DREPT COMERCIAL IICurs 1Functionarea societatilor cu
personalitate judiciara Sediul legal al materiei il reprezina Legea
31/ 1990, unde gasim reguli comune pentru adunarea generala,
administratori si cenzorii societatii.Organele societatii Vointa
sociala se exprima prin organele de conducere ale societatii.
Adunarea generala este organul de conducere al societatii si este
formata din totalitatea asociatilor. Vointa sociala este adusa la
indeplinire prin actele juridice ale organului executiv (de
gestiune) care este administratorul sau sunt administratorii.
Contorulul gestiunii administratorilor se realizeaza de catre
asociati sau in anumite cazuri de un organ specializat ,adica
cenzorii sau auditoria interni ai societatii. Pentru fiecare forma
juridica de societate ,legea stabileste care sunt organele de
conducere si conditile de organizare si functionare ,precum si
atributiile lor. Formarea organelor societatii si puterile lor sunt
stabilite prin norme imperative .Adunarea generala
Este organul de deliberare si decizie al societatii. Ea este
formata din totalitatea asociatilor. Ea decide asupra numirii
celorlalte organe ale societatii (administratori ,cenzori ,auditori
financiari ). Adunarea generala reglementata de lege doar pentru
societatea pe actiuni ,pentru societatea in comandita pe actiuni si
S.R.L. Pentru societatea in nume colectiv si pentru societatea in
comandita simpla ,chiar daca legea nu prevede un asemenea organ de
conducere ,deciziile se vor lua de catre asociati pe baza regulilor
care guverneaza adunarea generala. Felurile adunarii generale sunt
:a. adunarea ordinara ;b. adunaraea extraordinara ;c. adunarea
mixta ;d. adunarea speciala . Adunarea ordinara se intruneste cel
putin o data pe an ,in cel mult 5 luni de la incheierea
exercitiului financiar. Ea se tine la sediul societatii si in locul
indicat in convocare. Atributiile adunarii ordinare :a. sa discute
,sa probeze sau sa modifice situatiile financiare anuale pe baza
rapoartelor prezentate de consiliul de administratie ,respectiv de
directorat si de consiliul de supraveghere ,de cenzori sau dupa caz
de auditorul financiar si sa fixeze dividendul.b. sa aleaga si sa
revoce membrii consiliului de administratie ,respectiv ai
consiliului de supraveghere si cenzorii. In cazul societatilor ale
caror situatii financiare sunt audiate sa numeasca sau sa demita
auditorul financiar sis a fixeze durata minima a contractului de
audit financiar.c. sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul
in curs membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor
consiliului de supraveghere daca nu a fost stabilita prin actul
constitutiv.Curs 2d. sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de
administratie ,respectiv a directoratului.e. sa stabileasca bugetul
de venituri si cheltuieli si dupa caz programul de activitate pe
exercitiul financiar urmator.f. sa hotarasca gajarea ,inchirierea
sau desfiintarea uneia sau mai multor unitati ale
societatii.Conditiile de cvorum si de participare : Pentru
societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni ,pentru
validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara
prezenta actionarilor care sa prezinte cel putin o patrime din
numarul total de voturi. Hotararile adunarii generale ordinare se
iau cu majoritatea voturilor exprimate . Actul constitutiv poate
prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate. Daca nu se
realizeaza prezenta ceruta ,adunarea generala se va intruni la o
alta data sabilita si va putea sa delibereze asupra acelorasi
probleme oricare ar fi partea de capital reprezentata de actionarii
prezenti ,iar hotararile se iau cu majoritatea celor prezenti. In
S.R.L. adunarea generala hotaraste prin vot reprezentand
majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale. In cazul
societatilor in nume colectiv si in comandita simpla ,hotararile se
iau prin votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a
asociatilor si a partilor sociale.Adunarea extraordinara se
intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o hotarare in care
reclama modificarea actelor constitutive ale societatii.Atributiile
adunarii extraordinare (art. 113) :a. schimbarea formei juridice a
societatii ;b. mutarea sediului societatii ;c. schimbarea
obiectului de activitate al societatii ;d. infiintarea
saudesfiintarea unor sedii secundare ,adica sucursale ,agentii
,reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate
juridica ,daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel ;e.
prelungirea duratei societatii ;f. majorarea capitalului social ;g.
reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de
noi actiuni;h. fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii
;i. dizolvarea anticipata a societatii ;j. conversia actiunilor
nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in
actiuni normative ;k. conversia actiunilor dintr-o categorie in
cealalta ;l. emisiunea de obligatiuni ;m. orice alta modificare a
actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este
ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare Pentru validitatea
deliberarilor adunarii generale extraordinara este necesara la
prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime
din numarul total de drepturi de vot ,iar la convocarile urmatoare
prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime din numarul
total de drepturi de vot. Hotararile sunt luate cu majoritatea
voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. Decizia
de modificare a obiectului principal de activitate al societatii de
reducere sau majorare a capitalului social ,de schimbare a formei
juridice ,de fuziune ,divizare sau de dizolvare a societatii se ia
cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul de voturi
detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. Pentru S.R.L. se
impune tot majoritate ca in cazul modificarii actului constitutiv
la societatea pe actiuni .Adunarea speciala priveste societatea pe
actiuni si societatea in comandita pe actiuni si cuprinde anumite
categorii de actionari. Legea 31/1990 are in vedere adunarea
speciala a titularilor de actiuni preferentiale cu dividend
prioritar fara drept de vot in adunarea generala obisnuita si
adunarea speciala a detinatorilor de actiuni dintr-o anumita
categorie in legatura cu care se hotaraste modificarea drepturilor
si obligatiilor privind actiunile lor.Convocarea adunarii generale
Se convoaca de catre un administrator sau de catre consiliul de
administratie respectiv directorat la societatea pe actiuni si la
societatea in comandita pe actiuni sau de catre asociati.
Administratorii sunt obligati sa convoace cel putin o data pe an
aduna rea sau ori de cate ori este necesar.Pentru societatea pe
actiuni si societatea in comandita pe actiuni ,legea prevede ca
administratorii sunt obligati sa convoace de indata adunarea
generala la cererea actionarilor reprezentand a cincea parte din
capitalul social. Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30
de zile de la publicarea convocarii in Monitorul Oficial al
Romaniei partea a IV-a.Convocarea se publica in Monitorul Oficial
al Romaniei si in unul din ziarele de larga raspandire din
localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai
apropiata localitate. Daca toate actiunile societatii sunt
nominative convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare
recomandata sau daca actul constitutivpermite prin scrisoare
transmisa pe cale electronica expediata cu cel putin 30 de zile
inainte de data tinerii adunarii la adresa actionarului inscrisa in
registrul actionarilor.Continutul convocarii trebuie sa contina
locul si data tierii adunarii precum si ordinea de zi; termenul de
intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii
convocarii.Sedinta adunarii generale Calitatea de asociat confera
dreptul asociatului de a participa la adunarea generala.Dreptul se
exercita personal sau prin reprezentare .Legea 31/1990 prevede ca
actionarii nu vor putea fi reprezentati in adunarea generala decat
prin alti actionari in baza unei procuri speciale in afara de cazul
cand in actul constitutiv s-au prevazut alfel.Persoanele juridice
participa prin reprezentantii lor la adunarea generala .Curs 3
Administratorii si functionarii societatii nu pot reprezenta pe
actionari sub sanctiunea nulitatii hotararii daca fara votul
acestora nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta .Principiile
reglementate de lege pentru societatea pe actiuni si pentru
societatea in comandita pe actiuni isi pot gasi aplicarea si in
cazul celorlalte forme de societate .Desfasurarea sedintei Sedinta
adunarii generale se va tine in ziua ,ora si locul aratate in
convocare.Sedinta se va deschide de catre presedintele consiliului
de administratie ,respectiv al directoratului sau de catre acela
care ii tine locul.Adunarea Generala va alege dintre actionarii
prezenti unul pana la trei secretari ,care vor verifica lista de
prezenta a actionarilor ,indicand capitalul social pe care-l
reprezinta fiecare proces-verbal intocmit de secretarul tehnic
pentru constatarea numarului actiunilor depuse si indeplinirea
tuturor formalitatilor cerute de lege si de actul constitutiv
pentru tinerea Adunarii Generale.Pentru celelalte forme de
societati ,Adunarea Generala este condusa de unul dintre
administratorii societatii si se desfasoara pe baza acelorasi
principii.Dreptul de vot si exercitarea luiAcesta este strans legat
de participarea la capitalul social. Orice actiune achitata da
dreptul la un vot in Adunarea Generala (daca prin actul constitutiv
nu s-a prevazut altfel).Nu au drept de vot actionarii care detin
actiuni preferetiale cu dividend prioritar fara drept de vot in
Adunarea Generala.Pentru S.R.L. regulile se aplica prin
analogie.Pentru societatea in nume colectiv si societatea in
comandita simpla ,legea nu prevede reguli cu privire la dreptul de
vot ceea ce inseamna ca acesta va trebui reglementat prin
contractul de societate.Pentru a-si exercita dreptul de vot in
Adunarea Generala ,asociatii trebuie sa faca dovada calitatii
lor.Restrictii ale dreptului de vot1. Dreptul de vot nu poate fi
cedat. Orice conventie privind exercitarea dreptului de vot intr-un
anumit fel este nula.2. In cazul in care exista un conflict de
interese intre asociat si societate ,asociatul este obligat sa se
abtina de la vot ,in ca contrar ,el va raspunde pentru danele
produse prin votul sau cu ajutorul caruia s-a intrunit majoritatea
ceruta de lege.3. Legea interzice administratorilor
(administratorii asociati) sa voteze descarcarea gestiunilor sau o
problema in care persoana administratorului ar fi in discutie. Ei
pot sa voteze situatia financiara si contul de profit si pierderi
daca fiind posesorii a cel putin o jumatate din capitalul social nu
poate forma majoritatea legala fara votul lor.Adoptarea
hotararilorHotararile se iau prin vot deschis.Votul secret este
obligatoriu :a. pentru alegerea membrilor consiliului de
administratie sau a consiliului de supraveghere a cenzorilor sau a
auditorilor interni ;b. pentru revocarea lor ;c. pentru hotararile
referitoare la raspunderea administratorilor.Procesul-verbal al
sedintei Lucrarile adunarii generale trebuie consemnate intr-un
proces-verbal semnat de presedinte si secretar.Continutul
procesului-verbalVa cuprinde mentiuni cu privire la indeplinirea
formalitatilor de convocare ,data si locul adunarii ,actionarii
prezenti ,precum si dezbaterile in rezumat si hotararile luate.La
procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare si
lista de prezenta a actionarilor.Procesul-verbal va fi trecut in
Registrul Adunarii Generale.Hotararile Adunarii GeneraleHotararile
luate de Adunarea Generala cu respectarea legii si a actului
constitutiv sunt obligatorii pentru toti asociatii.Pentru
societatea pe actiuni si societatea in cmandita pe actiuni ,legea
prevede in mod expres ca hotararile sunt obligatorii pentru
actionarii care nu au participat la luarea lor sau pentru cei care
au votat impotriva.Publicitatea privind hotararile Pentru a fi
opozabila tertilor ,hotararile Adunarii Generale trebuie publicate
in conditiile legii.Pentru societatile pe actiuni si societatile in
comandita pe actiuni in termen de 15 zile ,hotararile trebuie
depuse la Oficiul Registrului Comertului pentru a fi mentionate in
registru si publicate in Monitorul Oficial.Pentru celelalte forme
de societate ,legea nu prevede o asemenea cerinta.Anularea
hoararilor Hotararile Adunarii Generale adoptate cu incalcarea
legii ,ori a actelor constitutive pot fi anulate pe cale
judecatoreasca.In caz de nulitate absoluta ,oricine are dreptul sa
o ceara ,iar actiunea este inprescriptibila.Dreptul de a ataca
hotararile apartine si administratorului societatii ,dar nu cele
care privesc revocarea lor din functie.Actiunea in anulare
reglementata de Legea 31/1990 ,priveste atat cauze de nulitate
relativa cat si cele de nulitate absoluta.Cererea de anulare se
poate face in termen de 15 zile de la data publicarii ei in
Monitorul Oficial.Termenul de 15 zile este un termen de
prescriptie.Competenta de solutionare apartine tribunalului in a
carei raza teritoriala isi are sediul societatea. Reclamantul poate
cere presedintelui instanei si suspendarea exercitarii hotararii
atacate pe calea ordonantei presedintiale.Incuvintand suspendarea
,presedintele pate obliga pe reclamant la o cautiune.Impotriva
ordonantei de suspendare se poate face recurs in termen de 5 zile
dela pronuntare.Hotararea definitiva de anulare trebuie sa fie
mentionata in Registrul Comertului si publicata in Monitorul
Oficial. De la publicare ea devine opozabila
tertilor.Administratorii societatii cu personalitate juridica Cu
privire la administrarea societatii ,legea distinge in functie de
forma de scietate astfel : pentru societatea in nume colectiv
,gestiunea este asigurata de unul sau mai multi administratori
;pentru societatea in comandita simpla administrarea societatii se
va incredinta unuia sau mai multor asociati comanditati ;pentru
societatea pe actiuni ,societatea este administrata de unul sau mai
multi administratori temporari si revocabili ;pentru societatea in
comandita pe actiuni administratorii sunt numiti din randul
actionarilor comanditati ;in S.R.L. administrarea este realizata de
unul sau mai multi administratori.Curs 4Reguli generale privind
administratorii societatii1. Calitatea de administrator o poate
avea o persoana fizica sau o persoana juridica.2. Conditiile cerute
pentru numirea administratorului:a. capacitatea administratorului
sa aiba capacitate de exercitiu deplina.b. onorabilitatea
administratorului nu poate fi administartor o persoana care a fost
condamnata pentru gestiune frauduloasa ,abuz de incredere, fals, uz
de fals, dare sau luare de mita, precum si alte infractiuni
prevazute de Legea 31/1990.c. cetatenia administratorului
administratorul poate fi cetatean roman, dar poate fi si cetatean
strain in conditiile prevazute de lege.d. calitatea de asociat a
administratorului. In orice forma de societate, administratorul
poate fi asociat sau neasociat sau terta persoana.Desemnarea
asociatilor Sunt desemnati prin actul constitutiv sau ulterior de
Adunarea Generala. Pentru societatea in nume colectiv, societatea
in comandita simpla si S.R.L., actul constitutiv trebuie sa prevada
asociatii care administreaza si reprezinta societatea, datele lor
de identificare, precum si puterile ce li sau conferit si daca ei
le exercita impreuna sau separat. Pentru societatea pe actiuni si
societatea in comandita pe actiuni, actul constitutiv trebuie sa
cuprinda elementele de identificare a primilor membrii ai
consiliului de administratie si dupa caz directorilor si daca ei
urmeaza sa le exercite impreuna sau separat.Desemnarea
administratrilor ulterioara de catre A.G.A. Pentru societatea in
nume colectiv si societatea in comandita simpla, administratorii
sunt alesi prin votul asociatilor care reprezinta majoritatea
absoluta a capitalului social. In societatea pe actiuni si
societatea in comandita pe actiuni, administratorii sunt alesi de
catre Adunarea Generala ordinara a actionarilor cu cvorumul si
majoritatea prevazuta de lege. Candidatii pentru posturile de
administrator sunt nominalizati de catre membrii actuali ai
consiliului de administratie sau de catre actionari. Persoanele
nominalizate trebuie sa informeze Adunarea Generala cu privire la
mandatele de administrator pe care le exercita. In S.R.L.,
administratorii sunt alesi de adunarea asociatilor cu votul
reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor
sociale. Administratorul persoana juridica este numit prin actul
constitutiv, ori ales de adunarea asociatilor.Durata functiei de
administrator Prin actul constitutiv se prevede durata functiei de
administrator la societatea in nume colectiv, societatea in
comandita simpla si S.R.L. Pentru societatea pe actiuni si
societatea in comandita pe actiuni, administratorii vor fi alesi pe
termen de 4 ani sau daca nu au fost numiti prin contract sau
statut, acesta va fi de 2 ani. La expirarea mandatului pot fi
realesi.Publicarea numirii administratorilor Potrivit dispozitiilor
Legii 26/1990, cererea de inmatriculare a unei societati trebuie sa
arate administratorii societatii si puterile ce le-au fost
conferite, aratandu-se totodata si care dintre ei reprezinta
societatea. Depunerea semnaturii la Oficiul Registrului Comertului
revine numai administratorilor careau fost imputerniciti sa
reprezinte societatea. Termenul de depunere este de 15 zile, care
curge de la data depunerii cererii la Oficiul Registului Comertului
sau de la data alegerii administratorilor de catre Adunarea
Generala.Remunerarea administratorilor Activitatea
administratorilor este in principiu o activitate remunerata.
Organul competent sa decida asupra remunerarii administratorilor
este Adunarea Generala.Pentru societatile de persoane si S.R.L.,
legea se refera la o eventuala remunerare a administratorului. La
societatile de capitaluri, legea prevede remunerarea
administratorului cu sume fixe sau alte sume sau alte
avantaje.Obligatiile administratorilor (posibil subiect de examen)
Principalele obligatii:a. Obligatia de a indeplini formalitatile
necesare constituirii societatii.b. Obligatia de a depune
semnaturile lor la Registrul Comertului in cazul cand au fost
desemnati reprezentanti ai societatii.c. Obligatia de a pastra
actele privind constituirea societatii.d. Obligatia de a administra
societatea, respectiv indeplinirea obiectului de activitate.e.
Obligatia de a urmari efectuarea varsamintelor.f. Obligatia de a
tine registrele cerute de lege si corecta lor tinere.g. Obligatia
de a intocmi situatia financiara.h. Obligatia de a lua parte la
adunarile generale, la consiliile de administratie si alte organe
de conducere similare.i. Obligatia de a duce la indeplinire
hotararile Adunarii Generale a Asociatilor.j. Obligatia de a
indeplini indatoririle prevazute in actul constitutiv precum si
indatoririle stabilite de lege.Puterile administratorilor (posibil
subiect de examen) Administratorul societatii poate face toate
operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului
societatii, afara de restrictiile aratate in actul constitutiv.
Administratorul este indereptatit sa reprezinte societatea in
raporturile juridice cu alte societati. Limitele puterilor
administratorului decurg din actul constitutiv sau din hotararea
Adunarii Generale si din dispozitiile legii.Curs 5 Pentru
societatile de capitaluri Legea 31/1990 prevede ca anumite acte
juridice vor putea fi incheiate de administratori numai cu
aprobarea Adunarii Generale extraordinare. Actele juridice de
dobandire a unor bunuri de la un fondator sau actionar intr-o
perioada de doi ani de la constituirea societatii a caror valoare
depaseste 10% din valoarea contabila a activelor societatii vor fi
suspuse aprobarii Adunarii Generale extraordinare. Puterea de
reprezentare a societatii este distincta de puterea de a administra
societatea. Puterea de reprezentare a societati exista numai cand a
fost acordata in mod distinct administratorului. Rezulta ca prin
vointa asociatilor, mandatul administratorului poate fi limitat la
gestiunea interna sau sa cuprinda si puterea de reprezentare, caz
in care administratorul este imputernicit sa angajeze societatea
raporturile cu tertii. Distinctia are la baga principiul general
potrivit caruia reprezentarea nu este de esenta mandatului ci numai
de natura sa. Puterea de reprezentare a administratorului trebuie
conferita in mod expres.Incetarea functiei de administratorFunctia
inceteaza prin revocare, renuntarea administratorului, moartea,
incapacitatea administratorului.1. Revocarea administratoruluia.
pentru societatile de persoane si S.R.L., asociatii care reprezinta
majoritatea absoluta a capitalului social, pot decide asupra
revocarii administratorilor sau asupra puterii lor afara de cazul
cand administratorii au fost numiti prin actul constitutiv.b. in
cazul societatilor de capitaluri administratorii sunt revocabili,
revocarea se face prin hotararea Adunarii Generale (in adunare
ordinara in conditiile de cvorum si majoritate, prevazute de lege
pentru aceste societati. In toate cazurile, calitatea de
administrator are caracter intuitu personae; revocarea
administratorului este o revocare ad nutum; revocarea
administratorului poate interveni oricand si independent de vreo
culpa a sa. Pentru administratorul persoana juridica, acesta poate
revoca pe reprezentantul sau persoana fizica, dar cu obligatia de a
numi in acelasi timp un inlocuitor. Pe timpul cat dureaza madatul
de administratorului, contractul de munca se suspenda ceea ce
inseamna ca legea interzice posibilitatea sa aiba calitatea de
angajat al societatii. Administratorul poate fi revocat oricand din
functia, dar daca revocarea survine fara justa cauza,
administratorul este indreptatit la plata unor daune interese.2.
Renuntarea administratorului Prin renuntarea sau demisia
administratorului, functia administratorului inceteaza daca
revocarea are un caracter ad nutum si renuntarea are un caracter
discretionar. In cazul cand exista un singur administrator si
acesta doreste sa renune, el este obligat sa convoace Adunarea
Generala ordinara pentru numirea unui alt administrator. In cazul
in care, datorita renuntarii s-a cauzat un prejudiciu, societatea
are dreptul la despagubiri. In toate cazurile de incetare a
functiei administratorului trebuie indeplinite formalitatile de
publicitate ca si in cazul numirii in functie. In caz contrar,
societatea nu poate invoca fata de terti incetarea
functiei.Raspunderea administratorului Administratorul raspunde
personal fata de societate pentru prejudiciile aduse prin
incalcarea legii, a mandatului primit sau prin culpa in
administrarea societatii. Art. 73 din Legea 31/1990, prevede ca
administratorul raspunde pentru prejudiciile cauzate prin actele
sale patrimoniului societatii. Administratorul nu raspunde fata de
terti, caci actele administratorului sunt actele societatii insasi,
acestia avand posibilitatea sa se indrepte chiar impotriva
societatii. Creditorii sociali au o actiune impotriva
administratorilor care o vor putea exercita numai in cazul
producerii insolventei prin administratorul judiciar sau prin
lichidator.Natura juridica a raspunderii administratorului Natura
juridica a administratorului este diferita de la caz la caz
astfel:1. Administratorii raspund fata de societate pentru
nerespectarea obligatiilor izvorate din contractul de mandat, deci
este o raspundere contractuala.2. Administratorii raspund si pentru
nerespectarea obligatiilor prevazute de lege, in acest caz poate fi
o raspundere delictuala sau o raspundere penala. In cazul
administratorului persoana juridica, pentru ca el deleaga o
persoana fizica pentru a exercita functia aceasta are aceeasi
raspundere ca si in cazul administratorului persoana fizica. In
acest caz, raspunderea este conjuncta si nu solidara, ea avand un
rol de garantie si nu inlocuieste raspunderea persoanei vinovate de
raspunderea prejudiciului. Un alt caz de raspundere este cazul
raspunderii solidare a administratorilor cu predecesorii lr
imediati. Daca la inceperea mandatului administratorul constata ca
predecesorul sau sau predecesorii sai au savarsit anumite fapte
pagubitoare pentru societate si nu le-au adus la cunostinta celor
indiduiti, atunci vor raspunde solidar cu acestia.Conditiile
raspunderii Raspunderea administratorului pentru prejudiciile
cauzate este reglementata de normele dreptului comun. Raspunderea
poate fi contractuala sau delictuala, dar indiferent de forma ei,
raspunderea are ca temei culpa administratorului. Astazi se vor
aplica regulile art. 2018 N.C.C. astfel ca diligenta ce trebuie sa
o depuna administratorul este cea a unui bun
administrator.Criteriul bunului administrator se aplica cu mai mica
sau cu mai mare riguare in functie de caracterul oneros sau gratuit
al obligatiei. Mandatul administratorului este un act retribuit,
inseamna ca raspunderea sa va fi apreciata in abstracto, ceea ce
inseamna ca va raspunde indiferent de gradul culpei sale.Curs
6Cauzele de exonerare de raspundere Se vor aplica regulile de drept
comun, dar si dispozitiile Legii 31/1990. Art. 144 alin.5 din Legea
31/1990, prevede ca in cazul pluralitatii administratorilor,
respectiv actele indeplinite de directori sau de personalul
incadrat, acestia raspund cand daunsa nu s-ar fi produs daca ei ar
fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle functiei lor.
Directorii vor incunostiinta consiliul de administratie de toate
neregulile constatate cu ocazia indeplinirii atributiilor lor.
Administratorii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor
imediati, daca avand cunostinta de neregulile savarsite de acestia
nu le comunica cenzorilor sau dupa caz auditorilor interni. In
societatile care au mai multi administratori, raspunderea pentru
actele savarsite sau pentru emisiuni nu se intinde si la
administratorii care au facut sa se consemneze in Registrul
Deciziilor cosniliului de administratie, impotrivirea lor si au
incunostiintat despre aceasta in scris pe cenzorii sau auditorii
interni.Actiunea in raspundere Actiunea in raspundere impotriva
administratorilor este actiune sociala, adica ea apartine
societatii, iar nu asociatilor, deoarece prejudiciul a fost cauzat
societatii. In mod exceptional ea poate fi introdusa si de
actionari in numele societatii, daca datorita pozitiei
administratorilor, societatea nu actioneaza pentru recuperarea
prejudiciului cauzat prin actele administratorului. Descarcarea
administratorilor de gestiunea lor prin aprobarea situatiei
financiare nu decide Adnunarea Generala din dreptul de a decide
actionarea in justitie a administraorilor care prin actele lor au
pagubit societatea. In situatia in care se ia decizia actionarii in
judecata a unui administrator, Adunarea Generala va desemna in
aceleasi conditii de cvorum si majoritate persoana insarcinata sa
exercite actiunea in justitie. Momentul introducerii actiunii in
justitie are ca efect incetarea mandatului administratorului
impotriva caruia s-a pornit actiunea, iar Adunarea Generala va
proceda la inlocuirea lui. Legea regementeaza aceasta actiune numai
pentru societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni,
dar ea poate fi utilizata si la celelalte forme de societate.
Pluralitatea administratorilor la societatea pe actiuni1.
Sistemul unicat de administrare Potrivit art.137 din Legea 31/1990
, societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi
administratori, numarul acestora fiind in totdeauna impar. Cand
sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de
administratie. In cazul societatii pe actiuni al caror situatii
financiare fac obiectul unei obligatii legale de auditare, legea
prevede un numar minim de trei administratori. Consiliul de
administratie este condus de un presedinte ales de consiliu dintre
membrii sai. Prin actul constitutiv se poate prevedea ca
presedintele consiliului de administratie este numit de Adunarea
Generala ordinara a actionarilor care numeste consiliul de
administratie. Durata madatului presedintelui nu poate depasi
durata mandatului de administrator. Presedintele poate fi revocat
oricand de organul care l-a numit. Consiliul de administratie este
un organ colegial de administrare a societatii, in consecinta numai
consiliul poate decide cu privire la actele de administrare date in
competenta sa.Puterile consiliului de administratie Consiliul de
administratie reprezinta societatea in raporturile cu tertii si in
justitie. Potrivit legii in lipsa unei stipulatii contrare in actul
constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin
presedintele sau. Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau
mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte
societatea actionand impreuna sau separat. O atare clauza este
opozabila tertilor.
Functionarea consiliului de administratie El se intruneste cel
putin o data la 3 luni. Intrunirea consiliului poate avea loc ori
de cate ori este nevoie. Consiliul de administratie este convocat
de presedintele consiliului care stabileste ordinea de zi asigura
informarea membrilor cconsiliului cu privire la punctele aflate pe
ordinea de zi. Consiliul de administratie este convocat si la
cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii sai sau a
directorului general. Convocarea trebuie sa cuprinda data, locul
unde se va tine sedinta si ordinea de zi. Pentru validitatea
deciziilor consiliului de administratie, legea cere prezenta a cel
putin jumatate din membri consiliului daca prin actul constituiv nu
se prevede un numar mai mare. Deciziile in cadrul consiliului se
iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. Deciziile cu privire
la numirea sau revocarea presedintelui consiliului se iau cu votul
majoritatii membrilor consiliului. Deciziile condiliului de
administratie considerate nelegale pot fi anulate prin hotararea
Adunarii Generale a actionarilor. Potrivit art. 143 din Legea
31/1990, consiliul de administratie poate delega conducerea
societatii unuia sau mai multor directori. Consiliul de
administratie numeste pe unul dintre directori in calitate de
director general. In aceasta calitate poate fi numit si
presedintele consiliului de administratie al societatii, daca acest
lucru s-a prevazut in actul constitutiv ori a fost hotarat de
Adunarea Generala a actionarilor. Calitatea de director o poate
avea numai o persoana fizica. Directorul poate fi numit dintre
administratori sau din afara cosniliului de administratie. Legea
31/1990 nu reglementeaza durata mandatului directorilor societatii,
aceasta durata se stabileste prin actul constitutiv sau prin
decizia consiliului de administratie in conditiile legii 31/1990.
Directorii societatii exercita atributii de conducere a societatii.
In ceea ce priveste puterea de reprezentare a societatii, aceasta
apartine directorului general. Modul de organizare a activitatii
directorilor societatii se stabileste prin actul constitutiv sau
prin decizie a consiliului de administratie. Directorii au
obligatia sa participe la adunarile generale, sunt obligati sa
instiinteze consiliul de administratie asupra tuturor neregulilor
constatate cu ocazia indeplinirii atributiilor lor.Directorii
societatii pot fi revocati oricand de catre consiliul de
administratie, daca revocarea survine fara justa cauza. Directorul
respectiv este indreptatit la plata de daune interese.2. Sistemul
dualist de administrareDirectoratul este format din unul sau mai
multi membrii, numarul acestora fiind in totdeauna impar. Cand
exista un singur membru acesta poarta denumirea de director general
unic. Calitatea de membru al directoratului o poate avea numai o
persoana fizica.Nu poate fi membru al directoratului persoana care
nu poate fi fondator.Membrii directoratului nu pot fi concomitent
membrii ai consiliului de supraveghere.Curs 7 Directoratul asigura
conducerea societatii indeplinind toate actele necesare si utile
realizarii obiectului de activitate al societatii, cu excepta celor
prevazute de lege in sarcina Consiliului de Supraveghere si a
Adunarii Generale a Asociatilor. Membrii directoratului reprezinta
societatea doar actionand impreuna, in afara de cazul unei
stipulatii contrare in actul constitutiv.Directoratul trebuie sa
inregistreze la Registrul Comertului numele persoanelor
imputernicite sa reprezinte societatea cu mentiunea daca ele
actoneaza impreuna sau separat. Aceste persoane sunt obligate sa
depuna la Registrul Comertului specimenul de semnatura in
conditiile legii. Legea obliga membrii Directoratului sa participe
la adunarile A.G.A. Directoratul este obligat ca cel putin o data
la 3 luni sa prezinte un raport scris Consiliului de Supraveghere
cu privire la conducerea societatii si la activitatea acesteia.
Modul de lucru al membrilor Directoratului se stabileste prin
hotararea Consiliului de Supraveghere.Directoratul ia decizii cu
respectarea dispozitiilor legii 31/1990; pentru validitatea
deciziilor Directoratului este necesara prezenta a cel putin
jumatate din numarul membrilor Directoratului, daca prin actul
constitutiv nu se prevede un numar mai mare. Deciziile in cadrul
Directoratului se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Membrii Directoratului pot fi revocati oricand prin hotararea
Consiliului de Supraveghere. Prin actul constitutiv se poate
prevedea ca membrii Directoratului pot fi revocati si de Adunarea
Generala Ordinara a Actionarilor.Consiliul de supraveghereConform
legii, Consiliul de Supraveghere este format din cel putin 3 si cel
mult 11 membrii. Numarul membrilor este stabilit prin actul
constitutiv.Calitatea de membru al Consiliului de Supraveghere o
poate avea o persoana fizica sau o persoana juridica. Persoana
juridica numita in calitate de membru al Consiliului de
Supraveghere are obligatia sa isi desemneze un reprezentant
permanent persoana fizica. Acest reprezentant este supus acelorasi
conditiis obligatii si are aceeasi raspundere civila si penala ca
si un membru al Consiliului de Supraveghere persoana fizica.Membrii
Consiliului de supraveghere sunt numiti de A.G.A. cu exceptia
primilor membrii care sunt numiti prin actul constitutiv. Durata
mandatului membrilor Consiliului de Supraveghere este stabilita
prin actul constitutiv fara a putea depasi 4 ani. Remuneratia
membrilor Consilului de Supraveghere este stabilita prin actul
constitutiv sau prin hotarare A.G.A. Principalele atributii ale
Consiliului de Supraveghere sunt:a. exercita controlul permanent
asupra conducerii societatii de catre Directorat;b. numeste si
revoca membrii Directoratului;c. verifica conformitatea cu legea,
actul constitutiv si hotararile A.G.A. a operatiunilor de conducere
a societatii;d. raporteaza cel putin o data pe an Adunarii Generale
a Actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere
desfasurata. Ca organ colegial, Consiliul de Supraveghere
functioneaza potrivit regulilor din actul constitutiv si Legii
31/1990. Consiliul de Supraveghere se intruneste cel putin o data
la 3 luni; consiliul este convocat de presedintele sau, care si
prezideaza intrunirea Consiliului. Consiliul de Supraveghere este
convocat oricand, la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii
Consiliului sau ai Directoratului. Intrunirea trebuie sa aibe loc
in cel mult 15 zile de la data cererii; daca presedintele nu da
curs cererii de convocare a Consiliului, autorii cererii pot
convoca ei insisi Consiliul stabilind si ordinea de zi a sedintei.
La intrunirile Consiliului de Supraveghere pot fi convocati si
membrii Directoratului care, insa nu au drept de vot in Consiliu.
Pentru validitatea deciziilot Consiliului de Supraveghere este
necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor
Consiliului daca prin actul constitutiv nu se prevede un numai mai
mare. Deciziile se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Membrii Consiliului de Supraveghere pot fi revocati oricand de
catre A.G.A. Hotararea se ia cu o majoritate de cel putin doua
treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti.Dizolvarea si
lichidarea societatilor Incetarea existentei unei societati
presupune doua etape:1. dizolvarea;2. lichidarea societatii. Faza
dizolvarii societatii cuprinde anumite operatiuni care declanseaza
si pregatesc incetarea existentei societatii. In aceasta faza
personalitatea juridica nu este afectata, insa dizolvarea pune
capat activitatii normale a societatii. Faza lichidarii societatii
cuprinde operatiunile de lichidare a patrimoniului societatii,
plata creditorilor si impartirea soldului intre asociati. Si in
aceasta faza societatea are personalitate juridica, dar ea este
subordonata cerintelor lichidarii. Reglementare Legea 31/1990, insa
legea prevede dreptul asociatilor ca in actul constitutiv sa
prevada modul de dizolvare si lichidare al societatii.Curs 81.
Dizolvarea societatilor Dizolvarea societatii priveste acele
operatiuni care declanseaza acest proces si asigura premisele
lichidarii patrimoniului social. Hotararea privind dizolvarea
societatii este luata de Adunarea Generala a Asociatilor ori de
instanta. Exceptional, dizolvarea societatii se produce in temeiul
legii. Dizolvarea societatii priveste insasi societatea ca entitate
juridica, iar nu incetarea actului constitutiv al
societatii.Cauzele generale de dizolvarea a societatilor Acestea
sunt prevazute in art. 227 si 237 din Legea 31/1990, acestea fiind
cauzele generale de dizolvare a societatilor. Cauzele de dizolvare
sunt cele prevazute de lege si cele prevazute in actul
constitutiv.1. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii
Daca in actul constitutiv se prevede durata societatii, la
expirarea termeneului contractual, societatea se dizolva.
Dizolvarea opereaza in temeiul legii, fara a fi nevoie de vreo alta
formalitate. Asociatii trebuie consultati cu cel putin 3 luni
inainte de expirarea termenului cu privire la eventuala prelungire
a acestuia. Daca nu o fac administratorii la cererea oricarui
asociat, tribunalul va putea decide prin incheiere efectuarea
consultarii. Neefectuarea consultarii nu impiedica dizolvarea
societatii la expirarea duratei prevazute in actul constitutiv.2.
Imposibilitatea realizarii obiectului societatii sau realizarea
acestuia Daca se constata o imposibilitate a realizarii a
obiectului de activitate propus, societatea isi pierde ratiunea
pentru care exista, deci se dizolva. Acest efect se produce atunci
cand imposibilitatea s-a ivit in cursul duratei societatii sau cand
obiectul nu s-a realizat deloc. Daca obiectul societatii s-a
realizat, atunci societatea se dizolva. Atat in cursul
imposibilitatii obiectului de activitate cat si in cazul realizarii
acestuia fiind chestiuni de fapt, trebuie dovedite.3. Declararea
nulitatii Nerespectarea cerintelor legale privind constituirea
societatii prevazute de art. 56 din Legea 31/1990, atrage nulitatea
societatii. De la data ramanerii definitive a hotararii
judecatoresti de declarare a nulitatii devenita irevocabila,
societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare.
Aceasta incetare a existentei echivaleaza cu dizolvarea
societatii.
4. Hotararea Adunarii Asociatilor Societatea se dizolva in baza
hotararii A.G.A. Asociatii sunt liberi sa aprecieze motivele pentru
care societatea urmeaza sa se dizolve. Un caz reglementat de lege
priveste dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului
fixat pentru durata societatii.5. Hotararea tribunalului Dizovlarea
societatii prin hotararea tribunalului are loc atunci cand
dizolvarea se poate realiza prin hotararea Adunarii Generale.
Tribunalul poate hotari dizolvarea societatii pentru motive
temeinice (neintelegerea dintre asociati care impiedica
functionarea societatii).6. Falimentul societatii Societatea se
dizolva cand este supusa procedurii insolventei, dizolvarea se
pronunta de catre judecatorul sindic prin incheierea prin care se
decide intrarea in insolventa. Alte cauze prevazute de lege sau de
actul constitutiv al societatiiArt. 237 din Legea 31/1990 prevede
ca societatea se dizolva in urmatoarele cazuri:a. societatea nu mai
are organ de statutare sau acestea nu se mai pot intruni;b.
societatea si-a incetat activitatea sau nu are sediul cunoscut ori
resedinta cunoscuta. Inactivitatea temporara nu duce la dizolvare
dar trebuie adusa la cunostinta organului fiscal si inscrisa in
Registrul Comertului. Durata nu poate depasi 3 ani. Cazurile de
dizolvare a societatii, reglementate de art. 237 din Lege, privesc
anumite situatii de fapt care conducla ideea incetarii activitatii.
Dizolvarea se produce prin hotararea instantei judecatoresti.
Caile dizolvarii societatii (posibil subiect de examen)1.
Dizolvarea de drept In acest caz, dizolvarea se produce de drept
(ope legis) daca sunt indeplinite cerintele legii in acest sens.
Legea 31/1990 reglementeaza situatia dizolvarii de drept a
societatii in situatia expirarii termenului stabilit pentru durata
societatii. Dizolvarea se produce de drept nefiind nevoie de vreo
manifestare de vointa a asociatilor si nici o formalitate de
publicitate. In acest caz, de litigiu orice persoana interesata
poate cere tribunalului constatarea dizolvarii societatii, instanta
urmand a constata dizolvarea si nu a pronuntat dizolvarea.2.
Dizolvarea societatii prin vointa asociatilor Societatea se dizolva
si prin vointa asociatilor manifestata in cazul Adunarii Generale.
Pentru dizolvarea societatii prin vointa asociatilor, trebuie
respectate conditiile stabilite de lege pentru modificarea actului
constitutiv. Hotararea privind dizolvarea societatii se ia cu
respectarea conditiilor de cvorum si majoritate prevazute de lege
pentru Adunarea Generala Extraordinara. Actul in forma ceruta de
lege se depune la Oficiul Registrului Comertului si se publica in
Monitorul Oficial. In cazul dizolvarii societatii, inaine de
termenul fixat pentru durata sa, dizolvarea produce efecte fata de
terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la
publicarea in Monitorul Oficial. Se poate reveni asupra hotararii
de dizolvare a societatii dar trebuie respectate aceleasi conditii
de cvorum si majoritate cerute de lege pentru Adunarea Generala
Extraordinara. Revenirea este permisa atata timp cat nu s-a facut
nici o repartitie intre activ intre asociati. Pentru societatile in
nume colectiv, in comandita simpla si S.R.L., asociatii pot hotari
in conditiile cerute pentru modificarea actului constitutiv odata
cu dizolvarea si modul de lichidare al societatii. Pentru a putea
fi posibila aceasta procedura, asociatii trebuie sa fie de acord cu
privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si
sa asigure stingerea pasivului sau regularizarea lui cu
consimtamantul creditorilor. 3. Dizolvarea pe cale judecatoreasca
Societatea se poate dizolva prin hotararea tribunalului. In cazul
falimentului, dizolvarea se pronunta de tribunalul investit cu
procedura insolventei. Potrivit legii, orice asociat poate cere
tribunalului pentru motive temeinice, dizolvarea societatii,
Hotararea judecatorului privind dizolvarea societatii, trebuie
inscrisa in Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial.
Aceste formalitati trebuie indeplinite in termen de 15 zile de la
data la care hotararea judecatorului a devenit irevocabila.Efectele
dizolvarii Efectele dizolvarii privesc deschiderea procedurii
lichidarii si interdictia unor operatiuni comerciale noi.
Dizolvarea nu afecteaza personalitatea juridica a societatii, ea
isi constinua existenta, dar numai pentru operatiunile de
lichidare.Curs 9Deschiderea procedurii lichidarii Potrivit Legii
31/1990, dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii
lichidarii. Administratorii au obligatia de a convoca Adunarea
Generala a Asociatilor pentru desemnarea lichidatorilor. In anumite
cazuri, dizolvarea are loc fara lichidare ca in cazul fuziunii si
divizarii societatii.Interdictia unor operatiuni comerciale noi
Potrivit Legii 31/1990, administratorii nu mai pot intreprinde noi
operatiuni in perioada dizolvarii. Incalcarea interdictiei legale
are drept consecinta raspunderea personala sau solidara a
administratorului sau administratorilor pentru operatiunile
intreprinse. Legea stabileste ca interdictia unor operatiuni noi se
aplica dupa caz din ziua expirarii termenului fixat pentru duraa
societatii, ori de la data cand dizolvarea a fost hotarata de
Adunarea Asociatilor sau declarata prin hotararea judecatoreasca.2.
Lichidarea societatilorNotiunea de lichidare a societatii Incetarea
existentei societatii impune indeplinirea unor acte, care sa puna
capat activitatii societatii si sa duca la incetarea statutului de
persoana juridica a societatii. Aceste acte sunt indeplinite de
catre lichidatori. Lichidarea societatii consta intr-un ansamblu de
operatiuni care au ca scop terminarea operatiunilor comerciale
aflate in curs la data dizolvarii societatii, incasarea creantelor
societatii, transformarea bunurilor societatii in bani, plata
datoriilor societatii si impartirea activului intre asociati.
Operatiunile de lichidare a societatii sunt reglementate de
dispozitiile Legii 31/1990 si totodata se vor aplica si regulile
stabilite in actul constitutiv in masura in care nu sunt
incompatibile cu lichidarea.Principiile generale ale lichidarii
societatii1. Personalitatea juridica a societatii subzista pentru
nevoile lichidarii; In faza de lichidare, societatea continua sa
beneficieze de personalitate juridica, dar numai pentru nevoile
societatii. Societatea isi conserva atributiile de identificare,
insa toate actele care emana de la societate trebuie sa arate ca
aceasta este in lichidare. Patrimoniul societatii exista in
continuare. Administratorii isi inceteaza activitatea pentru ca
sunt inlocuiti de lichidatori, cenzorii sau auditorii interni isi
continua activitatea controland modul in care lichidatorii
organizeaza si conduc operatiunile de lichidare a societatii. 2.
Lichidarea societatii se face in interesul asociatilor; Asociatii
nu vor primi nicio suma de bani in contul partilor ce li s-ar
cuveni din lichidare inaintea achitarii creantelor creditorilor
societatii.3. Lichidarea societatii este obligatorie, iar nu
facultativa. Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea
procedurii lichidarii. Aceasta inseamna ca lichidarea este
obligatorie si nu facultativa.Modificarile aduse pentru trecerea la
faza de lichidare a societatii1. Modificarea obiectului si scopului
societatii;Activitatea societatii nu va mai fi cea prevazuta in
actul constitutiv ci se subsumeaza exigentelor lichidarii. Obiectul
activitatii societatii se restrange.2. Inlocuirea administratorilor
cu lichidatorii societatii;3. Predarea gestiunii societatii;
Inlocuirea administratorului impune predarea gestiunii acestora
catre lichidatori.Statutul lichidatorilor Sunt persoanele
insarcinate sa organizeze si sa conduca operatiunile de lichidare a
societatii.Calitatea de lichidator Poate fi persoana fizica sau o
persoana juridica cu conditia sa fie lichidatori autorizati in
conditiile legii.Numirea lichidatorilor Lichidatorii sunt numiti
prin hotararea Adunarii Asociatilr sau prin hotararea instantei de
judecata la cererea oricaruia dintre administratori sau asociati.
Solutionarea cererii se face cu citarea asociatilor si
administratorilor in conditiile stabilite de lege. Impotriva
hotararii instantei se poate declara recurs de catre asociati sau
administratori in termen de 15 zile de la pronuntare. Hotararea de
numire a lichidatorilor sau sentinta judecatoreasca trebuie depusa
de catre asociati la Registrul Comertului si publicata in Monitorul
Oficial. Lichidatorii vor fi obligati sa-si depuna semnatura la
Registrul Comertului. Din momentul intrarii in functie a
lichidatorilor, acestia vor fi obligati sa incheie toate actele
juridice necesare lichidarii. Orice act ulterior de schimbare a
lichidatorilor trebuie sa respecte cerintele prevazute de lege
pentru numirea lichidatorilor.Natura juridica a functiei
lichidatorilor Lichidatorii sunt considerati mandatari ai
societatii cu toate consecintele care decurg din aceasta calitate,
mandatul lichidatorilor ca si cel al administratorilor are continut
contractual si legal.Curs 10Obligatiile lichidatorilor 1.
Intocmirea inventarului si intocmirea situatiei financiare.2.
Primirea si pastrarea patrimoniului socieatii, a registrelor si
actelor societatii.3. Tinerea registrului jurnal cu peratiunile
lichidarii. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul
cenzorilor societatii sau auditorului intern. Puterile
lichidatorilor (posibil subiect de examen) Pe langa puterile
conferite de catre asociati, art. 255 din Legea 31/1990, prevede si
alte puteri pentru lichidatori:a. Lichidatorii trebuie sa execute
si sa termine operatiunile specifice etapei lichidarii societatii.
Ei nu pot intreprinde noi operatiuni care nu sunt subordonate
scopului lichidarii, in caz contrar ei vor raspunde personal si/sau
solidar pentru executarea lor.b. Lichidatorii trebuie sa lichideze
si sa incaseze creantele societatii. Pentru creantele incasate
lichidatorii sunt in drept sa dea chitanta.c. Lichidatorii sunt in
drept sa vanda prin licitatie publica bunurile mobile si imobile
apartinand societatii. Sumele obtinute din vanzare sunt destinate a
indestula in primul rand creditorii sociali si aopi satisfacerea
drepturilor asociatilor. Art. 256 din Legea 31/1990, prevede ca nu
se poate plati nicio suma de bani in contul partilor sociale ce li
s-ar cuveni din lichidare inaintea achitarii creditorilor
societatii.d. Lichidatorii pot sa contracteze obligatii cambiale,
sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice alte acte
necesare lichidarii. Legea are in vedere numai obligatiile necesare
lichidarii si care nu sunt pagubitoare pentru patrimoniul
societatii. Bunurile societatii nu vor putea fi ipotecate daca
exista dispozitii in acest sens in actul constitutiv sau in actul
de numirea al lichidatorilor. In absenta unor astfel de dispozitii,
ipotecarea bunurilor societatii se va putea face cu avizul
cenzorilor sau auditorilor si autorizarea instantei
judecatoresti.e. Lichidatorii sunt in drept sa stea in judecata si
sa fie actionati in interesul lichidarii. La data intrarii in
functie a lichidatorilor, nicio actiune nu se poate exercita pentru
societate sau in contra acesteia decat in numele lichidatorilor sau
impotriva lor. Lichidatorii pot face tranzactii in conditiile
legii.Raspunderea lichidatorilor Legea 31/1990, prevede ca
lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii
societatii. Ei au raspundere civila, contractuala, delictuala si
penala. Raspunderea lichidatorilor se angajeaza potrivit
dispozitiilor stabilite de lege pentru raspunderea
administratorilor care se aplica in mod corespunzator.Lichidarea
activului si activului societatii.Scopul operatiunilor de lichidare
a activului si pasivului societatii este prefacerea bunurilor
societatii in bani si achitarea datoriilor societatii. Eventualul
activ net se repartizeaza asociatiei. Lichidarea activului
societatii (posibil subiect de examen) Operatiunile de lichidare a
activului societatii cuprind transformarea bunurilor societatii in
bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fata de
terti.1. Transformarea bunurilor societatii in bani Se realizeaza
pe calea licitatiei publice. Lichidatorii pot vinde orice bun
imobil sau mobil care apartine societatii pe calea licitatiei
publice. In principiu trebuie scoase la licitatie toate bunurile
societatii, dar anumite bunuri ar putea fi sustrase vanzarii la
licitatie publica daca prin actul constitutiv s-a stabilit ca
anumite bunuri vor reveni in contul partilor ce li s-ar cuveni
asciatilor care le-au adus ca aport in societate. Solutia se
intemeiaza pe dispozitiile Legii 31/1990 care prevede dreptul
societatii de a hotari prin contract de societate regulile de
lichidare a societatii.Curs 112. Incasarea creantelor Lichidatorii
au obligatia de a incasa creantele de la debitorii
societatii.Actiunile lichidatorilor In situatia in care fondurile
societatii realizate din vanzarea la licitatie a bunurilor
societatii nu sunt indestulatoare pentru plata creantelor
societatii, lichidatorii au obligatia sa ceara sumele necesare
asociatilor care raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat
integral varsamintele daca acestia erau obligati sa le procure ori
sa le efectueze in calitatea lor de asociati. Fondurile necesare
platii creantelor societatii pot fi asigurate si prin contractarea
de imprumuturi neipotecare si obligatii cambiale in conditiile
Legii 31/1990.Lichidarea pasivului Prin lichidarea pasivului
societatii se intelege plata datoriilor societatii de catre
creditorii sai. Operatiunea de lichidare se realizeaza de catre
lichidatori in conditiile legii. Plata datoriilor fata de
creditorii sociali se face cu sumele de bani rezultate din
lichidarea activului societatii. Datoriile societatii pot fi
achitate de catre lichidatori si cu banii lor personali, dar in
acest caz ei au dreptul la restituirea sumelor achitate. Plata
datoriilor se face la scadenta si integral.Actiunile creditorilor1.
Creditorii societatii au dreptul de a exercita contra
lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen
pana la concurenta bunurilor existente in patrimoniul societatii.2.
Apoi, in subsidiar, creditorii societatii au o actiune impotriva
asociatilor pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor
subscrise sau din cea a aportului la capitalul social. Aceasta
actiune are ca obiect plata sumelor de bani datorate ca aport de
catre asociati.3. Creditorii sociali pot actiona in subsidiar si pe
asociatii care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile
sociale.Temeiul acestei actiuni il constituie dispozitiile art. 3
din Legea 31/1990 si priveste pe asociatii societatii in nume
colectiv si asociatii comanditati din societatea in comandita
simpla si societatea in comandita pe actiuni. Rezulta ca aceasta
actiune are un caracter subsidiar atat fata de actiunea impotriva
lichidatorilor cat si fata de actiunea contra asociatilor pentru
plata sumelor datorate ca aport. Lichidarea nu impiedica
declansarea procedurii insolventei, deci cand societatea a incetat
platile pentru datoriile sale comerciale, ea poate fi supusa
procedurii insolventei.Drepturile asociatilor cuvenite din
lichidarea societatii La dizolvarea si apoi la lichidarea
societatii, asociatii sunt indreptatiti sa li se restituie valoarea
aporturilor efectuate la constituirea societatii sau ocazia
majorarii capitalului social precum si sa primeasca partea ce li se
cuvine din eventualele beneficii, ramasa nedistribuita. Asemenea
drepturi pot fi valorificate numai dupa ce au fost achitate toate
datoriile fata de creditorii societatii si numai daca a mai ramas
un sold activ. Legea 31/1990 prevede: lichidatorii nu pot plati
asociatilor nici o suma in contul partilor ce li s-ar cuveni din
lichidare inaintea achitarii creditorilor societatii. Prin derogare
de la aceasta regula, legea prevede ca asociatii vor putea cere
lichidatorilor ca sumele realizate prin operatiunile de lichidare
sa fi depuse intr-un cont la o banca si sa se faca repartizarea
asupra actionarilor sau partilor sociale chiar in timpul
lichidarii. Este posibila o asemenea cerere numai daca afara de
ceea ce este necesar pentru indeplinirea tuturor obligatiilor
societatii scadente sau care vor ajunge la scadenta mai ramane un
disponibil de cel putin 10% din cuantumul sumelor depuse. Impotriva
deciziei lichidatorilor privind repartizarea sumelor de bani pentru
satisfacerea drepturilor asociatilor, creditorii societatii pot
face opozitie la instant judecaoreasca in conditiile art. 62 din
Legea 31/1990. Lichidatorii care fac plati asociatilor cu
nerespectarea acestor dispozitii legale sunt sanctionati penal in
conditiile Legii 31/1990. Intocmirea situatiei financiare finale si
repartizarea activului net intre asociati Dupa terminarea
operatiunilor de lichidare a activului si pasivului societatii,
lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara
finala pentru a contesta reultatele lichidarii precum si proiectul
de repartizare a activului net intre asociati. Situatia financiara
consemneaza pe de parte sumele de bani rezultate din vanzarea la
licitatie publica a bunurilor societatii si din incasarea
creantelor societatii sip e de alta parte sumele de bani achitate
pentru plata datoriilor societatii. Situatia financiara consta in
eventualul net ca diferenta intre activul si pasivul societatii.
Activul net reprezinta sura din care sunt satisfacute drepturile
asociatilor rezultate din lichidare. In mod normal, activul net ar
trebui sa serveasca, iar rambursarea valorilor aporturilor
asociatilor, iar restul care reprezinta beneficial net sa fie
repartizat intre asociati proportional cu participarea la capitalul
social. Cele doua operatiuni sunt contopite pentru simplificarea
lor si intregul active net este repartizat asociatilor.
34