1.Deschiderea mostenirii si importanta juridica a acestui
moment(1) Mostenirea unei persoane se deschide in momentul
decesului acesteia.***Potrivit art. 954 CC in vigoare mostenirea
unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia.Prin
urmare deschiderea mostenirii are loc fie prin moartea fizic
constata, fie prin moartea declarata judecatoreste.Trebuie retinut
ca disparitia unei persoane nu are effect deoarece cel disparut
este socotit a fi in viata daca nu a intervenit o hotarare
declarative de moarte ramasa definitive.Referitor la DATA
deschiderii succesiunii este momentul mortii PF despre a carei
mostenire este vorba.Dovada mortii se poate face cu orice mijloc de
proba(certificate de deces, hot declarative de moarte).Daca este
cazul persoanele interesate pot dovedi si ora si minutul mortii nu
numai data in cazul persoanelor cu vocatie
succesorala.***Importanta juridica a acestui moment consta in
faptul ca in functie de aceasta data:-se determina capacitatea de a
mosteni si vocatia succesorala, compunerea si stabilirea valorii
masei succesorale.-se det momentul inceperii, ca regula, a curgerii
termenului de prescriptive a dreptului de optiune succesorala-se
det legea aplicabila,in caz de conflict a legii in timp.-se det
momentul pana la care retroactiveaza acceptarea sau renuntarea la
mostenire.-se determina momentul initial al indiviziunii, in cazul
in care sunt mai multi mostenitori si Acela la care retroactiveaza
efectul declarative al partajului.
2.Locul deschiderii mostenirii si importanta juridica a acestui
momentART 954 ALIN (2) Mostenirea se deschide la ultimul domiciliu
al defunctului.Nu are relevanta daca a murit acolo sau nu si nici
daca defunctul avea o alta resedinta.Dovada ultimului domiciliu se
face cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu hotararea
judecatoreasca declarativa de moarte ramasa definitiva.(3) Daca
ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afla pe
teritoriul Romaniei, mostenirea se deschide la locul din tara aflat
in circumscriptia notarului public celui dintai sesizat, cu
conditia ca in aceasta circumscriptie sa existe cel putin un bun
imobil al celui care lasa mostenirea. In cazul in care in
patrimoniul succesoral nu exista bunuri imobile, locul deschiderii
mostenirii este in circumscriptia notarului public celui dintai
sesizat, cu conditia ca in aceasta circumscriptie sa se afle bunuri
mobile ale celui ce lasa mostenirea. Atunci cand in patrimoniul
succesoral nu exista bunuri situate in Romania, locul deschiderii
mostenirii este in circumscriptia notarului public celui dintai
sesizat.(4) Dispozitiile alin. (3) se aplica in mod corespunzator
atunci cand primul organ sesizat in vederea desfasurarii procedurii
succesorale este instanta judecatoreasca.IMPORTANTA JURIDICA A
STABILIRII LOCULUI DESCHIDERII MOSTENIRII consta in faptul
ca:-acest loc det competenta teritoriala a instantei de judecata
care va judeca actiunile referitoare la mostenire(petitia de
ereditate, anularea certificatului de mostenitor,etc)-secretarul
Consiliului Local al localitatii ultimului domiciliu al defunctului
poate cere (daca mostenirea cuprinde bunuri immobile) deschiderea
procedurii succesorale notariale si , daca este cazul, luarea
masurilor de conservare.-procedura succesoarala notariala este de
competenta notarului public de la locul deschiderii
mostenirii.3.Conditiile pentru a mosteni - capacitatea de a
mosteniPentru ca o persoana sa poata mosteni ea trebuie sa
indeplineasca trei conditii generale:sa aiba capacitate succesorala
,sa aiba vocative succesorala(adica sa fie chemata la mostenire),sa
nu fie nedemna de a mosteni.Aceste conditii trb sa fie indeplinite
cumulative indifferent ca este vb de mostenirea legala sau
testamentara.Capacitatea de a mosteni este prevazuta la art 957 CC
in vigoare conform caruia o persoana poate mosteni daca exista la
momentul deschiderii mostenirii.Prin urmare orice pers care exista
la data deschiderii mostenirii are capacitate succesorala.Prin
urmare aceasta nu este legata direct de capacitate de fol si cea de
exercitiu ci priveste existenta in viata a persoanei
succesibile.***Au capacitate succesoarala atat persoanele nascute
si aflate in viata la data deschiderii mostenirii cat si cele inca
nenascute dar concepute la data deschiderii mostenirii,cu conditia
de a se naste vii chiar daca nu viabile(se considera conceput la
data deschiderii mostenirii orice copil, cu vocatie
succesorala,nascut inainte de implinirea a 300 de ile de la data
mortii pers despre a carei mostenire este vorba).Au de asemenea
vocatie succesorala si pers disparate(sunt socotite de lege a fi in
viata pana la declararea jud a mortii) si persoanele juridice
existente la data deschiderii mostenirii care au capacitate
succesorala de la data inregistrarii , de la data actului de
infiintare, de la data autorizarii constituirii lor sau de la data
oricarei cerinte prevazute de lege.Trebuie precizat ca pers
juridice pot dobandi mostenirea numai in temeiul unui
testament(prin legat).***Persoanele care nu au capacitate
succesorala sunt:-pers predecedate(care au murit inaintea
deschiderii mostenirii) si pers juridice desfiintate-pers fizice
inca neconcepute la data deschiderii mostenirii-comorientii (pers
decedate in aceeasi imprejurare fara a se putea stabili ca una ar
fi supravietuit celeilalte) si codecedatii (pers cu vocative
succesorala reciproca, ce au decedat in acelasi timp dar nu in
aceeasi imprejurare si nu se poate stabili ca una ar fi
supravietuit celeilalte.4.Conditiile pentru a mosteni - vocatia la
mostenirePentru ca o persoana sa poata mosteni ea trebuie sa
indeplineasca trei conditii generale:sa aiba capacitate
succesorala,sa aiba vocative succesorala(adica sa fie chemata la
mostenire),sa nu fie nedemna de a mosteni.Aceste conditii trb sa
fie indeplinite cumulative fie ca e vb de mostenirea legala sau
testamentara.Potrivit art 962 din CC in vigoare, pentru a putea
mosteni, o persoana trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege sau sa
fi fost desemnata de catre defunct prin testament.Rezulta ca
vocatia succesorala este determinarea pers indreptatite sa vina la
mostenire, care se face fie prin lege, fie prin testament.Legea
confera vocative succesorala, adica cheama la mostenire rudele
defunctului, sotul supravietuitor si
statul(comuna,orasul,municipiul).Testamentul cheama la mostenire
pers fizice sau juridice instituite ca legatari prin vointa
testatorului.5.Nedemnitatea succesorala -
notiune,caractereNedemnitatea succesorala este sanctiunea civila a
decaderii din dreptul de a mosteni care se aplica persoanei(cu
capacitate si vocatie succesorala) vinovata de o fapta grava fata
de de cujus.Sanctiunea nedemnitatii opereaza fie de drept, in
temeiul legii, fie in baza unei hotarari judecatoresti, iar nu in
temeiul vointei defunctului.Caracterele juridice ale
nedemnitatii:-se aplica numai daca faptele au fost savarsite cu
vinovatie, deci implicit de persoane avand discernamant.-se aplica
atat in cazul mostenirii legale cat si testamentare(noutate adusa
de NCC)-se aplica si produce efecte numai in privinta autorului
faptei-nu poate fi extinsa la alte mosteniri, nedemnul fiind
inlaturat numai de la mostenirea pers fata de care s-a facut
vinovat prin faptele comise.-efectele nedemnitatii pot fi
inlaturate expres de catre cel care lasa mostenirea,fie prin
testament, fie prin act authentic notarial(defunctul il poate ierta
pe nedemn-alta noutate adusa de NCC).6.Nedemnitatea de drept si
efectele acesteiaDin dispozitiile art 958 si 959 NCC rezulta ca
nedemnitatea este de doua feluri:de drept si judiciara.1) Este de
drept nedemna de a mosteni: a) persoana condamnata penal pentru
savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care
lasa mostenirea; b) persoana condamnata penal pentru savarsirea,
inainte de deschiderea mostenirii, a unei infractiuni cu intentia
de a-l ucide pe un alt succesibil care, daca mostenirea ar fi fost
deschisa la data savarsirii faptei, ar fi inlaturat sau ar fi
restrans vocatia la mostenire a faptuitorului.Conform alin(2) al
art 958 NCC In cazul in care condamnarea pentru faptele mentionate
la alin. (1) este impiedicata prin decesul autorului faptei, prin
amnistie sau prin prescriptia raspunderii penale, nedemnitatea
opereaza daca acele fapte au fost constatate printr-o hotarare
judecatoreasca civila definitiva.(3) Nedemnitatea de drept poate fi
constatata oricand, la cererea oricarei persoane interesate sau din
oficiu de catre instanta de judecata ori de catre notarul public,
pe baza hotararii judecatoresti din care rezulta
nedemnitatea.Efectele nedemnitatiiEfectele nedemnitatii sunt
prevazute la art. 960NCC.Exista trei tipuri de efecte:fata de
nedemn,fata de descendentii nedemnului si fata de terti. Efectele
nedemnitatii fata de nedemn(1) Nedemnul este inlaturat atat de la
mostenirea legala, cat si de la cea testamentara.(2) Posesia
exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii este considerata
posesie de rea-credinta.Efectele nedemnitatii fata de descdendentii
nedemnului.In contradictie cu CC de la 1864 aceasta sanctiune nu
mai produce efecte fata de descendentii defunctului , acestia
putand veni la mostenirea defunctului atat in nume propriu cat si
prin reprezentarea ascendentului lor nedemn.Efectele nedemnitatii
fata de terti.Conform art 960 alin (3) Actele de conservare, precum
si actele de administrare, in masura in care profita
mostenitorilor, incheiate intre nedemn si terti, sunt valabile. De
asemenea, se mentin si actele de dispozitie cu titlu oneros
incheiate intre nedemn si tertii dobanditori de buna-credinta,
regulile din materia cartii funciare fiind insa
aplicabile.7.Nedemnitatea judiciara si efectele acesteiaPotrivit
alin 1 al art 959 poate fi declarata nedemna de a mosteni: a)
persoana condamnata penal pentru savarsirea, cu intentie, impotriva
celui care lasa mostenirea a unor fapte grave de violenta, fizica
sau morala, ori, dupa caz, a unor fapte care au avut ca urmare
moartea victimei; b) persoana care, cu rea-credinta, a ascuns, a
alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului; c)
persoana care, prin dol sau violenta, l-a impiedicat pe cel care
lasa mostenirea sa intocmeasca, sa modifice sau sa revoce
testamentul.***Conform alin (2) Sub sanctiunea decaderii, orice
succesibil poate cere instantei judecatoresti sa declare
nedemnitatea in termen de un an de la data deschiderii mostenirii.
Introducerea actiunii constituie un act de acceptare tacita a
mostenirii de catre succesibilul reclamant.(3) Daca hotararea de
condamnare pentru faptele prevazute la alin. (1) lit. a) se
pronunta ulterior datei deschiderii mostenirii, termenul de un an
se calculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii de
condamnare.(4) Atunci cand condamnarea pentru faptele mentionate la
alin. (1) lit. a) este impiedicata prin decesul autorului faptei,
prin amnistie sau prin prescriptia raspunderii penale, nedemnitatea
se poate declara daca acele fapte au fost constatate printr-o
hotarare judecatoreasca civila definitiva. In acest caz, termenul
de un an curge de la aparitia cauzei de impiedicare a condamnarii,
daca aceasta a intervenit dupa deschiderea mostenirii.(5) In
cazurile prevazute la alin. (1) lit. b) si c), termenul de un an
curge de la data cand succesibilul a cunoscut motivul de
nedemnitate, daca aceasta data este ulterioara deschiderii
mostenirii.(6) Comuna, orasul sau, dupa caz, municipiul in a carui
raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii
poate introduce actiunea prevazuta la alin. (2), in cazul in care,
cu exceptia autorului uneia dintre faptele prevazute la alin. (1),
nu mai exista alti succesibili. Dispozitiile alin. (2) (5) se
aplica in mod corespunzator.Efectele nedemnitatiiEfectele
nedemnitatii sunt prevazute la art. 960NCC.Exista trei tipuri de
efecte:fata de nedemn,fata de descendentii nedemnului si fata de
terti.Efectele nedemnitatii fata de nedemn(1) Nedemnul este
inlaturat atat de la mostenirea legala, cat si de la cea
testamentara.(2) Posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor
mostenirii este considerata posesie de rea-credinta.Efectele
nedemnitatii fata de descendentii nedemnului.In contradictie cu CC
de la 1864 aceasta sanctiune nu mai produce efecte fata de
descendentii defunctului , acestia putand veni la mostenirea
defunctului atat in nume propriu cat si prin reprezentarea
ascendentului lor nedemn.Efectele nedemnitatii fata de tertiConform
art 960 alin (3) Actele de conservare, precum si actele de
administrare, in masura in care profita mostenitorilor, incheiate
intre nedemn si terti, sunt valabile. De asemenea, se mentin si
actele de dispozitie cu titlu oneros incheiate intre nedemn si
tertii dobanditori de buna-credinta, regulile din materia cartii
funciare fiind insa aplicabile.
8.Principiile generale ale devolutiunii legale. ExceptiiIn
temeiul legii sunt chemate la mostenire rudele defunctului si,
alaturi de ele, sotul supravietuitor (doar in lipsa acestora
statul).1)Principiul chemarii la mostenire a rudelor in ordinea
claselor de mostenitori legaliClasa de mostenitori este categoria
de rude care, in mod colectiv exclude o alta categorie sau este
exclusa de ea.Codul civil stabileste patru clase de mostenitori
legalia.clasa I, clasa descendentilor in linie directa, alcatuita
din copii, nepoti, stranepoti, ai defunctuluib.clasa a II-a mixta
clasa ascendentilor privilegiati (parintii defunctului) si a
colateralilor privilegiati (fratii si surorile defunctului si
descendentii pana la al iV-lea grad inclusiv)c.clasa a III-a, clasa
ascendentilor ordinari (bunici, strabunici ai defunctului fara
limita de grad)d.clasa a IV-a clasa colateralilor ordinari (unchile
si matusile, verii primari si fratii surorile bunicilor
defunctului)Rudele sunt chemate la mostenire in ordinea
claselor.Prin exceptie sotul supravietuitor al defunctului, chiar
daca nu este ruda ruda cu acesta si nu face parte din nici o
clasa,el vine in concurs cu oricare dintre acestia chemati la
succesiune. Deci sotul supravietuitor nu inlatura nici o clasa de
mostenitori, dar nici nu este inlaturat de la mostenire (indiferent
de clasa).2)Principiul proximitatii gradului de rudenie intre
mostenitorii din aceeiasi clasaIn cadrul aceleiasi clase, rudele de
grad mai apropiat inlatura de la mostenire pe cele mai indepartate
in grad.Exceptii:a)in cadrul clasei a II a parintii
defunctului(rude de gradul I) nu inlatura de la mostenire pe fratii
si surorile defunctului(rude de gradul II) ci vin impreuna la
mostenire.b)reprezentarea succesorala3)Principiul egalitatii intre
rudele din aceiasi clasa si din acelasi grad chemate la
mostenireDaca mostenitorii defunctului fac parte din aceeasi clasa
si sunt de acelasi grad de rudenie, ei vor imparti mostenirea in
parti egale. Exceptii:a)imparteala pe tulpini in cazul venirii la
mostenire a rudelor de acelasi grad prin reprezentare
succesoralab)imparteala pe linii a mostenirii in cazul in care sunt
chemati doi sau mai multi colaterali privilegiati(frati si surori)
proveniti din parinti diferiti sau intre descendentii fratilor sau
surorilor de diferite categorii.
9.Reprezentarea succesorala - notiune,natura juridica,conditii
de aplicareNotiune.Potrivit art 965 NCC prin Reprezentare
succesorala, un mostenitor legal de grad mai indepartat, numit
reprezentant, urca, in virtutea legii, in drepturile ascendentului
sau, numit reprezentat, pt a culege partea din mostenire ce I s-ar
fi cuvenit acestuia daca nu ar fi fost nedemn fata de defunct sau
decedat la data deschiderii mostenirii.Reprezentarea succesorala
este un beneficiu al legii deoarece prin efectele pe care le
produce inlatura consecintele inechitabile ale principiului
proximitatii gradul de rudenie si ale principiului egalitatii intre
rudele de acelasi grad.Mostenirea nu se va imparti in mod egal
intre succesori (pe capete), ci dupa numarul descendentilor de
gradul I (pe tulpini).Trebuie precizat ca reprezentarea succesorala
este admisa in privinta descendentilor copiilor defunctului si in
privinta descendentilor din frati si surori.Conditiile
reprezentatii succesoraleDescendentii copiilor defunctului si
descendentii din frati si surori, pot beneficia de reprezentare
succesorala numai daca sunt indeplinite trei conditii:1)cel
reprezentat sa fie decedat sau declarat nedemn la data deschiderii
mostenirii O persoana in viata nu poate fi reprezentata daca
renunta la mostenire.Persoana disparuta de asemenea nu poate fi
reprezentata deoarece atata timp cat nu exista o hot declarative de
moarte aceasta este considerate de lege a fi in
viata.2)Reprezentantul trb sa fie descendent in linie dreapta al
defunctului sau descendent din fratii sau surorile defunctului pt
ca locul celui reprezentat sa fie util. Conditia este indeplinita
daca cel reprezentat ar fi avut chemare la
mostenire.3)Reprezentantul sa indeplineasca conditiile necesare
pentru a-l mosteni pe defunct (sa aiba vocatie si capacitate
succesorala, sa nu fie nedemn).Reprezentantul nu trebuie sa
indeplineasca conditiile necesare pentru a-l mosteni pe reprezentat
ci pe defunct.10.Efectele reprezentarii succesorale-generale si
particulare*Efectele generale ale reprezentarii succesoraleEfectele
reprezentarii succesorale constau in faptul ca reprezentantul urca
in locul si gradul celui reprezentat si deci va culege din
mostenire partea care I s-ar fi cuvenit acestuia.Asa fiind,
mostenirea se va imparti pe tulpini, iar nu pe capete(dupa nr celor
care vin la mostenire).In acest sens art 968 alin.1 prevede ca in
cazurile in care opereaza reprezentarea succesorala, mostenirea se
imparte pe tulpina.Prin tulpina se intelege:-inauntrul clasei I,
descendentul de gradul intai care culege mostenirea sau e
reprezentat la mostenire-inauntrul clasei a II a, colateralul
privilegiat de gr II care culege mostenirea sau este reprezentat la
mostenire.Daca aceeasi tulpina a produs mai multe ramuri in cadrul
fiecarei ramuri subdivizarea se face tot pe tulpina, descendentilor
de acelasi grad din ramura impartinduli-se intre ei in mod egal.De
asemenea trb precizat ca pers care mostenesc prin reprezentare sunt
mostenitori legali, si ei vin atat la pasivul cat si la activul
mostenirii in cotele parti cuvenite.De asemenea in calitate de
mostenitori legali ei se bucura de dreptul de optiune succesorala,
putand, independent unul de altul sa accepte sau sa renunte la
aceasta mostenire.Efectele particulare ale reprezentarii
succesoralePotr art 969 alin.1 NCC, copii nedemnului conceputi
inainte de deschiderea mostenirii de la care nedemnul a fost exclus
vor raporta la mostenirea acestuia din urma bunurile pe care le-au
mostenit prin reprezentarea ndemnului, daca vin la mostenirea lui
in concurs cu alti copii ai sai, conceputi dupa deschiderea
mostenirii de la care a fost inlaturat ndemnul.Raportul se face
numai in cazul si in masura in care valoarea bunurilor primite prin
reprezentarea nedemnului a deposit valoarea pasivului succesoral pe
care reprezentantul a trebuit sa il suporte ca urmare a
reprezentarii.Raportul se face potrivit dispozitiilor prevazute de
NCC la art. 1146-1154.11.Clasa I de mostenitori legali - drepturile
si caracterele juridice ale acestor drepturiClasa I de mostenitori
sau clasa descendentilor cuprinde copiii, nepotii, stranepoti etc.
defunctului din casatorie, din afara casatoriei sau din
infiere.Potr art 975 alin 1 NCC decendentii sunt copiii defunctului
si urmasii lor in linie dreapta la nesfarsit.Aceasta clasa vizeaza
atat copii din casatorie si din afara acesteia cat si copii
adoptati.In present nu mai exista decat o forma de adoptie si anume
infierea spre deosebire de VCC care deosebea intre adoptia cu
efecte depline si cea cu efecte restranse.In cazul impartirii
mostenirii intre descendenti acestia dobandesc intreaga mostenire
pe care o vor imparti in mod egal daca vin singuri la mostenire,iar
daca vin in concurs cu sotul supravietuitor culeg impreuna o cota
de .Din punct de vedere al caracterelor juridice ale drepturilor
lor succesorale, mostenitorii din aceasta clasa:a)sunt mostenitori
rezervatari adica beneficiaza in temeiul legii de o parte din
mostenire si anume rezerva succesorala de care defunctul nu poate
dispune prin donatii sau legate.b)sunt mostenitori sezinari adica
au dreptul de a intra in stapanirea de fapt a patrimoniului
succesoral chiar inainte de eliberarea certificatului de mostenitor
si posibilitatea de a exercita drepturile si actiunile
defunctuluic)pot veni la mostenire atat in nume propriu cat si prin
reprezentare succesoralad)sunt obligati sa raporteze donatiile
primate de la cel care lasa mostenirea, adica sa readuca la masa
succesorala bunurile primate cu titlul de donatie(daca donatia a
fost facuta fara scutire de raport).
12)Clasa a II a de mostenitori legali-drepturile si caracterele
juridice ale acestor drepturi.Conform art 976 CC clasa a II a sau
clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati
este alcatuita din parintii defunctului(din casatorie, din afara
casatoriei si din adoptie) precum si din fratii si surorile
defunctului(din casatorie si din afara acesteia sau din infiere) si
decendentii acestora pana la gradul al patrulea inclusiv.Conform
alin (3) Ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati vin
la mostenire daca descendentii nu indeplinesc conditiile necesare
pentru a mosteni. Dispozitiile art. 963 alin. (2) se aplica in mod
corespunzator.Art. 977Impartirea mostenirii intre sotul
supravietuitor, ascendentii privilegiati si colateralii
privilegiati (1) Daca sotul supravietuitor vine la mostenire in
concurs atat cu ascendenti privilegiati, cat si cu colaterali
privilegiati ai defunctului, partea cuvenita clasei a doua este de
doua treimi din mostenire.(2) Daca sotul supravietuitor vine la
mostenire in concurs fie numai cu ascendenti privilegiati, fie
numai cu colaterali privilegiati ai defunctului, partea cuvenita
clasei a doua este de o jumatate din mostenire.Art. 978Impartirea
mostenirii intre ascendentii privilegiati si colateralii
privilegiati Mostenirea sau partea din mostenire cuvenita
ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati se imparte
intre acestia in functie de numarul ascendentilor privilegiati care
vin la mostenire, dupa cum urmeaza:a) in cazul in care la mostenire
vine un singur parinte, acesta va culege un sfert, iar colateralii
privilegiati, indiferent de numarul lor, vor culege trei
sferturi;b) in cazul in care la mostenire vin 2 parinti, acestia
vor culege impreuna o jumatate, iar colateralii privilegiati,
indiferent de numarul lor, vor culege cealalta jumatate.Art.
979Absenta ascendentilor privilegiati sau a colateralilor
privilegiati (1) In cazul in care colateralii privilegiati nu
indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni, ascendentii
privilegiati vor culege mostenirea sau partea din mostenire
cuvenita clasei a doua.(2) In cazul in care ascendentii
privilegiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni,
colateralii privilegiati vor culege mostenirea sau partea din
mostenire cuvenita clasei a doua.Art. 980Impartirea mostenirii
intre ascendentii privilegiati Mostenirea sau partea din mostenire
cuvenita ascendentilor privilegiati se imparte intre acestia in mod
egal.Art. 981Impartirea mostenirii intre colateralii privilegiati
(1) Mostenirea sau partea din mostenire cuvenita colateralilor
privilegiati se imparte intre acestia in mod egal.(2) In cazul in
care colateralii privilegiati vin la mostenire prin reprezentare
succesorala, mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine se
imparte intre ei pe tulpina.(3) In cazul in care colateralii
privilegiati sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite,
mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine se imparte, in
mod egal, intre linia materna si cea paterna. In cadrul fiecarei
linii, sunt aplicabile dispozitiile alin. (1) si (2).(4) In ipoteza
prevazuta la alin. (3), colateralii privilegiati care sunt rude cu
defunctul pe ambele linii vor culege, pe fiecare dintre acestea,
partea din mostenire ce li se cuvine.Caracterele juridice ale
dreptului la mostenire ale ascendentilor privilegiati.Ascendentii
privilegiati sunt mostenitori rezervatari si sezinari.Ei pot veni
la mostenire numai in nume propriu si nu sunt obligati sa raporteze
donatiile primite de la defunct.Caracterele juridice ale dreptului
la mostenire ale colaterilor privilegiati.Fratii si surorile
defunctului pot veni la mostenire numai in nume propriu, in timp ce
descendentii lor, pana la gradul al patrulea inclusiv pot veni la
mostenire si prin reprezentare succesorala.Colateralii privilegiati
nu sunt mostenitori rezervatari si nici sezinari si ei nu sunt
obligati sa raporteze donatiile primate de la defunct.
13.Clasa a III a de mostenitori legali-drepturile si caracterele
juridice ale acestor drepturi.Aceasta clasa cuprinde acendentii
ordinary care potr art 928 alin 1 CC sunt rudele in linie dreapta
ascendenta ale defunctului, cu exceptia parintilor acestuia(de
exemplu bunici,strabunici, fara limita in grad).Conform alin 2)
Ascendentii ordinari vin la mostenire daca descendentii,
ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati nu indeplinesc
conditiile necesare pentru a mosteni. (3) Ascendentii ordinari vin
la mostenire in ordinea gradelor de rudenie cu defunctul.(4) In
concurs cu sotul supravietuitor, ascendentii ordinari ai
defunctului, indiferent de numarul lor, culeg impreuna un sfert din
mostenire.(5) Mostenirea sau partea din most cuvenita ascenden
ordinari de acelasi grad se imparte intre acestia in mod
egal.Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al
ascendentilor ordinariAcestia nu sunt nici mostenitori rezervatari
si nici sezinari.Ei pot veni la mostenire numai in nume propriu si
nu sunt obligati sa raporteze donatiile primate de la defunct..
14.Clasa a IV a de mostenitori legali-drepturile si caracterele
juridice ale acestor drepturiPotrivit art 983 alin.1 NCC, aceasta
clasa este formata din colateralii ordinari ai defunctului si anume
rudele colaterale ale acestuia pana la gradul al patrulea inclusiv
,cu exceptia colateralilor privilegiati(de exemplu unchii, matusile
si verii primari din casatorie, din afara casatoriei sau din
adoptie).(2) Colateralii ordinari vin la mostenire daca
descendentii, ascendentii privilegiati, colateralii privilegiati si
ascendentii ordinari nu indeplinesc conditiile necesare pentru a
mosteni. Dispozitiile art. 964 alin. (2) se aplica in mod
corespunzator.(3) Colateralii ordinari vin la mostenire in ordinea
gradelor de rudenie cu defunctul.(4) In concurs cu sotul
supravietuitor, colateralii ordinari ai defunctului, indiferent de
numarul lor, culeg impreuna un sfert din mostenire.(5) Mostenirea
sau partea din mostenire cuvenita colateralilor ordinari de acelasi
grad se imparte intre acestia in mod egal.Caracterele juridice ale
dreptului la mostenire al colateralilor ordinari.Ei pot veni la
mostenire numai in nume propriu,nu sunt mostenitori rezervatari si
nici sezinari si de asemenea nici nu sunt obligati la raportul
donatiilor.
15.Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor - cota
succesorala,dreptul de abitatie si dreptul specialConform Art. 970
sotul supravietuitor il mosteneste pe sotul decedat daca, la data
deschiderii mostenirii, nu exista o hotarare de divort
definitiva.SS mosteneste cu conditia ca pe langa conditiile
generale cerute de lege(capacitate,vocative succesorala si sa nu
fie nedemn) el trebuie sa aiba calitatea de sot la data deschiderii
mostenirii.Art. 971Vocatia la mostenire a sotului supravietuitor
(1) Sotul supravietuitor este chemat la mostenire in concurs cu
oricare dintre clasele de mostenitori legali.(2) In absenta
persoanelor prevazute la alin. (1) sau daca niciuna dintre ele nu
vrea ori nu poate sa vina la mostenire, sotul supravietuitor culege
intreaga mostenire.Art. 972Cota succesorala a sotului
supravietuitor (1) Cota sotului supravietuitor este de:a) un sfert
din mostenire, daca vine in concurs cu descendentii defunctului;b)
o treime din mostenire, daca vine in concurs atat cu ascendenti
privilegiati, cat si cu colaterali privilegiati ai defunctului;c) o
jumatate din mostenire, daca vine in concurs fie numai cu
ascendenti privilegiati, fie numai cu colaterali privilegiati ai
defunctului;d) trei sferturi din mostenire, daca vine in concurs
fie cu ascendenti ordinari, fie cu colaterali ordinari ai
defunctului.(2) Cota sotului supravietuitor in concurs cu
mostenitori legali apartinand unor clase diferite se stabileste ca
si cand acesta ar fi venit in concurs numai cu cea mai apropiata
dintre ele.(3) Daca, in urma casatoriei putative, doua sau mai
multe persoane au situatia unui sot supravietuitor, cota stabilita
potrivit alin. (1) si (2) se imparte in mod egal intre acestea.Art.
973Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor (1) Sotul
supravietuitor care nu este titular al niciunui drept real de a
folosi o alta locuinta corespunzatoare nevoilor sale beneficiaza de
un drept de abitatie asupra casei in care a locuit pana la data
deschiderii mostenirii, daca aceasta casa face parte din bunurile
mostenirii.(2) Dreptul de abitatie este gratuit, inalienabil si
insesizabil.(si un drept real, temporar)(3) Oricare dintre
mostenitori poate cere fie restrangerea dreptului de abitatie, daca
locuinta nu este necesara in intregime sotului supravietuitor, fie
schimbarea obiectului abitatiei, daca pune la dispozitia sotului
supravietuitor o alta locuinta corespunzatoare.(4) Dreptul de
abitatie se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la
data deschiderii mostenirii. Acest drept inceteaza, chiar inainte
de implinirea termenului de un an, in caz de recasatorire a sotului
supravietuitor.(5) Toate litigiile cu privire la dreptul de
abitatie reglementat prin prezentul articol se solutioneaza de
catre instanta competenta sa judece partajul mostenirii, care va
hotari de urgenta, in camera de consiliu.
Art. 974Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor
Cand nu vine in concurs cu descendentii defunctului, sotul
supravietuitor mosteneste, pe langa cota stabilita potrivit art.
972, mobilierul si obiectele de uz casnic care au fost afectate
folosintei comune a sotilor.De exemplu:bunurile care serveau la
mobilarea locuintei si obiecte de uz casnic:aspirator, masina de
spalat etc.Nu fac parte din
categorie:autoturismul,motocicleta,bunuri de uz professional
etc.
16.Testamentul - notiune,caractere,continuta.notiune - actul
unilateral, personal si revocabil, prin care o persoana, numita
testator, dispune, in una dintre formele cerute de lege, pentru
timpul cand nu va mai fi in viatab.caractere - este un act juridic
unilateral. Testamentul este un act juridic intrucat presupune
omanifestare de vointa facuta in scopul de a produce efecte
juridice si este unilateral intrucat presupunenumai manifestarea de
vointa a autorului sau-este un act juridic personal.Aceasta
inseamna ca testamentul nu poate fi intocmit decatde catre parte
personal,. Manifestarea de vointa trebuie sa fie obligatoriu a
partii, exprimata personal, intr-una dintre formele prevazute de
lege. -este un act juridic individual. Astfel,este interzis sub
sanctiunea nulitatii absolute, ca doua sau mai multe persoane sa-si
afirme dispozitiile de ultima vointa prin acelasi act, indiferent
daca testeaza una in favoarea celeilalte sau in favoarea unui tert.
In reglementarea actuala aceasta interdictie poarta denumirea de
"testament reciproc". -este un act revocabil. Autorul sau poate,
pana in ultima clipa a vietii sale, sa modifice sau sa revoce
testamentul pe care l-a incheiat. O persoana poate, in timpul
vietii sale, sa intocmeasca , sa modifice sau sa revoce, ori de
cate ori doreste, testamentul sau-este un act de
dispozitie.Aceastacaracteristica este proprie testamentului cel
putin in privinta legatelor care sunt acte juridice cu titlu
gratuit, mai precis liberalitati, prin care se diminueaza un
patrimoniu si se imbogateste un altul, fara primirea unui
contraechivalent.-este un act juridic solemn.Codul civilpermite
testatorului incheierea actului sau numai in formele permise de
lege.-este un act juridic pentru cauza de moarte adica isi produce
efecte doar dupa moartea testatorului. c.continut Testamentul
contine dispozitii referitoare la patrimoniul succesoral sau la
bunurile ce fac parte din acesta, precum si la desemnarea directa
sau indirecta a legatarului. Alaturi de aceste dispozitii sau chiar
si in lipsa unor asemenea dispozitii, testamentul poate sa contina
dispozitii referitoare la partaj, revocarea dispozitiilor
testamentare anterioare, dezmostenire, numirea de executori
testamentari, sarcini impuse legatarilor sau mostenitorilor legali
si alte dispozitii care produc efecte dupa decesul
testatorului.17.Conditiile de validitate ale
testamentuluiConditiile de fond1.1.Capacitatea.In aceasta privinta
este necesar ca testatorul sa aiba capacitatea de a dispune prin
liberalitati, iar cel in favoarea caruia s-a dispus sa aiba
capacitatea de a primi prin testament. Incapacitatile de a dispune
prin testament sunt urmatoarele:a)incapacitatea totala a minorului
care nu a implinit varsta de 16 ani de a dispune prin testament
b)incapacitatea minorului intre 16-18 ani care nu poate dispune
prin testament decat de 1/2 din ceea ce ar putea dispune ca major
c)incapacitatea minorului intre 16-18 ani care nu poate dispune
prin testament in favoarea tutorelui sau; Este exceptat de la
aceasta incapacitate minorul intre 16-18 ani care poate dispune in
favoarea tutorelui sau cu conditia ca acesta din urma sa fie un
ascendent al sau d)incapacitatea interzisului judecatoresc si a
celui care fara a fi pus sub interdictie este lipsit de
discernamant in momentul incheierii
testamentului.1.2.Consimtamantul.Pentru validitatea oricarui act
juridic, si deci si a testamentului, se cere ca la baza lui sa
existe o vointa libera si nealterata de vreun viciu, cum sunt
eroarea, dolul sau violenta. Absenta consimtamantului atrage
sanctiunea nulitatii absolute, caci lipseste unul din elementele
esentiale ale actului juridic.Sanctiunea care intervine in cazul
dolului este nulitatea relativa a testamentului. 1.3.Obiectul.Pe
langa conditiile privind capacitatea si consimtamantul analizate
mai sus, pentru validitatea testamentului se cere ca acesta sa aiba
un obiect determinat sau determinabil si in acelasi timp
licit.1.4.Cauza.Cauza dispozitiilor testamentare trebuie sa fie
licita si morala. Conditiile de formaAsa cum rezulta din insasi
definitia testamentului el este un act juridic solemn. Pentru a fi
valid legiuitorul cere respectarea anumitor conditii de forma prin
care vointa testatorului trebuie sa se exprime pentru a putea
produce efecte juridice. In concluzie este ceruta forma ad
validitatem.De principiu lipsa formei ceruta de lege este
sanctionata cu nulitatea absoluta a testamentului
18.Testamentul olografTestamentul olografeste acela pentru a
crui validitate se cere ca testatorul s l scrie, dateze i semneze
cu mna lui. Testamentul este nul absolut dac nu sunt respectate
aceste condiii de validitate la ntocmirea luiAvantaje - poate fi
fcut oriunde i oricnd dorete testatorul, - este gratuit(prin
exceptie nu cand se cere expertiza grafoscopica si trebuie achitate
cheltuielile cerute de expert)- este supus celor mai simple
formaliti, ns acest lucru l face i mai uor de atacat, spre
deosebire de testamentul autenticDezavantaje - costuri mai mari la
dezbaterea motenirii(sunt situaii cnd va trebui efectuat o expertiz
grafoscopic - voina testatorului poate fi uor influenat prin
sugestie sau captaie de ctre persoanele interesate. - este foarte
uor de falsificat - este mult mai uor de atacat n instan fa de
testamentul autentic a crui contestare este mai anevoioas,
Condiiile de validitate ale testamentului olograf-Scrierea
testamentului olografTestatorul trebuie s scrie testamentul n
ntregime cu propria mn, fr ca aceasta s fie "condus" de o ter
persoan.Testamentul olograf se poate scrie pe orice fel de suport
material, cu orice instrument de i in orice metod de
scriere.Testamentul scris de o alt persoan este nul.-Data
testamentului olograf.Data redactrii testamentului prezint o
deosebit importan practic, deoarece: - permite a se verifica
mprejurarea dac testatorul avea sau nu capacitate la momentul
ntocmirii testamentului; - n cazul pluralitii de testamente
succesive, Datarea testamentului trebuie s cuprind anul, luna i
ziua redactrii acestuia, n litere sau cifre.Data trebuie scris
integral de mna testatorului. Totui, jurisprudena mai veche a admis
ca fiind valabil data parial scris de mna testatorului, parial
tiprit.-Semntura testamentului olograf.Prin semntur, testatorul
atest ctestamentul este opera sa i c exprim ultima lui
voin.Semntura trebuie s fie manuscris. Semntura fiind o formalitate
esenial, lipsa ei atrage nulitatea absolut a
testamentului.19.Testamentul autenticTestamentul autenticeste
testamentul autentificat de notarul public sau de o alt persoan
nvestit cu autoritate public de ctre stat, potrivit legii. Cu
ocazia autentificrii, testatorul poate fi asistat de unul sau de 2
martori.Avantaje:- face mai dificila folosirea mijloacelor
dolosive;- asigura pastrarea testamentului;- garanteaza
indeplinirea dispozitiilor de ultima vointa (un exemplar ramane la
notarul public);- poate fi folosit si de aceea care nu pot sa
scrie.Dezavantaje:- nu asigura pastrarea secretului de ultima
vointa a celui care il foloseste- necesita cheltuieli materiale-
necesita timp pentru intocmirea lui.Intocmirea testamentului
autenticConform art 1044 alin.1) Testatorul isi dicteaza
dispozitiile in fata notarului, care se ingrijeste de scrierea
actului si apoi i-l citeste sau, dupa caz, i-l da sa il citeasca,
mentionandu-se expres indeplinirea acestor formalitati. Daca
dispunatorul isi redactase deja actul de ultima vointa, testamentul
autentic ii va fi citit de catre notar.(2) Dupa citire,
dispunatorul trebuie sa declare ca actul exprima ultima sa
vointa.(3) Testamentul este apoi semnat de catre testator, iar
incheierea de autentificare de catre notar.Autentificarea
testamentului autenticConform art 1045 alin. Indeplinirea
operatiunii de autentificare a testamentului se constata
printr-oincheiere de autentificare a notarului publicsi se face de
regula, la sediul biroului notarului public.Daca se constata ca nu
sunt indeplinite conditiile de autentificare cerute de lege,
notarul va da, numai daca testatorul staruie in cerere, o incheiere
de respingere care va trebui sa cuprinda motivul pentru care
cererea a fost respinsa, precum si calea de atac pe care testatorul
o poate face la judecatorie si la termenul in care poate fi
exercitata.Daca nu se indeplinesc toate formalitatile esentiale
testamentul va fi nul absolut ca testament autentic,insa va putea
fi valabil ca testament olograf, daca a fost scris in intregime,
datat si semnat de mana testatorului.Testametul autentic face
dovada deplina pana la inscrierea in fals.Exista si cazuri de
Autentificarea in situatii particulare .Potr Art. 1.045(1) In cazul
acelora care, din pricina infirmitatii, a bolii sau din orice alte
cauze, nu pot semna, notarul public, indeplinind actul, va face
mentiune despre aceasta imprejurare in incheierea pe care o
intocmeste, mentiunea astfel facuta tinand loc de semnatura.
Mentiunea va fi citita testatorului de catre notar, in prezenta a 2
martori, aceasta formalitate suplinind absenta semnaturii
testatorului.(2) Declaratia de vointa a surdului, mutului sau
surdomutului, stiutori de carte, se va da in scris in fata
notarului public, prin inscrierea de catre parte, inaintea
semnaturii, a mentiunii consimt la prezentul act, pe care l-am
citit.(3) Daca surdul, mutul sau surdomutul este, din orice motiv,
in imposibilitate de a scrie, declaratia de vointa se va lua prin
interpret, (4) Pentru a lua consimtamantul unui nevazator, notarul
public va intreba daca a auzit bine cand i s-a citit cuprinsul
testamentului, consemnand aceasta in incheierea de
autentificare.Potr art 1046 In scop de informare a persoanelor care
justifica existenta unui interes legitim, notarul care autentifica
testamentul are obligatia sa il inscrie, de indata, in Registrul
national notarial tinut in format electronic, potrivit legii.
Informatii cu privire la existenta unui testament se pot da numai
dupa decesul testatorului.20.Testamentele privilegiateTestamentele
privilegiatesunt testamente autentice n formsimplificat,ntocmite de
persoane care, temporar, se afl n situaii excepionale, prevzutede
lege. Astfel de situatii sunt: starea de rzboi pe teritoriu strin
sau prizonier la inamic, ntr-un loc asediat, fr comunicaie cu
exteriorul etc. Aceste testamente se numesc privilegiate datorit
faptului c, pentru ntocmirea lor, legea permite formaliti mai
reduse, in interesul testatorilor.n ceea ce privete formele
testamentelor privilegiate, acestea sunt:1.Testamentul
militarilor2. Testamentul fcut n timp de boal
contagioas3.Testamentul maritimn ceea ce privete condiiile de form
ale testamentelor privilegiate, acestea, sub sanciunea nulitii
absolute, trebuie ntocmite n form scris.De asemenea, legea cere ca
toate testamentele privilegiate, sub sanciunea nulitii absolute, s
fie semnate de ctre urmtoarele persoane: - de testator, iar n
ipoteza n care nu tie sau nu poate s semneze, se face meniune
despre aceast mprejurare, precum i despre cauza mpiedicrii; - de
agentul instrumentator; - de cel puin unul dintre cei doi martori,
fcndu-se meniune despre motivul care a mpiedicat semnarea
testamentului i de ctre cellalt.Testamentele privilegiate i produc
efectele de la data deschiderii motenirii, dar numai dac testatorul
a decedat n mprejurrile excepionale, care l-au mpiedicat s testeze
n formele ordinare. n caz contrar, testamentele i pierdeficacitatea
dup6 luni (n cazul testamentului militarilor i cel altestamentului
fcut pe timpul unei boli contagioase) i, respectiv, dup 3 luni (n
cazul testamentului maritim) de la data cnd a ncetat cauza care l-a
mpiedicat pe testator s testeze n formele ordinare .Testamentele
privilegiate, fiind considerate testamente autentice simplificate,
au fora probant corespunztoare acestora.21.Revocarea
testamentelorRevocarea voluntar expres(art 1051)(1) Untestamentnu
poate fi revocat expres, n tot sau n parte, dect printr-un act
autentic notarial sau printr-un testament ulterior.(2) Testamentul
care revoc un testament anterior poate fi ntocmit ntr-o form
diferit de aceea a testamentului revocat.(3) Revocarea expres a
testamentului fcut printr-un act autentic notarial sau printr-un
testament autentic se va nscrie de ndat de ctrenotarn registrul
naional notarial prevzut la Art. 1046.Revocarea voluntar tacit(art
1052)(1) Testatorul poate revoca testamentul olograf i prin
distrugerea, ruperea sau tergerea sa. tergerea unei dispoziii a
testamentului olograf de ctre testator implic revocarea acelei
dispoziii. Modificrile realizate prin tergere se semneaz de ctre
testator.(2) Distrugerea, ruperea sau tergerea testamentului
olograf, cunoscut de testator, atrage de asemenea revocarea, cu
condiia ca acesta s fi fost n msur s l refac.(3) Testamentul
ulterior nu l revoc pe cel anterior dect n msura n care conine
dispoziii contrare sau incompatibile cu acesta. Efectele revocrii
nu sunt nlturate n caz de caducitate sau revocare a testamentului
ulterior.22.Testamentul - notiune,caractere juridice,proba si
interpretarea testamentului ! Notiune,caractere juridice vezi
subiectul 16a. proba(1) Orice persoan care pretinde un drept ce se
ntemeiaz pe untestamenttrebuie s dovedeasc existena i coninutul lui
n una dintre formele prevzute de lege.(2) Dac testamentul a disprut
printr-un caz fortuit sau de for major ori prin fapta unui ter, fie
dup moartea testatorului, fie n timpul vieii sale, ns fr ca acesta
s i fi cunoscut dispariia, valabilitatea formei i cuprinsul
testamentului vor putea fi dovedite prin orice mijloc de
probb.interpretarea(1) Regulile de interpretare a contractelor sunt
aplicabile i testamentului, n msura n care sunt compatibile cu
caracterele juridice ale acestuia.(2) Elementele extrinseci
nscrisului testamentar pot fi folosite numai n msura n care se
sprijin pe cele intrinseci.(3) Legatul n favoarea creditorului nu
este prezumat a fi fcut n compensaia creanei sale.
23.Legatul - notiune si clasificareLegatul este o dispozitie
testamentara prin care testatorul desemneaza una sau mai multe
persoane care, la decesul sau, urmeaza sa dobandeasca cu titlu
gratuit intregul sau patrimoniu sau o fractiune din aceasta ori
anumite bunuri determinateA.Clasificarea legatelor dupa obiectul
lorLegatul universal este dispozitia prin care testatorul lasa dupa
moarte, uneia sau mai multor persoane, universalitatea bunurilor
sale. Legatul este universal daca confera vocatie la intreaga
mostenireLegatul cu titlu universal Legatul este cu titlu universal
daca confera legatarului vocatie la o cota parte din mostenire,
cota parte exprimata printr-o fractiune matematica sau prin
indicarea unei mase succesorale , determinate prin natura lor
juridica de imobile sau de imobileLegatul cu titlu particular orice
legat care nu este cu titlu universal ete singular, el nu are un
drept eventual launiversalitatea succesiunii sau la o fractiune din
acea universalitate, ci numai asupra unuor bunuri dterminate,
indiferent de numarul si valoarea acestor bunuriB.In functie de
modalitati-legatul pur si simplu este legatul care nu este afectat
de nici o modalitate. -legatul cu termen-legatul sub conditie
conditia care afecteaza existenta (nasterea sau desfiintarea)
legatului poate fi suspensiva sau rezolutorie-legatul cu sarcina
specifica liberalitatilor, sarcina- ca modalitate a legatului este
o obligatie impusa de testator legatarului, care dupa acceptarea
legatului este tinut s-a execute. 24.Legatul
alternativ,conjunctiv,al bunului altuia,al rentei viagere sau al
unei creante de intretinerea.legatul alternativ - in cazul n care
legatarului cu titlu particular i-a fost lsat fie un bun, fie
altul, dreptul de alegere revine celui inut s execute legatul, dac
testatorul nu a conferit acest drept legatarului sau unui
terb.legatul conjunctiv - (1) Legatul cu titlu particular este
prezumat a fi conjunctiv atunci cnd testatorul a lsat, prin acelai
testament, un bun determinat individual sau generic mai multor
legatari cu titlu particular, fr a preciza partea fiecruia.(2) n
cazul legatului conjunctiv, dac unul dintre legatari nu vrea sau nu
poate s primeasc legatul, partea lui va profita celorlali
legatari.(3) Prevederile alin. (2) se aplic i atunci cnd obiectul
legatului conjunctiv l constituie un dezmembrmnt al dreptului de
proprietatec.legatul bunului altuia - (1) Cnd bunul individual
determinat care a fcut obiectul unui legat cu titlu particular
aparine unei alte persoane dect testatorul i nu este cuprins n
patrimoniul acestuia la data deschiderii motenirii, atunci se aplic
dispoziiile prezentului articol.(2) Dac, la data ntocmirii
testamentului, testatorul nu a tiut c bunul nu este al su, legatul
este anulabil.(3) n cazul n care testatorul a tiut c bunul nu este
al su, cel nsrcinat cu executarea legatului este obligat, la
alegerea sa, s dea fie bunul n natur, fie valoarea acestuia de la
data deschiderii motenirii.d.legatul rentei viagere sau al unei
creante de intretinere - Cnd obiectul legatului cuprinde o rent
viager sau o crean de ntreinere, executarea acestuia este datorat
din ziua deschiderii motenirii.25.Executiunea
testamentaraExecuiunea testamentar privete modalitile n care vor fi
aduse la ndeplinire dispoziiile de ultim voin ale lui de cuius.
Aceste dispoziii pot fi puse n executare de ctre motenitorii legali
ai defunctului sau de ctre legatarii universali, dar testatorul
poate desemna prin testament una sau mai multe persoane care s aib
aceast misiune i anume de a aduce la ndeplinire ntocmi dispoziiile
testamentare, care poart denumirea de executori
testamentari.Execuiunea testamentar este reglementat n art.
1077-1085 din noul Cod civil.Desemnarea unui executor testamentar
se poate face numai prin testament, dup regulile de desemnarea a
legatarului, iar revocarea unei asemenea dispoziii la fel.Un
element de noutate este acela c desemnarea executorului testamentar
se poate face i de ctre un ter care este indicat tot de ctre
testator prin testament.Aa cum rezult din dispoziiile art. 1078 din
noul Cod civil, persoana desemnat ca executor testamentar trebuie s
aib capacitate deplin de exerciiu, la data deschiderii
succesiunii.Testatorul poate desemna una sau mai multe persoane ca
executori testamentary.Pot avea calitatea de executor testamentar i
notarii, cu condiia de a nu fi nvestii cu derularea procedurii
succesorale notariale, precum i avocaii. Natura juridic a
instituiei executorului testamentarntruct n vechiul Cod civil nu
existau dispoziii legale care s determine expres natura juridic a
execuiei testamentare, n doctrin s-a susinut c executorul
testamentar este un mandatar special al testatorului, astfel c i se
aplic regulile de la contractul de mandat, n msura n care legea nu
dispune altfel. n Noul Cod civil, prelundu-se teza majoritar
exprimat n doctrin, prin art. 1082 alin. 2, se prevede c:
Executorul testamentar rspunde ca un mandatar n legtur cu
executarea dispoziiilor testamentare.Calificat, aadar, ca un mandat
de natur special, execuiunea testamentar are caracteristici care o
aseamn cu mandatul, dar i unele care o deosebesc.
Doctrina a scos n eviden urmtoareleasemnrii cu mandatul de drept
comun:a) Acceptarea ca i refuzul execuiunii testamentare sunt, la
fel ca la contractul de mandat, facultative. b) Executorul
testamentar are aceleai obligaii ca i mandatarul; are obligaia de a
ndeplini mandatul, de a sa socoteal i de a rspunde pentru faptele
persoanei substituite n executarea mandatului. c) La fel ca la
contractul de mandat, puterile executorului testamentar au caracter
intuitu personae, astfel c moartea celui desemnat ca executor
testamentar atrage ncetarea mandatului. Execuiunea testamentar
fiind un mandat cu caracter special exista si deosebirifa de
mandatul propriu-zis:a) Atribuiunile executorului testamentar ncep
la moartea testatorului pe cnd cele ale mandatarului nceteaz la
moartea mandantului. Motenitorii testatorului nu pot revoca
executorul testamentar dect n cazurile i condiiile stabilite de
lege, pe cnd n cazul contractului de mandat, motenitorii
mandantului, n cazul excepional al continurii mandatului i dup
moartea mandantului, pot s-l revoce pe mandatar oricnd;b)
Executorul testamentar poate fi numit numai prin testament, aadar
ntr-o form solemn, pe cnd la contractul de mandat, care are
caracter consensual, numirea mandatarului se poate realiza chiar n
mod tacit;c) n timp ce la contractul de mandat limitele
mputernicirii mandatarului sunt lsate la libera apreciere a prilor,
limitele i atribuiile executorului testamentar sunt determinate
imperativ de ctre legiuitor;d) n cazul mandatului obinuit,
mandatarul poate renuna oricnd la mandat , notificnd mandantului
renunarea sa, executorul testamentar ns odat ce a acceptat misiunea
nu poate renuna la ea dect sub forma unei declaraii autentice
notariale.Atribuiile i puterile executorului testamentarArt. 1079
din nou Cod civil prevede n aceast privin c Executorul testamentar
are dreptul s administreze patrimoniul succesoral pe o perioad de
cel mult 2 ani de la data deschiderii motenirii, chiar dac
testatorul nu i-a conferit n mod expres acest drept.Prin testament,
dreptul de administrare poate fi restrns doar la o parte din
patrimoniul succesoral sau la un termen mai scurt.Termenul de doi
ani poate fi prelungit de ctre instana de judecat, pentru motive
temeinice, prin acordarea unor termene succesive de cte un an.Noul
Cod civil, prin art. 1080 acord executorului testamentar urmtoarele
atribuii:a. de a cere, n condiiile legii, punerea sigiliilor, dac
printre motenitori sunt i minori, persoane puse sub interdicie
judectoreasc sau disprute;b. s struie n a se face inventarul
bunurilor motenirii n prezena sau cu citarea motenitorilor;c. s
cear instanei s ncuviineze vnzarea bunurilor, n lips de sume
suficiente pentru executarea legatelor. Instana poate ncuviina
vnzarea imobilelor succesorale numai dac nu exist motenitori
rezervatari. d. s depun diligene pentru executarea testamentului,
iar n caz de contestaie pentru a apra validitatea sa, att pe cale
principal prin justiie, ct i pe cale incidental;e. s plteasc
datoriile motenirii, dac a fost mputernicit n acest sens prin
testament. n lipsa unei astfel de mputerniciri el va putea achita
datoriile numai cu ncuviinarea instanei de judecat. Am precizat mai
sus controversa din vechea doctrin n legtur cu plata de ctre
executorul testamentar a creditorilor motenirii. n prezent el nu
poate face astfel de pli pur i simplu n puterea legii, ci, fie cu
ncuviinarea testatorului, fie a instanei de judecat;f. s ncaseze
creanele motenirii;g. executorul testamentar poate proceda la
partajarea bunurilor succesorale , dac a avut n acest sens
abilitarea testatorului, iar proiectul prezentat de ctre el este
aprobat de toi motenitorii.ncetarea execuiunii
testamentareAtribuiile executorului testamentar nceteaz, potrivit
art. 1085 din noul Cod civil n urmtoarele cazuri:- n cazul n care
au fost executate sau este imposibil aducerea a ndeplinire a
dispoziiilor cuprinse n testament;- n cazul n care executorul
testamentar renun la execuiunea testamentar n forma unei declaraii
autentice notariale. - n cazul n care executorul testamentar a fost
pus sub interdicie;- n cazul n care executorul testamentar a fost
revocat de ctre instana de judecat la cererea motenitorilor
defunctului pentru motive temeinice- n cazul n care a expirat
termenul de exercitare a dreptului de administrare, afar de cazul n
care instana de judecat decide prelungirea termenului.Potrivit art.
1082 din noul Cod civil, executorul testamentar are obligaia de a
da socoteal la sfritul fiecrui an, pentru gestiunea sa,
succesorilor universali, chiar dac nu exist motenitori rezervatari.
Aceast obligaie se transmite motenitorilor executorului astfel c n
cazul n care el a decedat nainte de a-i fi ndeplinit aceast
obligaie ea urmeaz s fie ndeplinit de motenitorii si. Obligaia de a
da socoteal exist evident i n ipoteza c execuia testamentar ar dura
mai puin de un an. n ceea ce privete executarea dispoziiilor
testamentare, executorul testamentar rspunde la fel ca un
mandatar.n cazul pluralitii de executori testamentari, rspunderea
lor este solidar, cu excepia cazului n care testatorul le-a mprit
atribuiile i fiecare dintre ei s-a limitat la misiunea
ncredinat.
26.Rezerva succesorala si cotitatea disponibila,cotitatea
disponibila speciala a sotului supravietuitora.notiuniRezerva
succesoral(art 1086) este partea din bunurile motenirii la care
motenitorii rezervatari au dreptul n virtutea legii, chiar mpotriva
voinei defunctului, manifestat prin liberaliti ori dezmoteniri.Sunt
mostenitori rezervatari:SS,descendentii si ascendentii
privilegiati.Rezerva succesorala a fiecarui mostenitor este de
jumatate din cota succesorala care in absenta liberalitatilor sau
dezmostenirilor I s ar fi cuvenit ca mostenitor legal.Cotitatea
disponibil(art 1089) este partea din bunurile motenirii care nu
este rezervat prin lege i de care defunctul putea dispune n mod
nengrdit prin liberaliti.b.cotitatea disponibila a SS*art 1090)(1)
Liberalitile neraportabile fcute soului supravieuitor, care vine la
motenire n concurs cu ali descendeni dect cei comuni lor, nu pot
depi un sfert din motenire i nici partea descendentului care a
primit cel mai puin.(2) Dac defunctul nu a dispus prin liberaliti
de diferena dintre cotitatea disponibil stabilit potrivit Art. 1089
i cotitatea disponibil special, atunci aceast diferen revine
descendenilor.(3) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic n mod
corespunztor atunci cnd descendentul menionat la alin. (1) a fost
dezmotenit direct, iar de aceast dezmotenire ar beneficia soul
supravieuitor.27.Ineficacitatea legatelorPrin ineficacitatea
legatelor vom intelege acele ipoteze in care ele nu-si produc
efectele pe care, in principiu, ar trebuisale produca.In privinta
cauzelor care duc la ineficacitatea legatelor se amintesc in
doctrinanulitatea, revocarea si caducitatea, dar uneori s-a mai
adaugat si reductiunea legatelor, cu toate ca efectul reductiunii
liberalitatilor excesive este tot caducitatea acelor legate. Toate
cauzele de ineficacitate au aceleasi efect si anume desfiintarea
retroactiva a legatelor, insa pe cand cauzele de nulitate (relativa
sau absoluta) existau anterior sau concomitent cu momentul
intocmirii testamentului, cauzele de revocare sau cele de
caducitate sunt intotdeauna posterioare acestui moment. In cazul
revocarii ca si cauza de ineficacitate aceasta este de doua feluri
: voluntara, cand se datoreaza vointei unilaterale a testatorului
si judecatoreasca cand este determinata de unele fapte culpabile
ale legatarului si se pronunta prin hotarare
judecatoreasca.28.Revocarea legatelorRevocarea este de doua feluri
: voluntara, cand se datoreaza vointei unilaterale a testatorului
si judecatoreasca cand este determinata de unele fapte culpabile
ale legatarului si se pronunta prin hotarare
judecatoreasca.1.Revocarea voluntara a legatelor este supusa
dispozitiilor privind revocarea voluntara a
testamentului.Testamentul este prin esenta lui revocabil in tot
cursul vietii testatorului a.Revocarea voluntara
expresa.Potrivitart. 920 C. civ., revocarea voluntara expresa se
poate realiza fie printr-un nou testament, din cele reglementate de
lege, fie printr-un act authentic notarial. b.Revocarea voluntara
tacita sau indirecta.Revocarea este considerata tacita atunci cand
testatorul nu o declara in mod expres dar vointa sa revocatorie
rezulta fara echivoc din acte sau fapte juridice savarsite de el
sau cunoscute numai de acesta.Codul civilprevede urm cazuri de
revocare tacita si anume: incompatibilitatea sau contrarietatea
dintre dispozitiile testamentului ulterior cu cele ale
testamentului anterior instrainarea voluntara a bunului care face
obiectul legatului.-prin distrugerea, ruperea sau stergerea
testamentului olografRevocarea judecatoreasca a legatelor.Revocarea
judecatoreasca a legatelor nu se datoreaza manifestarii de vointa a
testatorului ci ea poate fi ceruta, in cazul neindeplinirii, fara
justificare a sarcinii instituite de testator.Testatorul poate
institui in cuprinsul testamentului unele sarcini pe care
legatarul, de vreme ce a acceptat legatul, este obligat sa le aduca
la indeplinire, dupa data deschiderii succesiunii.Revocarea
judecatoreasca a legatului poate fi solicitata si pentru
ingratitudine in urm cazuri:1. daca legatarul a atentat la viata
testatorului, a unei persoane apropiate lui sau stiind ca altii
intentioneaza sa atenteze, nu l a instiintat.2.daca legatarul se
face vinovat de fapte penale,cruzimi sau injurii grave fata de
testator ori de injurii grave la adresa memoriei
testatorului.29.Caducitatea legatelor.Caducitateaeste o cauz de
ineficacitate a legatului instituit valabil si nerevocat, care
const n imposibilitatea executrii lui, din cauze obiective
posterioare ntocmirii testamentului sau pentru c legatarul a
renunat la el dup deschiderea motenirii.Ceea ce au n comun
nulitatea, revocarea i caducitatea este faptul c toate duc
laineficacitatea (lipsirea de efecte a legatelor). Motivele i
condiiile ineficacitii difer ns dela una la alta.Cazuri de
caducitate.Orice legat devine caduc atunci cand:a) legatarul nu mai
este in viata la data deschiderii mostenirii;b) legatarul este
incapabil de a primi legatul la data deschiderii mostenirii;c)
legatarul este nedemn;d) legatarul renunta la legat;e) legatarul
decedeaza inaintea implinirii conditiei suspensive ce afecteaza
legatul, daca aceasta avea un caracter pur personal;f) bunul ce
formeaza obiectul legatului cu titlu particular a pierit in
totalitate din motive care nu tin de vointa testatorului, in timpul
vietii testatorului sau inaintea implinirii conditiei suspensive ce
afecteaza legatul.31. Reductiunea liberalitatiilor excesive
stabilirea rezervei si a cotitatii disponibile , caile de realizare
1.Stabilirea rezervei succesorale i a cotitii disponibile. Rezerva
succesoral i cotitatea disponibil se determin n funcie de valoarea
masei succesorale la data deschiderii motenirii. Aa fiind, una
dintre problemele importante care se pun este aceea de a stabili
masa succesoral rmas dup defunct. Masa succesoral nu se confund cu
bunurile efectiv gsite n patrimoniul defunctului la data
deschiderii motenirii.Noiunea de mas succesoral include, pe lng
aceste bunuri, i bunurile pe care defunctul le donase n timpul
vieii, bunuri a cror valoare se adaug la activul net al motenirii,
doar pentru efectuarea unui calcul pe hrtie. Potrivit
art.1091alin.1 C.civ, valoarea masei succesorale, n funcie de care
se determin rezerva succesoral i cotitatea disponibil, se stabilete
astfel:a) determinarea activului brut al motenirii, prin nsumarea
valorii bunurilor existente n patrimoniul succesoral la data
deschiderii motenirii b) determinarea activului net al motenirii,
prin scderea pasivului succesoral din activul brut; c) reunirea
fictiv, doar pentru calcul, la activul net, a valorii donaiilor
fcute de cel care las motenirea; Potrivit art.1091 alin.2 C.civ, n
vederea aplicrii art.1091 alin.1 lit. c C.civ, se ia n
considerare:-valoarea bunurilor donate la data deschiderii
motenirii, inndu-se seama de starea lor n momentul donaiei, din
care se scade valoarea sarcinilor asumate prin contractele de
donaie; -dac bunurile au fost nstrinate de donatar, se ine seama de
valoarea lor la data nstrinrii;-dac bunurile donate au fost
nlocuite cu altele, se ine cont de valoarea, la data deschiderii
motenirii, a bunurilor intrate n patrimoniu i de starea lor la
momentul dobndirii; totui, dac devalorizarea bunurilor intrate n
patrimoniu era inevitabil la data dobndirii, n virtutea naturii
lor, nlocuirea bunurilor nu este luat n considerare (n acest caz,
apreciem c se va lua n considerare valoarea bunului donat, la data
deschiderii motenirii, inndu-se cont de starea acestuia n momentul
donaiei );-n ipoteza n care bunul donat sau cel care l-a nlocuit pe
acesta a pierit fortuit, indiferent de data pieirii, donaia nu se
va supune reunirii fictive;-sumele de bani sunt supuse indexrii n
raport cu indicele inflaiei, corespunztor perioadei cuprinse ntre
data intrriilor n patrimoniul donatarului i data deschiderii
motenirii.n schimb, conform art. 1091 alin.3C.civ., nu se va ine
seama n stabilirea rezervei de darurile obinuite(daruri manual