TEMA 8
1. Definiia i obiectul dreptului civil.2. Dreptul civil este
acea ramur de dilrept care reglementeaz raporturi juridice,
patrimoniale i nepatrimoniale, n care prile figureaz ca subiecte
egale n drepturi. Obiectul de reglementare a dreptului C sun
relatiile socile reglementate de normele acestui drept
(patrimoniale si nepatrimoniale). Metoda de reglementare
totalitatea de mijloace folosite de stat pentru a reglementa
anumite categorii de rel sociale. Specifica si generala este metoda
egalitatii juridice a partilor; in raportul juridic civil, o parte
nu este subordonata celeilalte, ci ele sunt pe picior de
egalitate.3. Rolul i funciile dreptului civil.4. Principiile
dreptului civil. se intelege ineile in conformitate cu care se
reglementeaza relatiile sociale si care stau la baza activitati
juridice.
P.inviolabilitati proprietetii- dr. La proprietate sunt
garantate de stat si nimeni nu poate expropriat decit in cazurile
prevazute in lege.
P.libertatii conractuale-Subiectele raporturilor civil pot sai
aleaga singuri persoanele cu care sa incheie acte juridice sis a
negocieza condiitiile contractuale.
P.inadmisibilitati imixtiunii in afacerile private statul si
organelle lui nu pot sa intervina in afacerile private decit doar
in cazurile prevazute de lege.
P.egalitatii in fata legii raporturile de drept se bazaeza pe
egalitatea participantilor.
P.exercitarii cu buna credinta a drepturilor persoanele care
participa la raporturile juridice trebuie sasi exercite drepturile
si obligatiile cu buna credinta.5. Izvoarele dreptului civil.
Expresia izvor de drept este primitoare de doua sensuri ori
intelesuri, intr-un prim sens, sens material, prin izvor de drept
civil intelegem conditiile materiale de existenta ce genereaza
normele acestei ramuri, iar in cel de-al doilea sens, formal,
juridica, expresia de izvor de drept civil desemneaza forma de
exprimare specifica normelor de drept civil. Izvorele dr.civil
sunt: costitutia legea suprema, Actele normative internationale,
legile interne, ordonantele guvernului, decretele presedintele,
practica judiciara, doctrina, uzanta(cutuma-obicei juridic
acceptata de legislatie)6. Aplicarea legii civile n timp, n spaiu i
asupra persoanelor.
legea civila are efecte juridice aita timp cit ea se afla in
vigoare. Momentul intrrii n vigoare l poate reprezenta: momentul
publicrii legii n M. Of.; o alt dat ulterioar menionat n textul
legii. Momentul ieirii din vigoare poate fi marcat prin:- intrarea
n vigoare a unei legi civile noi care reglementeaz acelai relaii
sociale ;- abrogarea expres sau tacit (poate fi total sau parial)
;- ajungerea la termen a legii civile;- ncetarea condiiilor care au
determinat adoptarea legii excepionale; Principiul
neretroactivitatii legii civile este regula potrivit careia o lege
civila se aplica numai situatiilor ce se ivesc in practica dupa
adoptarea ei, iar nu situatiilor anterioare, trecute.
Retroactivitatea legii civile noi inseamna aplicarea legii civile
noi la situatii juridice anterioare adoptarii ei si isi poate gasi
aplicarea numai daca este consacrat expres in noua
lege.Ultraactivitatea legii civile vechi inseamna aplicarea, inca
un timp oarecare a legii vechi, desi a intrat in vigoare legea
noua, la unele situatii determinate, precizate in legea
noua.Aplicarea legii civile in spatiu, trebuie sa tinem seama de
doua aaspecte ale problemei: unul intern, care vizeaza situatia
raporturilor civile stabilite intre subiecte de drept civil dintrun
stat,pe teritoriul statului sau; unul international care vizeaza
ipoteza raporturilor civile cu un element de extraneitate
(cetatenie, nationalitate, locul incheierii si executarii
contractului,).Aspectul intern al aplicarii legii civile in spatiu:
actele normative civile care emana de la organele centrale de stat
se aplica pe intregul teritoriu al tarii, iar reglementarile civile
ce emana de la un organ de stat local,se aplica doar pe teritoriul
respectivei unitati administrativ-teritoriale. Exceptii- imunitatea
diplomatica, 7. Interpretarea legii civile.Pentru ca normele civile
sa fie aplicate corect este necesar sa fie intele exact sensul lor.
Intelegerea corecta a sensului normei civile se face cu ajutorul
interpretarii lor, care constituie o faza a procesului de aplicare
a acestora. In lit de specialit au fost expuse mai multe definitii
ale interpretarii normei civile. O opinie ar fi: interpretarea
presupune determinarea continutului si a intinderii de aplicatie a
normei j a intelesului ei exact. Def legala a interpretarii legii
civile o intilnim in art 42 alin 1 a CC in conformitate cu care
interpretarea actelor legisl repr un sistem de operatiuni logice
prin care se explica sensul exact si complet al dispozitiilor
normative. Observam ca atit in definitiile doctrinare cit si in cea
legala se mentioneaza ca interpretarea legii civile urmareste sa
explice sensul exact al normelor civile. Intelegerea exacta a
sensului normei civile se impune atunci cind norma civila ,
formulata concis aparent poate avea mai multe sensuri, precum
atunci cind noile relatii din societate nu pot fi incadrate in
cuprinsul normei cae a fost adoptata cu mult inainte. Se mai
sustine ca interpretarea legii este necesara si atunci cind
termenii folositi de legiuitor sint omogeni sau cind sensul exact
al dispozitiei normative nu reiese cu claritate, fiecare norma
juridica generala trebuie aplicata unui caz particular tipic.8.
Noiunea i caracterele raportului juridic civil.
Raportul juridic intemeiat de natura sa, sa este o relatie
sociala reglementata de norma jurid. Cu alte cuvinte relatia nu
poate devein raport juridic fara existenta unei norme juridice care
sa o reglementeze deoare exista relatii sociale cum ar fi cele de
preietenie de colaboarare etc. care tin de domeniul moralii si nu
sunt reglementate de norme juridice. Raportul juridic asa dar este
o categorie speciala de relatii care apar si se dezvolata pe baza
normei juridice.
2.
Subiectele sau prile raportului juridic civil sunt persoanele
fizice i persoanele juridice, titularii de drepturi i obligaii
civile.
Coninutul raportului juridic civil reprezint totalitatea
drepturilor subiective i a obligaiilor civile pe care le au
prile.
Obiectul raportului juridic civil const n aciunile ori
inaciunile spre care sunt ndreptate prile ori pe care acestea
trebuie s le respecte Cu alte cuvinte, pbiectul_raportului juridic
civil este conduita pe care o pot avea ori trebuie s o aib prile.9.
Structura raportului juridic civil. Structura (elementele, partile
componente):
- Subiecte (parti) intre care are loc raportul civil;
- Continut- drepturile si obligatiile partilor raportului
civil;
- Obiect, care cuprinde actiunile si inactiunile, la care se
refera drepturile si obligatiile partilor.
10. Subiectele raportului juridic civil. Pluralitatea,
determinarea i schimbarea subiectelor raportului juridic civil.
Pluralitate ?
Subiectele raport jur civil
Participantii la raport juridice civile se numesc subiecte. Ca
si celelalte raport juridice, cele civile au loc intre oameni. In
calitate de subiecte ale raport juridic civil, apar indivizii luati
aparte si colectivele de persoane. Subiecte individuale se numesc
persoane fizice, iar subiecte colective- persoanele juridice.
Potrivit CC al RM, subiecte ale raport jur civil sunt:
- Persoana fizica: cetatenii RM, cetatenii straini si apatrizii-
omul privit ca titular de drepturi subiective si obligatii
civile.
- Persoana juridica- subiect colectiv ce este titular de
drepturi subiective si obligatii civile.
Toate categoriile de subiecte sint incorporate in notiunea de
persoane ca notiune de gen. Persoanele se caracterizeaza prin
faptul ca sint purtatori de drepturi subiective si obligatii civile
si au capacitate juridica civila.
In raporturile juridice civile, totdeauna sint prezente, cel
putin doua parti care pot fi reprezentate de doua sau mai multe
persoane.
In raportul juridic civil, persoana care dobindeste drepturi
civile reprezinta subiectul activ, iar persoana care isi asuma
obligatii se numete subiectul pasiv. In raporturile juridice
civile, persoana care dobindeste drepturi civile, reprezinta
subectul activ, iar persoana care isi asuma obligatii se numeste
subiect pasiv. In raporturile juridice civile de obligatii,
subiectul activ (titular de drepturi) se numeste creditor, iar
subiectul obligat-debitor, deoarece datoreaza una din prestatiile
de a da, de a face sau de a nu face ceva.
Schimbarea subiectelorIn virtutea faptului ca raporturile
juridice civile sint dinamice, este posibila schimbarea
subiectelor. In, acest caz, trebuie sa tinem seama de continutul
raportului juridic, deoarece schimbarea subiectelor este posibila
numai in raporturile patrimoniale. In raporturile obligationale,
poate fi schimbat atit subiectul activ cit si cel pasiv. In primul
caz, avem cesiunea de creanta, reglementata in art. 556-566 CC al
RM, iar in al doilea- remiterea de datorie, reglementata in art.
567-571 CC al RM. In raporturile reale, se poate schimba numai
titularul dreptului real (de exemplu, proprietarul), deoarece
cealalta parte a raportului nu este determinanta.
11. Capacitatea civil a subiectelor raportului juridic
civil.
a. Capacitatea de folosin;
b. Capacitatea de exerciiu.
c. Capacitatea de folosin;
Reprezinta aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii
civile.
d. Capacitatea de exerciiu.
Inseamna aptitudinea persoanei, prin actiuni proprii, de a
dobindi si de exercita drepturi, de a-si asuma si de a executa
obligatii. Continutulcapacitatii de exercitiuilformeaza: intocmirea
actelor juridice civile, exercitarea drepturilor civile, executarea
obligatiilor civile si raspunderea juridica civila.
12. Coninutul i obiectul raportului juridic civil.
Obiectul raportului juridic civil l formeaz aciunile sau
abinerile de la anumite aciuni ale subiectelor acestui raport prin
care apar drepturi subiective i obligaii ale acestor subiecte.
In literarura de specialitate se menioneaz corect c nu trebuie
confundat obiectul raportului juridic civil cu continutulacestuia.
Continutul nu este altceva decit drepturile si obligaiile civile pe
care le au subiectele raportului juridic civil, iar prin obiect se
neleg aciunile sau inaciunile pc care subiectul activ le poate
pretinde pe care subiectul pasiv este obligat s le execute. Dup cum
susin unii autoriconinutul raportului jundic este exprimat prin
posibiliti sau virtualiti, pe cind obiectul este concret, fiind
reprezentat de o anumit aciune sau inaciune. De exemplu, in cadrul
contractului de vinzare-cumparare obligaia vinzatorului de a preda
bunul vindut i dreptul cumprtorului de a pretinde la predarea
acelui bun formeaz notiunea de continut al raportului juridic
civil. In schimb, obiect al raportului juridic este format din
aciunea efectiv de predare si primire a bunul vindut.13.
Clasificarea raporturilor juridice civile.
Dupa caracterul corelatiei dintre persona imputernicita si cea
obligata, deosebim: raporturi absolute si raporturi relative. In
raporturile juridice civile absolute, este determinat numai
subiectul activ, cealalta parte (subiectul pasiv) fiind
nedeterminata (de exemplu: raporturile de proprietate, raporturile
privind dreptul la nume, cinste, demnitate, etc.) Subiectul pasiv
se determina numai in cazul lezarii drepturilor subiectului activ.
In raporturile relative, sint determinate ambele parti: si
creditorul, si debitorul.
Dupa continut, distingem: raporturi patrimoniale si raporturi
personale nepatrimoniale. Raporturile patrimoniale au continut
economic (de exemplu: raporturile reale, de creanta). Raporturile
nepatrimoniale au in continut drepturile personale nepatrimoniale (
de exemplu: raporturile privind drepturile la nume, la respectul
vietii private, la domiciliu, etc.)
In functie de modalitatea de satisfacere a interesului urmarit,
deosebim: raporturi reale si raporturi obligationale (de creanta).
In cadrul raporturilor reale, titularul dreptului isi satisface
interesul prin exercitarea puterii asupra bunului ce ii apartine
(de exemplu: raporturile de proprietate, de uzufruct, servitute).
In cadrul raporturilor de creanta, titularul dreptului (creditorul,
persoana vatamata) isi satisface interesul din actiuneapartii
opuse, care trebuie sa savirseasca anumite actiuni in interesul
acestuia.
14. Capacitatea de folosin a persoanei fizice.
Articolul 18.Capacitatea de folosin a persoanei fizice (1)
Capacitatea de a avea drepturi i obligaii civile (capacitatea de
folosin) se recunoate n egal msur tuturor persoanelor fizice. (2)
Capacitatea de folosin a persoanei fizice apare n momentul naterii
i nceteaz o dat cu moartea. (3) Dreptul la motenire a persoanei
fizice apare la concepiune dac se nate vie.
15. Capacitatea de exerciiu a persoanei fizice.
Articolul 19.Capacitatea de exerciiu a persoanei fizice
Capacitate de exerciiu este aptitudinea persoanei de a dobndi prin
fapta proprie i de a exercita drepturi civile, de a-i asuma
personal obligaii civile i de a le executa.Articolul 20.Capacitatea
deplin de exerciiu a persoanei fizice (1) Capacitatea deplin de
exerciiu ncepe la data cnd persoana fizic devine major, adic la
mplinirea vrstei de 18 ani. (2) Minorul dobndete prin cstorie
capacitate deplin de exerciiu. Desfacerea cstoriei nu afecteaz
capacitatea deplin de exerciiu a minorului. n cazul declarrii
nulitii cstoriei, instana de judecat l poate lipsi pe soul minor de
capacitatea deplin de exerciiu din momentul stabilit de ea. (3)
Minorul care a atins vrsta de 16 ani poate fi recunoscut ca avnd
capacitate de exerciiu deplin dac lucreaz n baza unui contract de
munc sau, cu acordul prinilor, adoptatorilor sau curatorului,
practic activitate de ntreprinztor. Atribuirea capacitii depline de
exerciiu unui minor (emancipare) se efectueaz prin hotrre a
autoritii tutelare, cu acordul ambilor prini, adoptatorilor sau
curatorului, iar n lipsa unui astfel de acord, prin hotrre
judectoreasc.Articolul 21.Capacitatea de exerciiu a minorului care
a mplinit vrsta de 14 ani (1) Minorul care a mplinit vrsta de 14
ani ncheie acte juridice cu ncuviinarea prinilor, adoptatorilor sau
a curatorului, iar n cazurile prevzute de lege, i cu ncuviinarea
autoritii tutelare. (2) Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani are
dreptul fr consimmntul prinilor, adoptatorilor sau al curatorului:
a) s dispun de salariu, burs sau de alte venituri rezultate din
activiti proprii; b) s exercite dreptul de autor asupra unei lucrri
tiinifice, literare sau de art, asupra unei invenii sau unui alt
rezultat al activitii intelectuale aprate de lege; c) s fac
depuneri n instituiile financiare i s dispun de aceste depuneri n
conformitate cu legea; d) s ncheie actele juridice prevzute la
art.22 alin.(2). (3) Din motive ntemeiate minorul poate fi limitat
de instana de judecat, la cererea prinilor, adoptatorilor sau a
curatorului ori a autoritii tutelare, n drepturile prevzute la
alin.(2) lit.a) i b). (4) Minorul care a mplinit vrsta de 16 ani
poate deveni membru de cooperativ.Articolul 22.Capacitatea de
exerciiu a minorului care nu a mplinit vrsta de 14 ani (1) Toate
actele juridice pentru i n numele minorului pn la mplinirea vrstei
de 14 ani pot fi ncheiate doar de prini, adoptatori sau tutore, n
condiiile prevzute de lege. (2) Minorul n vrst de la 7 la 14 ani
este n drept s ncheie de sine stttor: a) acte juridice curente de
mic valoare care se execut la momentul ncheierii lor; b) acte
juridice de obinere gratuit a unor beneficii care nu necesit
autentificare notarial sau nregistrarea de stat a drepturilor
aprute n temeiul lor; c) acte de conservare.Articolul
23.Inadmisibilitatea lipsirii i limitrii capacitii de folosin i de
exerciiu (1) Capacitatea civil este recunoscut n msur egal tuturor
persoanelor, indiferent de ras, naionalitate, origine etnic, limb,
religie, sex, opinie, apartenen politic, avere, origine social,
grad de cultur sau de alte criterii similare. (2) Persoana fizic nu
poate fi lipsit de capacitate de folosin. (3) Nimeni nu poate fi
limitat n capacitate de folosin i n capacitate de exerciiu dect n
cazul i n modul prevzut de lege. (4) Renunarea total sau parial a
unei persoane fizice la capacitatea de folosin sau la capacitatea
de exerciiu, alte acte juridice ndreptate spre limitarea persoanei
n capacitatea de folosin sau de exerciiu snt nule.Articolul
24.Declararea incapacitii persoanei fizice (1) Persoana care n urma
unei tulburri psihice (boli mintale sau deficiene mintale) nu poate
contientiza sau dirija aciunile sale poate fi declarat de ctre
instana de judecat ca incapabil. Asupra ei se instituie tutela. (2)
Actele juridice n numele persoanei fizice declarate incapabile se
ncheie de ctre tutore. (3) Dac temeiurile n care persoana fizic a
fost declarat incapabil au disprut, instana de judecat o declar ca
fiind capabil. n baza hotrrii judectoreti, tutela asupra persoanei
se anuleaz.Articolul 25.Limitarea persoanei fizice n capacitatea de
exerciiu (1) Persoana care, n urma consumului abuziv de alcool sau
consumului de droguri i de alte substane psihotrope, nrutete starea
material a familiei sale poate fi limitat de ctre instana de
judecat n capacitatea de exerciiu. Asupra acestei persoane se
instituie curatela. (2) Persoana indicat la alin.(1) are dreptul s
ncheie acte juridice cu privire la dispunerea de patrimoniu, s
primeasc i s dispun de salariu, de pensie sau de alte tipuri de
venituri doar cu acordul curatorului. (3) Dac au disprut temeiurile
n care persoana fizic a fost limitat n capacitatea de exerciiu,
instana de judecat anuleaz limitarea. n baza hotrrii judectoreti,
curatela asupra ei se anuleaz.
16. Numele, domiciliul i reedina persoanei fizice.
Articolul 28.Numele persoanei fizice (1) Orice persoan fizic are
dreptul la numele stabilit sau dobndit potrivit legii. (2) Numele
cuprinde numele de familie i prenumele, iar n cazul prevzut de
lege, i patronimicul. (3) Numele de familie se dobndete prin
efectul filiaiei i se modific prin efectul schimbrii strii civile,
n condiiile prevzute de lege. (4) Prenumele se stabilete la data
nregistrrii naterii, n baza declaraiei de natere.Articolul
29.Utilizarea numelui (1) Orice persoan are dreptul la respectul
numelui su. (2) Persoana fizic dobndete i exercit drepturile i
execut obligaiile n numele su. (3) Cel care utilizeaz numele altuia
este rspunztor de toate confuziile sau prejudiciile care rezult.
Att titularul numelui, ct i soul sau rudele lui apropiate pot s se
opun acestei utilizri i s cear repararea prejudiciului. (4)
Persoana fizic este obligat s ia msuri pentru avizarea debitorilor
i creditorilor si despre schimbarea numelui i poart rspundere
pentru prejudiciile cauzate prin nerespectarea acestei
obligaii.Articolul 30.Domiciliul i reedina (1) Domiciliul persoanei
fizice este locul unde aceasta i are locuina statornic sau
principal. Se consider c persoana i pstreaz domiciliul atta timp ct
nu i-a stabilit un altul. (2) Reedina persoanei fizice este locul
unde i are locuina temporar sau secundar. (3) Persoana al crei
domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se consider
domiciliat la locul reedinei sale. (4) n lips de reedin, persoana
este considerat c domiciliaz la locul unde se gsete, iar dac acesta
nu se cunoate, la locul ultimului domiciliu.Articolul 31.Domiciliul
minorului i al persoanei lipsite de capacitate de exerciiu (1)
Domiciliul minorului n vrst de pn la 14 ani este la prinii si sau
la acel printe la care locuiete permanent. (2) Domiciliul minorului
dat n plasament de instana de judecat unui ter rmne la prinii si. n
cazul n care acetia au domicilii separate i nu se neleg la care
dintre ei minorul va avea domiciliul, asupra acestuia decide
instana de judecat. (3) Instana de judecat poate, n mod excepional,
avnd n vedere interesul suprem al minorului, s-i stabileasc
domiciliul la bunici sau la alte rude ori persoane de ncredere, cu
consimmntul acestora, ori la o instituie de ocrotire. (4)
Domiciliul minorului, n cazul n care numai unul din prini l
reprezint ori n cazul n care se afl sub tutel, este la
reprezentantul legal. (5) Domiciliul minorului aflat n dificultate,
n cazurile prevzute prin lege, se afl la familia sau la persoanele
crora le-a fost dat n plasament ori ncredinat. (6) Domiciliul
persoanei lipsite de capacitate de exerciiu este la reprezentantul
ei legal.17. Temeiurile, modul i efectele declarrii persoanei
fizice disprute fr veste. Efectele apariiei persoanei fizice
disprute fr veste. Absenta indelungata a persoanei fizice de la
locul de trai, daca nu este cunoscut locul aflarii ei, preocupa
organizatiile si persoanele cu care s-a aflat in diferite raporturi
juridice. De exemplu, daca persoana fizica este debitor, creditorii
ei sint lipsiti de posibilitatea de a-i cere executarea obligatiei.
Persoanele inapte pentru munca intretinute de persoana disparuta nu
mai primesc mijloace de intretinere si nici nu pot solicita pensie
fiindca se considera ca au intretinator. Pe de alta parte, in cazul
absentei indelungate a persoanei fizice se pot cauza daune
bunurilor ei lasate fara supraveghere.
Pentru inlaturarea acestor instabilitati juridice, legate de
absenta indelungata a persoanei fizice, pentru inlaturarea
consecintelor negative, indicate mai sus, legea prevede stabilirea
unui statut special si anume declararea persoanei disparute fara
veste. Declararea persoanei disparute fara veste este o institutie
a dreptului civil, prin care, prin hotarire judecatoreasca, se
stabileste un fapt juridic complex de absenta a persoanei fizice de
la domiciliul sau statornic ( sau principal) in cazul
imposibilitatii stabilirii locului ei.
Temeiurile declararii persoanei fizice disparute fara veste sunt
indicate in Codul Civil la art. 49 alin. 1, care prevede ca
persoana fizica poate fi declarata disparuta fara veste, daca
lipseste de la domiciliul si a trecut cel putin un an din ziua
primirii ultimelor stiri despre locul aflarii ei.
Pentru declararea persoanei fizice disparute fara veste este
necesara survenirea faptului juridic complex:
lipsa la domiciliu a stirilor despre locul aflarii ei;
absenta stirilor ( de cel putin un an)
imposibilitatea constatarii din aceste stiri, pe toate caile
posibile, a locului de aflare a persoanei.
Nu orice absenta de la domiciliu insa va servi drept temei
pentru declararea disparitiei. Pentru ca instanta judecatoreasca sa
adopte o hotarire de declarare a disparitiei, trebuie intrunite
cele trei conditii de mai sus.
Modul de declarare a disparitiei.
Disparitia se declara de instanta de judecata la cererea
persoanei interesate (art. 49 alin. 1 ). Instanta judecatoreasca
este unicul organ competetnt sa decida asupra declararii
disparitiei.
Declararea disparitiei fara veste se face conform prevederilor
capitolului 27 din Codul de procedura civila. Dreptul de a inainta
o asemenea cerere o are orice persoana cointeresata, de regula:
sotul, parintii, copii, creditorii disparutului. Cererea privind
declararea persoanei disparuta se depune in instanta judecatoreasca
dupa expirarea a cel putin un an din momentul primirii ultimilor
stiri despre cel disparut.
Momentul primirii ultimelor stiri se poate dovedi prin diferite
probe, ca de exemplu, ultima scrisoare de la cel disparut, precum
si prin alte mijloace, inclusiv prin depozitii ale martorilor.
In cererea de declararea a disparitiei trebuie sa fie expus
scopul declararii, precum si imprejurarile care ar confirma
disparitia persoanei fizice.
Instanta de judecata poate declara ca persoana este disparuta
doar daca se constata ca este imposibil de aflat locul
disparutului, de aceea judecatorul, in cadrul pregatirii pricinii
spre examinare va stabili cercul de persoane care pot furniza
informatii despre persoana disparuta. Astfel de persoane pot fi
rudele, prietenii, colegii de serviciu, organele de politie,
organele de exploatare a spatiului locativ, etc.
Efectele declararii disparitiei.
Hotarirea instantei judecatoresti de declarare a disparitiei
produce efecte juridice doar la domiciliu disparutului si nu
influenteaza asupra capacitatii juridice a persoanei la locul
aflarii ei. Toate actele incheiate de persoana declarata disparuta,
daca corespund cerintelor legii, sunt valabile, hotarirea
judecatoreasca de declarare a disparitiei neinfluentind asupra
valabilitatii lor.
Unele efecte ale declararii disparitiei se desprind din Codul
Civil art. 50. In primul rind, faptul ca, daca este necesara
administrarea permanenta a bunurilor disparutului, instanta
judecatoreasca numeste un administrator. La cererea persoanei
interesate, instanta poate numi un administrator si inainte de
expirarea unui an din ziua primirii ultimilor stiri despre locul
aflarii persoanei disparute. Cu acest administrator, autoritatea
tutelara va incheia un contract de administrare fiduciara.
Administratorul fiduciar va intretine, din contul bunurilor
disparutului, persoanele care se aflau la intretinerea acestuia.
Tot din acele bunuri se sting disparutului catre creditori.
Persoanele intretinute de cel declarat disparut fara veste obtin
dreptul de a primi pensie in cazul pierderii intretinatorului.
Pensia, si marimea ei, se stabileste in conformitatea cu legislatia
asigurarilor sociale.
Contractul de mandat, parte la care a fost persoana disparuta
fara veste, inceteaza. Declararea persoanei fizice disparute fara
veste serveste drept temei si pentru incetarea valabilitatii
procurii.
Conform art. 36 din Codul familiei, in cazul declararii
disparitiei unuia dintre soti, casatoria se poate desface pe cale
simplificata, si anume la organul de inregistrare a actelor de
stare civila, la cererea celuilalt sot.
Efectele aparitiei persoanei declarate disparute fara veste.
18. Principalele efecte ale aparitiei persoanei declaate
disparuta fara veste sunt consemnate la art. 51 din Codul Civil.
Daca persoana declarata disparuta fara veste apare sau daca parvin
stiri despre locul unde se afla, instanta de judecata la cererea
persoanei interesate anuleaza hotarirea de declarare a disparitiei,
si desfiinteaza, dupa caz, administrarea fiduciara a patrimoniului
celui disparut. Daca administrarea fiduciara a fost desfiintata,
administratorul fiduciar urmeaza sa faca o dare de seama privind
administrarea bunurilor. El va fi tinut la repararea prejudiciului
cauzat prin administrarea necorespunzatoare a patrimoniului celui
disparut. 19. Temeiurile, modul i efectele declarrii decedate a
persoanei fizice. Efectele apariiei persoanei fizice declarate
decedate.
Dupa cum s-a mentionat, capacitatea de folosinta a persoanei
fizice inceteaza o data cu moartea sau cu declararea mortii ei.
Evident, moartea si declararea mortii sunt doua lucruri diferite.
Declararea mortii se face in cazul in care moartea nu poate fi
constatata fizic din motiv ca lipseste cadavrul ori ca acesta nu
poate fi identificat.
Conform art. 52 din Codul Civil, persoana fizica poate fi
declarata decedata pe cale judecatoreasca. Temei pentru declararea
persoanei decedate poate servi:
lipsa ei de la domiciliu sau in decursul a 3 ani;
lipsa in decursul a 6 luni a stirilor despre ea daca a disparut
fara veste in imprejurari ce prezentau o primejdie de moarte sau
care dau temei a presupune ca a murit in urma unui anumit
accident;
militarul sau o alta persoana, disparuti fara veste in legatura
cu actiuni militare, pot fi declarati morti pe cale judecatoreasca
numai daca au trecut doi ani din ziua incetarii actiunilor
militare.
In aceste 3 cazuri este necesar sa fie intreprinse toate
masurile pentru aflarea locului unde se gaseste persoana, dar care
nu au dat nici un rezultat si nu se stie daca ea este vie sau
moarta.
Termenul de sase luni pentru declararea mortii se aplica, dupa
cum se indica in lege, daca persoana a disparut fara veste in
imprejurari ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei a
presupune ca a murit in urma unui accident. De exemplu, daca se
stie ca persoana a fost pasager ori membru al echipajului aeronavei
care a suferit catastrofa pentru declararea mortiii ei trebuie sa
treaca 6 luni, fiindca in acest caz probabilitatea mortii este
foarte mare. Dar judecata, in acest caz, nu constata moartea
persoanei, ci o declara moarta in baza prezumtiei producerii mortii
in timpul catastrofei.
Declararea persoanei decedata se efectueaza conform prevederilor
capitolului 27 din Codul de procedura civila. Procedura declararii
mortii coincide cu cea de declarare a disparitiei fara veste, fapt
la care s-au facut referinte mai sus. Declararea judecatoreasca a
decesului trebuie deosebita de constatarea faptului mortii
cetateanului, reglementata de art. 281-285 din Codul de procedura
civila. Declarind persoana decedata, judecata, dupa cum s-a
mentionat, reiese din presupunerea (prezumtia) mortii lui. Cu toate
acestea, intrarea in vigoare a hotaririi judecatoresti de declarare
a persoanei moarte serveste drept temei pentru trecerea
inscrierilor despre moartea ei in actele de stare civila. In baza
hotaririi judecatoresti de declarare a persoanei moarte, organele
de inregistrare a actelor starii civile elibereaza persoanelor
interesate certificatul de deces.
Drept data a mortii persoanei declarata decedata se considera
ziua in care hotarirea judecatoreasca de declarare a decesului a
ramas definitiva. Daca persoana disparuta fara veste in imprejurari
ce prezentau primejdie de moarte sau care dau temei a presupune ca
a murit in urma unui accident a fost declarata decedata, instanta
poate sa declare ca data mortii acestui cetatean ziua mortii lui
prezumtive. Deci, dupa regula generala ziua mortii persoanei
declarate decedate este ziua in care a ramas definitiva hotarirea
judecatoreasca de declarare a mortii. Regula aceasta se va aplica
si la cazurile in care persoana a disparut fara veste in
imprejurari ce prezentau primejdie de moarte sau care dau temei a
presupune ca a murit in urma unui accident. Leguitorul a dat
posibilitate judecatorului ca in acest ultim caz ziua mortii sa fie
considerata ziua in care persoana a disparut fara veste in
imprejurari ce prezentau primejdie de moarte sau care dau temei a
presupune ca a murit in urma unui accident, acesta insa fiind un
drept al judecatorului si nu o obligatie.
Declararea judecatoreasca a decesului are aceleasi efecte
juridice ca si moartea, adica drepturile persoanei inceteaza ori
trec la mosternitori, se dechide mostenirea cu toate efectele sale.
Declararea persoanei decedate nu exclude posibilitatea aflarii ei
in viata. Din acest considerent, hotarirea judecatoreasca de
declararea a persoanei decedate are efect juridic pentru ea si
pentru alte persoane numai la domiciliul sau, adica la locul unde a
fost declarata moarta. Numai in acest loc se fac inscrieri in
actele de stare civila despre moartea ei, casatoria cu aceasta
persoana se considera desfacuta, bunurile ce ii apartineau trec la
mostenitor.
Daca persoana declarata decedata se afla undeva in viata,
hotarirea judecatoreasca nu influenteaza asupra capacitatii de
folosinta si asupra capacitatii de execitiu la locul aflarii ei.
Toate actele juridice incheiate de persoana declarata decedata sunt
valabile si au putere juridica datorita faptului ca ea are
capacitate de exercitiu. Declararea mortii ei nu are impact asupra
drepturilor sale subiective, dobindite in locul unde nu se stia ca
a fost declarata moarta. Cu alte cuvinte, independent de hotarirea
judecatoreasca de declarare a mortii persoanei decedata, ea este
apta a fi titular de drepturi si obligatii.
Pornind de la aceste constatari se poate spune ca este posibil
ca persoana declarata moarta sa se intoarca la domiciliul sau. Daca
ea se prezinta ori daca parvin stiri despre locul aflarii ei,
instanta de judecata anuleaza hotarirea respectiva. Hotarirea
instantei serveste drept temei pentru anularea inscrierilor din
actele de stare civila privitoare la decesul persoanei.
Restabilirea persoanei aparute in capacitate de folosinta nu
este necesara, deoarece ea nu a pierdut-o. In acest caz, apare doar
necesitatea repunerii ei in drepturile subiective. Regulile de
repunere in drepturi a persoanei aparute sunt expuse la art. 53 din
Codul Civil. Din acest articol se deduc urmatoarele trei situatii
referitor la trecerea bunurilor persoanei declarate decedate:
au trecut la dobinditor cu titlu gratuit;
au trecut la dobinditor cu titlu oneros;
au trecut la stat;
Conform art. 53 alin. 2, indiferent de timpul prezentarii sale,
persoana declarata decedata poate cere oricarei persoane
restituirea bunurilor care s-au pastrat si care au trecut cu titlu
gratuit la aceasta persoana, dupa declararea decesului sau. In
principiu dobinditorii bunurilor cu titlu gratuit, nu vor suferi
prejudicii in urma restituirii bunurilor catre persoana declarata
decedata. Dupa ce hotarirea judecatoreasca de declarare a mortii
este anulata, lucru fiind adus la cunostinta dobinditorului cu
titlu gratuit al bunurilor persoanei declarate decedata, el este
considerat posesor nelegitim. Daca dobinditorul refuza sa restituie
bunurile, persoana aparuta este in drept sa inainteze o actiune
prin care revendica bunurile. O data cu restituirea bunurilor, se
vor solutiona si alte probleme, dobinditorul poate retine
imbunatatirile aduse daca ele pot fi separate. In caz contrar, are
dreptul la restituirea valorii lor. In art. 52 din Codul Civil, se
prevede ca bunurile pot fi restituite daca s-au pastrat, adica daca
exista in natura. In cazul in care bunurile nu s-au pastrat nu se
poate cere costul lor. De exemplu daca o casa ce apartinea
persoanei declarate decedata a trecut la mostenitor si acesta a
vindut-o contra a 150000 de lei, dupa anularea hotaririi de
declarare a mortii nu se poate cere mostenitorului suma aceasta,
aceasta regula este exprimata la art 53 alin. 3 dobinditorul cu
titlu oneros nu este obligat sa restituie bunurile..., insa aceasta
regula are si o exceptie, dobinditorul este dator sa le restituie
daca se va face dovada ca atunci cind le-a dobindit, dobinditorul
stia ca cel declarat mort este in viata.20. Starea civil a
persoanei fizice.
Starea civila reprezinta un ansamblu de calitati personale de
care legea ataseaza anumite consecinte juridice cu ajutorul carora
persoana fizica se individualizeaza.
Dupa cum se afirma in literatura de specialitate, starea civila
este totalitatea calitatilor persoanei fizice, care constituie
conditia juridica a acestei in stat, in societate si in
familie.
Codul Civil contine, in art. 54, reglementari generale ce se
refera la starea civila a persoanei fizice. In conformitate cu
prevederile alin. 1, sunt pasibile de inregistrare de stat
urmatoarele acte de stare civila: nasterea, adoptia, stabilirea
paternitatii, incheierea casatoriei, desfacerea casatoriei,
schimbarea numelui, decesul. Organele care efectueaza inregistrarea
actelor de stare civila, procedura de inregistrare a acestor acte,
procedura de rectificare si modificare a lor, restabilirea si
anularea inscrierilor actelor de stare civila, forma registrelor
actelor de stare civila si a certificatellor, precum si modalitatea
si termenele de pastrare a registrelor actelor de stare civila sunt
stabilite prin lege si anume prin legea privind actele de stare
civila. In conformitate cu articolul 3, actele de stare civila sunt
inscrisuri autentice de stat, prin care se confirma faptele si
evenimentele ce influenteaza aparitia, modificarea sau incetarea
drepturilor si obligatiilor persoanelor si se caracterizeaza
statutul de drept al acestora.
Actele de stare civila sunt imprejurarile care individualizeaza
persoana (conferirera numelui copilului nou-nascut, schimbarea
numelui de familie, prenumelui) si de care sint legate aparitia si
incetarea drepturilor si obligatiilor: nasterea, moartea,
incheierea casatoriei, desfacerea casatoriei, infierea, stabilirea
paternitatii.
Legea prevede ca inregistrarea de stat a actelor de stare civila
este stabilita in scopul protectiei drepturilor patrimoniale si
personale nepatrimoniale ale personelor, precum si in interesul
statului.
Inregistrarea actelor de stare civila se efectueaza de catre
organele inregistrarii actelor de stare civila. Aceste organe
inregistreaza nasterea, moartea, incheierea casatoriei, desfacerea
casatoriei, infierea copiilor, stabilirea paternitatii, schimbarea
numelui de familie, prenumelui, modifica, completeaza, rectifica si
anuleaza actele de stare civila, restabilesc actele care s-au
pierdut, pastreaza registrele de stare civila si elibereaza a doua
oara ceritificate.
Nu toate evenimentele si actiunele care, in conformitate cu
legea, influenteaza regimul juridic al persoanei se inregistreaza
in organele de inregistrare a actelor de stare civila. De exemplu,
lipsirea persoanei de capacitatea de exercitiu din cauza alienatiei
mintale sau debilitatii mintale influenteaza asupra starii ei
civile, dar despre acest fapt nu se face inscriere la organele de
inregistrare a actelor starii civile.
21. Noiunea i elementele constitutive ale persoanei
juridice.
Persoana juridic o organizaie distinct, nzestrat cu patrimoniu
propriu destinat realizrii scopului propus prin actul de
constituire, creia i se recunoate n condiiile legii capacitatea
juridic.Pentru dreptul civil, persoan juridic este subiectul
colectiv de drept,adic un colectiv de oameni care, ntrunind
condiiile cerute de lege, este titular de drepturi subiective i
obligaii civile. 22. Clasificarea persoanelor juridice.
In functie de domeniul de care apartine:
Persoane juridice de drept public
Persoane juridice de drept privat
In functie de scopul Persoanei Juridice:
Persoane juridice cu scop lucrativ
Persoane juridice fara scop lucrativ
In functie de nationalitatea Persoanelor juridice:
Persoane juridice autohtone
Persoane juridice straine
Dupa intindere:
Supsidiare
Cu intreg patrimoniu a persoanei juridice
Persoane juridice cu scop lucrativ:1. Societatea comercial n
nume colectiv; n comandit; Societatea cu rspundere limitat;
Societatea pe aciune.2. Cooperativa3. ntreprinderea de stat4.
ntreprinderea municipalPesoane juridice fr scop lucrativ:1.
Asociaia Obteasc; Partide politice; Sindicatul; Patronatul;
Asociaia patronal.2. Fundaia3. Instituia Instituia public Instituia
privat23. Identificarea persoanei juridice.Identificarea are dou
nelesuri: 1. prin identificarea persoanelor juridice nelegem
instituia juridic care cuprinde totalitatea normelor ce
reglementeaz mijloacele i atributele de individualizare a
persoanelor juridice, 2. prin identificare se neleg atribute de
identificare: denumirea, sediul, naionalitatea, contul bancar,
marca, emblema, codul fiscal, telefonul, faxul etc. Identificarea
persoanei juridice este o necesitate permanenta, din momentul
nfiinrii i pn la ncetarea ei.
Importana identificrii i evideniaz valenele n privina capacitii
juridice a persoanei (naionalitate, sediu), n privina competentei
jurisdicionale (sediu), a soluionrii operative a tuturor aspectelor
legate de ncheiere i executare a actelor juridice.
Natura juridic i caracterele atributelor de identificareCa
natura juridic, atributele de identificare a persoanei juridice fac
parte din categoria drepturilor personale nepatrimoniale.Atributele
de identificare au urmtoarele caractere juridice, specifice
categoriei de drepturi de care aparin:- opozabilitatea erga omnes,
fiind drepturi absolute, sunt opozabile tuturor;-
inalienabilitatea, nu pot fi cesionate prin acte juridice;
titularul acestor drepturi nu poate renuna la ele; 24. nfiinarea
persoanei juridice.
Prin nfiinare a persoanei juridice se nelege procesul legal de
creare a subiectului de drept.Modaliti de nfiinare a persoanelor
juridice1. Crearea direct a persoanelor juridice de ctre stat prin
efectul legii: acest mod de constituire este prevazut expers de
lege pentru anumite persoane juridice. nscrierea lor ntr-un
registru de stat certific nceputul activitii persoanei juridice i
nu dobndirea personalitii juridice2. Recunoaterea actelor
constituitive de ctre autoritatea public competent :astfel, se
creaz societile comerciale, cooperatiste, asociaiile. Organul de
stat competent verific legalitatea actelor prezentate de fondatorii
persoanei juridice, ndeplinirea tuturor formalitilor stabilite de
lege, iar n cazul respectrii lor are loc nscrierea n registrul de
stat , fondatorilor li se elibereaz certificatul de nregistrare.3.
Autorizarea prealabil de ctre o autoritate public a nfiinrii i
recunoaterea ulterioar a actelor constituitive public : pn la
nregistrarea persoanei juridice, trebuie s se obin autorizaia
organului de stat care supravegheaz activitatea ntr-un anumit
domeniu.nregistrarea persoanelor juridiceArt. 63 alin (1) din Codul
civil stabilete c persoanele juridice de drept privat nu pot exista
pn la nregistrare. nregistrarea persoanei juridice n R.M. Se face
prin act administrativ.
25. Reorganizarea persoanei juridice.
Reorganizarea este defenitit ca o operaiune juridic ce cuprinde
cel puin dou persoane juridice i care produce efecte creatoare,
modificatoare ori de ncetare a lor.Persoana juridic poate s se
reorganizeze prin fuziune, dezmembrare i transformare.Reorganizarea
prin fuziuneEste o operaiune juridic prin care 2 sau mai multe
persoane juridice i unific patrimoniul ntr-o singur persoan
juridic.Fuziunea are dou forme: contopirea i absorbia.Fuziunea prin
contopire prin care dou sau mai multe persoane juridice se unific
pentru a constitui o nou persoan juridic.Fuziunea prin absorbie
prin care o persoan juridic nglobeaz (absoarbe) una sau mai multe
persoane juridice, care n consecin se dizolv i este radiat din
Registrul de stat.
Reorganizarea prin dezmembrareEste o operaiune juridic potrivit
creia dintr-o persoan juridic apar dou sau mai multe persoane
juridice.Dezmembrarea se face prin divizare i separare.Dezmembrarea
prin divizare o operaiune n care persoana juridic i pierde
calitatea de subiect de drept prin dizolvare i se mparte n dou sau
mai multe persoane juridice.Dezmembrarea prin separare este o
operaiune juridic n care din componena unei persoane juridice care
nu se dizolv i nu-i pierde personalitatea juridic se desprind i iau
fiin una sau mai multe persoane juridice.
Transformarea persoanei juridiceEste o operaiune juridic de
modificare a formei persoanei juridice. Persoana juridic nregistrat
poate s-i continuie existena sub o alt form, dac o astfel de hotrre
este adoptat de organul suprem cu majoritatea indicat de lege. Dup
cum rezult din operaiunea de transformare, nu are loc trecerea
drepturilor i obligaiilor de la o persoan la alta, fiindc persoana
juridic nu dispare, ci i continu existena intr-o alt form.Persoana
juridic continu activitatea cu aceleai drepturi i obligaii
patrimoniale pe care le avea pn la transformare. 26. Dizolvarea i
lichidarea persoanei juridice.
ncetarea activitii unei persoane juridice impune parcurgerea a
dou faze: dizolvarea i lichidarea.Dizolvarea se reglementeaz de
art. 86-89 din Codul civil i intervine la o anumit dat de la care
persoana juridic nu mai poate contracta prin activitate obinuit ,
iar lichidarea (Codul civil, art. 90-99) este o procedur de durat
care se dischide imediat dup dizolvare i pe parcursul creia se
svresc un ir de operaiuni juridice n vederea terminrii tuturor
raporturilor juridice i radierii persoanei juridice din registrul
de stat.Sunt evedeniate dou moduri de dizolvare: voluntar i forat.
Dizolvarea voluntar intervine n cazurile:1. Expirarea termenului
pentru care a fost constituit.2. Realizarea scopului pentru care
s-a constituit persoana juridic.3. Imposibilitatea realizrii
scopului.4. Adoptarea hotrrii de lichidare i dizolvare de ctre
organul competent al persoanei juridice. Dizolvarea forat intervine
prin act judectoresc. Dac n instan se demonstreaz constituirea
viciat a persoanei juridice, insolvabilitatea ei, dac actul de
constituire nu corespunde prevederilor legii, dac persoana juridic
nu corespunde formei de organizare stabilite de lege, dac
activitatea ei contravine ordinii publice, dac exist alte condiii,
stabilite de lege, care implic dizolvarea , persoana juridic se va
dizolva i va intra n procedura de lichidare.Potrivit legislaiei,
pentru dizolvarea persoanei juridice de ctre instan exist dou
proceduri distincte: una reglementat de Codul civil i cealalt de
Legea insolvabilitii.Art. 87 din Codul civil stabilete temeiurile
de dizolvare a persoanei juridice de ctre instana judectoreasc.
Instana dizolv persoana juridic dac:constituirea acesteia este
viciat;actul de constituire nu corespunde prevederilor
legii;necorespunderea formei juridice de organizare a persoanei
juridice prevederilor legale.
Dizolvarea persoanei juridice n temeiul Legii
insolvabilitii.Persoanele juridice de drept privat pot fi declarate
insolvabile, dizolvate i lichidate forat dac nu-i pot onora
obligaiile de plat fa de creditori sau dac valoarea activelor lor
sun mai mici dect valoarea pasivelor.Temeiurile de intentare a
procesului de insolvabilitate sunt prevzute la art. 22 din Legea
nr. 632/2001. n sensul acestui articol, instana de judecat
intenteaz proces de insolvabilitate dac persoana juridic se afl n
incapacitate de plat sau este suprandatorat.Aciunea de intentare a
insolvabilitii o poate face nsi debitorul sau creditorii persoanei
juridice incapabile sa-i onoreze obligaiile.Cererea introductiv se
dupe n instana de judecat, competent de a examina cazurile de
insolvabilitate este Curtea de Apel Economic. Instana n decursul a
3 zile de la data depunerii este obligat s pronune o ncheiere de
admitere sau de returnare a cererii.Dup ndeplinirea aciunilor
preliminare i pregtirea cauzei pentru judecat, instana examineaz
cererea introductiv i pronun o hotrre privind intentarea procesului
de insolvabilitate, ori respingerea cererii, ori lichidarea
debitorului.Intentarea procesului de insolvabilitatea produce un ir
de efecte juridice: creane neajunse la scaden, debitorul pierde
dreptul de a administra, activitatea organelor de conducere se
suspend, se produc alte efecte stabilite de lege.Dup destribuirea
tuturor bunurilor ntre persoanele ndreptite, instana hotrte
incetarea procesului de insolvabilitate, urmnd ca persoana juridic
sa fie radiat din registrul de stat. 27. ?????????????????Noiunea i
clasificarea obiectelor raporturilor juridice civile.Raportul
juridic, indiferent de natura sa, este o relaie social reglementat
de
norma juridic. Cu alte cuvinte, relaia nu poate deveni raport
juridic fr existena unei
norme juridice care s o reglementeze, deoarece exist relaii
sociale, cum ar fi cele de
prietenie, de colaborare etc, care in de domeniul moralei i nu
sunt reglementate de
norme juridice. Raportul juridic, aadar, este o categorie
special de relaii sociale care apar i se dezvolt pe baz de norme
juridice.
Raportul juridic civjl,_ca orice raport juridic, este o relaie
social, deoarece intervine
intre oameni, fie individual (ca persoane fizice), fie in
colectiv (ca persoane juridice);
Raportul juridic civil, sub aspectul structurii, cuprinde
urmtoarele trei elemente:
subiectele (prile), coninutul i obiectul.
Subiectele sau prile raportului juridic civil sunt persoanele
fizice i persoanele
juridice, titularii de drepturi i obligaii civile.
Coninutul raportului juridic civil reprezint totalitatea
drepturilor subiective i a
obligaiilor civile pe care le au prile.
Obiectul raportului juridic civil const in aciunile ori
inaciunile spre care sunt
indreptate prile ori pe care acestea trebuie s le respecte.
28. Definirea i clasificarea bunurilor. Bunurile formeaza
elementul exterior al raportului juridic. In afara de bunuri
obiecte ce deriva din raportul juridic civil sunt valorile
personale nepatrimoniale. Unii autori atribuie aceste categorii de
obiecte, actiunile si serviciile, astfel obiectele raportului
juridic civil se clasifica in 4 categorii:1. Bunuri, inclusiv bani
si titluri de valoare2. ServiciiAcestea doua reprezentind obiecte
patrimoniale3. Rezultatele activitatii intelectuale4. Drepturi
personale nepatrimonialeUltimele doua reprezentind obiecte
nepatrimonialeBunurile reprezinta obiectul material al raportului
juridic civil.bunurile reprezinta o valoare economica utila, pentru
satisfacerea necesitatilor materiale ori spirituale ale omului si
care sunt susceptibile de apropiere sub forma dreptului
material.Bunurile pot fi clasificate dupa mai multe criterii:1. In
functie de regimul circulatiei juridiceA. Bunuri ce sa afla in
circuitul civil (care pot fi dobindite sau instrainate prin acte
juridice)B. Bunuri supuse unui regim special de circulatie (
armele, monumentele, etc)C. Bunuri scoase din circuitul civil (
apele, spatiul cosmic, etc)2. Dupa natura lor juridica:A. Bunuri
mobileB. Bunuri imobile ( nemiscatoare, care au asezare fixa)3.
Dupa posibilitatea schimbarii destinatiei lor:A. Bunuri divizibile
( ce pot fi schimbate dupa destinatie, dee xemplu stofa,
terenurile, etc )B. Bunuri indivizibile ( destinatia carora nu
poate fi schimbata, de exemplu automobilul)4. Dupa modul cum pot fi
inlocuite:A. Bunuri fungibile ( ce pot fi cintarite, de exemplu
banii, griul, etc)B. Bunuri nefungibile ( ce nu pot fi inlocuite,
de exemplu tablourile, apartamentele, etc)5. Dupa posibilitatea
folosirii sau consumarii substantei acestor bunuriA. Bunuri
consumptibile ( produse materiale, alimentare, etc)B. Bunuri
neconsumptibile ( cladiri, utilaje, etc)6. Dupa posibilitatea
producerii de fructe civileA. Bunuri frugifereB. Bunuri
nefrugifere7. Dupa corelatia intre bunuriA. Bunuri principale ( ce
pot exista de sine statator, televizorul, casa, etc)B. Bunuri
accesorii ( ce nu poate exista separat, cheia de la automobil,
etc)8. Dupa modul determinariiA. Bunuri determinate individual (
cartea, calculatorul, etc)B. Bunuri determinate generic ( ce pot fi
cintarite, determinate, 10 m, 10 kg, etc)9. Dupa modul de
percepereA. Bunuri corporale (adica cele ce au o existenta
materiala)B. Bunuri incorporale ( ce nu au o existenta materiala,
drepturile patrimoniale, si nepatrimoniale)10. Dupa domeniul in
care se afla bunurileA. Bunuri ale domeniului public ( cele ce
apartin statului, unitatilor administrativ teritoriale, sunt
inalienabile, insesizabile, si inprescriptive)B. Bunuri ale
domeniului privat ( cele ce apartin persoanelor fizice si juridice
inclusiv statului si unitatilor administrativ teritoriale care deja
sunt alienabile prescriptibile si sesizabile)11. Dupa criteriul
financiar-economicA. Mijloace economice ( fondurile fixe, si
circulante)B. Surse ale mijloacelor economice ( capital propriu,
capital atras)In afara de aceste clasificari, codul civil mai
prevede si bunuri simple alcatuite dintro singura unitate si bunuri
complexe, atunci cind mai multe bunuri formeaza un tot intreg.Pe
linga aceasta codul civil mai reglementeaza categoria de
universalitate de bunuri, prin care se desemneaza o masa de bunuri,
care sunt supuse unor reguli identice ( taxiuri, etc)Bunurile si
modul lor de clasificare sunt reglementate in normele aticolelor
285-298 din Codul Civil.
29. Banii i titlurile de valoare.
Banii sunt o categorie speciala de bunuri, ce constituie
instrumentul general al schimbului. Conform codului civil banii
sunt atribuiti categorii de bunuri mobile, corporale, determinate
generic, fungibile, consumptibile. Banii in calitate de bun pot
face obiectul atit al drepturilor reale cit si al celor de creante.
De cele mai dese ori banii fac obiectul dreptului de proprietate si
a dreptului de uzufruct.Banii sunt categorie speciala de bunuri ce
reprezinta echivalentul general celorlate bunuri. Banii sunt bunuri
mobile, corporale, determinate generic, fungibile si
consumtibile.
In afara de bani in circuitul civil se afla si alte documente
banesti precum titluriled e valoare. Titlul de valoare reprezinta
un document banesc , ce atesta dreptul patrimonial sau raporturile
de imprumut si care prevede de regula plata baneficiului, in forma
de dividente sau procente precum si posibilitatea transmiterii
catre alte persoane a drepturilor financiare si de alta natura
nascute din acest drept.
Titlurile de valoare este un document banesc care atesta dreptul
patrimonial, drepturi ce nu pot fi realizate fara prezentarea
acestui titlu. Titlurile se emit in forme stabilite de lege, poseda
atribute stabilite de lege, se pot afla in circuitul civil.
Sunt 3 categorii:
T.de valoare la purtator (nu are indicat titularul, drepturile
fiind exercitate de posesor),
T.de valoare la ordin (emise la ordinal unui persoane),
T.de valoare nominative (se indica prcis persoana care poate
sasi foloseasca drepturile).
Din titluri de valoare fac parte:
Actiunea(T.de valoare emis de o societate pe actiuni aratind
aprtenenta unei parti din capital actionarului),
Obligatiunea( dreptul posesorului de a primi de la eminent
pretul ei nominal si un procent fix din acest pret).
Cecul (dispozitie scrisa data de eminent, de a plati
beneficiarului suma indicata). 30. Definiia actului juridic
civil.
Actul juridic civilConform Art. 195 din Codul Civil, actul
juridic civil este manifestarea de catre persoanele fizice si
juridice a vointei indreptate spre nasterea, modificarea sau
stingerea drepturilor si obligatiilor civile.Statutul actelor
juridice este reglementat de Art. 195-241 al Codului
CivilMijloacele de manifestare a vointei interne pentru aparitia
unui act juridic pot fi divizate in 3 grupe:1. Exprimarea
nemijlocita verbala sau scrisa a vointei interne ( eliberarea
procurei, intocmirea testamentului, etc)2. Exprimarea relativa a
vointei interne ( cind persoana prin comportamentul sau arata
vointa de a incheia acte juridice )3. Exprimarea vointei prin
tacereActul juridic poate fi perceput in 2 sensuri:1. Prin
manifestarea de vointa2. Prin consemnarea manifestarii de
vointaActele juridice pot fi materializate prin 3 tipuri de acte:1.
Conventia ( care reprezinta un acord de vointa intre 2 sau mai
maulte persoane pt a crea un raport juridic) codul civil a
sustituit termenul de conventie prin act juridic civil2. Contractul
( de asemenea reprezinta un acord de vointa intre 2 sau mai multe
persoane) in dreptul civil al republicii moldova termenii de
conventie si contract reprezinta sinonime.3. Tranzactia (
reprezinta actul prin care se solutioneaza un litigiu aparut intre
partile unui raport juridic civil)
31. Clasificarea actului juridic civil.32. Ca si bunurile actele
juridice civile la fel pot fi clasificate in mai multe categorii,
dupa mai multe criterii de clasificare:1. Dupa numarul partilor
participanteA. Unilaterale ( manifestarea de vointa a unei singure
persoane, testamentul, procura)B. Bilaterale ( cind vointa este
manifestata de 2 parti, Contractul de vinzare-cumparare)C.
Multilaterale ( cind sunt implicate 3 sau mai multe persoane,
contractul de societate, de activitate in comun)2. Dupa scopul
urmarit:A. Cu titlu oneros ( o persoana transmite alte persoane un
bun ce are un echivalent economic in schimbul unui alt bun,
contractul de vinzare-cumparare) - comutative si aleatoriiB. Cu
titlu gratuit - liberalitati si acte dezinteresateTabel2. De
administrare ( sunt actelerin care se urmaresteDe dispozitieDupa
continutul lor:A. Acte patrimoniale ( ce au un continut economic)B.
Nepatrimoniale (ce nu au continut economic, procura de a reprezenta
pe cineva)Dupa raporturile intre ele:A. Acte principale ( de sine
statatoare)B. Acte strict personale ( ce nu pot fi incheiate de
catre alte persoane, deedxemplu casatoria)C. Accesorii ( acte ce
depind de alte acte juridice si nu au o existenta proprie,d
eecxemplu gajul)Dupa modul de formare:A. Act consensual ( care se
incheie prin simpla manifestare de vointa)B. Act juridic solemn (
care se incheie numai prin indeplinirea unor anumite formalitati)C.
Act juridic real ( unde se cere transmiterea bunului)Dupa
modalitatea de formare:A. Incheiate personalB. Incheiate de sine
statatorIn legatura cu cauza:A. Acte cauzeleB. Acte abstracte( ale
caror valabilitate nu depinde deedxistenta cauzei, de exemplu
donatia)Dupa modul de executare:A. Cu executare imediataB. Cu
executare succesiva33. Condiiile de valabilitate a actului juridic
civil. Conditiile de valabilitate a actului juridicPentru ca actul
juridic sa fie valabil el trebuie sa indeplineasca o serie de
conditii esentiale stabilite dee lege sau dde parti pentru
valabilitatea lui.Conditiile de valabilitate sunt:1. Corespunderea
actului juridic prevederilor legii, ordinii publice si bunurilor
moravuri.2. Capacitatea persoanelor dea incheia actul juridic3.
Consimtamintul valabil al persoanei de a incheia actul juridic4.
Obiectulactului jurici de a fi determinabil si licit5. Cauza
actului juridic civil6. Forma actului juridic civil34. Forma
actului juridic.
. Forma- este conditi a actului juridic din cazurile prevazute
de lege. Sunt 3 feluri de forme: forma ceruta p-u valabilitatea
actului juridic, pentru probarea actului, opozabilitatea fata de
terti(formalitatile ce trebuie indeplinite in scopul ocrotirii
persoanelor care nu au legatura cu contractul). Actele juridite pot
avea forma scrisa, verbala, tacere, scrisa cu autentificare
notariala sau inclusa in registru de stat. Nerespectarea tuturor
acostor contitii trage la nulitatea actului juridic.
35. Nulitatea actului juridic.
Nulitatea este o sanctiune care desfiinteaza actul juridic in
cazul in care aceste a fost incheiat cu nerespectarea conditiilor
de valabilitate cerute de lege. Nulitatea actelor juridice se
incadreaza in 2 mari categorii. Nulitate absoluta sanctiune a
actului juridic civil care poate fi invocata de orice persoana
interesata si care consta in faptul ca actunile savirsite cu scopul
de a da nastere, a modifica sau astinge un raporj juridic nu
produce efecte juridice. Nulitatea relativa (sanctiune aplicata
actului juridic intocmit cu nerespectarea unei norme juridice care
ocroteste un interes particular, individual, stabilita in favoarea
unei anumite persoane. Alta clasificare: nulitate totala :
desfiinteaza actul juridic in intrgime, nulitate partiala
Desfiinteaza dor o parte din efectele actului juridic
Nulitatea relativa (sanctiune aplicata actului juridic intocmit
cu nerespectarea unei norme juridice care ocroteste un interes
particular, individual, stabilita in favoarea unei anumite
persoane. Aceasta nulitate poate fi invocate doar de un cerc
restrins de persoane, poate fi acoperita prin confirmarea actului
si poate fi invocat doar inautru termenului de prescriptie. Exemple
: acte incheiate de persoane cu capacitate restrinsa de exercitiu,
incheiate prin dol, eroare, violenta.
Nulitatea absoluta sanctiune a actului juridic civil care poate
fi invocata de orice persoana interesata si care consta in faptul
ca actunile savirsite cu scopul de a da nastere, a modifica sau
astinge un raporj juridic nu produce efecte juridice. Daca nulittea
este invocate de un tert atunci el trebuie sa dovedeasca interesul
sau in nulitatea actului respective. Nu poate fi acoperita prin
confirmare (chiar daca subiectii sunt de accord cu actul juritic
acesta se declara nul-exceptie casatoria, norme din codul
familiei). Poate fi invocate oricind indifferent de timpul care sa
scurs. Sunt nule deasemenea actele juridice fictive (care nu produc
efecte juridice), simulatorii (incheat cu intentia de a ascunde
ceva-un bun care trebu de confiscat), actele juridical incheiate de
persoane fara capacitate de exercitiu, fara a se respecta forma
ceruta de lege, indreptate spre limitare unei pesoane in
capacitatea de folosinta si exercitiu.
Nulitatea acului juridic trebuie deosebite de alte cause
similare ca : rezolutiunea (desfiinteaza actul pe modiv de
nerespectare a unei obligatii contractuale avin character
retroactiv), Rezilierea (desfiinteaza actul ca rezultat al
nerespectarii unei obligatii, fac effect doar viitor), Revocarea
(desfacerea voluntare pentru viitor a actului juridic de ambele
parti), Caducitatea (lipsirea de effect a unui act juridic din
motive independente de vointa partilor), Inopozabilitatea
(desfacerea actului juridic in urma nerespectarii cerintelor de
publicitate a actului juridic).
36. Efectele nulitatii actului juridic civil Efectele nulitii
unui act juridic sunt aceleai, indiferent dac este vorba de o
nulitate absolut sau de o nulitate relativ, constnd n desfiinarea
totala sau partiala actului juridic i a raportului juridic creat
prin act. Actul juridic poate inceta cu efect retroactiv (efectele
produse de la inceputul efectelor actului sunt anulate si si
situatia restabilita), alt efet este restitutia bilaterala (fiecare
parte trebuie sa restituie tot ceea ce aprimi in baza actului sau
sa plateasca contravoaloarea prestatiei), si alte efecte : persoane
in a care interes sa declarat nulitatea este obligata sa repare
celelaltei parti prejudiciile aduse.37. Noiunea i importana
reprezentrii. Un act juridic poate fi ncheiat personal sau prin
reprezentant. mputernicirile reprezentantului rezult din lege, din
act juridic sau din mprejurrile n care acioneaz. (2) Actul juridic
ncheiat de o persoan (reprezentant) n numele unei alte persoane
(reprezentat) n limitele mputernicirilor d natere, modific sau
stinge drepturile i obligaiile civile ale reprezentatului. (3) Dac
actul juridic este ncheiat n numele unei alte persoane, prii cu
care a contractat reprezentantul nu i se poate opune o lips a
mputernicirilor dac reprezentatul a creat astfel de mprejurri n
virtutea crora aceast parte presupunea cu bun-credin existena unor
asemenea mputerniciri. (4) Dac la ncheierea unui act juridic
reprezentantul nu prezint mputernicirile sale, actul produce efecte
nemijlocit pentru persoana reprezentat doar n cazul n care cealalt
parte trebuia, pornind de la mprejurrile n care s-a ncheiat actul,
s presupun existena reprezentrii. Aceeai regul se aplic i atunci
cnd pentru cealalt parte persoana contractantului nu are importan.
(5) Este interzis ncheierea prin reprezentant a actului juridic
care, dup natura lui, urmeaz a fi ncheiat nemijlocit de persoana
contractant sau a crui ncheiere prin reprezentant este interzis
expres de lege....un procedeu de tehnic-juridic prin care o
persoan, numit reprezentant, ncheie acte juridice cu terii n numele
i n contul unei alte persoane, numit reprezentat, avnd drept
consencin producerea direct n persoana reprezentantului a efectului
actelor juridice. 38. Subiecii raportului juridic de
reprezentare.
Reprezentat (orice persoan juridic/fizic,care ncredineaza unei
alte persoane,savrsirea n numele su unor acte normative);
Reprezentant (persoana fizic/juridic mputernicit s fac n numele
reprezentatului anumite acte juridice); Terul (orice persoana
fizic/juridic, inclusiv statul, i unitatea
administrativ-teritorial, n raport cu care, drept rezultat al
aciunilor reprezentantului, nasc, se modific ori se sting drepturi
i obligaii ale reprezentatului).39. Scopul reprezentrii, tipurile
raporturilor juridice la reprezentare i interdicia de a ncheia acte
juridice prin reprezentare.
Scopul reprezentarii consta in ...svrirea unor acte juridice de
ctre o persoan n numele i n contul unei alte persoane n lipsa ei fr
ca aceasta din urm s fie prezent.
Tipurile raporului juridic:
1.ntre reprezentant i reprezentat; 2.ntre reprezentant i ter;
3.ntre reprezentat i ter.40. Clasificarea reprezentrii.
Dup izvorul su:Reprezentarea legal,puterea persoanei de a
reprezenta o alt persoan rezult din lege fr a fi necesar
procura.Reprezentarea convenional,o persoan
(reprezentatul)mputernicete o alt persoan(reprezentantul)s ncheie
acte juridice n numele i pe contul su.Puterea de reprezentare se
demonstreaza prin act juridic unilateral,numit procur,sau
bilateral,numit contract.
Dupa ntinderea puterii de a reprezenta:
Reprezentarea general,numit i reprezentare total,este aceea n
care reprezentantul poate face orice act juridic n numele
reprezentatului.Aceast form de reprezentare se realizeaz de ctre
prini i adoptatori n numele minorului sub 7 ani,precum i tutorele
persoanei declarate incapabile. Reprezentarea special,numit i
reprezentare parial,este aceea n care reprezentantul poate face un
anumit act juridic sau cteva acte juridice(cumprarea unui imobil,a
unui automobil sau a unor aciuni.). Alte criterii de
clasificare:
Reprezentarea de drept privat dac se stabilete ntre
particulari(pers. fizice i juridice).Reprezentarea de drept public
dac se stabilete ntre stat i,pe de o parte, i particulari pe de alt
parte.Reprezentarea perfect este atunci cnd reprezentantul acioneaz
din numele i contul reprezentatului,iar reprezentarea
imperfect,atunci cnd reprezentantul lucreaz n nume propriu,dar pe
seama reprezentatului(comisionul,consignaia). Reprezentarea
voluntar este atunci cnd voina reprezentatului joac un rol dominant
n stabilirea raportului de reprezentare.Reprezentarea obligatorie
se caracterizeaz prin faptul c raporturile de reprezentare se
nascidependent de voina ambelor pri.41. Temeiurile apariiei
reprezentrii i durata mputernicirilor.
Temeiurile apariiei
-Manifestarea voinei persoanei reprezentate; -Desemnarea n
funcie a persoanei care are atribuia de reprezentare; -Relaiile
printeti,de tutela sau curtel; Act unilateral din care rezult
mputernucirea este procura emisa n temeiul art.252 din Codul
CivilAct bilateral care d natere unor raporturi de reprezentare
este contractul.Contracte care in relaii de reprezentare sunt:
contractul de mandat,contractul de agenie comercial.
Durata imputernicirilor
Procura-mputernicirile exist att ct este valabil procura,care se
elibereaz pe termen pe cel mult 3 ani.-Dac termenul de valabilitate
nu este indicat n procur,aceasta este valabil timp de un an de la
data ntocmirii.-Procura n care nu este indicat data ntocmirii nu
are valoare juridic.-Procura eliberat pentru ncheierea unor acte
juridice n afara R.M i autentificat notarial este valabil pn la
anularea ei de ctre persoana care a eliberat-o.Daca rezult dintr-un
act bilateral(contract),mputernicirile sunt valabile pe ntreaga
perioad de valabilitate a contractului.42. Procura.
Noiunea de procur:Codul Civil definete,la art.252,procura ca
nscris ntocmit pentru atestarea mputerniciriilor conferite de
reprezentat uni sau mai muli reprezentani prin care se deleag
dreptul de a ncheia acte juridice n numele i pe contul
primului.Forma procurii:Procura este un act juridic scris(art.252
alin.(1)).Lipsa unei procuri n form scris lipsete
reprezentatul,reprezentantul i terul de dreptul de a demonstra prin
martori existena ei(art.211).Procura persoanei fizice i procura
persoanei juridice se elibereaz n scris sub semnatura privat,iar n
cazul cnd reprezentatul dorete sau legea prevede ,se va ntocmi n
form autentic.
Procur general este procura prin care reprezentatului i se
acorda mputerniciri de a ncheianorice act juridic cu un bun al su.
Procur special este procura prin care reprezentantului i se deleg
mputernicirea de a ncheia acte concrete. Procur de baz este procura
prin care reprezentatul deleg reprezentantului dreptul de a ncheia
acte juridice.Reprezentantul trebuie s svreasc personal aciuniile
indicate n procur. Procur de substituire este procura prin care
reprezentantul transmite mputernicirea ctre o alta persoan,numita
substitutitor.
Aciunea procurii nceteaz ,de regul odat cu svrirea aciunilor
pentru a cror efectuare a fost eliberat.Pe lng aceast regul,art.255
din Codul civil stabilete ca valabilitatea procurii nceteaz i
la:
-expirarea termenului ei; -revocrii mputernicirilor de ctre
reprezentat; -renunarea reprezentantului de a executa
mputernicirile delegate; -dizolvrii persoanei juridice care a avut
calitatea de reprezentat/reprezentant; -decesul,declararea
dispariiei fra urm persoanei fizice care a avut calitatea de
reprezentat sau calitatea de reprezentant.43. Noiunea i importana
termenelor n dreptul civil.
Articolul 259.Instituirea termenului (1) Termenul se instituie
prin lege, hotrre judectoreasc sau prin acordul prilor. (2)
Indiferent de temeiul apariiei, termenul se calculeaz dup regulile
stipulate n prezentul titlu.44. Calcularea termenelor.
Articolul 260.Modul de stabilire a termenului Termenul se
instituie prin indicare a unei date calendaristice, a unei perioade
sau prin referire la un eveniment viitor i sigur c se va produce.
Articolul 261.nceputul curgerii termenului (1) Dac nceputul
curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment n
timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii
evenimentului sau momentului nu se ia n considerare la calcularea
termenului. (2) Dac nceputul curgerii termenului se determin prin
nceputul unei zile, aceast zi se include n termen. Regula se
extinde i asupra zilei de natere la calcularea vrstei.
Articolul 262.Diferitele modaliti ale termenului (1) Prin
jumtate de an ori semestru se neleg 6 luni, prin trimestru 3 luni,
prin jumtate de lun 15 zile, prin decad 10 zile. (2) Dac termenul
este stipulat printr-o perioad i o fraciune din aceast perioad,
fraciunea se calculeaz la urm. (3) n cazul n care este indicat
nceputul, mijlocul sau sfritul lunii, se are n vedere data de nti,
de cincisprezece sau, respectiv, ultima zi a lunii. Articolul
263.Calcularea termenelor de un an i de o lun Dac termenele de un
an i de o lun se calculeaz fr a se ine cont de curgerea lui
nentrerupt, se consider c luna are 30 de zile i anul 365 de zile.
Articolul 266.Prelungirea termenului n cazul prelungirii, termenul
nou se calculeaz din momentul expirrii termenului precedent.
45. Clasificarea termenelor.
46. Noiunea i clasificarea termenelor de prescripie.
Articolul 267.Termenul general de prescripie extinctiv (1)
Termenul general n interiorul cruia persoana poate s-i apere, pe
calea intentrii unei aciuni n instan de judecat, dreptul nclcat
este de 3 ani. (2) Aciunile privind aprarea drepturilor personale
nepatrimoniale se prescriu numai n cazurile expres prevzute de
lege. Articolul 268.Termenele speciale de prescripie extinctiv Se
prescriu n termen de 6 luni aciunile privind: a) ncasarea
penalitii; b) viciile ascunse ale bunului vndut; c) viciile
lucrrilor executate n baza contractului de deservire curent a
persoanelor; d) litigiile ce izvorsc din contractul de transport.e)
repararea prejudiciului cauzat prin nclcarea dreptului la judecarea
n termen rezonabil a cauzelor sau a dreptului la executarea n
termen rezonabil a hotrrilor judectoreti.
Articolul 269.Prescripia n cazul viciilor construciei (1) n
contractul pentru executarea de lucrri, dreptul ce se nate din
viciul construciei se prescrie n termen de 5 ani. (2) n contractul
de vnzare-cumprare, dreptul ce se nate din viciul construciei nu se
prescrie nainte de trecerea a 5 ani de la executarea lucrrii de
construcie. (3) Pentru viciile materiilor prime sau ale materiilor
livrate, destinate realizrii unei construcii, care au cauzat viciul
acesteia, dreptul se prescrie n termen de 5 ani. Articolul
270.Interzicerea modificrii termenului de prescripie extinctiv sau
a modului de calculare Actul juridic privind modificarea termenului
de prescripie extinctiv sau a modului de calculare ori privind
renunarea la dreptul de a invoca prescripia este nul.47. Expirarea
termenului. Articolul 264.Expirarea termenului (1) Termenul
stabilit n ani expir n luna i ziua respectiv a ultimului an al
termenului. (2) Termenul stabilit n luni expir pe data respectiv a
ultimei luni a termenului. Dac ultima lun nu are data respectiv,
termenul expir n ultima zi a lunii. (3) Termenul stabilit n sptmni
expir n ziua respectiv a ultimei sptmni. (4) Termenul expir la ora
24 a ultimei zile a termenului. Dac aciunea trebuie svrit la o
organizaie, termenul expir la ora cnd aceast organizaie, n
conformitate cu normele stabilite, ncheie programul de lucru. (5) n
cazul n care este mai scurt de o zi, termenul expir la expirarea
unitii de timp respective. Dispoziia a doua din alin.(4) se aplic n
modul corespunztor. (6) Documentele depuse la oficiile potale sau
telegrafice pn la ora 24 a ultimei zile a termenului se consider
depuse n termen. Echivaleaz cu depunerea la pot transmiterea
textului documentului prin teletip, fax i prin alte mijloace de
comunicaie. Articolul 265. Expirarea termenului ntr-o zi de odihn
Dac ultima zi a termenului este o zi de duminic, de smbt sau o zi
care, n conformitate cu legea n vigoare, la locul executrii
obligaiei este zi de odihn, termenul expir n urmtoarea zi
lucrtoare.
48. Noiunea dreptului subiectiv civil.
Notiunea dreptului subiectiv civilOrice prerogativa a fiintei
umane de a actiona in societate - drepturile omuluiDrepturile
subiective - prin dreptul subiectiv civil definim posibilitatea
recunoscuta subiectului activ, de a se comporta in limitele
prerogativelor pe care legea le recunoast, cit si posibilitatea de
a pretinde subiectului pasiv o comportare corespunzatoare, iar in
caz de nevoie putind face apel la forta coercitiva ( care este
obligatorie, impusa prin forta) a statului.49. Mijloacele de
exercitare a dreptului subiectiv civil i de executare a
obligaiilor.
Prin exercitarea drepturilor subiective civile se intelge
realizarea de catre titularul dreptului subiectiv civil, a
continutului acestui drept.Exercitarea drepturilor subiective
civile poate fi efectuata prin mijloace ce corespund
comportamentului ales de subiect, aceste mijloace sunt de 2
tipuri:A. RealeB. JuridicePrin mijloace reale de exercitare a
drepturilor intelegem actiunile ( concrete) ce sunt savirsite de
subiect, dar nu imbraca forma actului juridic.Mijloacele juridice
sunt cele care imbraca forma actelor juridice civile.Executarea
obligatiilor civile este corelativa cu exercitarea dreptului de o
alta persoana.50. Principiile de exercitare a drepturilor
subiective civile i de executare a obligaiilor civile.
Principiile de exercitare a drepturilor subiective civile:1.
Idei necesare exercitarii in general a drepturilor. Avem 3
principii dee xercitare a drepturilor :1. Principiul legalitatii
garantat de art. 9 alin. 1, om baza caruia persoanele trebuies a-si
exercite drepturile in stricta corespundere cu prevederile legii.2.
Principiul respectarii ordinii publice si a bunelor moravuri, in
exercitarea drepturilor si executarea obligatiilor.3. Principiul
bunei credinte de exercitare a drepturilor.Drepturile trebuie
exercitate in limite firesti, adica cele stabilite de legi. Regula
generala la exercitarea drepturilor civile este ca aceasta
exercitare sa nu prejudicieze, sa nu incalce, dreptul altor
persoane.51. Limitele de exercitare a drepturilor subiective
civile. Abuzul de drept.
Prin abuz de drept, intelegem fapta ilicita de exercitare a
drepturilor subiective, contrar scopului lor social economic, a
legii sau altor reguli de convietuire sociala. Abuzul de drept are
diferite forme evidentiiundu-se 2 esentiale:1. Exercitarea unui
drept subiectiv exclusiv in scopul pagubirii unei alte persoane. (
shicanare)2. Abuzul prin care nu se urmareste scopul de a
prejudicia o alta persoana, dar care in mod obiectiv prejudiciaza
dreptul altei persoane.
52. Aprarea drepturilor civile.
Drepturile civile pot fi aparate prin 2 cele mai importante
mijloace: prin actiunea in justitie, care nu trebuie limitata nici
intrun mod, si pe cale administrativa, dar numai in cazurile expres
prevazute de lege.Mijloacele de aparare a drepturilor civile, sunt
prevazute in art. 11 din codul civil.
Articolul 11.Metodele de aprare a drepturilor civile Aprarea
dreptului civil se face prin: a) recunoaterea dreptului; b)
restabilirea situaiei anterioare nclcrii dreptului i suprimarea
aciunilor prin care se ncalc dreptul sau se creeaz pericolul
nclcrii lui; c) recunoaterea nulitii actului juridic; d) declararea
nulitii actului emis de o autoritate public; e) impunerea la
executarea obligaiei n natur; f) autoaprare; g) repararea
prejudiciilor; h) ncasarea clauzei penale; i) repararea
prejudiciului moral; j) desfiinarea sau modificarea raportului
juridic; k) neaplicarea de ctre instana de judecat a actului ce
contravine legii emis de o autoritate public; l) alte ci prevzute
de lege.
53. Noiunea de patrimoniu. (Caracterele juridice ale
patrimoniului).In sens economic patrimoniul desemneaza. Totalitatea
de bunuri ce constituie averea.In sens juridic desemneaza
totalitatea drepturilor si obligatiilor cu continut economic
evaluate in bani ce apartin unei persoane.Patrimoniului ii sunt
caracteristice 4 caractere juridice:1. Universalitatea juridica
ceea ce inseamna ansamblul de drepturi si obligatii.2. Orice
persoana are un patrimoniu, pot fi titulari doar pers fizice si
juridice bunurile nefiind titulare de patrimoniu.3. Unicitatea
patrimoniului in virtutea caruia orice persoana are doar un
patrimoniu. 4.Inalienabilitatea patrimoniului comform careia
patrimoniul persoanei nu poate fi instrainat ca urmare a faptului
ca el este indisolubil legat de persoana.54. Funciile
patrimoniului.
Functiile patrimoniului1. Explica si permite transmisiunea
universala si cu titlu universal .2. Explica si permite fenomenul
subrogatiei reale cu titlu universal si cu titlu particular.3.
Constituie gajul general al creditorilor chirografari.55. Coninutul
patrimoniului. (Drepturile patrimoniale.)
Drepturile patrimoniale se clasifica:1. Drepturi reale care sint
drepturi subiective patrimoniale care confera titularului anumite
prerogative recunoscute de lege asupra unui bun pe care acesta le
poate exercita in mod nemijlocit fara interventia altor persoane.2.
Drepturile de creanta care sunt drepturile patrimoniale in baza
carora creditorul poate pretinde debitorului o anumita conduita
respectiv sa dea sa faca ori sa nu faca ceva.Drepturile reale se
impart:1. Drepturi reale principale: de proprietate de uzufruct, de
uz si de abitatie, dreptul de servitute de superficie.2.
Dreapturile reale accesorii , dreptul de gaj si ipoteca.56.
Definirea posesiunii.
Posesiunea - dobindirea prin exercitarea voita a stapinirii de
fapt a bunului. Posesiunea se dobindeste atit in baza unor acte
juridice cit si in baza unor acte materiale in urma carora persoana
devine posesorul bunului. Posesiunea se dobindeste prin asa acte :
calcarea, ingradirea, punerea de semne, cultivarea
imobilului.Pierderea posesiunii este reglementata in art 314 prin 2
cai:1. Prin vointa posesorului - posesorul transfera voluntar
bunul, posesorul abandoneaza bunul.2. Contrar vointei posesorului
in cazul disparitiei bunului.57. Efectele juridice ale
posesiunii.
Obligaiile i drepturile pe care le are posesorul de bun-credin n
legtur cu predarea bunului (1) Posesorul de bun-credin care nu are
dreptul s posede bunul sau care a pierdut acest drept este obligat
s-l predea persoanei ndreptite. n cazul n care persoana ndreptit
nu-i realizeaz dreptul, iar posesorul consider pe bun dreptate c
trebuie s pstreze posesiunea n continuare, fructul bunului i
drepturile aparin posesorului. (2) Posesorul de bun-credin poate
cere titularului de drept compensarea mbuntirilor, dac acestea nu
pot fi separate fr a se aduce prejudicii bunului, interveniilor,
sarcinilor, impozitelor i a altor cheltuieli suportate pe parcursul
posesiunii de bun-credin a bunului, care nu se compenseaz prin
folosirea bunului i a fructelor obinute, inndu-se cont de fructele
care nu au fost percepute din culpa lui. Aceast regul se aplic i
cheltuielilor ce au avut ca urmare sporirea valorii bunului dac
sporul valorii nc mai exista la momentul predrii bunului. (3)
Posesorul de bun-credin poate s nu predea bunul pn cnd revendicrile
lui nu vor fi satisfcute.Obligaiile pe care le are posesorul de
rea- credin n legtur cu predarea bunului (1) Posesorul de
rea-credin trebuie s predea titularului de drept att bunul, ct i
fructul bunului. El este obligat s compenseze contravaloarea
fructelor pe care nu le-a obinut din culpa sa. Aceste prevederi nu
exclud alte pretenii mpotriva posesorului de rea-credin. (2)
Posesorul de rea-credin poate cere compensarea cheltuielilor
aferente bunului doar n cazul n care acestea, la momentul predrii,
duc la mbogirea titularului de drept.
Transmiterea posesiunii n virtutea succesiunii Posesiunea se
transmite n virtutea succesiunii n forma n care se afla la persoana
fizic sau juridic succedat.Stingerea posesiunii (1) Posesiunea
nceteaz dac posesorul a renunat definitiv i expres la stpnirea de
fapt a bunului sau pierde n alt mod stpnirea de fapt asupra lui.
(2) Imposibilitatea temporar de a exercita stpnirea de fapt a
bunului nu duce la ncetarea posesiunii.58. Noiunea i caracterele
juridice ale proprietii. Prin Dreptul de proprietate definim acel
drept subiectiv ce confera titularului dreptul de exercitare in
putere proprie si in interes propriu a atributelor de posesie,
folosinta si dispozitie asupra bunurilor sale in limitele stabilite
de lege.Caracterele juridice ale dreptului de proprietate:1.
Caracterul absolut, ce semnifica faptul ca este opozabil tertilor,
ceea ce inseamna ca ultimii, Sunt obligati sa nu faca nimic de
natura sa-l incalce.2. Caracterul exclusiv, conform caruia
proprietarul poseda deplinele drepturi asupra bunului sau.3.
Caracterul perpetuu, conform caruia dreptul de proprietate nu este
limitat in timp, existind atita cit exista bunul.59. Atribuiile
dreptului de proprietate (mputernicirile proprietarului).
Atributele dreptului de proprietate art. 315 din Codul
civilAtributele dreptului de proprietate sunt urmatoarele:1.
Dreptul de posesiune - atribut ce permite proprietarului de a
stapini bunul in fapt, adica cu putere proprie si conform modul cum
el considera ca trebuie sa foloseasca acest bun.2. Dreptul de
folosinta, in baza caruia proprietarul poate intrebuinta bunul in
interesul sau, percepindu-i fructele civile.Regula generala a
acestui atribut este ca proprietarul este in drept sa foloseasca
bunul ori sa nul foloseasca, iar in cazurie expres prevazute de
lege este obligat sal foloseasca.3. Dreptul de dispozitie, ce
reprezinta posibilitatea proprietarului de a stabili statutul
juridic al bunului.60. Obiectele dreptului de proprietate.
Obiectele dreptului de proprietateIn calitate de obiecte ale
dreptului de proprietate pot fi numai bunurile ce au un continut
economic. In legislatia in vigoare, nu sunt enumerate nemijlocit
bunurile, ce pot face obiectul dreptului de proprietate. De rind cu
aceasta in calitate de obiect al raporturilor de proprietate in
primul rind pot fi numai bunurile mobile si imobile. Obiectele
dreptului de proprietate trebuie sa fie bunuri corporale.Analizind
calitatile ce trebuie sa le detina obiectele dreptului de
proprietate, putem afirma ca in ceasta calitate pot fi toate ce pot
insusi calitatea de marfa, ca rezultat al muncii omului.61. Regimul
juridic al bunurilor domeniului public i privat.Proprietatea fiind
unica poate apartine diferitor subiecte, precum particularilor,
persoanelor fizice si juridice, statului, si unitatilor
administrativ teritoriale. Dib aceste considerente art. 9 din
constitutie reglementeaza 2 tipuri de proprietate, cea publica si
cea privata. Trebuie sa analizam regimul juridic al bunurilor din
domeniul public si cel din domeniul privat:1. Domeniul privat, in
corespundere cu art. 296 din codul civil, in calitate de bunuri ale
domeniului privat sunt bunurile asupra carora titularii exercita
dreptul de proprietate in mod exclusiv si perpetuu. Aceste bunuri
reprezinta 3 caractere juridice:A. Caracterul alienabil, adica le
pot fi obiect a, oricarui act juridic civil, cu exceptiile
prevazute de lege, arme sau alte bunuri care sunt restrinse
incdirculatia civila.B. Caracterul prescriptibil, conform caruia
titularii pot sa isi apere dreptul incalcat prin inaintarea unei
actiuni in instanta in termenul stabilit de lege.C. Caracterul
sesizabil conform caruia aceste bunuri pot fi urmaritedde catre
creditori.2. Domeniul public, sunt bunurile incluse prin lege in
aceasta categorie, sau atunci cind prin natura lor sunt de uz sau
de interes public. Art. 296.
Aceste bunuri au 4 caractere:A. Caracter inalienabil, nu pot fi
incluse in circuitul civil si nu pot constitui obiect al raportului
juridic.B. Caracterul imprescriptibil, fapt ce denota
imposibilittea dobindirilor prin uzucapiunea.C. Caracter
insezibabil comform careia bunurile domeniului public nu pot fi
urmarite de creditori.D. Aflarea bunurilor in domeniul public este
reglementata prin lege. Art. 127 alin. 462. Noiunea i categoriile
modalitilor dreptului de proprietate.
Notiunea si categoriile modalitatilor dreptului de proprietate:
definim ca situatii cind 2 sau mai multe subiecte detin dreptul de
proprietate asupra aceluiasi bun, sau dreptul de proprietate, se
afla in situatie de incertitudine temporara.Se disting 3 categorii
a mod,aitatikor dreptului de proprietate:1. Proprietatea comuna2.
Proprietatea anulabila3. Proprietatea rezolubilaProprietatea
anulabila este foarte apropiata de cea rezolubila avind in vedere
incertitudinea dreptului de proprietate ce poate fi desfiintat
oricind. Proprietatile anulabile sunt acelea care sunt detinute
prin acte ce pot fi lovite de nulitate relativa. Precum prin
viciere consimtamintului. Art. 224, nerespectarea conditiilor
privind capacitatea sau discernamintul. Incalcarea limitelor
imputernicirilor. Art. 226., prin leziune art. 230 si altele.Prin
rezolutiune se considera caarctul este incheiat prin conditie
rezolutorie, daca realizarea conditiei atrage desfiintarea actului
juridic si restabilirea situatiei existente pina la incheierea lui.
De exemplu donatia incheiata in stare de nevoie.63. Noiunea
dreptului de proprietate comun.
Dreptul de proprietate comuna, este acea proprietate juridica a
dreptului de proprietate care se caracterizeaza prin faptul ca
toate prerogativelesau atributele dreptului acesta apartin impreuna
si concomitent mai mult persoane. In calitate de obiecte pot fi
atit bunuri mobile cit si cele imobile. Dreptuld e proprietate
comuna se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:1. Titulari ai
dreptului de proprietate comuna sun cel putin 2 persoane2.
Intinderea dreptului fiecarui titular este precis delimitata sub
forma de cote parti3. Bunul ce constituie obiectul dreptului de
proprietate comuna nu este divizat in materialitatea sa. Temei de
aparitie a unei proprietati comune, poate servi atit legea cit si
actul juridic.Codul civil cunoaste 2 forme a proprietatii comune:1.
Proprietate comuna pe cote parti, cind sunt stabilite cotele
parti.2. Proprietate comuna in devalmasie,cind nu sunt stabilite
cotele parti.64. Dreptul de proprietate comun pe cote-pri.
Dreptul de proprietate pe cote parti este acel drept de
proprietate care apartine la 2 sau mai multe persoane, exprimate in
cote ideale asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.Codul
civil divizeaza proprietatea comuna pe cote parti in obisnuita sau
temporara si fortata sau perpetua. Cea mai raspundita este cea
obisnuita sau temporara. Obiecte ale dreptului de proprietate
comuna pe cote parti a cetatenilor pot fi orice bun cu exceptia
celor care conform legii nu pot fi in proprietatea acestora. Case,
obiecte, etc.. Articolul 346.Cota-parte n proprietatea comun pe
cote-pri (1) Fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al
unei cote-pri ideale din bunul comun. Cotele-pri snt prezumate a fi
egale pn la prob contrar. Dac bunul a fost dobndit printr-un act
juridic, nu se va putea face prob contrar dect prin nscrisuri. (2)
Coproprietarul care a fcut din contul su, cu acordul celorlali
coproprietari, bunului comun mbuntiri inseparabile are dreptul s
cear modificarea respectiv a cotelor-pri sau compensarea
cheltuielilor. Articolul 347.Folosina bunului proprietate comun pe
cote-pri (1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul
proprietate comun pe cote-pri n msura care nu schimb destinaia lui
i nu aduce atingere drepturilor celorlali coproprietari. (2) Modul
de folosire a bunului comun se stabilete prin acordul
coproprietarilor sau, n caz de divergene, prin hotrre judectoreasc
n baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor
coproprietarilor. (3) Coproprietarul este n drept s cear n
posesiune i folosin o parte din bunul comun corespunztor cotei
sale, iar n caz de imposibilitate, s cear coproprietarilor care
posed i folosesc bunul plata unei compensaii echitabile. (4)
Coproprietarul care exercit n mod exclusiv folosina bunului comun
fr acordul celorlali coproprietari poate fi obligat la plata unei
despgubiri. Articolul 348.Fructele produse de bunul proprietate
comun pe cote-pri (1) Fructele produse de bunul proprietate comun
pe cote-pri se cuvin tuturor coproprietarilor proporional cotei-pri
deinute dac acetia nu au stabilit altfel. (2) Coproprietarul care a
suportat singur cheltuielile de producere sau de culegere a
fructelor are dreptul la compensarea acestor cheltuieli de ctre
coproprietari proporional cotei lor pri. Articolul 349. Beneficiile
i sarcinile proprietii comune pe cote-pri Coproprietarii vor mpri
beneficiile i vor suporta sarcinile proprietii comune pe cote-pri
proporional cotei lor pri.65. Dreptul de proprietate comun n
devlmie.
Drept de proprietate in devalmasie este acel drept de
proprietate ce apartine a doua sau mai multa persoane, asupra
bunului ce le tin in proprietate. Acestea ramin nefractionate in
materialitatea lor, de asemenea nefiind determinata nici cota parte
ideala din dreptul de proprietate. Devalm