Drept financiar public Lect
Drept financiar public Lect. univ. dr. Alice Zdanovschi
SUBIECTE DE EXAMEN
an.univ. 2012 - 20131. Dreptul financiar. Noiune, izvoare,
norme
2. Raporturile de drept financiar3. Finanele publice. Noiune,
forme, particulariti, funcii, structur
4. Moneda i instrumentele monetare. Noiuni generale
5. Ipoteze privind geneza monedei
6. Sistemul bnesc al leului
7. Inflaia monetar. Noiune i formele inflaiei monetare
8. Conceptul de sistem bugetar. Noiune, natur juridic, prile
sistemului bugetar
9. Coninutul sistemului bugetar
10. Procedura bugetar. Noiune. Principii
11. Elaborarea i aprobarea proiectului sistemului bugetar
12. Cuprinsul Legii bugetare anuale
13. Execuia bugetelor publice
14. Ordonatorii de credite bugetare
15. Modificarea destinaiei creditelor bugetare
16. Procedura ncheierii execuiei bugetare i controlul execuiei
bugetare
17. Sistemul veniturilor publice
18. Veniturile publice ordinare
19. Veniturile publice extraordinare
20. Sistemul cheltuielilor publice. Noiune, rol, structur
21. Cheltuielile publice n domeniul social
22. Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare. Cheltuieli
militare
23. Cheltuielile publice pentru funcionarea aparatului de
stat
24. Cheltuielile publice pentru aciuni economice
25. Rspunderea juridic n domeniul financiar
26. Controlul financiar. Noiune, rol, funcii
27. Formele controlului financiar
28. Curtea de Conturi a Romniei
29. Spaiul monetar Euro
Veniturile statului sunt o poriune pe care fiecare cetean o d
din avutul su pentru a avea sigurana celeilalte poriuni sau pentru
a se folosi de ea n mod plcut. Pentru a stabili aceste venituri n
chip potrivit, trebuie s in seama i de nevoile statului i de
nevoile cetenilor .
Montesquieu, Despre spiritul legilor, 1748
Toat lumea vrea s triasc de pe urma statului.
Oamenii uit c statul triete pe cheltuiala tuturor.
Frederic Bastiat (1801 1850)
Subiectul 1. Noiuni introductive privind dreptul financiar
Definiia:Dreptului financiar este format din totalitatea actelor
normative care reglementeaz relaiile de constituire, administrare,
repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale statului i ale
instituiilor publice (banul public), destinate satisfacerii
sarcinilor social-ecomonice ale societii.
Banul public :reprezinta fondurile comune constituite la nivelul
ntregii societi pentru a fi administrate de ctre stat n numele i n
interesul ntregii societi.
Dreptul financiar este o ramur a dreptului public care are n
centrul reglementrii sale finanele publice i care se ocup de
reglementarea primar i secundar a tuturor aspectelor care in de
administrarea banului public i evidena patrimoniului statului i
instituiilor publice.
Are o relaie de tip parte ntreg cu dreptul fiscal. --- cea mai
important parte! Dreptul fiscal, in timp, s-a desprins din cel
financiar devenind autonom. El se ocupa cu toate aspectele prinvind
veniturile si cheltuielilor publice. Veniturile publice sunt
numeroase. Unele dintre ele au caracter fiscal. Normele care
reglementeaza veniturile publice sunt deja atat de amplu
reglementate incat au dus la aparitia unei ramuri autonome
Principiile dreptului financiar
Legalitatea;
Planificarea financiar;
Verificarea legalitii modului de utilizare a banului public.
1. Legalitatea : Are o consacrare constituional expres astfel
constitutia prevede obligativitatea reglementrii prin lege a
tuturor aspectelor care vizeaz banul public. Banul public face
obiectul de reglementare al legii ordinare, posibilitatea
reglementarii primare prin ordonane i ordonane de urgent (din
economia textelor constituionale)
2. Planificarea financiar: Consacrare constituional expres,
instrumentul juridic al planificrii financiare este bugetul public
naional iar potrivit constitutiei este format din: bugetul de stat,
bugetul asigurrilor sociale de stat bugetele locale i cuprinde
previziuni clare privind volumul veniturilor i necesarul
cheltuielilor pentru anul financiar urmtor. Se aprob n anul
anterior anului financiar n legtur cu care se face planificarea.
Trsturi : Este strict pt. c planificarea financiar ia forma legii
prin legea bugetar anual;
Este supl deoarece legea bugetar anual poate fi modificat pe
parcursul exerciiului financiar n situaii exceptionale prin legile
de rectificare bugetara.Este predictibil incat la baza planificrii
financiare stau rapoarte de specialitate privind impactul anumitor
msuri de politic financiar asupra economiei naionale n ansamblul su
etc.
Verificarea legalitii modului de utilizare a banului public
Consacrare constituional la nivel de principiu, avnd n vedere
intersul public al modului de utilizare a resurselor financiare
puse la dispoziia statului ( n calitate de administrator al Banului
Public), la a cror constituire contribuie n fapt toi cetenii.Modul
de formare, administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare
ale statului i ale sectorului public se realizeaz de ctre Curtea de
Conturi organ specializat n acest tip de control si are obligatia
de a prezenta anual un raport asupra controlurilor de gestiune ale
bugetului public national din exercitul bugetar expirat.
Izvoarele dreptului financiar: Totalitatea actelor normative
care reglementeaz raporturile juridice financiare. Izvoare comune
dreptului financiar i altor ramuri de drept sunt : constituia,
legile ordinare ale parlamentului, ordonanele de guvern i
ordonanele de urgen (n baza unei legi de abilitare a guvernului
stabilete limitele clare de competen n reglementare), hotarrile
guvernului, ca i reglementri secundare n materie. Izvoare specifice
dreptului financiar: Legea finanelor publice nr. 500/2002, Legea
nr. 273/2006 privind finanele publice locale, Ordonana de urgen a
Guvernului nr. 146/2002 privind formarea i utilizarea resurselor
derulate prin trezoreria statului, Legea nr. 94/1992 privind
organizarea i funcionarea Curii de Conturi, republicat, repreezinta
norme de aplicare sau explicatii ale notiunilor cuprinse in
reglementarile primare fara a putea extinde sfera ori intelesul
acestor reglementari . Normele dreptului financiar
Norma juridica financiara, o regul de conduit stabilit prin
lege, care cuprinde drepturile i obligaiile subiectelor
participante la raportul de drept financiar i a crei respectare
este asigurat de autoritatea de stat.Norma juridica , o regul de
conduit general i impersonal, stabilit de stat prin intermediul
atribuiei de legiferare i a crei respectare este garantat de fora
coercitiv a statului. Coninutul normei de drept fiscal = ipotez +
dispoziie + sanciune;
Elementul specific al normei juridice financiare este snctiunea.
Sunt stabilite
saciuni caracteristice acestei categorii de relaii, ex.: amenda
contravenional, majorri de ntrziere, recuperarea prejudiciului n
cadrul rspunderii materiale, etc. Sanciunile se constat i se aplic
de ctre institutiile de control financiar ale statului..
Subiectul 2. Raporturile de drept financiarNormele juridice
financiare sunt formate din relaiile sociale care iau natere i se
sting n procesul constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor
bneti ale statului i care sunt reglementate de normele juridice
financiare..Se disting de celelalte raporturi de drept printr-o
serie de trsturi specifice:
- subiectele participante i poziia pe care o ocup unele fa de
altele;
- obiectul de reglementare;
- modalitile de realizare a formei de activitate n cadrul creia
i are
sorgintea.n funcie de sfera de cuprindere a finanelor publice
raporturile de drept financiar pot fi:
- raporturi juridice bugetare , fiscale, de creditare ,de
garantare , de organizare a circulaiei monetare, valutare, de
asigurare prin efectul legii, de control financiar.
Elementele constitutive ale raporturile juridice financiare:
Subictele participante la raportul de drept financiar:1.Statul,
reprezentat printr-un organ de specialitate n activitatea financiar
nvestit cu atribuii n procesul de constituire, repartizare i
utilizare a fondurilor bneti puse la dispoziia statului n interesul
ntregii societi. Statul, entitate abstract din punct de vedere
juridic, dar realitate concret din punct de vedere economic i
financiar, are obligaia constituional de a satisface n mod
rezonabil nevoile sociale ale populaiei existente.
2.Orice persoana fizica sau juridica care interacioneaz cu
organele statului n procesul administrrii finanelor publice,
contribuabilul.
Relatiile juridice financiare apar numai n cadrul activitii
financiare nfptuite de stat i organele sale. fr excepie, unul
dintre subiecte este statul, printr-un organ de specialitate care
intr n raportul juridic de pe poziia de purttor al autoritii de
stat (forta coercitiva). Creeaz o poziie juridic de subordonare a
tuturor subiectelor fa de subiectul purttor al autoritii de
stat.Exist experti n domeniul dreptului fiscal sau n domeniul
datoriei publice (etc.) o serie de raporturi juridice n cadrul
crora subiectele participante la raporturile juridice se afla pe o
poziie de egalitate juridic cu statul. In raportul juridic fiscal
se nasc, se modific i se sting pe baza manifestrii unilaterale de
voin a statului executrii directe a obligaiilor generate de
raporturile juridice financiare n sarcina diverselor subiecte de
drept implicate n administrarea banului public, fr a fi necesar o
hotrre judectoreasc. Diferena actele administrative din domeniul
finanelor publice sunt executorii prin ele nsele, persoana care se
simpte lezat de aplicarea actului administrativ avnd dreptul de a
folosi toate mijloacele puse la dispoziie de legislaia
procesual-civil n vederea desfiinrii, anulrii, revocrii, modificrii
sau ndreptrii actului administrativ nelegal.
Obiectul raportului de drept financiar este diferit determinat :
- de sfera de cuprindere a finanelor publice i de faptele, actele
normative i operaiunile specifice cu privire la activitatea
fiscal
- obiectul este format din aciuni de prognoz i organizare
bugerar, de creditare, de control financiar, de circulaie monetar
etc.
- obiectul l formeaz plata (aciunea) unor sume de bani la care
sunt inute persoanele fizice sau juridice care realizeaz venituri
sau dein bunuri impozabile sau taxabile.
Coninutul raportului de drept financiar este dat de drepturile i
obligaiile subiectelor participante care difer de cele ale altor
rap. jur., incat se stabilesc n legtur cu necesitatea i importana
constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale
statului. Subiectul 3. Finanele publice Finante publice sunt
totalitatea relatiilor de natura economica constituite sub forma
baneasca care apar in procesul realizarii si repartizarii
resurselor necesare statului pentru indeplinirea sarcinilor
sale.
Finanele publice formate din totalitatea mijloacelor bneti puse
la dispoziia statului prin care acesta i ndeplinete funciile sale.
ntr-o societate modern 2 mari categorii de mijloace bneti n funcie
de formele de proprietate private i publice (banul public).
Notiunea de financia pecuniaria- originea conceptului de finante
publice =orice tranzactie care presupune intre prestatii plata unei
sume de bani. Termenul de finante publice- lb.franceza, sens
general- bani si venituri publice destinate acoperirii
cheltuielilor statului. Exist 2 categorii de finane publice:1.
clasica: legata de idea de liberalism politic; a fost specifica
sfarsitului sec. XIX si inceptului sec. XX- stat
neinterventionist.Statul era putin preocupat de activitatile
private si isi limita interventia la indeplinirea unor functii
traditionale- apararea, diplomatia, ordinea publica, justitia.
Viata economica era considerata apanajul intreprinderilor
private. Se actiona conform principiului guvernarii ieftine
reducandu-se la minim cheltuielile publice..
Finanele publice clasice se caracterizau printr-o execuie
bugetar excedentar, o fiscalitate sczut i un stat
neintervenionist.
2. moderna: s-a dezvoltat dupa primul razboi mondial cand statul
neinterventionist a fost inlocuit de un stat interventionist care a
decis sa influenteze in mod direct procesele economice.
Finantele publice se transforma intr-un mijloc de interventie a
statului in economie prin stimularea productiei in situatii de
criza, mentinerea stabilitatii preturilor, asigurarea unei bune
administrari a resurselor naturale ale statului si repartizarea pe
cat posibil in mod echitabil a veniturilor nationale.
Finanele publice moderne se caracterizau printr-o execuie
bugetar deficitar, o fiscalitate ridicat i un stat
intervenionist.
Ca i stat interveionist s-au evideniat dou ci: subveniile i
finanare Stat intervenionist n esen pt. a gestiona dezechilibrele
economice (avea nevoie de foarte muli bani), intervenea pe dou
ci
1. Calea subsidiilor/ subveniilor/ ajutoare. 2. Calea
finanrii.
SUBVENIILE : Sume alocate de la bugetul de stat (banul public)
pentru gestionarea unor dezechilibre ntr-un volum relativ redus
ctre toi agenii economici, indiferent de forma de proprietate. Atat
in sectorul public cat si in cel privat, aceste sume au un volum
relative redus. FINANTAREA: n momentul n care subveniile sunt
insuficiente iar existenta agentului economic este esentiala pentru
comunitatea din care face parte statul trece la finantare. Prin
finantare vom intelege sume nelimitate alocate de la bugetul de
stat n scopul gestionrii unui dezechilibru ntr-un volum nelimitat
ns numai nuntrul aceleiai forme de proprietate numai spre sectorul
public. Finantele publice sau relatiile financiare publice se pot
caracteriza, prin prisma specificului lor, prin urmatoarele
particularitati:
1. Relatiile financiare sunt relatii cu caracter economic
2. Relatiile financiare apar in forma baneasca
3. Relatiile financiare sunt relatii fara echivalent
4. O alta trasatura a relatiilor financiare este aceea ca
mijloacele banesti repartizate si utilizate de subiectele
beneficiare nu se ramburseaza.
Trsturile finanelor publice
Finanele publice sau relaiile financiare publice se pot
caracteriza, n funcie de specificul lor, prin urmtoarele
trsturi:
1. Relaiile financiare sunt relaii cu caracter economic,
deoarece ele apar n procesul formrii, repartizrii i utilizrii
produsului social.
2. Relaiile financiare apar n form bneasc, ntruct, n cadrul
produciei de mrfuri i al aciunii legii valorii, procesul de
producie, reproducie i de circulaie a mrfurilor, repartiia
produsului social, relaiile de schimb, retribuia muncii, precum i
relaiile dintre agenii economici sau dintre acetia i persoanele
fizice, se exprim prin intermediul banilor, n cadrul unor relaii
bneti.
3. Relaiile financiare sunt relaii fr echivalent, adic NU
presupun o contraprestaie direct din partea subiectului beneficiar
al mijloacelor bneti.
4. Mijloacele bneti repartizate i utilizate de subiectele
beneficiare NU se ramburseaz. Pentru a intelege structura
finantelor publice este necesar sa avem in vedere urmatoarele acte
normative:
- Legea 500/2002 a finantelor publice- OUG 64/2007 a datoriei
publice- Legea 273/2006 privind finantele publice locale- Legea
500/2002 prezinta: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de
stat, bugetul fondurilor speciale, al trezoreriei, institutiilor
publice organizate la nivel central si bugetul fondurilor provenind
din imprumuturi interne si externe, bugetele locale.
n conformitate cu Legea nr. 500/2002, finanele publice au
urmtoarea structur:
- bugetul de stat;
- bugetul asigurrilor sociale de stat;
- bugetele fondurilor speciale;
- bugetul trezoreriei statului;
- bugetele instituiilor publice autonome;
- bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din
bugetul de stat, din bugetul asigurrilor sociale de stat ori din
bugetele fondurilor speciale;
- bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri
proprii;
- bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate
sau garantate de stat i ale cror rambursare, dobnzi i alte costuri
se asigur din fonduri publice;
- bugetul fonduri externe nerambursabile;
- bugete locale;
- datoria public.
OUG 64/2007 are in vedere principalele datorii publice.Legea
273/ 2006 priveste structura bugetelor locale, ale comunelor,
oraselor, municipiilor, sectoarelor, judetelor, institutiilor
organizate la nivel local, bugetul imprumuturilor externe si
interne, inclusive ale fondurilor externe nerambursabile.Doua
functii principale:
- functia de repartitie- 2 momente:- constituirea fondurilor
publice + distribuirea lor
- functia de control- modul de utilizare a fondurilor publice,
controlul financiar intervenind incepand cu momentul repartitiei
acestora.
Controlul financiar asupra fondurilor publice analizeaza
provenienta resurselor, nivelul de constituire, titlu cu care se
repartizeaza catre beneficiar, gradul de redistribuire intre
sectoare, modul de asigurare a echilibrului intre V publice si Ch
publice.
n procesul formrii, repartizrii i utilizrii mijloacelor bneti
ale societii, finanele publice ndeplinesc dou funcii:
1. Funcia de repartiie
Aceast funcie se realizeaz n procesul de formare i repartizare a
mijloacelor bneti, momentul: formarea resurselor i repartizarea
acestora.
Formarea resurselor se realizeaz prin mobilizarea unei pri din
sumele rezultate n urma repartiiei primare a venitului naional,
prin preluarea unei pri din finanele private de ctre stat pentru a
se colecta veniturile publice, ndeosebi colectarea de impozite i
taxe.
Pe seama veniturilor bneti primare, finanele contribuie la
formarea de mijloace bneti destinate constituirii de fonduri n
contul persoanelor fizice i persoanelor juridice care particip
direct sau indirect la reproducia produsului social.Repartizarea
mijloacelor bneti se realizeaz n cadrul repartiiei secundare
(redistribuirea) a venitului naional, astfel, resursele private
devenind ban public sunt folosite de ctre stat pentru a-i ndeplinii
sarcinile sociale.
2. Funcia de control
Necesitatea funciei de control a fianelor publice decurge din
faptul c fondurile de resurse financiare constituite la dispoziia
statului aparin ntregii societi.
Funcia de control a finanelor publice este strns legat de funcia
de repartiie, dar are o sfer de manifestare mult mai larg dect
aceasta, deoarece vizeaz pe lng constituirea i repartizarea
fondurilor bneti ale statului, i modul de utilizare a resurselor
respective, cutnd s previn efectuarea de cheltuieli ilegale,
inoportune sau ineficiente. Banul public= mijloace banesti ale
societatii administrate de catre stat.
Pentru ca prin intermediul banului public statul pune la
dispozitia membrilor societatii in conditii specifice o gama
variata de utilitati private in sens larg care se concretizeaza in
actiuni cu caracter social, econ., de mentinere a ordinii publice,
aparare nationala, dezvoltarea relatiilor internationale etc.
Punerea la dispozitie a acestor servicii obliga statul sa
procedeze la o redistribuire a veniturilor si averilor persoanei
dupa anumite criterii stabilite de organele de decizie politica.
Instrumentul specific de actiune este bugetul (principalul plan
financiar al statului care cuprinde totalitate veniturilor si
cheltuielilor publice)
dc. V=Ch=> buget echilibrat
V>Ch=> buget excedentar
V buget deficitar
Pe lng politica fiscal, un rol important n cadrul politicii
financiare revine politicii bugetare. Politica bugetar reprezint
procesul de stabilire i ierarhizare a prioritilor economico-sociale
la nivelul autoritilor de decizie (centrale sau locale),
concretizat n structurarea i dimensionarea cheltuielilor publice.
Politica bugetar se constituie ntr-un complex de aciuni
complementar politicii fiscale, ambele tipuri de politici
reprezentnd instrumente de intervenionism ale statului n scopul
modelrii evoluiilor economico-sociale dintr-o ar.
Politica bugetar prin ea insasi exist de numai circa 60 de ani,
n timp ce deficitul i impozitele au fost utilizate de milenii.
Subiectul 4. Moneda i instrumentele monetare. Noiuni generale
Sub aspect conceptual moneda este o marfa speciala cu rol de
echivalent general. Fenomenul valorii , conceptual pt. ca o marfa
sa devina speciala si sa fie caracterizabila drept moneda trebuie s
ndeplineasc cumulativ cinci condiii care s-au evideniat de-a lungul
evoluiei comunitilor umane de la ceata primitiv la popor,
naiune:
O marf pentru a fi moned trebuie s ndeplineasc cumulativ cinci
condiii:
1. s fie general acceptat de comunitate;
2. s fie divizibil (sa poata fi impartita fara a se altera,
prile s pstreze calitile ntregului);
3. s fie tezaurizabil (sa pastreze si sa transmita valoare in
timp, valoarea s fie constant n timp, inalterabil);
4. s aib o valoare de ntrebuinare (folosin) foarte mic;
5. s fie relativ rar (argintul a inundat pia).
Sub aspectul funcionalitii sale: Moneda este un instrument
social-economic, indispensabil oricarei economii.Moneda, in forma
ei clasica de disc metalic cu greutate determinata, se utilizeaza a
mijloc de circulatie, de plata si tezaurizare. Ea reprezinta un
instrument etalon legal de plata pentru facilitarea schimburilor,
pentru acumulari, fiind masuratorul general de valori care poarta
girul autoritatii emitente, statul, si care se bucura de incredere
publica.
Putere circulatorie = putere - valoare, valabilitate.Putere de
circulaie (sau circulatorie) a unei monede = nsuirea monedei de a
servi la vnzare-cumprare.
Putere de cumprare (a banilor), cantitatea de mrfuri i de
servicii care poate fi obinut n schimbul unei anumite sume de
bani.
Functiile monedei
1. Functia de evaluare a valorilor economice.
2. Functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii
prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare.
3. Functia de mijlocire a platilor. 4. Functia de mijlocire a
creditului.
5. Functia de mijlocire a economiilor. 6. Functia de
tezaurizare
7. Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor
si serviciilor.
Moned lingvistic este MONET/ MONED
Terminologie = monet / ban / moned
MONET:
In literatura de specialite primele piese sub form de disc cu o
anumit valoare au fost btute (confecionate) n Roma Antic pe lng
templele zeiei Iunion Moneta (zeia comerului i fertilitii) aceste
piese s-au numit MONET cuvnt de origine latin care s-a impus n
majoritatea statelor supuse Imperiului roman.
Monet :origine latin datorit sferei de influen a ariei de
rspndire a civilizaiei romane n majoritatea statelor exist termenul
de monet, inclusiv romnii, totui la noi prin uzan public se
folosete termenul de moned (dar ambii termeni sunt coreci) BAN: un
prim sens : Moned : sinonim care desemneaz acelai fenomen la noi cu
ban (1. sens = marf cu rol de echivalent general). Dupa 1500 de
ani, (sec.XV)in unele zone unde schimbul s-a complicat a existat
medalii din metal , ce facilitau schimbul fiind garantate de cei ce
le puneau in circulatie (banii- dregator teritorial), Piesele erau
facute in banarii (ateliere locale) iar piesa a purtat denumirea de
ban.
BANUL era un mare dregtor teritorial n unele ri
sud-est-europene. Banul a jucat un rol de mare importan n istoria
rii Romneti, precum i a unor regate/regiuni din sudul Ungariei
medieval. n ara Romneasc, banul apare n Sfatul domnesc n timpul lui
Mircea cel Btrn.
De la sfritul secolului al XV-lea este conductorul judeelor de
pe malul drept al Oltului (regiune cunoscut ulterior cu numele
Oltenia), cel mai de seam ntre dregtorii rii Romneti, singurul, n
afar de domnitor, cu dreptul s pronune pedepse capitale. Teritoriul
Olteniei a fcut parte din Banatul de Severin. Acest spaiu a fost
cunoscut i cu denumirea "Banatul Craiovei" sau "Bnia Craiovei", iar
Craiova este supranumit i astzi "Cetatea Bniei".MONED:
Pe la 1700 a reintrat n lexicul romnesc pe vremea fanarioilor
prin filier greac = MONED, n greac nu este t ci ci teta un sunet
care se pronuna nazalizat d.Ambii termeni au circulat pn dup cel
de-al doilea rzboi mondial, cnd uzan public a impus cuvntul moned,
dar ambii termeni sunt coreci derivai : monetar, monetrie.
La noi moned exist Iniial, denumirile monedei au exprimat
materialul din care a fost confecionat nsemnul respectiv.
Etimologic, cuvintele care desemnau n societile patriarhale moneda
artau originea instrumentului monetar. 1.Etap premonetara :
Comunitatea agricultorilor ( moned cerealele; Pescarii ( petele
uscat;
Pstorii ( animalul n turm - latinescul pecus - latinescul capita
( numrtoarea capetelor de vit) - a derivat termenul capital;
Militarii din legiunile romane din Nordul Africii erau pltii cu
sare salarium - salariu, salariat;
Vntorii - pieile de animale - subdiviziunea rublei este copeic =
cojoc fcut din piei de animale. 2. Etap monetara: Pe la sfritul
secolului XIX s-a descoperit foarte mult argint piaa fiind inundat
de argint, drept consecin s-a trecut la sistemul monometalist,
argintul ne mai fiind la fel de rar ca i aurul.Cam n anul 1890 s-a
trecut la SISTEMUL MONOMETALIST, moneda fiind reprezentant de aur.n
prezent, marfa cu rol de echivalent general moneda = aurul. (rolul
de moned l ndeplinete aurul).
Aurul a avut putere circulatorie pn la cel de-al Doilea Rzboi
Mondial, a circulat sub forma unor piese-disc., iar dup cel de-al
Doilea Rzboi Mondial, aurul s-a retras din circulaie locul lui
fiind luat de INSTRUMENTE MONETARE !!!
Excepie: Aurul mai are putere circulatorie ca marf ntr-o singur
ipotez (la nivel statal), sub form de LINGOU = o pies
paralelipipedic din aur pur i care trebuie s ndeplineasc cumulativ
trei condiii:
1. Calitatea aur monetar ( se evalueaz n puncte = 99,9% puncte
[Karate = o modalitate de evaluare a aurului de ctre
bijutieri].
Exist dou sisteme de evaluare a metalelor preioase:
a) sistemul arab ( Aurul i Argintul pn la 1000 de puncte;
b) sistemul european ( Argint 1000 de puncte; Aur 100 de
puncte.
2. Cantitatea = greutatea, ntre 1 uncie (32 g) i 12,5 kg (Crmida
Strlucitoare).
3. Sigiliul emitentului ( autoritatea !!!
Nota bene !!! Metodele care au intermediat initial schimbul
aveau forme uzuale (cutite, varfuri de sageata), abia ulterior
impunandu-se discul metalic.Timp de 21 de sec. s-au utilizat monede
din metal pretios cu valoare intrinseca. Odata cu aparitia primelor
banci metalul pretios a inceput sa-si imparta rolul cu bancnotele
convertibile in metal pretios. In timp, s-a evoluat de la bancnote
convertibile in aur la bancnote neconvertibile in aur sau alt metal
pretios si s-a ajuns in final la banii de cont. Preluarea
functiilor monedei efective de catre bancnote a facut posibila
indeplinirea unor functii suplimentare si fara moneda metalica.
Bancnota neconvertibila s-a impus in circulatie pe baza a 2
garantii: ( acoperirea in marfurile si serviciile ale caror schimb
le permitea si
( garantia statului emitent. INSTRUMENTELE MONETAREInstrumentele
monetare sunt formele de reprezentare n circulaie a monedei, a
valorii.
Instrument monetar eate forma de manifestare a monedei in
circulatie, forma care a inlocuit in final moneda si care
beneficiaza de un curs fortat.Moneda-aur i pierde puterea
circulatorie, locul a fost luat de instrumentele monetare!
Societile moderne cunosc urmtoarele instrumente monetare:
1. numerarul
2. conturile scripturale (moneda scriptural)
3. conturile electronice (moneda electronic)
1. Numerarul are o existen fizic sau material i circul sub dou
categorii, (care reprezint primele forme de instrumente
monetare):
a) numerarul metalic (monezile)
b) bancnotele = note de banc
a)Numeralul metalic- moneda, monzi, moneta, in functie de
aspectul istoric marfa cu rol de echivalemt general avea si putere
circulatore prin piesele disc cu valoare intrinseca. b) Bancnotele
care se bat pentru valori mari pe o hrtie special cu un coninut
care poate fi hrtie, estur i plastic mai nou (material sintetic).
Au aprut odata cu formarea bancilor. In timp in perioada
interbelica a avut loc un bun economic financiar iar numeralul
metallic si bacnotele nu au mai facut fta cererii de instrumente
monetare pentru a satisface circultia monetara.
2. Conturile scripturale (moneda scriptural) sunt instrumente
monetare de transfer scriptic de la o persoan titular de cont la
alta prin intermediul unei instituii numit banc . Trecerea dintr-un
cont n altul se face scriptic. (se folosete cecul ???) Nu au o
existen material concret aa cum are numerarul.n utimele dou decenii
ale secolului XX datorit globalizrii relaiilor economice,
financiare, comerciale, bancare nici conturile scripturale nu au
fcut fa cererii de instrumente monetare, principalul motiv fiind
timpul necesar i celui mai simplu transfer ntre dou conturi (2-3
zile) (prea mult timp). Astfel, au aprut conturile electronice.
3. Conturile electronice (moneda electronic) care asigur
transfer instantaneu. i sunt mult mai sigure mpotriva
falsificatorilor n raport cu conturile scripturale i numerarul.
Marele bnci i schimb codul de transfer zilnic.n acest caz se
folosesc cardurile bancare. Cardul este un instrument de plat bazat
pe electronic, ca alternativ a instrumentelor ,,clasice de plat
numerarul i cecul, iar deintorul lui are dreptul de acces la o
procedur de autorizare i plat cu card. Denumit i portofel
electronic.
Categorii de monede existente in circulatia monetara.
1.Moneda efectiva (manuala2.Moneda de cont (bancara3.Moneda
conventionala4.Moneda de calcul.
5.Moneda fiduciara6.Cardul bancar Subiectul 5. Ipotezele privind
geneza monedeiDoctrina a studiat acest fenomen care a marcat viaa
societii dezvoltnd o suit de teorii care incearca sa gaseasca
originile acestui fenomen. n centrul acestor ipoteze se afl
schimbul cu diferite nuane. Moneda a prut datorit schimbului
!!!
Printre cele mai semnificative ipoteze enumerm:
I. Ipoteza economica/ realist.: Moneda a aparut ca mijlocitor al
schimbului. La momentul la care schimbul in natura a devenit
incomod, oamenii au fost obligati sa inventeze si sa accepte in mod
universal o marfa intermediara. Se considera ca evolutia s-a produs
de la economia naturala (premonetara) careia ii erau specifice 2
subdiviziuni: econ.familiala si cea in natura, la o economie
monetara care nu a mai permis schimbul in natura. II. Aparitia
monedei ca etalon de valoare: Moneda a aparut deoarece era necesar
sa se stabileasca intre oameni o ierarhie e valorilor. Moneda
etalon a preexistat monedei intrument de schimb.Etalonul de valoare
clasic a constat in animale de turma la care s-a renuntat in timp
datorita lipsei calitatilor unui eficient instrument de schimb.
S-au impus ca moneda metalele ce puteau fi si etalon de valoare si
mijlocitor al schimbului apte sa stabileasca pretul oricarui bun
supus tranzactiunii. Efectul a fost acela de a elimina schimbul in
natura (trocul).
III. Ipoteza religioas: Considera ca initial monedei nu i-au
fost specifice functiile mercantile, ci cele religioase. In religia
antropomorfic zeii erau reprezentati asemanator oamenilor, fiind
posibila o negociere a bunavointei acestora. Darul oferit zeilor
era specific econ.casnice, fiind reprezentat de un animal de turma.
Prin utilizarea in practicile religioase anumite animale ajung sa
fie sacralizate prin cresterea nr.membrilor comunitatilor,
nr.animalelor jertfite ajungand sa fie f.mare.IV. Ipoteza social
(moneda insign aristocratic - mijloc de difereniere social)Autorii
ei trateaza moneda drept o categorie sociala, si nu una economica.
Se considera ca scopul crearii monedei a fost acela de a distinge
posesorul de moneda de restul obstei. Moneda ar fi consacrat
anumite ranguri ale posesorilor, astfel ajung si un mijloc de
ascensiune sociala. Aceasta teorie se bazeaza si pe observatia ca
podoabele din metal pretios tezaurizate erau utilizate la
rascumpararea prizonierilor de razboi, obtinerea anumitor
demnitati, precum si in sacrificiile religioase.
V. Ipoteza patrimonial: Costin Kiritescu observa faptul ca
bunurile carora practica economica le-a imprimat functia monetara
au constituit la origine patrimoniul unei persoane. Tendinta
general umana de a poseda cat mai multe bunuri a avut drept efect
acumularea unor bunuri in surplus fata de necesitatile de consum.
Bunurile respective au devenit mijloc de tazaurizare si semne ale
bogatiei individuale. Initial, bunurile din patrimoniu care puteau
fi tezaurizate constau in ornamente cu valoare intrinseca si
utilitate casnica. Subiectul 6. Crearea sistemului bnesc al leului
n spaiul carpato-danubiano-pontic
Se consider c rolul de echivalent general ndeplinit pentru prima
dat pe aceste meleaguri de un metal trebuie atribuit aramei care a
nceput a se utiliza din neoliticul trziu sub form de lingouri sau
obiecte.In perioada antichitii un moment important este primul
fenomen monetar propriu, dup moartea lui Burebista aparitia monedei
kosonul dacic.Monedele cu legenda koson se nscriu printre cele
getodacice i au fost emise ntr-un centru din inima Daciei dup
modelul denarilor romani de argint. Aceti kosoni sunt singurele
monede lucrate din aur n toat istoria getodacilor.
Kosonului i s-a atribuit un caracter comemorativ, fiind emis de
Comosicus, urmaul lui Burebista, aceast moned-medalie avnd pe avers
vulturul Carpailor ocrotitor, -acvila, simbol al unitii neamului
dac nfptuite de Burebista.Circulatia monedelor romane se mentine pn
la retragerea trupelor.Pe avers era redat un consum roman si doi
lectori (purtatori de fasci) un cerc pe lat inconjura grupul de
personae iar in legenda era monograma literi K .Koson este anagrama
numelui preotului Comosicus urmasul lui Burebista.In perioada
ulterioara cuceririi romane au circulat pe teritoriul Daciei romane
dinarii republicani, sesterii, aureii i dinarii imperiali. Sistemul
monetar roman se baza pe emisiuni monetare din aur, argint i bronz.
Moneda de aur era aureus, cea de argint denarul cu subdiviziune
quinarul de bronz btut n trei valori principale: sesteriul,
dupondiul i assul.Retragerii romane i urmeaz o etap n care
circulaia bneasc i recapt funciile din perioada preroman. Circulaia
monetar se va restrnge n aa msur nct produsele se vor procura, n
cea mai mare parte, pe calea schimbului specific economiei
naturale.Ulterior avem monede bizantine si nu se mai emit monede pe
plan local.Sec. XIV momentul banariilor statelor feudale
romneti.Dup o perioad ndelungat de stopare a emisiunilor monetare,
n epoca feudalismului dezvoltat, datorit extinderii schimburilor,
rolul banilor crete n nsemntate i determin crearea unor sisteme
monetare proprii, ca expresie a suveranitii i independenei rilor
romne.
Monedele btute n bnriile romneti purtau denumiri extrem de
variate: ducai, dinari, groi, taleri, groie, bani, lei.
n comerul medieval, principiul teritorialitii monedelor nu avea
aplicare,astfel incat in circulatia monetara erau monede locale si
starine(anii 1400).Printre monedele strine cu acces larg n
circulaia mrfurilor au fost talerii de argint ai Tarilor de Jos
(talerii leonis pentru ca pe revers aveau un leu 1581).
Al.I. Cuza a vrut sa impun romanatul, dar nu a reusit (domnitor
ntre 1859 -1862)La 1866 n Constituie se consfinete dr. de a bate
moneda( atribut al suveranitatii).Haosul monetar care a
caracterizat a doua jumtate a veacului trecut a fost lichidat,
ntruct reprezenta o frn n ascensiunea economiei naionale. Lipsa
unei monede naionale favoriza circulaia unei mulimi eterogene de
monede strine care ngreunau circulaia mrfurilor. Se ajunsese la
utilizarea a nu mai puin de 75 specii de monede strine, provenite
din diferite ri europene: napoleonul francez, lira sterlin, lira
turceasc, ducatul austriac, francii, icosarii, creiarul, talerul
prusac, rubla i copeicile, echinul veneian, colonatul spaniol
.a.
Era necesar o asanare monetar - retragerea tuturor monedelor din
circulaie i punerea unei singure monede, pentru a asigura o
stabilitate social i politic.
Legea nr. 14/1867 prin care s-a creat sistemul bnesc al leului -
un sistem bimetalist Aur -Argint.- 1890 se trece la sistemul
monometalist. Particularitile sistemului bnesc al leului de la
1867:
un coninut bimetalist - piesa avea o reprezentare n Aur i Argint
- Legea 14/1867 instaureaza un sistem bimetalist Aur-Argintavea o
subdiviziune banul - 1 leu = 100 bani
Puterea de cumprare i stabilitatea unei monede naionale este dat
de ncredere ntre guvernani i guvernai. Propaganda de la acea vreme
era ineficient s se rspndeasc ceva nou, necunoscut.
Legiuitorul de la 1867 a folosit denumiri care deja existau n
contiina romnilor (comunitii) i n care aveau ncredere, precum
denumirea de leu i cea de ban
LEUL: n 1867, dup aproximativ trei secole de la prima apariie
menionat documentar cu privire la existena leilor n circulaie pe
teritoriul rii, primul sistem bnesc al Romniei moderne va prelua
denumirea de leu pentru noua unitate monetar romneasc. Denumirea de
leu de la acest taler olandez este intalnita si in alte sisteme
monetare nationale ale altor state care au preluat-o pentru moneda
lor nationala (n Albania lek, n Bulgaria leva, ). BAN: piesele puse
n circulaie la 1867de ctre domnitorii locali - bnriile 1880
nfiinarea BNR
1890- trecerea la sistemul monometalist Aur1928- introducerea
biletelor de banc i renunarea la etalonul Aurdup 1989 s-au schimbat
nsemnele monetare ale comunismului. Denominarea monedei naionale
prin legea 348/2004, n vigoare 2005.Denominarea procedeul prin care
se reduce valoarea nominal a unor nsemne monetare. Procedeul este
numit popular i tierea zerourilor. Acest lucru se practic atunci
cnd sumele de bani devin foarte mari n valoare absolut, datorit
inflaiei.Denominarea nu trebuie confundat cu stabilizarea monetar,
care este o aciune de stopare a inflaiei ce presupune ncetarea
emisiunii de sume bneti excedentare i eliminarea surplusului de
bani din circulaie..
n prezent unitatea monetar naional este consacrat de constitutie
i de prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bncii Naionale
a Romniei care, la art. 13 stipuleaz: Moneda naional este leul, iar
subdiviziunea acestuia, banul, Banca Naional a Romniei este unica
instituie autorizat s emit nsemne monetare, sub form de bancnote i
monede metalice, ca mijloace legale de plat pe teritoriul
Romniei
Bnca Naional a Romniei trebuie, potrivit legii, s asigurare
stabilitatea monedei naionale, pentru a contribui la stabilitatea
preurilor.In Romania un rol central revine BNR care are drept
obiectiv fundamental asigurarea stabilitatii preturilor. Pentru
atingerea acestui obiectiv BNR elaboreaza, aplica si raspunde de
politica monetara, valutara, de credit si de plati.Romania doreste
sa adere la zona Euro (indeplinirea criteriilor de convergenta si
sa adopte moneda EURO ca moneda nationala). Subiectul 7. Inflaia
monetar. Noiune i formele inflaiei monetareEste o criz monetar care
afecteaz stabilitatea monetar.Inflatie (bani multi, marfuri
putine).Inflatia este o rupere de echilibru la un moment dat intre
masa monetara si masa de bunuri si servicii de pe piata prin
inmultirea semnelor monetare intr-o astfel de masura incat sa
determine un fenomen de crestere a preturilor si ulterior de
depreciere monetara.
Cuvntul inflaie ( latinescul inflare = a exagera, a umfla.
INFLAIA se produce ( ca urmare a creterii cantitii de bani fr
acoperire pe pia dpdv. cantitativ/ material i datorit scderii
puterii de cumprare a U. M. caracter funcional.
*creterea generalizat a preurilor
*scderea puterii de cumprare a banilor
*inflaia este o stare caracterizat prin creterea permanent mai
rapid a valorii puterii de cumprare fa de volumul bunurilor i
serviciilor, astfel nct din acestea creterea veniturilor i
seviciilor, n timp ce valoarea banilor scade
*msurarea inflaiei se face cu ajutorul indicelui general al
preurilor (IPC) care exprim creterea preurilor din economie n
decursul unei perioade
Forme de manifestare in functie de gradul de depreciere
latenta: se mentine inca increderea publicului in moneda
nationala
reala: deprecierea banului se accentueaza; se pierde increderea
in moneda nationala, iar producatorii nu mai vand marfuri in moneda
nationala
excesiva: deprecierea monetara impiedica exercitarea functiilor
specifice de catre moneda nationala
cresterea preturilor
relativa: cresterea preturilor< (mai mic) cresterea masei
monetare
absoluta: invers
ordinul de marime rata inflaieiMecanismele inflaiei: Inflaia are
cauze multiple:a)Creterea excesiv a creditului
b)Acoperirea deficitului bugetar i a balanelor de pli
externe
c)Creterea costurilor
d)Creterea salariilor
e)Reducerea produciei de bunuri i servicii
Formele inflaiei
-inflaie trtoare IPC (0-3%)
-moderat IPC(4-9%) creterea cererii totale
-galopant IPC(10-50%) reducerea ofertei totale
-hiperinflaie IPC peste 50%) cauze structurale
-stagflaie- inflaie rapid i lipsa de cretere notabil a
economiei, cretere zero i prin recesiune economic; Q scade, M
constant
-slumflaie- declin economic, o scdere a produciei naionale i o
inflaiei rapid, chiar galopant
n literatura de specialitate apar i urmtoarele noiuni
( stagflaie, ( slumplaia, ( megainflaie = cnd inflaia depete
lunar 15 %.
Stagflaia un fenomen de regres economic pe fondul unei inflaii
persistente (n perioada anilor `60 -`70) care a demonstrat nu numai
c inflaia nu stimuleaz procesele economice, dar contribuie ntr-o
msur apreciabil la stagnarea i la adncirea crizei economice i
monetare care s-a agravat n anii `73 -`74.
Aproximativ n aceeai termeni de comparaie s-a conturat i
slumpflaia care definete tot un regres economic i tot pe fondul
crizei monetare.
DEFLAIA este fenomenul invers inflaiei atunci cnd moneda se
aprecieaz, iar cantitatea de mas monetar devine insuficient pentru
acoperirea bunurilor i serviciilor de pe pia. Subiectul 8.
Conceptul de sistem bugetar Notiune, natura juridica, sistemului
bugetar, Sistemul bugetar reprezint principalul plan financiar al
statului, prin care sunt prevzute veniturile si cheltuielile pentru
o perioada determinata de timp, fiind alctuit dintr- un ansamblu de
bugete distincte care sunt elaborate, aprobate si executate in
conditii de autonomie.(Bugetul) Sistemul bugetar este instrumentul
tehnic prin care se gestioneaz banul public. Cuvntul buget provine
din franceza veche (normand), unde cuvinte ca bouge, bougette
desemnau o pung din piele sau o pung de bani (pentru cheltuielile
cotidiene).
Termenul a fost preluat n Anglia odat cu cuceririle normande,
unde termenul derivate de budjet desemna un sac al regelui coninnd
banii necesari acoperirii cheltuielilor publice; i de aici s-a
rspndit n ntreaga lume cu semnificaia financiar actual.
n Romnia termenul de buget apare pentru prima oar n
Regulamentele Organice. In Regulamentul Organic al Moldovei, care
se ocup de finanele publice, se ntlnete termenul bindge, dar i
expresia nchipuirea cheltuielilor anului viitor.Reglementarea
actuala- sistemului bugetar al statului este organizat intr-o
conceptie specifica economiei de piata cuprinzand un sistem unitar
de bugete distincte care sunt elaborate, aprobate si executate in
conditii de autonomie.Sist. bug. roman cuprinde un sist. unitar de
bugete reglementate pt. administratia publica centrala in Legea
500/2002 si , respectiv, pt. administratia publica locala in Legea
273/2006.
Importanta deosebita a sistemului bugetar in cadrul finantelor
publice si al relatiilor social-economice poate fi sintetizata
astfel:
participa in mod direct la indeplinirea functiilor si sarcinilor
statului;
asigura autonomia reala a colectivitatilor locale, constituite
in cadrul unitatilor administrativ-teritoriale;
garanteaza realizarea efectiva a protectiei sociale a unor
categorii importante din randul populatiei;
asigura echilibrul financiar, monetar si valutar al
statului;
are un important rol stabilizator al economiei nationale
Natura juridic -opinii:-act administrativ: pt.ca atat veniturile
cat si cheltuielile sunt simple evaluari de ordin financiar. -lege
propriu-zisa: bugetul constituie un adevarat program de
administrare intocmit de puterea legislativa -lege si act
administrativ: pornind de la deosebirea realizata intre legea
formala si legea materiala - act de planificare financiara: care in
urma adoptarii de catre organul legislativ printr-o lege specifica
dobandeste natura juridica de lege
principalul plan financiar al statului care se bucura de
caracter executoriu are natur juridic de legeSistemul bugetar
reprezinta principalul plan financiar al statului care cuprinde
indicatori financiari privind modul de realizare al veniturilor si
al cheltuielilor statului.
Parlamentul nu poate sa aplice procesul de adoptare a legilor
unui document al crui continut nu are trasaturile normei jur., ci
reprezinta doar un plan format, n principal, din indicatori de plan
care sunt aleatorii, susceptibili de modificare pe perioada de
plan, leguitorul dezbate si adopta legea bugetara anuala de
aprobare a sist.bug.
Astfel, printr-un subterfugiu de tehnica juridica. se confera
sist.bug., care ramane in esenta un plan, forta obligatorie a
normei de drept=> sist.bug are nat.jur. de lege. Partile
componente ale sistemului bugetar: este format din anumite verigi
care formeaza un ansamblu coerent denumit structura
bugetara.Structura bugetara a unui stat depinde de tipul de stat,
respectiv:
state de tip unitar: o legislatie unica, organe unice ale
administratiei publice centrale si organelor autonome in
teritoriu.
Structura bugtara a oricarui stat de tip unitar cuprind.: un
sistem bugetar general al statului (buget privind administratia
publica centrala) la care se adauga bugete locale autonome
organizate la nivelul fiecarei unitati adm.-terit.
state de tip federal: federatie+state membre ale
federatiei+unit. adm.-terit.
Structura bugetara a statelor federale e formata din bugetul
federatiei, bugetele statelor/ provinciilor si bugeturi locale.In
Romania, sistemul bugetar este unul specific unui star unitar si
cuprinde la nivel central:
bugetul de stat
bugetul asigurarilor sociale de stat
bugetele fondurilor speciale
bugetul trezoreriei statului
bugetele institutiilor publice autonome
bugetele institutiilor publice finantate integral/ partial din
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele
fondurilor speciale, dupa caz
bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri
proprii
bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate/
garantate de stat si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se
asigura din fonduri publice
bugetul fondurilor externe nerambursabile
In cadrul bugetului administratiei publice centrale se prevad
distinct bugetele Senatului, Camerei Deputatilor, Presedintelui,
Guvernului si al altor institutii care nu au organe ierarhice
superioare (SRI, ICCJ, BNR, TVR). La nivel local bugetele locale
ale unit. adm.-terit. care au personalitate juridica (fiecare are
un buget propriu, in conditii de autonomie).Sistemul bugetar nu-i
alcatuit dintr-un document unic, ci se prezinta sub forma unui
ansamblu de bugete clasificate astfel:
bugetul general al statului ( venituri si cheltuieli
administrative publice central
bugetul Asigurrilor Sociale de Stat privete asistena i
asigurrile sociale, de la pensii la alocaiile sociale.
bugetele locale
bugetele institutiilor pulice
bugetele extraordinare (imprumuturile)
Subiectul 9. Continutul sistemului bugetar
Continutul sistemului bugetar reprezinta ansamblul de venituri
si cheltuieli bugetare.Veniturile publice reprezint sursele pentru
constituirea banului public.
n activitatea statului modern sursele de formare a Banului
Public se mpart n dou mari categorii: -surse ordinare -
normalitatea ntr-un stat modern ,taxele i impozitele = fiscalitatea
statului modern
-surse extraordinare - excepia, autoritile statului apeleaz
atunci cnd sursele ordinare sunt insuficiente.
Veniturile bugetare (ordinare): Venituri care se incaseaza cu
regularitate la buget si sunt alcatuite din resurse banesti
colectate in baza prevederilor Legii finantelor publice si a Legii
finantelor publice localeIn temeiul Legii 500/2002 veniturile
bugetare sunt alcocate din: impozite, taxe, contributii,
varsaminte.Veniturile bugetare sunt descrise ca fiind alcatuite
din:
Venituri fiscale: impozite si taxe.
Impozite: - directe: pt.bunuri detinute in proprietate si pt.
venituri realizate Indirecte: rezulta din circulatia marfurilor,
bunurilor si serviciilor !!!(taxe vamale, TVA)
Taxele: se percep pt.serviciile solicitate autoritatilor publice
de catre pers. fiz. si jur.
Venituri nefiscale: Venituri obtinute in urma administrarii
proprietatilor statului.Deosebire :Veiturile fiscale si Veniturile
nefiscale: la veniturile nefiscale, in procesul de realizare a
veniturilor, nu se produce o schimbare a titularului dreptului de
proprietate, statul fiind cel care realizeaza veniturile si tot
statul fiind si colectorul veniturilor.
Venituri parafiscale : uneori anumite taxe speciale pe care
comunitatile locale le pot stabili pt. o perioada determinata de
timp in vederea realizarii unui obiectiv specific. Contributii:
-legea 500/2002- prelevarae obligatorie a unei parti din veniturile
persoanei fizice/ juridice , cel fara posibilitatea obtinerii unei
contraprescriptii.Varsamantul:- modalitatea de stingere a
obligatiei legale prin virarea unei sume de bani efectuata de un
agent economic sau o institutie publica ori financiara. Veniturile
extrabugetare (extraordinare)= Venituri la care statul apeleaza in
cazuri exceptionale atunci cand resursele curente nu acopera
integral cheltuielile bugetareMai multe categ. de surse ale
Veniturilor extrabugetare: 1.mprumuturile sub forma baneasca
(creditul) , intern prin bonuri de tezaur pe piata externa( datoria
publica). 2.Vanzarea unei parti din rezerva de Au si rezerva
valutara, bunuri mobile (actiuni) si imobile apartinand statului,
3.Emisiunea monetara care nu e recomandata implica punerea in
circulatie a unor bani fr acoperirea n mrfuri i servicii( duce la
inflaia).
4.Sumele realizate din amenzi, succesiunile vacante,
valorificarea bunurilor confiscate, abandonate i fr
stpn.Cheltuielile publice reprezint destinaia banului public,
modaliti de repartizare i utilizare a fondului bnesc bugetar n
vederea atingerii obiectivelor generale ale socieii.Cheltuielile
publice vor fi determinate de tipul si gradul de dezvoltare al
econ.
Categorii de cheltuieli publice( 5+1)1) cheltuieli pentru
finanarea activitilor sociale cea mai important nvmnt, sntate,
cultur, protecie social, activiti sociale, omaj, pensie, sport,
etc.
2) cheltuieli pentru finanarea activitilor economice investiiile
de stat - infrastructura (rutier, feroviar, canalizare i ap, gaze
natural, telecomunicaii)
3) cheltuieli militare ch. neproductive directe in perioada de
razboi si indirecte pentru mentinerea pacii (lichidarea urmarilor
unui razboi.4) cheltuieli pentru funcionarea aparatului de stat -
pentru strucuturi necesare doar acum.
5) pentru cercetare-dezvoltare: cercetarea fundamentala,
cercetarea aplicativaCheltuieli bugetare planificate: + 1 = alte
cheltuieli : rezerva bugetar pentru situaii imprevizibile ce nu pot
fi planificate:
a) calamiti naturale
b) cheltuieli suplimentare neprevzute n realizarea investiiilor
de stat
c) influena negativ n evoluia preurilor pe piaa internaional
Subiectul 10. Procedura bugetara (activitatea).
Notiune.PrincipiiProcedura bugetara= ansamblu de acte si operatiuni
cu caracter tehnic si normativ infaptuite de organele de
specialitate in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si
incheierii exercitiului bugetar.
Procedura bugetara se desfasoara pe parcursul a trei ani
calendaristici.
Etape:
elaborarea proiectelor bugetare (proiectului sistemului
bugetar)aprobarea acestora
executia bugetara
incheierea exercitiului bugetar
PRINCIPII de derulare a procedurii bugetare:
1.Principiul universalitatii: Veniturile si cheltuielile se
includ in bugete in totalitate in sume brute
2.Principiul neafectrii veniturilor bugetare: nu-i permis ca
anumite veniturile bugetare sa fie specific directionate
pt.acoperire unei anumite cheltuieli, sunele ncasate, virate,
depuse la buget se depersonalizeaz EXCEPTIE: avem voie in cadrul
donatiilor si sponsorizarilor care pot fi afectate unei anumite
destinatii
3.Principiul publicitatii: actele juridice i operaiunile privind
banul public trebuie s fie cunoscute de societate. Anumite reguli
de transparenta asigurate prin:
dezbaterea publica a proiectelor bugetare
dezbaterea publica a conturilor generale anuale ale executiei
bug.
publicarea in partea I in M.Of. a actelor normative de aprobare
a bugetelor si conturilor anuale de executie
utilizarea mijloacelor de comunicare in masa pentru difuzarea
catre public a informatiei asupra continutului sist.bug.
4.Principiul unitatii: veniturile si cheltuielile se inscriu
intr-un singur document (specializrii bugetare, veniturile i
cheltuielile publice )5.Principiul specializrii : Printr-un
instrument ethnic intocmit de Ministerul Finantelor Publice
intra-numit clasificatie bugetara, atat veniturile cat in special
ch.bugetare se vor dtuctura pe titluri, capitole,
subcapitole,sectiuni.!Trecerea unei cheltuieli(alocatii bugetare)
de la o sectiune la alta se face foarte strict.
- Destinatia banului public
-Schimbarea destinatiei banului public poate duce la atragerea
raspunderii juridice prin infrctiunea de deturnare de fonduri
(acesta infractiune este specifica ordonatorilor de
credit).6.Principiul anualitatii execuiei bugetare: Acest principu
are in vedere direct etapa executiei bugetare potrivit caruia
raelizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor se intinde pe
365 zile calendaristice, perioada care poate sau nu sa coincide cu
anul calendaristic. In consecinta veniturile si cheltuielile
bugetare sunt aprobate de legea bugetara pentru o perioada de 1 an
care corespunde duratei unui exercitiu bugetar.- executia bugetara
etapa nucleu
- scopul principiului bugetar este punerea in aplicare a
constituirii si folosirii fondurilor planificate.
La jumatate sec. trecut avem 2 feluri de state :
1. State a caror executie bugetara corespunde anului
calendaristic 2. State a caror executie bugetara nu corespunde
anului calendaristic Azi in 90% din state anul de executie bugetara
corespunde anului calendaristic ( excutia bugetara in Japonia, SUA
nu corespunde din motive de traditie) .
In 1930, in Romania anul de executie bugetara nu coincidea cu
anul calendaristic.
7.Principiul realitatii bugetare: Potrivit caruia propunerile
facute de venituri si cheltuieli in etapa elaborarii trebuie sa fie
cat mai aproape de realitate.
8.Principiul unitatii monetare: operatiunile bugetare se exprima
in moneda nationala, astfel toate actele juridice i operaiile care
privesc banul public sunt realizate, cuantificate n unitatea
monetar cu putere circulatorie pe teritoriul statului respectiv.
(leul)
9.Principiul echilibrului bugetar: veniturile bugetare ar trebui
sa acopere cheltuielileExista teoria deficitului controlat - buget
deficitar - Da situaie rezonabil - max 3% PIB
= -echilibrul (relaia) ntre venituri i cheltuieli
Deficit bugetar Legea 500/2002 : parte a cheltuielilor bugetare
ce depete venitul bugetar ntr-un an bugetar.
10.Principiul solidaritatii: obliga la ajutorarea unititatii
adm.-terit. preum si a pers. fiz aflate-n stare de extrema
dificultate prin alocarea de sume din fondul de rezerva bug.
constituit in acest scop.11.Principiul autonomiei locale
financiare: unitatile adm.-terit. au drept la resurse financiare
suficiente astfel se acorda autoritatilor locale drept de a stabili
nivelul impozitelor si taxelor locale cu respectarea principiilor
generale stabilite de Codul fiscal
12.Principiul proportionalitatii: resursele financiare ale
comunitatilor locale trebuie sa fie proportionale cu
responsabilitatile impuse de lege autoritatilor admministratiei
publice locale.13.Principiul consultarii: acorda dr. autoritatilor
adm. publice locale de a fi consultate in legatura cu procedura de
alocare a resurselor financiare de la bug.de stat Subiectul
11.Elaborarea si aprobarea proiectului sistemului bugetului
Proiectele legilor bugetare si proiectele bugetului de stat se
elaboreaza de Guvern prin MFP avand in vedere in principal
urmatoarele criterii:
-prognozele indicatorilor macroeconomici si ai indicatorilor
sociali pt. anul avut in vedere si pt. urmatorii 3 ani
-politicile fiscale si bugetare
-politicile si strategiile sectoriale (ex. reducerea
mineritului)
-prevederile acordurilor intl. de natura financiara semnate sau
ratificate
-propunerile ord. pr. de cr., programele de finantare propuse de
ei, propunerile de defalcare si transfer -catre bugetele locale
-posibilitatile de finantare a deficitului bugetar
Calendar bugetar:
1.Pana la 31 martie se elaboreaza indicatorii macroeconomici si
sociali care se actualizeaza continuu pe parcursul procesului
bugetar
2.Pana la 1 mai MFP inainteaza Guvernului obiectivele politicii
fiscale si bugetare impreuna cu limitele de cheltuieli gandite pt.
fiecare categorie de ordonatori principali de credite3.Pana la 15
mai Guvernul aproba obiectivele politicii fiscale si bugetare si
informeaza comisiile pentru buget, finante si banci ale
Parlamentului in legatura cu principalele orientari ale politicii
macroeconomice si finantelor publice
4.Pana la 1 iunie ministrul FP transmite tuturor ordonatorilor
principali o scrisoare-cadru care specifica urmatoarele:
a) contextul macroeconomic care trebuie avut in vedere la
intocmirea proiectului de buget
b) metodologiile de elaborare a documentelor
c) limitele de cheltuieli pe care si le doreste Guvernul. a fi
respectate
5.Pana la 15 iunie MFP comunica ordonatorilor principali
limitele de cheltuieli finalizate
6.Pana la 15 iulie ordontorii principali de credite au obligatia
de a depune la MFP proiectele bugetelor lor care, insa, trebuie
insotite de documentatii si fundamentari. Camerele Parlamentului,
cu consultarea Guvernului, isi aproba propriile bugete in vederea
includerii lor in bug. general. Autoritatile administratiei publice
centrale transmit propuneri de defalcare si transfer din fondurile
centrale la bugetele locale. Dupa centralizarea informatiilor de
catre ordonatorii principali de credite la nivelul MFP se poarta
discutii intre conducerea MFP si fiecare ordonator. In caz de
divergenta hotaraste Guvernul in ansamblu.
7.Pana la 1 august proiectele ordonatorilor principali de
credite sunt centralizate la nivelul MFP
8.Pana la 30 septembrie, pe baza acestor proiecte, MFP prezinta
Guvernului proiectele legilor bugetare si proiectele bugetelor
ordonatorilor principali. Proiectul legii bugetare este insotit de
un raport privind situatia macroeconomica a anului bugetar in cauza
si de proiectiile pe urmatorii 3 ani. Aceste documente se insusesc
de catre Guvern si vor reprezenta politica social-fiscala a
acestora.
9.Pana la 15 octombrie proiectele bugetelor si proiectul legii
bugetare anuale definitivate la nivelul Guvernului se depun la
Parlament.Aprobarea sistemului bugetar (prin adoptarea legii
bugetare anuale)Guvernul supune spre aprobare Parlamentului
proiectele legilor bugetare, proiectele de buget, proiectele
eventualelor legi de ratificare si contul general anual de
executie.
Daca legile bugetare anuale si proiectele de buget depuse n
termen legal nu au fost adoptate de catre Parlament pana cel tarziu
la data de 15 decembrie a anului anterior celui la care se refera
proiectele de buget, Guvernl solicita Parlamentului aplicarea unor
proceduri de urgenta.
Sistemul unitar de bugete, care cuprinde acea lista de bugete
stabilita de legea finantelor publice, se aproba prin acte
specifice, dupa cum urmeaza:
- prin lege: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de
stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe si
bugetele fondurilor externe nerambursabile
- prin legi speciale: bugetele institutiilor publice
autonome
- prin lege ca anexa la bugetele ordonatorilor principali de
credite.: bugetele institutiilor finantate partial din sistemul
unitar de bugete
- prin actul ordonatorilor de credit ierarhic superior: bugetele
institutiilor publice finantate integral din sistemul unitar de
bugete
- prin actul organului de conducere, cu acordul ordonatorilor de
credit ierarhic superior: bugetele institutiilor publice finantate
integral din veniturile proprii
Daca legile bugetare nu au fost aprobate cu 3 zile inainte de
expirarea exercitiului bugetar, Guvernul isi va indeplini sarcinile
avand grija ca limitele lunare de cheltuieli sa nu depaseasca
fie:
1/12 din prevederile bugetului anului precedent
1/12 din sumele propuse in proiectul de buget inca neadoptat
daca acestea sunt mai mici decat cele prevazute-n anul anterior
Bugetele locale - la nivel judeean/ municipii/ orae/ comune la
consiliul judeenean/ la consiliul local sunt depuse 3
documente:
- proiectul bugetului local
- proiectul Hotrrii de consiliu judeean pentru aprobarea
Bugetului Local/ proiectul Hotararii Consiliului Local
- rapoartele comisiilor de specialitate
Consiliul judeenean/ consiliul local se pronun asupra Hotrrii
consiliului o trimite napoi preedintelui consililui jud/
primarului.
Subiectul 12. Cuprinsul. Legea bugetara anuala
La nivel general bugetele sunt supuse dezbaterii parlamentului
fiind aprobate prin adoptarea unor acte normative denumite legi
bugetare anuale prin care se confera relatiile financiare bugetare
cuprinse in sistemul bugetar, forta juridical de lege.Contine orice
legi bugetare si prevede in principal urmatoarele:
- estimarile veniturilor anului bugetar
- creditele bugetare aprobate, - deficitul/ excedentul bugetar
dupa caz - reglementarile specifice exercitiului bugetar in cauza-
temeiul raspunderii juridice a Guvernului Anexele legilor bugetare
cuprind intre altele:
-sintezele bugetelor componente ale sistemului unitar de
bugete
-bugetele ordonatorilor principali de credite si anexele
acestora
-sumele defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat si
criteriile de repartizare a acestora catre bugetele
locale.Veniturile si cheltuielile se grupeaza n buget pe baza
clasificatiei bugetare. Veniturile sunt structurate pe capitole si
subcapitole, iar cheltuielile pe parti, capitole, subcapitole,
titluri, articole si, uneori, chiar si aliniate. Pentru . ca
cheltuirlile publice. au o destinatie precisa si limitata.
Nr de salariati si fondul de salariu de baza se aproba distinct
prin anexa la bug. fiecarui ord. pr. de credite. Nr. de salariati
aprobat anual fiecarei institutii publice nu poate fi depasit.
Tot drept anexa la bugetele ordonatorilor principali de credite
se aproba si programele acestora.
In alte anexe distincte sunt prevazute fondurile externe
nerambursabile.De regula, bugetul de stat include la dispozitia
Guvernului 2 fonduri cu destinatie speciala:
fondul de rezerva: se repartizeaza unor ordonatori principali de
credite atat la nivel central cat si la nivel local, pe baza de
H.G. pt. finantarea unor cheltuielilor urgente sau
neprevazute.fondul de interventie: se repartizeaza tot unor
ordonatori principali atat la nivel central cat si local, tot pe
baza de H.G., insa pt. finantarea unor actiuni urgente in vederea
inlaturarii efectelor unor calamitati.
Exista o anumita flexibilitate intre aceste 2 fonduri, fiind
posibil ca pe parcursul anului bugetar fondul de interventie sa fie
majorat cu resurse din fondul de rezerva in functie de necesitatile
concrete.
Subiectul 13. Execuia bugetelor publice(Execuia
bugetar)Procedura executiei bugetare care repartizeaza ansamblul de
acte si actiuni:1.Repartizarea pe trimestre a veniturilor si
cheltuielilor bugetare
2.Executia de casa bugetara
3.Realizarea venitului bugetar4.Efectuarea cheltuielilor
bugetare5.Incheierea executiei bugetare
ETAPELE:1. Repartizarea pe trimestre a veniturilor i
cheltuielilor bugetare
Conform principiului anualitii execuiei bugetare coroborat cu
principiul realitii (calculul probabilitii) de facto n cadrul
execuiei bugetare realizarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor
se repartizeaz pe trimestre n funcie de specificul activitilor
social-economice (pe domenii de activitate nvmnt, sntate,
construcii).
2.Execuia de cas bugetar/ a sistemului bugetar
Presupune acte i operaiuni de ncasare, pstrare i eliberare a
mijloacelor bneti din bugetul de stat.
In concret reprezinta un complex de operatiuni tehnice care se
refera la incasarea veniturilor si plata cheltuielilor
bugetare.Execuia de cas bugetar se realizeaz prin trezoreria
statului (pe baza unor norme specifice emise de MEF) care
asigur:
1. ncasarea veniturilor bugetare;
2. efectuarea cheltuielilor bugetare n limita creditelor
bugetare i destinaiilor aprobate;
3. efectuarea operaiunilor de ncasri i pli privind datoria
public intern i extern rezultat din mprumuturile contractate direct
sau garantate de ctre stat;
4. efectuarea altor operaiuni financiare n contul autoritilor
administraiei publice.
Instituiile publice efectueaz operaiuni de ncasare i pli prin
unitile teritoriale ale trezoreriei statului n a cror raz i au
sediul i la care au deschise conturile de venituri, cheltuieli i
disponibiliti.
Este interzis institutiilor publice sa deruleze operatiuni de
incasari si plati prin banci comerciale.
Trezoreria statului este o instituie de tip bancar, instituia
financiar, prin care statul asigur efectuarea operaiunilor de
ncasri i pli privind fondurile publice.
Contul curent general al Trezoreriei Statului funcioneaz la
Banca Naional a Romniei i este deschis n numele : 1. Ministerului
Economiei i Finanelor 2. unitilor Trezoreriei Statului din cadrul
direciilor generale ale finanelor publice judeene, a Municipiului
Bucureti i ale administraiilor finanelor publice ale sectoarelor
Municipiului Bucureti.
3. realizarea veniturilor bugetare: presupune n concret ncasarea
la Buget a sumelor de bani prevzute n bugetului de stat.
Sumele provin din diferite venituri stabilite prin lege (doar
Parlamentul poate reglementa i institui veniturile publice
)Principiile care stau la baza realizrii veniturilor bugetare:
1) obligaia realizrii veniturilor la termenele i n cuantumul
legal
2) veniturile prevzute n buget reprezint obligaii minime pentru
autoritile statului In ceeace priveste obligatia veniturilor pentru
neplata la termen exista urmrmatoarea sanctiune fiscala numita
majorarea de intarziere.n realizarea veniturilor bugetare sunt
necesare o serie de acte i operaiuni, urmtoarele ETAPE:
1. identificarea veniturilor i bunurilor impozabile sau taxabile
i stabilirea (calcularea) obligaiilor bugetare datorate;
2. ncasarea propriu-zis a veniturilor bugetare;
3. urmrirea realizrii (ncasrii) veniturilor bugetare se
realizeaz de ctre organele care au dreptul de a ncasa astfel de
venituri n situaia n care contribuabilul nu i ndeplinete obligaiile
de plat la termenele prevzute de lege.
n procesul ncasrii veniturilor bugetare pot aprea venituri
ncasate fr s se cunoasc veriga bugetar creia i sunt destinate sau
subdiviziunea clasificaiei bugetare n care trebuie nscrise. Aceste
venituri se nregistreaz provizoriu ntr-un cont de venituri
neclarificate, urmnd ca ntr-un termen rezonabil (aproximativ o
lun). n cazul n care nu se reuete identificarea conturilor n cauz,
acestea vor fi trecute n contul ncasri din diverse alte surse ale
bugetului de stat.4. efectuarea cheltuielilor bugetare- reprezinta
banul public de la buget catre destinatiile legale prevazute prin
alocatii bugetare . Alocatiile bugetare reprezinta sumele alocate
de la buget din banul public conform destinatiei legale.
Principiile care guverneaz efectuarea cheltuielilor publice:
1) obligaia efecturii cheltuielilor publice conform destinaiei
legale;
2) cheltuielile publice reprezint obligaii maxime.
Obligaia efecturii cheltuielilor publice conform destinaiei
legale per a contrario schimbarea neprevzut de lege a destinaiei
banului public, duce la tragerea rspunderii juridice prin
infraciunea de deturnare de fonduri !!! (pedeapsa cu nchisoare la
noi; state din asia pedeapsa capital)
Exist situaii obiective prevzute de lege excepii: transferarea,
virarea, suplimentarea, anticiparea, blocarea, anularea.Finantarea
de la bugetul de stat reprezint alocarea de fonduri bneti necesare
entitii finanate pentru ndeplinirea unor activiti social-economice,
acestea sunt sume primite cu titlu gratuit i nerambursabile.
Finanarea de la bugetul de stat prezint urmtoarele
particulariti:
a) beneficiaz de alocaiile bugetare numai nteprinderile i
instituiile publice;
b) scopul pentru care sunt alocate fondurile bugetare este bine
precizat prin lege: pentru aciuni social-culturale, activiti
economice, cercetarea tiinific fundamental, aprare, funcionarea
aparatului de stat.
Schimbarea destinaiei fondurilor n afara prevederilor legii
bugetare anuale este calificat de legea penal ca ntrunind
elementele infraciunii de deturnare de fonduri.
c) fondurile bugetare se acord beneficiarilor cu titlu gratuit,
adic fr echivalent;
d) creditele (alocaiile) acordate n sistemul bugetar nu se
ramburseaz, aceste sume nu se mai restituie.
n procesul execuiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg
urmtoarele FAZE:
a) angajament;
b) lichidare;
c) ordonanare;
d) plat.
Execuia bugetar se bazeaz pe principiul separrii atribuiilor
persoanelor care au calitatea de ordonator de credite bugetare de
atribuiile persoanelor care au calitatea de contabil.
Subiectul 14.Ordonatorii bugetari( ordonatorii de credit)Sunt
ordonatori bugetari conductorii instituiilor publice cu
personalitate juridic.
n funcie de organizarea aparatului de stat central i local,
ordonatorii bugetari sunt clasificai n trei categorii: 1)
principali- ( ministrii, primarul, presedintele consilului
judetean)2) secundari ei reprezita conducatorii institutiilor
subordonate ordonatorilor principali 3) teriali ei sunt
conducatorii institutiilor subordonate ordonatorilor secundariIn
executia bugetara pot lipsi ordonatorii secundari de credite in
functie de complexitatea aparatului de stat.Atributiile
ordonatorilor bugetari:
1) de a folosi, utiliza, sumele alocate de la buget pentru
instituia pe care o conduc (toti 3 ordonatori o pot folosi)2) de a
repartiza alocaiile bugetare ordonatorilor din subordine (dor
tertialii si secundarii)Responsabilitatea ordonatorilor
bugetari:
Ordonatorii bugetari au obligatia de a angaja si utiliza
creditele bugetare in limitele prevazute si conform
destinatiei.Intotdeauna in ceea ce priveste efectuarea datoriei
publice se va face numai pe baza de acte justificative.Ordonatorii
raspund in principal de urmatoarele:
-realizarea veniturilor-angajarea, lichidarea si ordonantarea
cheltuielilor-angajarea si utilizarea creditelor bugetare
-pastrarea integritatii bunurilor apartinand entitatii pe care o
conduc
-organizarea si tinerea la zi a contabilitatii
-organizarea si monitorizarea sistemului referitor la
achizitiile publice
-organizarea si tinerea la zi a situatiei patrimoniului
entitatilor pe care le conduc.
Executia bugetara se realizeaza pe principiul separarii
atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonatori bugetari
fata de cele care au calitatea de contabil.
Ordonatorii bugetari vor indeplini operatiuni specifice
angajarii, lichidarii si ordonanrii cheltuielilor pe cand
contabilii vor realiza operatiunile de plata.In ambele cazuri, ei
au nevoie de anumite vize de specialitate ale compartimentelor
interne.
Regulile de efectuare a cheltuielilor bugetare- efectuarea
concreta a platilor se face in limitele creditelor bugetare
aprobate
- numai pe baza de acte justificative
- numai dupa ce acestea au fost lichidate si ordonantate conform
legii
Lichidarea= verificarea pe baza documentelor justificative a
urmatoarelor aspecte:
-existenta angajamentului
-suma datorata
-exigibilitatea
Ordonantare= confirmarea faptului ca, dupa caz, livrarea de
bunuri, prestarea de servicii sau executarea de lucrari au fost
efectuate si plata se poate realiza.Pe cale de exceptie de la
principiile Legii 500/2002, se permite Guvernului. la propunerea
ministrului Fin. Publ. sa stabileasca anumite actiuni si categorii
de cheltuieli pentru.care se pot efectua plati in avans.
Plati in avans 2 conditii:
- avansul anual sa nu depaseasca 30% din valoarea anuala a
lucrarilor, serviciilor etc.
- pana la 31 dec. a anului bugetar in care s-a acordat plata-n
avans, sumele reprezentand avansuri sa fie justificate prin bunuri,
servicii sau lucrari, in functie de contract. In situatia in care
sumele platite-n avans nu sunt justificate pana la sfarsitul anului
bugetar, acestea trebuiesc. recuperate de catre autoritatea publica
care le-a acordat si vor fi restituite bugetelor de unde provin.
Recuperarea sumelor nejustificate se face cu perceperea de
penalitati calculate de la data acordarii avansului si pana la data
recuperarii.
Subiectul 15.Modificarea destinatiei creditelor
bugetareModificarea destinatiei alocatiei bugetare este o exceptie
de la principiul conform caruia creditele bugetare aprobate pentru
un ordonator principal nu pot fi utilizate de un alt ordrdonator
principal dupa cum nici creditul bugetar aprobate la un capitol, de
principiu, nu pot fi utilizate pt. finantarea altui capitol.
Situatii:
1. Virarile de credite bugetare= operatiuni de trecere a sumelor
bugetare neutilizate de la subdiviziuni ale clasificatiei bugetar,
unde sunt disponibile, la subdiviziuni unde sunt insuficiente.
Virarile trebuie sa respecte prevederile legilor buetare si ale
legilor de rectificare. Sunt interzise virarile de credite bugetare
de la capitolele care au fost majorate din fondurile aflate la
dispozitia Guvernului.2. Transferurile de credite bugetare= in
situatia in care in timpul exercitiului bugetar au loc treceri de
unitati, actiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credit
la un alt ordonator principal sau de la un articol la altul in
cadrul aceluiasi ordonator MFP este autorizat sa opereze modificari
necesare .3 Suplimentarea creditelor bugetare= legile bugetare
anuale prevad posibilitatea de suplimentare de fonduri pe actiuni,
obiective si ordonatori principali in functie de evolutia anumitor
indici de preturi sau pt. cazuri exceptionale.4. Anticiparea
creditelor bugetare: Pentru finanarea unor aciuni social-culturale
i acoperirea unor cheltuieli economice de interes local, organele
de decizie ale unitilor administrativ-teritoriale pot ncuviina
utilizarea unor fonduri de pn la 50% din sumele ncasate din
veniturile proprii ale bugetelor locale respective peste cele
aprobate5. Blocarea alocaiilor bugetare intervine n situaii de
suspiciune folosirea i destinaia banului public. Pentru evitarea,
prevenirea, pagubelor, prejudiciilor legate de folosirea a banului
public ordonatorul bugetar ierarhic superior poate bloca alocatile
bugetare. Blocarea alocatiilor bugetare este posibila sa intervina
pana la finele trimestrului III 30sept.6. Anularea creditelor
bugetare se dispune de drept prin efectul legii 500/2002 pentru
sumele alocate de la buget care nu au fost folosite, cheltuite, pn
la finele execuiei bugetare 31 dec.
Sumele anulate nu mai pot fi folosite cu aceeai destinaie anul
urmtor ele vor reprezenta venit la bugetul pe anul urmtor.Exist
excepii de la anularea de drept a alocaiilor bugetare:
1) nu se anuleaz cheltuielile pentru lucrrile executate,
finalizate, dar nedecontate pn la 31 dec., pentru aceste situaii
obiective se pot face pli pe seama bugetului pe anul trecut dar n
prima lun a anului viitor.2) nu sunt anulate sumele din fondurile
speciale deoarece aceste sume au destinaii special si sumele se
raporteaz cu aceiai destinaie n execuia bugetar viitoare. ( implic
un nr mai mare de ani
( aceast excepie are caracter teoretic deoarece legea 500/2002
nu reglementeaz fonduri speciale Subiectul 16.Procedura incheierii
executiei bugetare si Controlul executiei bugetareProcedura
incheierii executiei bugetare este etapa de finalizare a procedurii
bugetare in ansamblu. Ea se concretizeaza in contul general anual
de executie bugetara. Incheierea executiei bugetare intervine in
anul urmator pentru anul finalizat.Guvernul analizeaza si prezinta
spre adoptare Parlamentului conturile anuale de executie pana la 1
iulie a anului urmator celui de executie. Conturile se aproba prin
lege dupa verificarea acestora de catre Curtea de Conturi.
Structura conturilor anuale de executie a bugetelor: In temeiul
legii, conturile anuale de executie.ale bugetului de stat,
bugetului asigigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale,
bugetului ordonatorilor de credit vor cuprinde:
La venituri : -prevederile bugetelor initiale, prevederile
bugetelor definitive, incasarile realizare
La cheltuieli :-creditele bugetelor initiale,creditele bugetelor
definitive, platile efectuate Principii ale incheierii executiei
bugetare:
1.Executia bugetara se incheie pana la 31 decembrie a fiecarui
an
2.Orice venit neincasat si orice cheltuiala angajata, lichidata,
ordonantata si neplatita pana la 31 dec. se vor incasa, plati in
contul bugetului pe anul urmator
3.Creditele bugetelor neutilizate pana la inchiderea anului se
anuleaza de drept
4.Disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si din
cele destinate cofinantarii contributiei financiare a UE ramase la
sfarsitul executiei bugetare in conturile structurilor de
implementare se raporteaza in anul urmator.Parlamentul contul
general de buget anual,.: Pot fi admise situatii in care guvernul
primeste descarcarae de gestiune privind executia pe anul expirat,
sau respinse cand guvernul primeste vot de incredere el fiind ca si
motiune de cenzura si va atrage raspunderea politica. Baza legala a
guvernului este in legea bugetara anuala. Pot fi aprobate aceste
conturi la parlament:1.Cont general de incheiere a executie
bugetare pentru bugetul local.
2.Raportul public al curtii de conturi3.Rapoartele comisiilor de
specialitate ale ParlamentuluiControlul executiei bugetare
Sunt mai multe organe cu atributii in zona controlului:
Parlamentul, Curtea de Conturi, MFP, instantele de judecata de
drept comun.Trei forme de control:
1) politic exercitat de Parlamentul a) cu ocazia aprobrii
contului general i annualb) n timpul anului de execuie bugetar (
interpelri
c) moiunea simpl i de cenzur
d) controlul ad-hoc n teritoriu a fiecrui parlamentar
2) financiar extern specializat (control ulterior Curtea de
Conturi)
3) financiar intern specializat ( auditul public intern (
fiecare instituie public are un department propriu de audit
intern.
Subiectul 17.Sistemul veniturile publiceVeniturile publice
reprezint totalitatea resurselor bneti ale statului, fiind un
indicator financiar, n cadrul bugetelor, care desemneaz (re)sursele
i sumele care se pun la dispoziia statului. Acestea se nscriu n
Bugetul de stat cu sumele lor minime astfel nct efectivul lor poate
fi mai mare.Sunt ordinare i extraordinare.
a) veniturile ordinare sunt reprezentate de impozite, taxe,
contribuii sociale i contribuii la fondurile speciale
extrabugetare. Contribuiile sociale sunt venituri planificate prin
Bugetul Asisurrilor Sociale de Stat; precum i de veniturile
statului din dividende, dobnzi, vnzarea aciunilor sau activelor din
patrimoniul privat al statului sau unitilor
administrativ-teritoriale; ( redevenele din concesionarea bunurilor
aparinnd domeniului public; ( venituri provenite din diferite
contracte cu parteneri privai, cum ar fi nchirierea, asocierea n
participaie, parteneriatul public-privat. (caracterul nefiscal i
fiscal)
b) veniturile extraordinare sunt reprezentate de mprumuturi
interne sau externe, emisiunea de obligaiuni de stat bonurile de
tezaur; precum i de transferurile i virrile de credite bugetare, ce
apar n cadrul operaiunii de consolidare bugetar (n procesul de
echilibrare a sistemului bugetar n ansamblul su), deoarece pentru
bugetul ce beneficiaz de - astfel de - venituri (le provenite din
transferuri i virri) acestea reprezint venituri extraordinare.
Subiectul 18. Veniturile publice ordinare1.Impozitele. : Impozitul
reprezint o contribuie bneasc obligatorie i cu titlul
nerambursabil, datorat, conform legii, bugetului de stat de ctre
persoanele fizice i persoanele juridice pentru veniturile pe care
le obin sau bunurile pe care le posed.Trsturi:
impozitul este o contribuie bneasc;
este o contribuie obligatorie;
impozitele sunt prelevri cu titlu nerambursabil;
impozitele sunt datorate conform dispoziiilor legale;
impozitele sunt datorate de ctre persoanele fizice i
juridice;
impozitul se datoreaz pentru veniturile realizate i bunurile
deinute.
Trstura esenial a impozitelor este reversibilitatea, potrivit
creia sumele concentrate de stat pe calea impozitelor se rentorc
sub forma unor aciuni, servicii, gratuiti de care beneficiaz cei
care au contribuit la formarea fondurilor generale ale societii.n
schimbul impozitelor ncasate, statul se oblig i trebuie s creeze i
s asigure un cadru general favorabil desfurrii activitilor
economice, sociale i politice n societate, conform principiului
cine pltete impozite are dreptul de a beneficia de protecie din
partea organelor statului.
2.Taxele. : Taxele reprezint, alturi de impozite, cea de-a doua
categorie principal de venituri de la bugetul de stat. Taxa
reprezint plata efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru
serviciile prestate acestora de ctre instituii publice.Taxele se
caracterizeaz prin urmtoarele trsturi:
-reprezint plata neechivalent pentru servicii sau lucrri
efectuate de organe sau instituii care primesc, ntocmesc sau
elibereaz diferite acte, presteaz servicii i rezolv alte interese
legitime ale persoanelor fizice sau juridice;
-subiectul pltitor este precis determinat din momentul cnd
acesta solicit efectuarea unei activiti din partea unui organ sau
instituie de stat;
-taxele reprezint o contribuie de acoperire a cheltuielilor
necesare serviciilor solicitate de diferite persoane, pe cnd
impozitele se folosesc la acoperirea cheltuielilor generale ale
societii;
-taxele reprezint pli fcute de persoanele fizice sau juridice
pentru servicii sau lucrri efectuate n mod direct i imediat
acestora de ctre organe sau instituii de stat specializate.
Principalele impozite datorate bugetului de stat sunt:
impozitul pe profit;
impozitul pe venit;
taxa pe valoarea adugat;
accizele;
taxele vamale.
Principalele impozite i taxe datorate bugetelor locale sunt:
impozitul pe cldiri;
impozitul pe teren;
taxa asupra mijloacelor de transport;
impozitul pe spectacole;
taxa hotelier;
taxe speciale.
Constituie venit la bugetul local sumele provenite din dobnda
pentru plata cu ntrziere a impozitelor i taxelor locale, taxele de
timbru prevzute de lege, taxele extrajudiciare de timbru prevzute
de lege.
3.Contribuiile sociale.
Acestea se pltesc lunar.
contribuia de asigurri sociale;
contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli
profesionale.
Contribuiile la fondurile speciale extrabugetare.
contribuia la Fondul naional unic de asigurri sociale de
sntate;
contribuii la bugetul asigurrilor de omaj.Principalele impozite
datorate bugetului de stat:a) Impozitul pe profit este un impozit
direct, datorat de contribuabili bugetului de stat. Impozitul se
calculeaz asupra profitului, adic a masei impozitabile stabilite ca
urmare a scderii cheltuielilor necesare realizrii venitului din
totalul ncasrilor entitii supuse impozitrii.Acest impozit privete
veniturile realizate de persoanele juridice.Cota de impozitare este
de 16 %.
b)Impozitul pe venit privete veniturile realizate de persoanele
fizice.Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit,
potrivit legii, sunt urmtoarele:
- venituri din activiti independente (activiti comerciale,
profesii liberale);
- venituri din salarii;
- din activiti agricole;
- venituri din transferul proprietilor imobiliare (3 %);
- veniturile din jocurile de noroc - venituri din alte surse,
definite de prevederile codului fiscal
c) Taxa pe valoarea adugat este un impozit indirect, datorat
bugetului de stat. Este un impozit stabilit asupra consumului, care
se regsete n preul final al produsului/ bunului (livrat) sau
serviciului prestat. Cota de impozit este de 19%. Baza impozabil
este preul produsului sau tariful serviciului.
d) Accizele sunt taxe speciale de consum care se datoreaz
bugetului de stat, ele sunt de dou feluri: accize armonizate i alte
accize. Distincia dintre cele dou categorii se face n funcie de
obiectul lor, adic n raport de produsele accizabile provenite din
producia intern sau din import ce urmeaz a fi impozabile. Produsele
accizabile care fac obiectul de impunere a al accizelor amortizate
sunt: berea, vinurile, buturile fermentate altele dect bere i
vinuri, produsele intermediare (au o concentraie de acool ce
variaz), alcoolul etilic, uleiurile minerale (benzina, motorina,
pcura, gazele naturale, gazul petrolier, etc.) i
electricitatea.
e) Taxele vamale sunt impozite indirecte aplicate asupra preului
mrfurilor n momentul importului acestora n teritoriul naional al
Romniei, mai nou n teritoriul Uniunii Europene (consecin a faptului
c Romnia este stat membru al U.E.).Importul const n intrarea n ar a
mrfurilor strine i introducerea acestora n circuitul economic. La
importul mrfurilor, autoritatea vamal realizeaz procedura de vmuire
i de ncasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import,
aplicnd i msuri de politic comercial. ncepnd cu 1 ianuarie 2007
Romnia este membr a Uniunii Europene. Astfel, regimul juridic
aplicabil taxelor vamale va fi acela al unei uniuni vamale, iar
Romnia se situeaz acum la grania extern a Uniunii Europene