele sunt fixe,maxime si
minime.Termenul e fix atunci cand prevede o durata de timp
invariabila pentru efectuarea actului(termenul de apel de 10
zile)Termenul este maxim cand indica o durata maxima de tmp in care
poate fi exectuat actul (masura preventiva a retinerii se poate
dispune pe cel mult 24 de ore)Termenul este minim cand are o durata
determinata minima care,dupa ce a fost atinsa,permite derularea
efectiva a actuluiIn functie de modul de calculare termenele pot fi
de succesiune si de regresiune.Termenele de succesiune se
calculeaza in sensul curgerii normale a timpuluiTermenele de
regresiune se calculeaza in sensul invers scurgerii timpului.In
raport cu durata lor termenele pot fi stabilite pe ore,pe zile,pe
luni,pe ani
Curs 7Modul de calcul al termenelorEste deosebit dupa cum
termenele sunt substantiale sau procedurale. Calculul termenlor
procedurale se afce pornind de la ora, ziua, luna si anul prevazute
in actul care a provocat curgerea termenului in afara de cazul in
care prin lege se dispune altfel. Termenul pe ore si zile se
calculeaza conform art 269 alin (2) CPP pe unitati libere de timp
in sensul ca ora si ziua la care incepe sa curca termenul si ora si
ziua in care termenul se implineste nu intra in durata termenului.
Astfel, un termen de 3 zile care incepe sa curga luni se implineste
vineri adica termenul are 3 zile libere.Prin urmare, in cazul
termenelor procedurale durata timpului material este mai mare cu 2
unitati de timp fata de termenul procedural in sine. Astfel, un
termen de 24 de ore care incepe la data de 8 aprilie ora 11:00 va
expira pe data de 9 aprilie ora 13:00.Termenele procedurale pe
luni/ani se calculeaza calendaristic si, conform art 269 alin (3)
CPP, expira, dupa caz, la sfarsitul zilei corespunzatoare o ultimei
luni sau la sfarsitul zilei si lunii corespunzatoare din ultimul
an.Prin urmare, la calculul duratei termenului pe luni si ani intra
in durata termenului ziua in care termenul incepe sa curga dar nu
intra in durata termenului ziua in care se implineste termenul.
Astfel, un termen de 1 luna care incepe sa curga pe 8 aprilie
expira la sfarsitul zilei de 8 mai.In cazul termenelor procedurale
socotite pe luni sau ai, daca ultima zi cade intr-o luna care nu
are zi corespunzatoare termenul expira in ultima zi a acelei luni.
Astfel un termn de o luna care incepe pe 31 martie expira pe 30
aprilie. Aliniatul final al art269 precizeaza ca in cazul in care
ultima zi a unui termen procedural cade intr-o zi nelucratoare,
termenul expira la sfarsitul primei zile lucratoare care urmeaza.
Astfel, un termen de 3 zile care incepe sa curga miercuri va expira
luni.Aceasta dispozitie vizeaza calculul termenului pe zile, pe
luni sau ani. Orice act depus la organele judiciare inainte de
expirarea termenului prevazut de lege este considerat ca fiind
efectuat in termen. Legea a prevazut insa si reguli speciale care
se aplica in cazuri de impiedicare obiectiva. Astfel potrivit art
270 CPP, este considerat ca fiind in termn actul depus inauntrul
duratei de timp prevazut de lege la administratorul locului de
detinere , la unitatea militara sau la oficiul postal prin
scrisoare recomandata chiar daca a ajuns la organul competent dupa
expirarea termenului. Dovada ca actul a fost depus in termen
rezulta din inregistrarea sau atestarea facuta pe actul depus de
catre administratorul locului de detinere si de unitatea militara
precum si din recipisa oficiului postal. Deasemenea, daca un act
trebuia efectuat intr-un anumit termen si a fost comunicat din
necunoastere sau din gresala vadita a expeditorului inainte de a
expira termenul unui organ judiciar care nu are competenta se
considera ca a fost depus in termen chiar daca actul ajunge la
organul competent dupa expirarea termenului fixat. Actul efectuat
de procuror e considerat ca fiind efectuat in termen daca data la
care a fost trecut in registrul de iesire a paarchetului este
inauntrul termenului cerut de lege pentru efectuarea actului. O
exceptie este folosirea cailor de atac care trebuie introduse in
termen la instanta competenta. In dreptul procesual penal nu exista
imprejurari ca sa atraga reintreruperea termenelor. Totusi, prin
legi speciale se pot suspenda termenele in caz de razboi
calamitate, stare de asediu. Calculul termenelor substantiale:Adica
in cazul masurilor preventive sau restrictive sau privative de
libertate calculul termenelor substantiale pe ore si zile se face
potrivit art 271 CPP pe unitati pline de timp in sensul ca ora sau
ziua la care incepe si sfarseste termenul intra in durata acestuia.
Astfel, in cazul retinerii termenului de 24 de ore care a inceput
pe 8 aprilie ora 8:00 va expira pe 9 aprilie ora 8:00. In cazul
arestarii preventive pentru 5 zile, daca masura a fost luata pe 8
aprilie expira in ziua de 12 aprilie. In ce priveste modul de
calcul al termenului substantial pe luni si ani se aplica
dispozitia art 186 CP in sensul ca luna si anul se socotesc
implinite cu o zi inainte de ziua corespunzatoare data de la care
au inceput sa curga.Astfel, un termen substantial de o luna care
incepe pe 8 aprilie se sfarseste la data de 7 mai. Consecintele
nerespectarii termenului:Atunci cand pentru exercitarea unui drept
procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea lui atrage
decaderea din exercitiul dreptului si nulitatea actului facut peste
termen. Cadn o masura procesuala nu poate fi luata decat pe un
anumit etrmen, expirarea lui atrage de drept incetarea efectului
masurii. Pentru celelalte termene procesuale se aplica in caz de
nerespectarea dispozitiilor privitoare la nulitati. Consecintele
nerespectarii termenului -atunci cand pentru exercitarea unui drept
procesual legea prevede un anumit termen,nerespectarea acestuia
atrage decaderea din exercitiul termenului si nulitatea actului
facut peste termen.Cand o masura procesuala nu poate fi luata decat
pe un anumit termen,expirarea acestuia atrage de drept incetarea
efectului masurii.Pentru celelalte termene procedurale se aplica
dispozitiile privitoare la nulitati.Nulitatile
Principiul legalitatii procesuale impune ca actele procesuale si
procedurale sa fie indeplinite cu respectarea conditiilor prevazute
de lege.Persoanele care nesocotesc legalitatea in desfasurarea
procesului penal pot fi trase la respundere administrativa,civila
sau penala.In cazul in care actele procesuale sau procedurale sunt
viciate o garantie a respectarii legalitatii o reprezinta
sanctiunile procedurale care sunt mijloace prin intermediul carora
actele indeplinite in mod nelegal devin lipsite de
valabilitate.Orice act viciat prin nesocotirea conditiilor legale
va fi lovit de nulitate,care este o sanct procedurala cu caracter
general.Pentru neindeplinirea sau undeplinirea gresita a actelor
legea prevede si alte sanctiuni,cum ar fi decaderea si
inadmisibilitatea prevazute de articolul 412 CPP,iar doctrina
recunoaste si sanctiunea inexistentei.Decaderea este o sanctiune
specifica ce consta in pierderea exercitiului unui drept subiectiv
ca urmare a nerespectarii unui termen imperativ,in acest caz,actul
efectuat peste termen este nul.Opereaza decaderea ca sanctiune
procedurala in cazul in care persoana indreptatita nu a declarat
apel in termenul prevazut de lege,situatie in care este decazuta
din exercitiul acestui drept procesual.Decaderea spre deosebire de
nulitate,se refera la dr procesuale si are in vedere un act care nu
mai poate lu fiinta pentru ca a expirat termenul prevazut de
lege.Inadmisibilitatea ,spre deosebire de decadere,atrage
intotdeauna nulitatea actului efectuat cu incalcarea legii,act care
daca a fost declarat inadmisibil,nu mai poate fi refacut.Este lovit
de inadmisibilitate,spre exemplu,apelul declarat de partea civila
cu orivire la latura penala a cauzei.Inexistenta se refera la
faptul ca actul inexistent,spre deosebire de actul nul,care este o
realitate juridica,constituie doar o realitate de fapt cu privire
la acte care au doar aparenta uni existente juridice astfel:poate
fi socotita inexistenta o hotararea judecatoreasca intocmita de un
procuror sau un rechizitoriu intocmit de un student in
practica.Nulitatile sunt considerate cele mai importante sanctiuni
procedurale,prin nulitate fiind desfiintate actele executate cu
nesocotirea legii,iar anularea actului are drept urmare
considerarea actului ca fiind fara valoare juridica,indiferent de
natura prin care a fost viciat.Potrivit art 280 CPP incalcarea
dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului
penal atrage nulitatea actului in conditiile prevazute expres de
lege.Incalcarea poate consta in intocmirea unui act contrara
cerintelor legii sau in omisiunea de a intocmi actul in conditiile
prevazute de lege.
Clasificarea nulitatilor:
-dupa modul de reglementare se disting:nulitati exprese si
nulitati virtuale.
Nulitatile exprese sunt prevazute de lege pentru fiecare
incalcare
Nulittile virtuale sunt cele care rezulta implicit din
reglementarea generala privind desfasurarea procesului penal.Sunt
nulitati exprese sa ctiunile care se aplica in cazul incalcarii
normelor prevazut in articolul 281(1) CPP.Baza legala a nulitatilor
virtuale o constituie art 2 CPP si art 282 CPP.
Nulitatile exprese constituie exceptia,iar nulitatile virtuale
sunt regula-in functie de intinderea lor esista nulitati totale
care atrag anularea intregului act viciat si nulitati partiale care
se aplica numai la o parte din actul viciat-in functie de felul cum
legea permite acoperirea lor prin vointa partilor sau prin trecerea
unui termen util pentru a fi invocare nulitatile pot fi acoperibile
care isi pierd efectul daca nu sunt invocare in timp util si
neacoperibile care isi produc efectele oricand.-in raport de
natura,de modeul de aplicare si de efectele pe care le
produc,nulitatile sunt absolute si relative.
Nulitatile absolute sunt cele exprese si neacoperibile
Nulitatile relative sunt cele virtuale si acoperibile
Asistenta juridica si reprezentarea in procesul penal-art 88-96
CPP
Asistenta juridica este reglementata de legea pentru organizarea
ai exercitarea profesiei de avocat si de statutul profesiei de
avocat.Asistenta juridica consta in acordarea de consultatii si
intocmirea de cereri sau alte acte cu caracter juridic in apararea
si,dupa caz,reprezentarea persoanelor fizice sau juridice asistate
in toate fazele cauzelor penale precum si in sustinerea cu mijloace
juridice a drepturilor si intereselor legitime ale acestora in
raporturile lor cu organele puterii si admin de stat,a
institutiilor si organizatiilor,precum si cu pers fizice romane sau
straine.Asistenta juridica consta asadar in sprijinul pe care
aparatorii il dau partilor in procesul penal prin
lamuririle,interventii si sfaturi in domeniul dreptului..Potrivit
art 88 CPP avocatul asista sau reprez in procesul penal partile,ori
subiectii procesuali principali,in conditiile legii.Potrivit alin
(2)nu poate fi avocat al unei parti sau al unui subiect procesual
principal urmatorii:-sotul sau ruda pana la gradul al patrulea cu
procurorul sau cu judecatorul;-martorul citat in cauza;-cel care a
participat in acea cauza in calitate de judecator sau procuror;-o
alta parte sau un alt subiect procesual;Avocatul ales sau desemnat
din oficiu este obligat sa asiste asistenta juridica a partilor sau
a subiectilor procesuali principali.Partile sau subiectii
procesuali princ cu interese contrare nu pot sa fie asistati sau
reprez de acelasi avocat.
Asistenta juridica a suspectului sau inculpatului
Suspectul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de unul sau
mai multi avocati in tot cursul urmaririi oenale a procedurii de
camera preliminara si al judecatii.Organele judiciare au obligatia
sa-i aduca la cunostinta suspectului sau inculpatului acest
drept.Cand cel putin unul dintre avocati este prezent,se considera
ca asistenta juridica este asigurata.Persoana retinuta sau arestata
are dreptul sa ia contact cu avocatul asigurandu-se
confidentialitatea comunicarilor.Luarea de contact se realizeaza cu
respectarea masurilor necesare de supraveghere vizuala,de paza si
securitate,insa fara a fi interceptata sau inregistrata
convorbirea.Probele obtinute cu incalcarea acestor dispozitii
legale se exclud.In principiu asistenta juridica a partilor si a
subiectilor procesuali principali in procesul penal este
facultativa.in sensul ca cei interesati sunt lasati sa decida daca
isi aleg sau nu un avocat care sa le acorde asistenta juridica.De
la acesta regula exista si derogari in sensul ca in unele situatii
expres prevazute de lege,asistenta poate fi si
obligatorie.Asistenta juridica facultativa este deci regula in
mteria asistentei juridice in procesul penal.Asistenta juridica
asuspentului sau inculpatului este obligatorie in urmatoarele
cazuri:-cand suspecctul/inculpatul este minor internat intr-un
centru de detentie sau intr-un centru educativ;-cand
suspectul/inculpatul este retinut sau arestat chiar in alta
cauza.-cand fata de suspect sau inculpat a fost dispusa masura de
siguranta a internarii medicale chiar in alta cauza;-in cazul in
care organul judiciar apreciaza ca suspectul sau inculpatul nu
si-ar putea face singur apararea.-in cursul judecatii in cauzele in
care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa
detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de cinci
ani.In cazurile in care asistenta juridica este obligatorie,daca
suspectul sau inculpatul nu si-a ales un avocat,organul judiciar
trebuie sa ia maxuri pentru desemnarea unui aparator din
oficiu.deasemenea in cazurile in care asistenta este
obligatorie,daca avocatul ales lipseste nejustificat si nu asigura
substituirea,organul judiciar trebuie sa ia masuri pentru
desemnarea unui avocat din oficiu care sa-l inlocuiasca si trebuie
sa-i asigure acestuia un termen rezonabil pentru pregatirea
apararii.In cursul judecatii acest tremen este de minim 3
zile.Delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea
aparatorului ales.Daca la judecarea cauzei avocatul lipseste si nu
poate fi inlocuit,cauz se amana..Avocatul desemnat din oficiu este
obligat sa se prezinte ori de cate ori este solictat de org jud si
este obligata sa asigure o aparare completa si efectiva in
cauza.
Drepturile avocatului,suspectului si inculpatuluiIn cursul
urmaririi penale-avocatul suspectului sau inculpatului are dr sa
asiste la efectuarea oricarui act de urm penal,cu urmatoarele
exceptii:
-in cazul in care se utilizeaza metode speciale de
supraveghere;-in cazul perchezitiei corporale sau a vehiculelor in
sitatia infractiunilor flagrante.Avocatul poate solicita sa fie
incunostintat cu privire la data si ora efectuarii actului de
urmarire penala ori a audierii realizata de judecatorul de drepturi
si libertati.Incunostintarea se face prin notificare
telefonica,fax,email sau alte mijoace,incheindu-se in acest sens un
proces verbal.Lipsa nejustificata a avocatului nu impiedica
efectuarea actului de urmarire penala sau aidierii daca exista
dovada ca a fost incunostintat cu privire la data si ora efectuarii
actului.Avocatul are dreptul sa participe la audierea oricarei
persoane de catre judecatorul de dr si libertati.Are deasemenea
dreptul sa formuleze plangeri,cereri si memorii.Daca avocatul este
prezent la efectuarea unui act de urmarire penala,se face mentiune
despre aceasta,iar actul este semnat si de catre avocat.In cursul
procedurii de camera preliminara si in cursul judecatii-avocatul
are dreptul sa consulte dosarul,sa-l asiste pe imculpat,sa exercite
drepturile procesuale ale acestuia,sa formuleze
plangeri,cereri,memorii,exceptii si obiectiuni.Avocatul are dreptul
sa beneficieze de timpul si inlesnirile necesare pregatirii unei
aparari efective.Asistenta juridica a persoanei vatamare,a partii
civile si a partii responsabile civilmente-este,de
regula,facultativa si este obligatorie doar in cazul in care
persoana vatamata sau partea civila este o persoana lipsita de
capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa.Atunci cand organul judiciar apreciaza ca din anutie
motive persoana vatamata,partea civila sau partea responsabila
civilmente nu si-ar putea face singur apararea,dispune luarea
masurilorp e tru desemnarea unui avocat din oficiu.In cursul
urmaririi penale avocatul are dr sa asiste la efectuarea oricarui
act de urmarire penala,dreptul de a forula cereri,de a depune
memorii si de a beneficia de timpil si inlesnirile necesare pentru
pregatirea si realizarea unei aparari efective.In cursul judecatii
avocatl exercita drepturile procesuale ale presoanei asistate si
are dreptul de a asista actele dosarului.Comsultarea dosarului
inseamna dreptul de a studia actele acestuia,dreptul de a nota date
si informatii din dosar si de s obtine fotocopii pe cheltuiala
clientului.In cursul urmaririi penale procurorul poate refuza
motivat consultarea dosarului daca prin aceasta s-ar aduce atingere
bunei desfasurari a procesului penala,iar dupa punerea in misacare
a actiunii penale,restrictionarea se poate dispune pentru cel mult
10 zile.In toate cazurile avocatului nu i se poate restrictiona
dreptul de a consulta declaratiile partii sau ale subiectului
procesual principal pe care il asista sau il reprezinta.
Reprezentarea
Legislatia noastra permite,alaturi de asistenta juridica, si
reprezentarea care consta in imputernicirea unei persoane numite
reprezentant de a indeplini,in cadrul procesului penal,acte
procesuale pe seama unei parti din proces care nu se poate prezenta
sau nu doreste sa se prezinte in fata organului
judiciar.Reprezentarea se deosebbeste de asistenta juridica pentru
ca in cazul asitentei juridice,aparatorul pune concluzii in
prezenta parii,iar in cazul reprezentarii partea ale care interese
sunt reprezentate este inlocuita de reprezentant.Tipul obisnuit de
reprezentare judiciara este reprezentarea conventionala care,se
intemeiaza pe existenta unui contract de mandat
-reprezentant-reprezentat-.Reprezentarea poate fi si legala pentru
ocrotirea persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu si este
specifica procesului civilin cadrul procesului penal nu se pune
problema reprezentarii legale pentru ca suspectul sau inculpatul
lipsit de calacitate de exercitiu,fiind un minor sub 14 ani,ori un
iresponsabil,nu raspund penal.In cursul procesului penal
suspecul/inculpatul,celelalte parti pot fi reprezentati cu exceptia
cazurilor cand prezenta acestora este obligatorie sau este
apreciata ca fiind necesara de catre procuror,judecator sau
instanta de judecata.
Cursul 10Competenta organelor judiciare in materie penala
Notiunea si felurile competenteiCompetenta reprezinta sfera
atributiilor pe care la are de indeplinit,potrivit legii,fiecare
categorie de organe judiciare in cadrul procesului penal.In functie
de natura,gravitatea infractiunii,locul unde a fost comisa
infractiunea sau unde a fost prins faptuitorului,ori de calitatea
acestuia,exista urmatoarele forme fundamentale de
competenta:Competenta materiala,competenta personala si competenta
teritoriala.Pe langa acestea,exsita si forme subsidiare:competenta
speciala si competenta exceptionala. Competenta materiala se
stabileste intre organe judiciare de grad diferit,adica se
stabileste sfera atributiilor unui organ judiciar,sfera care ii
delimiteaza compententa in raport cu organele judiciare inferioare
sau superioare in grad.Aceasta este determinata de natura si
gravitatea infractiunilor comise.pentru a fi stabilita,se folosesc
doua sisteme de determinare si anume:determinarea abstracta si
determinarea concreta.Determinarea abstracta stabileste ce
grupe/categorii de infractiuni cad in competenta de solutionare a
unui organ judiciar.Organele de cercetare penala ale politiei au o
competenta generala.Deasemenea judecatoriile au o competenta
generala,fiind in masura sa solutioneze cauzele penale care la
revin potrivit competentei teritoriale,neintrand in competenta lor
cauzele penale date prin lege in competenta altor
instante.Determinarea concreta se stabilesc infractiunile care fac
obiectul cauzelor penale pentru fiecare categorie de organe
judiciare in parte,astfel in art 56(3) se arata ca procurorul
efectueaza obligatoriu urmarirea penala in cazul infractiunilor
prevazute in alin (3) de la a la e. De la 37-40 sunt prevazute in
mod expres infractiunile de competenta de solutionare a
tribunalului,a tribunalului militar,a curtii de apel si a curtii
militare de apel,precum si a Inaltei Curti de Casatie si
justitie.Normele privind competenta materiala sunt imperative si nu
pot fi schimbate prin vointa ori intelegerea partilor,iar in cazul
nesocotirii nor,actele incheiate sunt lovite de nulitatea
absoluta.Competenta teritoriala diferentiaza din pcdv teriroal
organele judiciare.Pentru unle organe judiciare,raza teritoriala
corespunde teritoriului tarii,astfel organele centrale pot efectua
..in orice cauza,indiferent de locul unde a fost comisa
infractiunea sau unde a fost prins faptutorul astfe Inalta Curte
este competenta sa rezolve cauzele penale care pot sa provina de la
orice judecatorie sau tribunal.Pentru infractiunile comise in
tara,competenta teritoriala este determinata conform art 41 CPP de
urmatoarele criterii:-locul savarsirii infractiunii-locul unde a
fost prins faptuitorul/inculpatul-locuinta suspectului dau
invulpatului pers fizica,ori sediul inc p.j in momentul la care a
fost savarsita infractiunea.-locuinta/sediul persoanei vatamate.In
alin 2 al art 41 este definit locul savarsirii infractiunii ca
fiind locul unde s-a desfasurat activitatea infract in tot sau in
patre,ori locul unde s-a produs urmarea acesteiaPentru a
preintampina conflictele de competenta care pot sa apara intre org
judiciare,legiuitorul a stabilit reguli,dupa care,in lfct de
ctieriile 41,competentele revin unui anumit organ jud-astfel in art
se stabileste moul in care 1)in cazul in care a fost sesizat un
singur organ din cele prevazute de art 41 acesta va fi cel
competent sa rezolve cau- penala..2)in cazul in care au fost
sesizate 2 sau mai multe dintre organele prevazute de ..competenta
se stabileste astfelIn caz de sesizarei simultene,ordintea
secstabileste in functie de ,operand asa-numita preferinta
legala.
B. daca organele judiciare prevazute in art 41 au fost sesizate
in momente diferita,competentkA. organului revine celui de a fost
sesizat,operand o competemta cronologicpa.3) cand niciunul din
locurile aratate in art 41 nu este cunoscut,competenta revine
organului judiciar care a fost mai intai sesizat=>poate fi
competent organul judiciar care a fostInfractiunea comisa pe o nava
este de competenta instantei in a carui circumscriptie este primul
port Daca se savarseste pe o aeronava este de comp instantei in a
carei circumscriptie se afla primul loc de aterizare pe teritoriul
roman.Daca nava nu ancoreaza intr un port roman sau daca aeronava
nu aterizeaza pe teritoriu lroman,iar daca nu se poate deteremina
competenta potrivit art 41(1) ,atunci competenta se va stabili
conform alin 4 al art 41(competenta revine instantei mai intai
sesizate)Infractiunile comise in afara teritoriului romaniei se
judecata de catre instantele in a caror circum se afla locuinta
suspectului sau inc pf sau sediul inculpatului p.j.Daca inculpatul
nu locuieste sau nu are sediul in Romania,iar infract este de
competenta judecatoriei,aceasta se judeca la Jud sectorului 2
Bucuresti,iar in cele,Potrivit art 63 din CPP,urmarirea penala a
infractiunilor comise in cond art 41 se efectueaza de catre organul
de urmarire penala din circumscriptia instantei competenta sa
judece cauza.Nerespectarea regulilor de comprtenta teritoriala
atrage sanctiunea nulitatii relative.Competenta persoanala este
determinata de calitatea suspectului sau inculpatului in momentul
comiterii infractiunii si constituie o derogare de la competenta
materiala.In stabilirea competentei peronale intereseaza numai
calitatea suspectului sau inculpatului,iar nu si calitatea
celorlalte parti.Nu orice calitate pe care o are subiectul activ al
infractiunii atrage competenta personala a organelor
judiciare.Calitatea de poate determina uneori incadrarea juridica a
unei fapte dar nu solutionarea cauzei respective de catre un anumit
organ judiciarCalitatea de functionar este o conditie pentru a se
retine o anumita infractiune de serviciu,insa o asemenea calitate
nu atrage competenta unor anume organe judiciare.Potrivit art
38,39,40 CPP atrage competenta jud a org judiciare calitatike de
militar,procuror,judecator,avocat,notar,executor judec,controlor
financiar al curtii de conturi,auditor public extern,sef ii
cultelor religioase,membrii ai inaltului cler care au cel putin
rangul de arhiereu,presedintele consiliului legislativ si avocatul
poporului,deasemenea atrage competenta inaltei curti calitatea de
senator,deputat,membrii din romania in parlamentul european,membru
al guvernului,judecator la CC,memebru al CSM,judecator la inalta
curte precum si procurori ai parchetului de pe langa Inala
Curte.Potrivit art 48 CPP ,atunci cand competenta instantei este
determinata de calitatea inculpatului,instanta ramane competenta sa
judece,chiar daca dupa savarsirea infractiunii,inculpatul nu mai
are acea caliate in urmatoarele doua cazuri:
a)fapta are legatura cu atributiile de serviciu ale
faptuitoruluib)s-a dat citire actului de sesizare de catre
instanta.Dobandirea calitatii dupa savarsirea infractiunii nu
determina schimbarea competentei, cu exceptia infractiunilor conise
de senatori,deputati,membri ai guvernului,membri Romaniei in
Parlamentul european,judecatorii CC,membri CSM,in general calitati
care atrag competenta inaltei curti.Nerespectarea regulilor privind
competenta personala atrage sanctiunea nulitatii absoluta
Competente subsidiare
Competenta speciala este competenta materiala data exclusiv in
sarcina unui anumit organ judiciar.Astfel au competenta speciala
organele inspectiilor de stat,ale altor organe de stat,ale
autoritatilo publice,organele de control si cele de conducere a
autoritatilor administrative,organele de ordine publica siguranta
nationala care,ori de cate ori existe o suspiciune rezonabila cu
privire la comiterea unei infractiuni in domeniul lor de
activitate,sunt obligate sa intocmeasca un proces verbal despre
imprejurarileconstatate.Au competenta speciala comandantii de nave
si aeronave care pot face perchezitii corporale sau ale vehicolelor
pe timpul cat navele si aeronavele pe care la comanda,se afla in
afara porturilor si aeroporturilor pentru infractiunea comisa pe
aceste neve si aeronave.Competenta exceptionala poate fi
determinata de unele imprejurari exceptionale:stare de asediu,de
razboi,de necesitate;situatii care pot sa impunal uare unor cauze
din competenta ordinara a unui organ si darea,pe perioada starii
exceptionale,altui organ.Potrivit duspozitiilor Constitutiei este
interzisa infiintarea de instante extraordinare.