drept administrativ

1

MARIANA OPRICAN

Drept administrativ roman-partea generala

CURS ID

2

Cuprins

Cap I Administratia publica --------------------------------------------Pag 5

1 Definitia si trasaturile administratiei publice --------------------------------pag 7

2 Sensurile si sfera de cuprindere a administratiei publice ----------------pag.7

3 Definitia administratiei publice -------------------------------------------------pag 8

4 Corelatia executiv-administratie publica-------------------------------------pag. 8

5 Definitia dreptului administrativ----------------------------------------------pag.12

6 Teste de autoevaluare------------------------------------------------------------pag. 13

Cap. II Izvoarele dreptului administrativ-----------------pag. 15

1 Izvoarele formale nescrise ale dreptului administrativ----------------pag. 17

2 Izvoarele formale scrise ale dreptului administrativ--------------------pag. 20

3 Teste de autoevaluare------------------------------------------------------------pag.24

Cap. III Norma de drept administrativ--------------------pag. 29

1 Structura normei de drept administrativ----------------------------------pag. 31

2 Clasificarea normelor de drept administrativ----------------------------pag. 33

3 Codificarea normelor de drept administrativ----------------------------pag. 33

4 Teste de autoevaluare----------------------------------------------------------pag. 35

Cap. IV Raporturile de drept administrativ---------------pag. 38

1 Definitia raporturilor de drept administrativ----------------------------pag. 40

2 Clasificarea si trasaturile raporturilor de drept administrativ------pag. 40

3

3 Teste de autoevaluare----------------------------------------------------------pag. 42

Cap. V Actul administrativ---------------------------------pag. 44

1 Definitia si trasaturile actului administrativ---------------------------pag. 46

2 Clasificarea actelor administrative-----------------------------------------pag. 48

3 Forma actelor administrative-----------------------------------------------pag. 49

5 Procedura emiterii sau adoptarii actelor administrative------------pag. 50

6 Forta juridica a actelor administrative------------------------------------pag. 52

7 Efectele juridice ale actelor administrative-----------------------------pag.53

8 Suspendarea actelor administrative--------------------------------------pag. 54

9 Revocarea actelor administrative-----------------------------------------pag. 55

10 Anularea actelor administrative-----------------------------------------pag. 57

11 Inexistenta actelor administrative--------------------------------------pag. 58

12 Contractul administrativ-------------------------------------------------pag. 58

12 Teste de autoevaluare-----------------------------------------------------pag. 60

Cap. VI Teoria generala a controlului exercitat asupra administratiei

publice---------------------------------------------------------pag. 66

1 Definitia notiunii de control------------------------------------------------pag.68

2 Fundamente constitutionale ale controlului exercitat asupra administratiei publice-68

3 Clasificarea formelor de control exercitat asupra administratiei publice------70

4 Jurisdictia administrativa si actul administrativ jurisdictional-------------------pag. 71

5 Teste de autoevaluare----------------------------------------------------------------------pag. 74

Cap. VII Domeniul public--------------------------------------------pag. 77

1 Definitia si trasaturile domeniului public--------------------------------------------pag. 79

2 Regimul constitutional al proprietatii. Relatia domeniu public-proprietate publica-80

4

3 Regimul juridic aplicabil domeniului public------------------------------------------------pag. 80

4 Teste de autoevaluare---------------------------------------------------------------------------pag. 82

5

Cap. I

Administratia publica

1 Definitia si trasaturile admnistratiei publice si ale dreptului admnistrativ

2 Sensurile si sfera de cuprindere a notiunii de administrtie publice- pag 2

2 Definitia administratiei publice-pag.

3 Corelatia executiv-administratie publica-pag.

5 Definitia dreptului admnistrativ-

6 Teste de autoevaluare

6

Obiective

Deprinderea lejera a notiunilor introductive in scopul utilizarii lor pe

parcursul etapelor de studiu

Asimilarea conceptului de administratie publica si a sintagmei

autoritati administrative; rolul ocupat de acestea in sistemul statal

Relationarea notiunilor deprinse cu practica

7

Cap. I

Administratia publica

1 Sensurile si sfera de cuprindere a notiunii de administatie publica

Sens formal, organic-administratia reprezinta un ansamblu de autoritati si institutii publice care

realizeaza, pe baza si in vederea executarii legii, o activitate cu un anumit specific.

Sens material-reprezinta activitatea de organizare a executarii si de executare in concret a legilor de

catre autoritatile ce compun acest sistem.

Astfel, in actualul sistem constitutional si legal, administratia publica este infaptuita de doua mari

categorii de autoritati;

a/ autoritati de natura centrala

b/autoritati autonome locale

a/ Autoritati de natura centrala ;

presedintele si guvernul

ministerele si alte organe centrale de specialitate subordonate guvernului

autoritati ale administratiei centrale autonome

institutii bugetare, regii autonome si societati comerciale subordonate ministerelor sau altor autoritati

centrale autonome

prefectul

serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe centrale de specialitate, conduse de

prefect.

b/ Autoritati autonome locale;

1 Autoritati deliberative-consiliile judetene, consiliile locale

2 Autoritati executive-primarii, presedintele consiliului judetean.

3 Organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean, cum ar fi

societati comerciale si regii autonome de interes local sau judetean, infiintate sau reorganizate prin

hotarari ale consiliilor judetene sau locale, asociatii de dezvoltare intercomunitara, furnizori de servicii

sociale de drept public ori privat.

8

2 Definitia si trasaturile administratiei publice

Administratia publica reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de autoritatile

admnistratiei publice precum si de alte autoritati publice sau persoane juridice de drept

privat imputernicite de cele administrative prin care, in regim de putere publica, se

executa legea, in sens material, concret sau prin emiterea de acte normative sau se

presteaza servicii publice.

Deci, puteti desprinde din definitie trasaturile administratiei publice;

Cele referitoare la obiectul sau, care consta in executarea legii fie in sens material, concret sau

prin emiterea unor acte normative cu o forta juridica inferioara legii ca act juridic al

Parlamentului sau egala cu a legii, in cazul ordonantelor de Guvern.

De asemenea, obiectul poate consta si in prestarea de servicii publice, in

limitele legii, de catre societati comerciale, regii autonome precum si de catre

alti furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat.

O a doua trasatura vizeaza autoritatile publice care o infaptuiesc, fie ca sunt situate la nivel

central sau local.

O ultima trasatura releva regimul juridic specific care o caracterizeaza si anume regimul de

putere publica, regim care presupune ansamblul unor prerogative specifice autoritatilor

administrative si prin intermediul carora interesul public dobandeste preeminenta fata de

interesul privat.

3 Corelatia executiv-administratie publica

Intre cele doua notiuni se stabileste o corelatie de la intreg la parte sau de la genul proxim la diferenta

specifica.

In sistemul constitutional actual executivul inseamna bicefalism, respectiv Presedinte si Guvern.

Executivul presupune acea functie a statului , distincta de puterea legislativa si judecatoreasca, prin care

se asigura executarea legii, in acceptiunea larga a termenului. El are o sfera mult mai cuprinzatoare

decat administratia publica, incluzand in cuprinsul sau si alte autoritati care exercita puterea executiva.

Administratia reprezinta un segment al executivului, fara a se suprapune cu acesta.

9

Executivul presupune doua dimensiuni;

a/guvernarea care inseamna ‘’a lua decizii esentiale care angajeaza viitorul natiunii’’

b/administratia, care presupune indeplinirea sarcinilor cotidiene.

10


1 Administratia desemneaza;

a-/n sens formal, organic-autoritatile publice investite cu sarcini administrative;

b/in sens material-functional-activitatile pe care sunt insarcinate sa le realizeze autoritatile

publice;

c/in sens formal, organic-activitatile pe care sunt insarcinate sa le realizeze autoritatile publice;

d/in sens material, functional-autoritatile publice investite cu sarcini administrative.

2 Admnistratia publca reprezinta;

a/numai admnistratie centrala;

b/numai administratie publica locala;

c/atat admnistratie centrala cat si admnistratie publica locala.

3 Identificati care dintre autoritatie urmatoare reprezinta autoritati ale administratiei publice

centrale;

a/Presedintele si Guvernul;

b/consiliul judetean si presedintele consiliului judetean;

c/primarul si consiliul local.

4 Identificati care dintre autoritatile urmatoare au caracter autonom;

a/consiliul local si consiliul judetean;

b/serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe centrale de specialitate;

c/prefectul.

5 Executivul presupune;

a/numai guvernarea;

b/numai administratia;

c/guvernarea si administratia.

6 Administratia publica are urmatoarele componente;

a/executarea legii si prestarea de servicii publice in limitele legii;

b/ executarea legii si elaborarea de acte normative;

c/executarea legii si solutionarea de litigii.

7 Administratia publica reprezinta o activitate prin care se executa legea si se presteaza servicii

publice;

a/in regim de drept public;

b/in regim de drept privat;

c/atat in regim de drept public cat si in regim de drept privat.

11

8 Intre conceptele de executiv si admnistratie publica exista o corelatie;

a/de la intreg la parte;

b/de la parte la intreg;

c/sunt sinonime.

9 In sistemul constitutional actual, executivul este;

a/bicefal, fiind format din Presedinte si Guvern;

b/este format doar din Guvern;

c/este format numai din Presedinte.

10 Serviciile publice deconcentrate sunt conduse de;

a/prefect;

b/presedintele consiliului judetean;

c/primar.

12

5 Definitia dreptului admnistrativ

Dreptul admnistrativ reprezinta o ramura a dreptului public care reglementeaza raporturile din

sfera admnistratiei publice active, raporturile acesteia cu celelalte autoritati publice, cu

particularii, cele care privesc organizarea si functionarea ei, precum si cele de natura conflictuala

dintre admnistratie, pe de o parte si cei vatamati in drepturile si interesele lor legitime, pe de

alta parte.

Din continutul definitiei se desprind urmatoarele precizari

Sintagma ‘’administratie’’trebuie inteleasa in acceptiunea lato sensu, in care se include

atat autoritati publice centrale cat si cele autonome locale cat si agentii privati

autorizati sa presteze servicii publice.

Precizam ca este vorba de o ramura a dreptului public.

Dreptul admnistrativ reglementeaza doua categorii de relatii sociale;

1 /cele care concretizeaza cele trei dimensiuni ale admnistratiei publice active anume

a/executarea legii

b/emiterea de acte normative cu forta juridica inferioara legii, in executarea legii ca act

juridic al Parlamentului

c/prestarea de servicii publice ,in limitele legii.

2/ cele de natura conflictuala dintre autoritatile administrative, pe de o parte, si cei

vatamati in drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte.

13


1 Dreptul admnistrativ este ramura de drept public care reglementeaza

a/numai raporturile din sfera admnistratiei publice active;

b/raporturile din sfera admnistratiei publice active si conflictuale;

c/numai raporturile din sfera admnistratiei publice conflictuale.

2 Dreptul admnistrativ este ramura de drept public care reglementeaza;

a/raporturile conflictuale dintre administratia publica activa si persoanele vatamate in drepturile sau

interesele lor legitime;

b/raporturile conflictuale dintre administratia activa si persoanele vatamate numai in drepturile lor;

c/raporturile conflictuale dintre admistratia publica activa si persoanele vatamate numai in interesele lor

legitime.

3 Dreptul admnistrativ este o ramura de drept care apartine

a/dreptului public;

b/dreptului privat;

c/este o ramura de drept de sine statatoare.

14

Bibliografie

Verginia Vedinas-Drept admnistrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti , 2009

Antonie Iorgovan-Tratat de drept admnistrativ, vol. 1 si 2, editia a III a, Ed. All. Beck, Bucuresti, 2001

Anton Trailescu-Drept admnistrativ, Ed a II a, Ed. All Beck, Bucuresti ,2005

Alexandru Negoita-Drept administrativ, Ed. Silvy, Bucuresti, 1997

Cristian Ionescu-Constitutia Romaniei, Legea de revizuire comentata si adnotata, cu dezbateri

parlamentare, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003

Legea admnistratiei publice locale 215/2001, modificata si complectata

15

Cap. II Izvoarele dreptului administrativ

1 Izvoare formale nescrise ale dreptului administrativ

2 Izvoare formale scrise ale dreptului administrativ

1 Izvoarele formale nescrise ale dreptului admnistrativ;

Cutuma sau obiceiul juridic

Jurisprudenta

Doctrina

Izvoarele formale scrise ale dreptului admnistrativ

Constitutia si legile constitutionale

Legea organica si legea ordinara

Ordonanta si hotararea de Guvern

Ordinul prefectului

Actele admnistratiei locale

Tratatele internationale

16

Obiective

-cunoastere exacta a legislatiei care fundamenteaza principiile

organizarii si functionarii administratiei publice

- utilizarea notiunilor dobandite in acest capitol in scopul asimilarii

lejere a unor cunostinte viitoare

17

Cap. II Izvoarele dreptului administrativ

1 Izvoarele formale nescrise ale dreptului admnistrativ

Cutuma sau obiceiul juridic

Reprezinta uzajul care a fost implantat intr-o anumita colectivitate, pe care aceasta colectivitate il

considera obligatoriu din punct de vedere juridic.

Pentru ca obiceiul sa fie izvor de drept se cer indeplinite doua conditii;

a/sa fie indelungat

b/sa fie socotit de toata lumea ca avand caracter obligatoriu in sensul legii.

Tara in care obiceiul ocupa un loc important in planul teoriei dreptului este Elvetia.

Doctrina elvetiana stabileste doua conditii care trebuiesc intrunite cumulativ pentru ca obiceiul sa

reprezinte o norma juridica;

a/practica indelungata;

b/sentimentul unanim al caracterului obligatoriu.

In Franta se considera ca obiceiul nu poate sa joace decat un rol minim.

In Germania dreptul cutumiar este aplicat numai la nivelul autoritatilor locale, insa aplicarea lui depinde

de folosirea prelungita si continua, precum si de credinta celor care participa ca aceasta folosire este

legal justificata.

In Italia dreptul cutumiar nu se poate aplica contra lege, ci doar secundum legem si preater legem.

In Irlanda dreptul cutumiar ca si doctrina sunt considerate surse secundare ale dreptului.

|n Olanda dreptul cutumiar este recunoscut ca un veritabil izvor de drept, dar nu in cazul dreptului

administrativ.

|n Romania, obiceiul poate constitui izvor de rang constitutional, dar in materia dreptului civil. Astfel,

potrivit art. 44, alin. 6 din Constitutie, ‘’dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind

protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care potrivit

legii sau obiceiului, revin proprietarului.’’

Art. 120 alin 1 din Constitutie reglementeaza principiile care guverneaza admnistratia publica locala.

18

Principiul autonomiei locale permite ca anumite practici specifice locului sa capete in timp semnificatia

unor reguli obligatorii pentru persoalul din administratia publica.

Totusi, intrucat exista un numar mare de norme scrise in aceasta materie, in tara noastra obiceiul nu

are mare insemnatate pentru dreptul admnistrativ.

Jurisprudenta

Reprezinta modul in care instantele interpreteaza legea.

Exista state unde jurisprudenta constituie izvor de drept. In Franta doctrina admite ca,’’ dintre cele trei

izvoare nescrise ale dreptului, jurisprudenta, in dreptul administrativ, ramane singura direct creatoare.’’

Doctrina franceza apreciaza ca, acest rol al judecatorului de a crea norme de drept, il transforma pe

acesta in jurislator.

In practica, atunci cand Consiliul de Stat consacra o regula, ea este respectata. G. Vedel afirma ca

‘’dreptul administrativ este un drept facut esential de judecator.’’

In Anglia dreptul administrativ general poate fi gasit in primul rand in jurisprudenta precedentelor.

In Belgia, jurisprudenta, cu precadere cea care apartine Consiliului de Stat este considerata ca avand un

rol decisiv pentru dreptul administrativ.

In Irlanda jurisprudenta este asezata pe acelasi plan cu actele Parlamentului din punct de vedere al

valorii ei de izvor de drept.

In Portugalia jurisprudenta administrativa nu are aceeasi semnificatie de care se bucura in Franta iar in

Spania nu este recunoscuta ca izvor de drept.

In Romania asistam, in prezent la o contributie deosebita a instanteleor de contencios administrativ la

consolidarea statului de drept.

Este posibil ca, in viitor si in tara noastra solutiile pronuntate de instantele de contencios administrativ

sa capete o pondere insemnata ca si in Franta.

Doctrina

Reprezinta literatura de specialitate.

Scoala franceza exprima teza ca opinia unui jurist, a unui numar de juristi, nu are, prin ea insasi, forta

juridica obligatorie. Insa un mare numar de reguli pe care legea sau jurisprudenta le-a transformat in

drept pozitiv isi au originea in lucrarile autorilor de drept. Astfel se recunoaste contributia deosebita a

autorilor de drept in dezvoltarea dreptului public francez.

19

Potrivit autorilor francezi, sarcina doctrinei, cu precadere in dreptul admnistrativ francez, care nu este

codificat si este in mare masura jurisprudential, consta in;

a/a organiza acest drept de o maniera sistematica, degajand principiile care inspira solutii legislative si

jurisprudentiale

b/de a divulga, de a face cunoscut dreptul prin lucrari, articole

c/de a judeca, a evalua acest drept din punct de vedere al adecvarii sale la scopul social pe care-l

urmareste, al conformitatii sale cu justitia.

Teste de autoevaluare

1 Teoria generala a dreptului imparte izvoarele de drept in;

a/izvoare materiale si formale;

b/numai izvoare materiale;

c/numai izvoare formale.

2 Izvoarele dreptului administrativ sunt;

a/numai izvoare scrise;

b/numai izvoare nescrise;

c/izvoare scrise si izvoare nescrise.

3 Izvoarele formale nescrise ale dreptului administrativ sunt

a/ cutuma sau obiceiul;

b/ numai cutuma si jurisprudenta;

c/ cutuma, jurisprudenta si doctrina.

4 Conditiile care trebuie indeplinite de o norma cutumiara pentru a reprezenta norma juridica sunt;

a/ practica indelungata sau sentimentul unanim al caracterului obligatoriu;

b/ practica indelungata si sentimentul unanim al caracterului obligatoriu;

c/ numai sentimentul unanim al caracterului obligatoriu.

5 Potrivit actualei Constitutii a Romaniei, cutuma sau obiceiul juridic;

a/ nu este izvor de rang constitutional;

b/ este izvor de rang constitutional.

20

2 Izvoare formale scise ale dreptului administrativ

Constitutia si legile constitutionale

Constitutia reprezinta principalul izvor de drept , in general , si de drept administrativ in special.

Calificam Constitutia ca fiind cel mai important izvor de drept administrativ deoarece;

a/consacra principiile cu caracter general care guverneaza statul roman;

b/reglementeaza principiile si institutiile fundamentale privind administratia publica;

c/ consacra izvoarele propiu-zise ale dreptului administrativ, facand trimitere la actul normative in speta.

Legile constitutionale sunt legile prin care se revizuieste constitutia.

In doctrina, din punct de vedere al aptitudinilor de a fi revizuite, constitutiile se impart in suple si rigide.

Constitutiile suple sau flexibile se caracterizeaza prin aceea ca regulile de conduita pe care le stabilesc au

aceeasi valoare din punct de vedere juridic ca si legile ordinare, putand fi modiicate potrivit procedurii

legislative obisnuite.

Constitutiile rigide nu pot fi modificate pe calea legislatiei obisnuite.

Constitutia Romaniei este o constitutie semirigida, conditiile derevizuire fiind destul de complicate.

Legea organica si legea ordinara

Art. 73 din Constitutie consacra trei categorii de legi;

a/ legi constitutionale;

b/ legi organice;

c/ legi ordinare.

Legile organice, fata de cele ordinare prezinta deosebiri dar si asemanari.

Le vom analiza impreuna prin comparatie, astfel;

Daca avem in vedere criteriul distinctiei ne referim la;

a/ criteriul domeniilor in care intervin cele doua categorii de legi

21

7 Legea organica intervine in domeniile pe care I le rezerva art. 73. Alin. 3. lit. a-s din Constitutie

sau fie prin lit. t din acelasi aliniat, respectiv domeniile pentru care in Constitutie se prevede

adoptarea de legi organice.

8 Legea ordinara-Constitutia nu prevede in ce domenii intervine legea ordinara, astfel, prin

eliminare presupunem ca aceasta intervine in toate celelalte domenii care nu fac obiect al legii

organice.

b/ criteriul modului de adoptare

Potrivit art. 76 legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul

majoritatii membrilor fiecarei Camere.

Legile ordinare si hotararile sunt adoptate, potrivit art. 76 alin. 2 cu votul majoritatii membrilor

prezenti din fiecare Camera.

Avand in vedere elementele comune ale regimului juridic al legilor organice si ordinare, distingem;

a/ obligativitatea publicarii in Monitorul Oficial; potrivit art. 78 din Constitutie legea se publica in

Monitorul Oficial sub sanctiunea inexistentei actului.

b/ intrarea in vigoare a legii-potrivit art. 78 legea poate intra in vigoare la doua momente;

1/ fie la trei zile de la data publicarii in Monitorul Oficial

2/ fie la o data ulterioara prevazuta in textul ei.

Pentru a fi izvor de drept administrativ atat legea organica cat si cea ordinara trebuie sa reglementeze

relatiile sociale care fac obiect al acestei ramuri de drept.

Aceste relatii sunt cele care apar in procesul de organizare a executarii si de executare a legii de catre

anumite autoritati publice.

Ordonantele si Hotararile de Guvern

A. Ordonantele de Guvern

Sunt consacrate de art. 108 si 115 din Constitutie, ele reprezentand rolul delegarii legislative, al

imputernicirii pe care o primeste Guvernul de a emite acte normative cu o forta juridica egala cu a legii.

1/ Ordonantele obisnuite sunt emise pe baza unei legi speciale de abilitare adoptata de catre Parlament

in domenii care nu fac obiect al legii organice.

2/ Ordonantele de urgenta intervin in situatii extraordinare.

Ele se supun intotdeauna aprobarii Parlamentului care, printr-o lege organica fie le poate aproba, fie le

poate respinge.

Acestea intra in vigoare numai dupa ce au fost depuse spre dezbatere in procedura de urgenta la

Camera competenta sa fie sesizata, si dupa ce au fost publicate in Monitorul Oficial.

22

Ordonantele de urgenta intervin in domeniul rezervat legilor organice.

In cazul ordonantelor de urgenta abilitarea provine de la chiar legiuitorul constituant.

Ordonantele de Guvern sunt izvoare exprese ale dreptului administrativ cand reglementeaza relatiile

sociale specifice acestei ramuri de drept.

B. Hotararile de Guvern

Sunt acte administrative, acte inferioare legii ca forta juridica.

Ele se adopta, potrivit art. 108 alin. 2 pentru organizarea executarii legilor.

Pot avea caracter normativ sau individual.

Ele se semneaza de catre Primul-ministru si se contrasemneaza de ministrii care au obligatia

punerii lor in executare.

De asemenea, exista regula obligativitatii publicarii lor in Monitorul Oficial, sub sanctiunea

inexistentei.

Art. 108 alin. 4 ingaduie o exceptie de la aceasta regula pentru hotararile cu caracter militar

si care urmeaza sa se comunice numai institutiilor interesate.

Ordinul prefectului

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.

Potrivit legii sale de organizare si functionare nr. 340/2004 modificata si complectata, pentru

indeplinirea sarcinilor care ii revin, prefectul emite ordine, in conditiile legii.

Aceste ordine pot avea caracter normativ sau individual.

Actele administratiei locale

1/ Hotararile Consiliului judetean

Potrivit Legii nr. 215/2001, modificata si complectata prin Legea nr. 286/2006, in exercitarea atributiilor

ce-I revin, Consiliul judetean adopta hotarari, care pot avea caracter normativ sau individual.

Hotararile se semneaza de presedinte, iar in lipsa acestuia de vicepresedintele care a condus sedinta, si

se contrasemneaza pentru legalitate de catre secretarul Consiliului judetean.

2/ Hotararile Consiliului local

Potrivit Legii nr. 215/2001 modificata si complectata, in exercitarea atributiilor sale, Consiliul local

adopta hotarari care pot avea caracter normativ sau individual.

23

Legea prevede ca anumite hotarari se pot adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul

consilierilor in functie sau cu votul majoritatii consilierilor in functie.

3/ Dispozitiile primarului

Potrivit art. 120 din Legea 215/2001 modificata si complectata, actele pe care primarul le emite in

exercitarea atributiilor sale se numesc dispozitii, care pot avea caracter normativ sau individual.

Ele devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost communicate

persoanelor interesate.

Legea prevede ca actele autoritatilor autonome locale sunt supuse controlului de legalitate al

prefectului, in conditiile legii.

Tratatele internationale

a/ Tratatul este izvor de drept si nu legea de ratificare a acestuia.

Potrivit art.11 alin. 2 din Constitutie, tratatele ratificate de catre Parlament fac parte din dreptul intern,

deci acesta si nu legea de ratificare.

Daca exista neconcordante intre tratat si Constitutie, ratificarea tratatului se poate face numai dupa

revizuirea Constitutiei.

b/ Prin art. 20, alin. 1 din Constitutie se instituie regula conform careia dispozitiile din legea

fundamentala in materia drepturilor omului se vor interpreta si aplica in concordanta cu Declaratia

Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si tratatele la care Romania este parte.

De asemenea, un regim special este instituit prin art.148 alin. 2 din Constitutia revizuita si republicata,

potrivit caruia, ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si

celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din

legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un tratat international pentru a constitui izvor de drept

administrativ;

a/ sa fie ratificat de catre Parlament;

b/ sa fie de aplicatie directa in legislatia statului respectiv;

c/ sa reglementeze relatii sociale specifice dreptului administrativ.

24


1/ Principalul izvor scris al dreptului il reprezinta;

a/ Constitutia;

b/ legile organice;

c/ legile ordinare.

2/ Legile constitutionale sunt;

a/ legile prin care se revizuieste Constitutia;

b/ legile prin care se suspenda Constitutia.

3/ Din punct de vedere al aptitudinii de a fi revizuita, Constitutia Romaniei este;

a/ o constitutie rigida;

b/ o constitutie semirigida;

c/ o constitutie supla sau flexibila.

4/ Legea organica intervine

a/ in domeniile expres prevazute de Constitutie in art. 73;

b/ in domeniile pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice;

c/ Constitutia nu prevede in ce domenii intervine legea organica.

5/ Legea ordinara intervine;

a/ in domeniile expres prevazute de Constitutie in art. 73;

b/ in domeniile pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice;

c/ Constitutia nu prevede in ce domenii intervine legea ordinara;

d/ in domeniile care nu sunt reglementate prin lege organica.

6/ Legea organica se adopta;

a/ cu votul unanimitatii;

b/cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere;

c/ cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.

25

7/ Legea ordinara se adopta;

a/ cu votul unanimitatii;

b/ cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere;

c/ cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.

8/ In Monitorul Oficial se publica;

a/ numai legea organica;

b/ numai legea ordinara;

c/ legea organica si legea ordinara.

9/ Legea intra in vigoare;

a/ la data publicarii in Monitorul Oficial;

b/ la doua zile de la data publicarii in Monitorul Oficial;

c/ la trei zile de la data publicarii in Monitorul Oficial.

10/ Legile organice si cele ordinare reprezinta izvoare ale dreptului administrative atunci cand

reglementeaza;

a/ domenii ce apartin ramurii de drept administrativ;

b/ domenii ce apartin unei ramuri de drept public;

c/ domenii ce apartin atat ramurii de drept administrativ cat si celei de drept constitutional.

11/ Guvernul adopta;

a/ hotarari;

b/ decizii;

c/ ordonante.

12/ Hotararile se emit;

a/ pentru organizarea executarii legilor;

b/ in temeiul unei legi speciale de abilitare.

26

13/ Ordonantele se emit;

a/ in temeiul unei legi speciale de abilitare;

b/ pentru organizarea executarii legilor.

14/ Hotararile cu caracter militar adoptate de Guvern;

a/ se publica in Monitorul Oficial al Romaniei;

b/ se comunica numai institutiilor interesate;

c/ se comunica numai persoanelor interesate.

15/ Ordonantele obisnuite sunt adoptate;

a/ in domenii care nu fac obiectul legii organice;

b/ in domenii care nu fac obiectul legii constitutionale;

c/ in domenii care nu fac obiectul legii ordinare.

16/ Ordonanta de urgenta intervine;

a/ in situatii extraordinare;

b/ in situatii comune, obisnuite.

17/ In cazul ordonantei de urgenta Guvernul primeste;

a/ abilitarea expresa de la Parlament;

b/ abilitarea de la legiuitorul constituant;

c/ abilitarea de la Presedintele Romaniei.

18/ Prefectul emite;

a/ dispozitii;

b/ ordine cu caracter normativ si individual;

c/ decizii.

27

19/ Consiliul judetean adopta;

a/ ordine;

b/ hotarari cu caracter normativ si individual;

c/ decizii.

20/ Primarul emite;

a/ dispozitii cu caracter normativ si individual;

b/ ordine;

c/ decizii.

21/ Fac parte din dreptul intern;

a/ tratatul international ratificat de catre Parlament;

b/ legea de ratificare a tratatului;

c/ tratatul international si legea de ratificare a acestuia.

28

Bibliografie

Ioan Alexandru-Drept administrativ comparat,, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000

Ioan Alexandru, Ivan Vasile Ivanoff, Claudia Gilia-Sisteme politico –administrative europene, Ed.

Bibliotheca, Targoviste, 2007

Nicolae Popa-Teoria generala a dreptului, ed. Actami, Bucuresti, 1994

Radu I. Motica, Gheorghe Mihai-Teoria generala a dreptului, Ed. All Beck, Bucuresti, 2001

Verginia Vedinas-Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2006

Du Pasquier-Introduction a la theorie generale et a la philosophie du droit, Sirey, 1937, Paris

Dana Apostol Tofan-Drept administrativ, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2003

Ioan Alexandru-Tratat de administratie publica, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2008

Genoveva Vrabie-Drept constitutional si institutii politice, vol. I, Ed. Cugetarea, Iasi, Editia a IV a

Mihai Constsntinescu-Continutul Ordonantei de urgenta a Guvernului, in Revista Dreptul,nr. 8/1998

Constitutia Romaniei, revizuita si republicata

Legea administratiei publice locale, nr. 215/2001, modificata si complectata

Augustin Fuerea-Drept comunitar European, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003

Jean-Luc Sauron-L’administration francaise et l’ Union europeenne, La documentation Francaise, Paris,

2000

29

Cap. III Norma de drept administrativ

1 Definitia si structura normei de drept administrativ

2 Codificarea normelor de drept administrativ

3 Clasificarea normelor de drept administrativ


30

Obiective

- necesitatea dobandirii cunostintelor care stau la baza cunoasterii

dreptului administrativ

- folosirea acestor notiuni pe parcursul etapelor de studiu

31

Cap III Norma de drept administrativ

1 Definitia si structura normei de drept administrativ

Definitia si structura normei de drept administrativ

a/ Definitie

Reprezinta o regula sociala de comportament caracterizata prin generalitate, impersonabilitate si

obligativitate, instituita sau recunoscuta de autoritatea publica, a carei aplicare se asigura prin

acceptarea constienta de catre destinatarii ei, nerespectarea acesteia fiind sanctionata prin forta de

coercitie a statului.

b/ Stuctura

Ipoteza normei de drept administrativ

Reprezinta primul element al normei si se poate referi la;

- imprejurarile,conditiile, situatiile in care se va aplica norma juridica;

- subiectele de drept care cad sub incidenta normei;

- definitii;

- principii;

- scopul unei anumite autoritati publice sau al unei anumite activitati;

- explicarea semnificatiei unor termeni.

In cazul normei de drept administrativ ipoteza este mai dezvoltata decat in cazul altor norme de drept,

fiind necesar sa se precizeze exact imprejurarile care dicteaza adoptarea si aplicarea normei.

Dispozitia normei de drept administrativ

Reprezinta acea parte a normei care contine prescriptia, permisiunea sau autorizarea de a face sau de a

nu face ceva.

Deoareca administratia publica se desfasoara in regim de putere publica si are drept scop realizarea

binelui public, este clar ca dispozitia normei de drept administrativ va fi imperativa, categorica.

32

Sunt cunoscute trei categorii de dispozitii;

a/ dispozitii imperative, prin care se impune o anumita conduita subiectului de drept, ex. Obligatia de a

amenaja spatiile verzi;

b/ dispozitii prohibitive, prin care se interzice o anumita conduita subiectului de drept, ex. De a nu

depasi viteza legala, in cazul conducatorilor auto;

c/ dispozitii permisive, atunci cand se prevede o anumita actiune, lasandu-se la alegerea subiectului de

drept daca va face ceea ce norma ii permite dar nu-l obliga

Aceasta clasificare trebuie privita in sensul ca, in cuprinsul aceleeasi norme putem sa identificam atat

dispozitii onerative, prohibitive sau permisive.

Sanctiunea normei de drept administrativ

Reprezinta consecintele, urmarile care intervin in cazul nerespectarii dispozitiei normei juridice.

Sunt situatii in care sanctiunea nu este prevazuta in mod expres in continutul normei.

Asta nu inseamna ca aplicarea ei este lasata la voia intamplarii, ci este garantata in permanenta si

asigurata la nevoie prin forta de coercitie statala.

Norma nu trebuie respectata numai prin folosirea fortei de constrangere a statului.

Ea trebuie respectata si dintr-un spirit de responsabilitate, dintr-o constiinta civica, din convingerea ca

aceasta este conduita ce trebuie urmata.

Deosebim urmatoarele criterii de clasificare a diferitelor categorii de sanctiuni;

a/ dupa obiectul la care se refera;

Sanctiuni cu privire la acte juridice,ex. Anulari, suspendari;

Sanctiuni cu privire la persoane, institutii, autoritati publice, ex. Amenda, avertisment

Sanctiuni cu privire la bunuri, ex. Demolarea unei constructii ilegale;

Sanctiuni mixte, ex. Destituirea unui functionar public si anularea actului emis de acesta.

b/ din punct de vedere al temeiului obiectiv, deosebim;

Sanctiuni administrativ-contrventionale care intervin in cazul ilicitului

contraventional;

33

Sanctiuni administrative-disciplinare, care intervin in cazul savarsirii unor abateri

disciplinare, administrative;

Sanctiuni administrativ-patrimoniale care intervin atunci cand s-a savarsit o fapta

cauzatoare de prejudicii materiale si morale.

2 Clasificarea normelor de drept administrativ

a/ Dupa criteriul obiectului de reglementare, identificam;

Norme de drept material care se refera la drepturile si obligatiile corelative ala autoritatilor

administratiei publice sau agentilor autorizati implicati in administratie;

Norme de drept procedural referitoare la procedura de concretizare a activitatii administrative.

b/ Din punct de vedere al caracterului normelor, deosebim;

norme imperative, care impun subiectilor de drept o anumita conduita, anumite obligatii;

norme permisive, care ingaduie o anumita conduita determinata.

c/ Din punct de vedere al intinderii sferei de aplicare, deosebim;

norme cu caracter general, care se aplica tuturor autoritatilor administratiei publice sau unei

sfere mari de autoritati;

norme speciale, care se pot referi la o autoritate determiata, ex. Legea nr. 188/1999 privind

statutul functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare.

d/ Din punct de vedere al izvoarelor de drept care le consacra;

norme cuprinse in Constitutie;

norme cuprinse in legi organice si ordinare;

norme cuprinse in Ordonante de Guvern;

norme cuprinse in Hotarari de Guvern si acte ale autoritatilor centrale de specialitate;

norme cuprinse in acte ale autoritatilor autonome locale.

3 Codificarea normelor de drept adminisrativ

Problema codificarii normelor de drept administrativ a constituit si constituie o problema care

preocupa specialistii in materie, cu atat mai mult cu cat, in ultimii ani state ca Germania, Grecia,

Polonia si-au elaborate coduri in domeniul procedurii administrative.

Ceea ce este denumit ‘’cod administrativ’’, reprezinta o culegere de acte normative aplicabile

administratiei publice.

Codul are forta juridica a unei legi, neputand fi insa conceput ca o lege obisnuita-‘’el trebuie sa

reflecte structura interna a ramurii de drept respective’’.

Dificultatile pe care le ridica o eventuala codificare a dreptului administrativ ar consta in;

diversitatea si caracterul eterogen al materiilor care constituie obiect de reglementare al

dreptului administrativ;

34

numarul mare de autoritati publice competente sa edicteze reguli administrative;

multitudinea textelor care reglementeaza activitatea administratiei;

specificul administratiei publice, aflata intr-o schimbare, transformare.

35


1/ Elementele structurii normei de drept administrative sunt;

a/ ipoteza si dispozitia;

b/ dispozitia si sanctiunea;

c/ ipoteza, dispozitia, sanctiunea.

2/ Ipoteza normei de drept administrativ poate face referire la;

a/ imprejurarile, conditiile, situatiile in care se aplica norma juridica, subiectele de drept;

b/ drepturile si obligatiile partilor;

c/ consecintele nerespectarii normei.

3/ Ipotezele normelor de dept administrativ pot fi;

a/ numai cu caracter absolut determinat;

b/ numai cu caracter relativ determinat;

c/atat cu caracter absolut determinat cat si cu caracter relativ determinat.

4/ Dispozitiile normelor de drept administrativ pot fi;

a/ numai imperative si prohibitive;

b/ numai prohibitive si permisive;

c/ imperative, prohibitive si permisive.

5/ Din punct de vedere al temeiului obiectiv, sanctiunile normelor de drept administrativ sunt;

a/ numai sanctiuni disciplinare;

b/ numai sanctiuni contraventionale;

c/ sanctiuni disciplinare, contraventionale si patrimoniale.

6/ Normele de drept administrativ, din punct de vedere al sferei lor de aplicare, pot fi;

a/ numai cu caracter general;

36

b/ numai cu caracter special;

c/ atat cu caracter general cat si cu caracter special

37

Bibliografie

Verginia Vedinas- Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009

Nicolae Popa- Teoria generala a dreptului, Ed. Actami, Bucuresti, 1994

Radu Stancu- Norma juridica, Ed. Tempus, 2002

Valentin Prisacaru-Tratat de drept administrative, Ed. All, Bucuresti, 1996

Ioan Santal-Codificarea administrativa, cerinta a statului de drept si a integrarii europene a Romaniei,

art. cit. pag. 59

Liliana Visan- Necesitatea codificarii normelor de procedura administrativa, in Revista de drept public

nr. 1/2005, pag. 52

38

Cap.IV Raporturile de drept administrativ

1 Definitia raportului de drept administrativ

2 Clasificarea si trasaturile raporturilor de drept administrativ


39

Obiective

-cunoasterea exacta a notiunii de raport de drept administrativ

- a tipurilor de raporturi existente in dreptul administrative

- folosirea acestor notiuni in scopul deprinderii usoare a continutul din

capitolul urmator

40

Cap. IV Raportul de drept administrativ

1 Definitia raportului de drept administrativ

Un raport de drept administrativ reprezinta o relatie sociala care apare in sfera de realizare a

administratiei publice si care este reglementata de normele dreptului administrativ.

2 Clasificarea si trasaturile raporturilor de drept administrativ

Casificare

Potrivit actualului sistem constitutional si legal, identificam urmatoarele categorii de raporturi specifice

dreptului administrativ.

a/ raporturi de subordonare, ex. Raporturile dintre Guvern si ministere, dintre Guvern si prefect;

c/ raporturi de tutela administrativ, ex. Raporturile intre autoritatile autonome locale, inclusive la nivelul

judetului, si Guvern, prin reprezentantul sau in teritoriu, prefectul;

d/ raporturi de coordonare, ex. Raporturile dintre consiliul local si primar, pe de o parte si consiliul

judetean, pe de alta parte.

Trasaturi

Avand in vedere elementele unui raport juridic, deosebim;

1/ din punct de vedere al subiectelor, raporturile de drept administrativ au in mod obligatoriu un

purtator al autoritatii publice, care poate fi;

a/ statul, prin organelle sale;

b/ unitatile administrative teritoriale;

c/ o autoritate a administratiei publice sau o alta autoritate publica, potrivit art. 52 din Constitutie;

d/ stabilimente publice si de utilitate publica.

41

2/ din punct de vedere al continutului, ele sunt formate din drepturile si obligatiile partilor care participa

la procesul de infaptuire a administratiei;

3/ avand in vedere obiectul lor, actiunea sau inactiunea subiectelor, conduita partilor se realizeaza intr-

un regim de putere publica, deoarece aceste raporturi sunt ‘’raporturi de putere.’’

In ceea ce priveste raporturile de tutela administrativa, acestea prezinta anumite trasaturi specifice;

a/ subiectele acestor raporturi au o determinare constitutionala si legala-art. 123 din Constitutie, alin. 5

si Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului;

b/ nasterea si realizarea lor exprima vointa legiuitorului;

c/ ele se stabilesc intre Guvern, respectiv prefect, si autoritatile administrative autonome.

42


1/ Potrivit sistemului constitutional si legal actual, se identifica urmtoarele categorii de raporturi de

drept administrativ;

a/ raporturi de subordonare, colaborare si tutela administrativa;

b/ raporturi de subordonare;

c/ raporturi de colaborare.

2/ Subiectul activ, purtator al autoritatii publice, in raporturile de drept administrativ poate fi;

a/ statul, prin organele sale, unitatile administrativ-teritoriale, o autoritate a administratiei publice sau

o alta autoritate publica, stabilimente de utilitate publica;

b/ persoana fizica;

c/ persoana juridica.

3/ Tutela administrativa este reglementata de ;

a/ art. 122 alin. 4 din Constitutie;

b/ art. 123 alin. 5 din Constitutie;

4/ Raporturile de tutela administrativa se nasc din;

a/ lege;

b/ conventia partilor.

43

Bibliografie


Nicolae Popa- Teoria generala a dreptului, Ed. Actami, Bucuresti, 1994

Jean Rivero , Jean Waline- Droit administrative, 18 edition, Precis, Dalloz, 2000

Antoni Iorgovan-Tratat de drept administrativ, ed. All Beck, Bucuresti,2005

Rene Chapus- Droit administratif general, Tome, Paris, 1992

Constitutia Romaniei, revizuita

44

Cap. V Actul administrativ

1 Definitia si trasaturile actului administrativ

2 Clasificarea actelor administrative

3 Legalitatea actului administrativ

4 Forma actului administrativ

5 Procedura emiterii sau adoptarii actelor administrative

6 Forta juridica a actelor administrative

7 Efectele juridice ale actelor administrative

8 Suspendarea actelor administrative

9 Revocarea actelor administrative

10 Anularea actelor administrative

11 Inexistenta actelor administrative

12 Contractul administrativ


45

Obiective

-importanta deosebita pe care o prezinta, pentru studiul acestei

ramuri de drept insusirea temeinica a notiunii de act administrativ

- fundamentarea acestor notiuni

- interesul acordat acestei notiuni in insasi intelegerea dreptului

administrativ si a rolului sau practic

46

Cap. V Actul administrativ

1 Definitia si trasaturile actului administrativ

Definitia actului administrativ

Reprezinta forma principala de activitate a administratiei publice, care consta intr-o manifestare de

vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica precum si controlului de legalitate al

instantelor de contencios administrativ, care emana de la autoritati administrative, alte autoritati

publice sau de la persoane private autorizate de autoritatile administrative, prin care se nasc, se

modifica sau se sting drepturi si obligatii correlative.

Trasaturile actului administrativ

Din cuprinsul definitiei se desprind urmatoarele trasaturi ale actului administrativ;

a/ actul administrativ este forma juridica principala de activitate a administratiei publice.

Rezulta deci, ca actul administrativ nu reprezinta singura forma de infaptuire a administratiei.

In activitatea lor, autoritatile administratiei publice incheie si alte acte juridice, desfasoara operatii

administrative si alte fapte materiale;

b/ actul administrativ reprezinta o manifestare expresa.

Caracterul expres este determinat de regimul de putere publica in care se emit actele administrative.

Vointa juridica se exprima in mod expres , neindoielnic, in scopul de a aduce o modificare in realitatea

juridica existenta, de a da nastere, de a modifica si de a stinge drepturi si obligatii juridice.

c/ actul administrativ reprezinta o manifestare unilaterala de vointa juridica;

Este o trasatura care deosebeste actul administrativ de alte acte juridice, de operatiile administrative si

alte fapte materiale.

Aceasta trasatura exprima calitatea actului administrativ de a reprezenta concretizarea unei singure

vointe juridice, anume a autoritatii emitente.

47

Caracterul unilateral al actului se pastreaza si in cazul actelor adoptate cu participarea mai multor

persoane. Ex. Actele adoptate de organele colegiale-Guvern, consilii locale, consilii judetene.

Acest caracter se pastreaza si in cazul in care actul administrativ este emis in comun, de doua sau mai

multe autoritati administrative, precum si in cazul actelor emise cu acordul , confirmarea sau autorizarea

altei autoritati.

In aceste cazuri, vointa celor care participa la adoptarea actului nu reprezinta mai multe vointe juridice,

ci modalitati procedurale care concura la exprimarea in conditiile legii a unei singure vointe juridice.

Caracterul unilateral al actului se pastreza si in cazul actelor administrative emise la cerere, intrucat

aceasta cerere nu are semnificatia unui acord de vointa in ceea ce priveste emiterea actului.

Vointa, si in acest caz, apartine doar autoritatii emitente, iar cererea reprezinta doar o modalitate

procedurala necesara pentru emiterea actului.

d/ actul administrativ este emis in regim de putere publica;

De aici rezulta caracterul obligatoriu al actului administrativ si executarea lui din oficiu.

Principiul ‘’executio ex officio’’ semnifica calitatea actului administrativ de a fi executoriu prin el insusi,

nemaifiind necesara emiterea unui alt act care sa constituie titlu executoriu.

e/ actul administrativ este supus controlului de legalitate al instantelor de contencios administrativ;

Prin art. 52 si 126 alin. 6 din Constitutie este consacrat acest principiu, iar prin Legea nr. 554/2004 a fost

dezvoltat.

Exista insa unele acte care, desi emise de autoritati administrative, sunt sustrase controlului de legalitate

prevazut de Legea 554/2004- asa numitele ‘’fine de neprimire’’.

De asemenea exista acte care, desi nu sunt emise de autoritatile administratiei publice ci de alte

autoritati publice, sunt supuse controlului de legalitate al instantelor de contencios administrativ.

f/ actul administrativ emana de la autoritatile administratiei publice, de la alte autoritati publice sau de

la structuri autorizate de autoritatile administrative sa presteze anumite servicii publice.

Deosebim;

acte administrative tipice care emana de la autoritati ale administratiei publice;

acte administrative asimilate, care emana de la alte autoritati publice sau structuri autorizate de

autoritatile administrative.

g/ ca orice act juridic, actul administrativ da nastere, modifica sau stinge drepturi si obligatii correlative.

Deci, actul administrativ este o manifestare de vointa care are loc in scopul de a produe efecte juridice a

caror realizare este garantata prin forta de constrangere a statului.

48

2 Clasificarea actelor administrative

Criterii de clasificare;

a/ Dupa organul de la care emana;

acte care emana de la autoritati administrativecentrale sau autonome locale;

acte care emana de la alte autoritati publice decat cele administrative;

acte care emana de la persoane private autorizate sa presteze anumite servicii publice.

b/ dupa intinderea efectelor juridice;

acte administrative normative;

Actele administrative normative cuprind reglementari de principiu aplicabile unui numar nedeterminat

de personae.

Acte administrative individuale.

Aceasta categorie de acte produce efecte juridice fata de un subiect de drept determinat.

Actele administrative individuale se clasifica, la randul lor in;

Acte prin care se stabilesc drepturi sau obligatii pentru cei carora li se adreseaza ,ex. Autorizatii

Acte prin care se atribuie un statut personal pentru un subiect de drept determinat, ex.

Diplome, premise, certificate.

Acte prin care se aplica diferite forme ale constrangerii administrative, ex. Procese verbale

contraventionale.

Acte cu caracter intern, care se aplica doar in interiorul unei autoritati sau institutii publice.

Aceste acte pot avea caracter normativ, ex. Regulament de organizare si functionare a unei autoritati

administrative.

Pot avea si un caracter individual, ex. O decizie de numire a unui functionar public.

3 Legalitatea actului administrativ

Principiul legalitatii este un principiu care guverneaza intregul sistem de drept romanesc.

El semnifica;

a/ suprematia legii, In sensul ca toate subiectele de drept public sau privat trebuie sa se

supuna legii;

b/ se refera si la baza legala, in sensul ca actiunea acestor subiecte de drept trebuie sa se

incadreze in limitele dreptului.

Conditii de legalitate;

a/ respectarea principiului suprematiei Constitutiei in emiterea actului administrativ;

49

b/ actul administrativ trebuie sa fie emis de catre organul competent;

In cazul in care actul emana de la alt organ decat cel competent, intervine sanctiunea inexistentei

actului.

c/ respectarea principiului legalitatii in adoptarea actului administrativ- se are in vedere legea in

acceptiunea sa lato sensu.

d/ forma actului si procedura de emitere sa fie cea prevazuta de lege.

Definitia legalitatii

Legalitatea presupune conformitatea actului administrativ cu legea fundamental- Constitutia-, cu legea

ca act juridic al Parlamentului, cu toate celelalte acte normative care au o forta juridica superioara.

Definitia oportunitatii

In ceea ce priveste oportunitatea, aceasta reprezinta capacitatea pe care o are organul care emite actul

administrativ de a alege dintre mai multe solutii posibile si egale in aceeasi masura, pe cea care

corespunde cel mai bine interesului public care trebuie ocrotit.

Prin putere discretionara a administratiei intelegem facultatea pe care legea o acorda acesteia de a

alege intre mai multe solutii posibile, aplicabile la cazul concret, pe cea mai in masura de a servi

interesul public.

4 Forma actului administrativ

Conceptul de forma se refera la structura interna si externa a unui continut, modul de asezare al

elementelor din care se compune.

De regula, actul administrativ trebuie sa imbrace forma scrisa.

Trebuie sa realizam o distinctie intre actele normative si cele individuale.

Actele administrative individuale pot imbraca, pe langa forma scrisa, uneori, si forma orala. Ex.

avertismentul.

In majoritatea cazurilor, actele administrative individuale trebuie sa imbrace forma scrisa,

avandu-se in vedere obligativitatea comunicarii lor.

In cazul actelor administrative normative, ele trebuie sa imbrace intotdeauna forma scrisa.

Actele adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice centrale-actele Guvernului, actele

administratiei centrale de specialitate-fie ca au caracter normative sau individual, se publica in

Monitorul Oficial, sub sanctiunea inexistentei lor.

50

Actele adoptate de autoritatile administrative autonome se aduc la cunostinta publica fie prin afisare,

publicare intr-o publicatie de larga circulatie sau prin comunicare.

Forma scrisa este necesara deoarece se impune;

a/ necessitate cunoasterii exacte si complete a continutului actului;

b/ necesitatea verificarii legalitatii lui in vederea sanctionarii celor vinovati de eventualele vicii de

legalitate ale actului sau a celor vinovati de nerespectarea actului legal emis;

c/ necesitatea de a constitui mijloc de proba in caz de litigiu;

d/ realizarea rolului educativ al actului aministrativ emis.

Forma scrisa reprezinta o conditie de validitate a actului, ea fiind impusa ad validitatem si nu ad

probationem.

Actul trebuie redactat in limba romana care este limba oficiala a statului.

In ceea ce priveste motivarea actului, actele administrative normative se motiveaza intotdeauna.

Obligatia motivarii vizeaza si unele acte administrative individuale-ex, Hotararile de Guvern cu caracter

individual.

5 Procedura emiterii sau adoptarii atelor administrative

Autoritatile administrative unipersonale emit acte administrative. Ex. primarul emite dispozitii, prefectul

emite ordine.

Autoritatile administrative colegiale adopta acte administrative. Ex. Guvernul adopta ordonante,

consiliul local sau cel judetean adopta hotarari.

Identificam trei categorii de forme procedurale, in functie de momentul in care intervin;

a/ forme procedurale anterioare emiterii sau adoptarii actului;

b/ forme procedurale concomitente emiterii sau adoptarii actului;

c/ forme procedurale ulterioare emiterii sau adoptarii actului.

Dintre acestea veti studia formele procedural anterioare sau prealabile emiterii sau adoptarii actului.

In cadrul acestora o importanta mai mare o au avizele si acordul prealabil.

Avizele-Definitie

Avizele reprezinta opinii pe care un organ al administratiei publice le solicita altui organ al administratiei

publice intr-o problema sau in mai multe probleme, pentru a se informa si a decide in cunostinta de

cauza.

51

Cuvantul aviz are trei acceptiuni;

a/ instiintare scrisa cu caracter official;

b/ parere, apreciere competenta emisa de cineva din afara, o autoritate externa, asupra unei probleme

aflata in dezbatere sau in procesul decisional;

c/ rezolutie a unei autoritati competente.

Clasificare

In functie de regimul lor juridic, avizele sunt de trei categorii;

1/ Avize facultative-organul emitent al actului nu este obligat nici sa solicite avizul, nici sa-l respecte in

cazul in care l-a solicitat si l-a obtinut;

2/ Avize consultative-este acel tip de avize pentru care legea prevede obligativitatea obtinerii lor si

facultatea de a le respecta sau nu;

c/ Avize conforme-sunt acele avize care se caracterizeaza prin trasatura lor obligatorie atat din punct de

vedere al cererii cat si din punct de vedere al respectarii lor.

Intre avize si actele administrative exista deosebiri fundamentale dar si unele asemanari;

Si avizele si actele administrative reprezinta manifestari de vointa cu caracter unilateral;

Daca manifestarea de vointa pe care o concretizeaza actul administrativ este facuta in scopul de

a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii, avizele nu au nici acest scop si nici

aceste consecinte. Avizele nu produc prin ele insele efecte juridice, nu modifica realitatea

juridica existenta.

Rolul avizelor consta in a contribui la caracterul legal al actului administrative sau a intari legalitatea

acestuia.

Si avizele si actele administrative sunt emise de diferite categorii de autoritati.

Acordul-definitie

Reprezinta consimtamantul pe care il da un organ public altui organ, in vederea emiterii de catre acesta

din urma a unui anumit act administrativ.

In functie de momentul in care intervine, acordul poate fi;

Prealabil;

Concomitent;

Ulterior emiterii actului administrativ.

52

Identificam urmatoarele elemente ale regimului juridic al acordului;

Reprezinta o manifestare de vointa cu caracter unilateral emisa de un organ administrativ;

Emiterea lui, atunci cand este prealabil, atrage adoptarea unui act administrativ care este

rezultatul manifestarii de vointa a doua organe, a celui care a emis actul si a celui care a emis

acordul-dubla vointa juridica.

Acordul nu are drept consecinta obligarea organului emitent al actului la emiterea acelui act.

Desi conditioneaza legalitatea unui act administrativ, acordul, prin el insusi, nu acopera viciile de

legalitate ale actului ;

Acordul nu produce prin el insusi efecte juridice.

Nefiind act administrativ el nu poate forma obiectul unei actiuni de sine statatoare in

contenciosul administrativ.

6 Forta juridica a actului administrativ

Specific actelor juridice este faptul ca ele reprezinta manifestari de vointa facute in scopul de a modifica

realitatea juridica existenta, de a da nastere, de a modifica si de a stinge drepturi si obligatii juridice.

Ceea ce fundamenteaza forta juridica a efectelor pe care le produc actele administrative este prezumtia

ca ele au fost emise cu respectarea tuturor conditiilor impuse de lege.

Deosebim, astfel, trei forme ale prezumtiei

Prezumtia de legalitate- se refera la conformitatea actului administrativ cu legea, in sens larg.

Este o prezumtie relativa, care se afla la baza regimului juridic al actului administrativ.

Ea poate fi rasturnata in cazul in care actul a fost atacat in fata instantelor de contencios administrativ si

acestea constata nelegalitatea lui.

Prezumtia de autenticitate care prezuma conditia ca actul administrativ sa fie emis de organul

mentionat prin forma sa exterioara, si anume stampila, antet, semnaturi.

Prezumtia de veridicitate, potrivit careia actul administrativ este prezumat a corespunde

adevarului.

Forta juridica a actului administrativ este conditionata de mai multe elemente;

Locul autoritatii emitente in sistemul autoritatilor administratiei publice;

Natura autoritatii emitente, din punct de vedere al caracterului si competentei sale materiale si

teritoriale;

Categoria de act, act cu caracter normative sau individual.

Pentru a se putea face apel la forta de constrangere a statului, trebuie ca un act juridic sa fie executoriu,

sa fie investit cu forta juridica executorie.

53

In cazul actelor administrative o asemenea operatiune nu se mai impune, deoarece actul insusi este titlu

executoriu.

Actului administrativ ii este aplicabil principiul execution ex officio, in sensul ca, executarea actului

administrativ are loc direct in baza lui, fara a mai fi necesara investirea cu forta juridica executorie.

Actul administrativ este executoriu prin el insusi.

7 Efectele juridice ale actelor administrative

In ceea ce priveste efectele juridice ale actelor administrative ne vom raporta la trei aspecte;

a/ momentul de la care incep sa se produca;

b/ intinderea efectelor juridice;

c/ incetarea acestor efecte juridice.

a/ Momentul de la care actul incepe sa produca efecte juridice

Daca avem in vedere organul emitent, actul administrativ produce efecte juridice din momentul

adoptarii sale.

Pentru celelalte subiecte de drept, trebuie facuta distinctia intre felul actului, daca este un act

normativ sau individual.

Actele normative produv efecte juridice de la data publicarii lor, iar cele individuale de la data

comunicarii lor. Totusi, aceasta problema nu mai poate fi privita asa categoric deoarece, sunt acte

individuale pentru care Constitutia prevede obligativitatea publicarii lor in Monitorul Oficial.

Deci, putem spune ca actele administrative incep sa produca efecte juridice din momentul in care au

fost aduse la cunostinta, in formele prevazute de lege.

De la acest principiu exista unele exceptii care vizeaza;

actele administrative recognitive sau declarative.

Exemple-certificatul de nastere, certificatul de deces

Aceste acte produc efecte juridice de la o data anterioara emiterii lor.

Actele administrative care produc efecte juridice de la o data ulterioara aducerii lor la

cunostinta.

Ex. Ordonantele de Guvern, hotararile de Guvern, Decretele Presedintelui Romaniei

Ordonantele adoptate de Guvern in baza unei legi speciale de abilitare intra in vigoare la trei zile de la

data publicarii in Monitorul Oficial, partea I, sau la o data ulterioara prevazuta in textul lor.

54

Ordonantele de urgenta intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, sub

conditia depunerii la Camera competenta sa fie sesizata, daca in continutul lor nu este prevazuta o data

ulterioara.

b/ Intinderea efectelor juridice

Actele cu caracter normativ produc efecte juridice pentru dreptul administrativ dar si pentru alte ramuri

de drept, cu exceptia dreptului penal.

Actele cu caracter individual, produc, de regula, efecte juridice pentru dreptul administrativ, dar pot

produce efecte si pentru alte ramuri de drept.

Ex. actele de stare civila, care produc efecte si pentru dreptul civil.

c/ Incetarea producerii de efecte juridice

Actul administrativ, ca si alte acte juridice, produce efecte pana la scoaterea din vigoare a sa.

Scoaterea din vigoare a unui act administrativ poate avea loc prin;

Anulare, de catre instanta de judecata;

Revocare, de organul ierarhic superior;

Retractare, de organul emitent.

Abrogare dispusa de organul emitent, organul ierarhic superior sau Parlament;

Incetarea efectelor in alte moduri, ex. prescriptia.

8 Suspendarea actelor administrative

Definitie

Reprezinta intreruperea producerii de efecte de catre un act administrativ sau incetarea temporara a

efectelor actelor administrative.

a/ Cauzele care pot determina interventia suspendarii sunt;

In general suspendarea intervine atunci cand exista dubii cu privire la legalitatea unui act

administrativ.

Suspendarea poate intervini cand se aplica o anumita sanctiune administrativ-disciplinara unui

functionar public sau unei alte persoane incadrate intr-un organ public.

b/ efectele juridice ale suspendarii au ca nota dominanta faptul ca ele produc o intrerupere a acestor

efecte, o incetare vremelnica a producerii lor.

c/ In ceea ce priveste organele care pot dispune suspendarea, intalnim;

Suspendarea dispusa de organul emitent al actului;

55

Suspendarea dispusa de organul ierarhic superior;

Suspendarea dispusa de instanta de judecata;

Suspendarea dispusa de legiuitor sau de autorul actului.

d/ in ceea ce priveste tipurile de suspendare, deosebim;

o Suspendarea de drept sau legala;

o Suspendarea dispusa de anumite autoritati publice.

Potrivit art, 14 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, instanta poate sa procedeze la

suspendarea actului in cazul in care exista motive bine justificate si pericolul producerii unor pagube

iminente.

Cererea poate fi formulata odata cu sesizarea facuta in cadrul procedurii administrative prealabile.

Suspendarea mai poate fi solicitata odata cu actiunea principala, prin aceeasi cerere sau printr-o cerere

separata.

9 Revocarea actelor administrative

Definitie

Reprezinta operatiunea juridica prin intermediul careia organul emitent sau organul ierarhic superior

acestuia desfiinteaza, scoate din vigoare un act.

Revocarea este de doua feluri;

a/ retractare, atunci cand este realizata de organul emitent;

b/ revocarea propiu-zisa, cand se realizeaza de organul ierarhic superior celui emitent.

Cauze care determina revocarea

a/ din punct de vedere al caracterului cauzei, deosebim;

Revocarea intervenita pentru cauze de nelegalitate a actului;

Revocarea care intervine pentru cauze de neoportunitate a actului.

b/ din punct de vedere al momentului in care intervin fata de emiterea actului, cauzele revocarii,

indiferent ca vizeaza nelegalitatea sau neoportunitatea, pot fi;

Cauze anterioare emiterii actului, care determina ca efectele juridice ale revocarii sa fie pentru

trecut-ex tunc;

Cauze concomitente cu emiterea actului, determina efecte juridice ex tunc;

Cauze ulterioare emiterii actului, care produc efecte juridice ex nunc-pentru viitor.

56

De la principiul revocabilitatii actelor administrative, exista exceptii care privesc exclusive actele

administrative cu caracter individual, deoarece actele administrative normative sunt oricand revocabile.

Revocarea se deosebeste de anulare si de suspendare, din mai multe puncte de vedere;

a/ din punct de vedere al cauzelor care le determina, constatati ca atat anularea cat si revocarea

intervine atunci cand exista certitudinea ca actul este viciat, pentru cauze de nelegalitate sau de

neoportunitate a lui, pe cand suspendarea intervine cand exista dubii cu privire la nelegalitatea actului.

b/ din punct de vedere al autoritatilor care pot dispune cele trei tipuri de operatiuni juridice, deosebim;

Revocarea poate fi dispusa atat de organul emitent cat si de cel ierarhic superior;

Suspendarea poate fi dispusa de autoritatile competente sa decida revocarea,precizand situatia

autoritatilor administrative autonome, care nu au organ ierarhic superior, dar poate fi dispusa si

de instanta de judecata;

Anularea poate fi dispusa atat de organul ierarhic superior, daca exista, cat si de instanta de

judecata sau exclusiv de instanta de judecata in cazul existentei unor acte emise de autoritatile

administrative care nu au organ ierarhic superior.

c/ din punct de vedere al efectelor produse, suspendarea produce doar intreruperea acestor efecte, in

timp ce anularea si revocarea produc incetarea cu caracter definitiv a acestor efecte.

De la principiul revocabilitatii actelor administrative exista exceptii deduse fie din natura actului, fie din

efectele pe care actele le-au produs sau fie din vointa legiuitorului.

Categorii de exceptii;

actele administrative cu caracter jurisdictional-sunt emise dupa o procedura speciala, guvernata

de principii similare procedurii judiciare; ele intervin in cazul existentei unui litigiu in domeniul

administratiei, care trebuie solutionat.

actele administrative care fie dau nastere la raporturi de drept privat, fie sunt emise ca urmare a

unor contracte civile sau administrative;

actele administrative care au fost executate material, deoarce revocarea lor nu va duce la

restabilirea situatiei materiale anterioare;

actele administrative declarate irevocabile printr-o dispozitie a legii sau care au generat drepturi

subiective garantate de lege sub aspectul stabilitatii;

actele administrative prin care se aplica sanctiuni specifice celor trei forme de raspundere din

dreptul administrativ-raspunderea administrativ disciplinara, raspunderea contraventionala si

raspunderea administrativ-patrimoniala.

57

9 Anularea actelor administrative

Definitie

Reprezinta operatiunea juridica care consta intr-o manifestare de vointa in scopul de a determina in

mod direct desfiintarea actului si, deci, incetarea definitiva a efectelor juridice produse de acesta.

Repere ale teoriei actuale a nulitatii actului administrativ

Institutia anularii actului administrativ este consacrata de art. 52 din Constitutie care se refera la

anularea dispusa de instanta de judecata.

a/ Nulitatea absoluta are drept specific faptul ca sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului

juridic, a unei norme care ocroteste un interes general.

Nulitatea absoluta intervine pentru incalcarea conditiilor de fond, esentiale pentru validitatea actului.

b/ Nulitatea relativa are drept specific faptul ca sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului, a unor

norme care ocrotesc un interes particular, individual ori personal.

Nulitatea relativa intervine in cazul incalcarii unor conditii de mai mica importanta, care privesc forma

actului.

Din punct de vedere al efectelor juridice, nulitatea actului administrativ difera de cea a actului civil;

Astfel, indiferent de conditiile care au fost incalcate, organul competent va putea sa dispuna

anularea actului;

Daca in dreptul civil nulitatile relative pot fi confirmate de cel lezat, iar nulitatile absolute nu pot

fi confirmate, in dreptul administrativ pot fi confirmate ambele categorii de nulitati sau numai

nulitatile relative.

Organele care pot dispune anularea unui act administrativ sunt;

a/ organul ierarhic superior, in virtutea raportului de subordonare ierarhica;

b/ instanta de judecata, potrivit dispozitiilor legii 554/2004, modificata si complectata;

c/ Ministerul Public, care poate anula doar actele locurilor de detentie.

Efectele anularii

Ca regula, anularea produce efecte juridice ex tunc-pentru trecut-in sensul ca actul este desfiintat ca si

cand nu ar fi existat.

Atunci cand anularea are loc pentru motive de neoportunitate, efectele juridice produse trbuie sa fie ex

nunc-pentru viitor.

58

Anularea unui act administrativ atrage dupa sine anularea tuturor actelor a caror legalitate este

conditionata de legalitatea actului administrativ anulat.

10 Inexistenta actelor administrative

Inexistenta reprezinta o sanctiune a actului administrativ care intervine atunci cand viciile de legalitate

sunt evidente.

Dimensiuni ale regimului juridic actual al actelor inexistente;

a/ actele inexistente nu se mai bucura de prezumtia de legalitate a actului administrativ;

b/ subiectele de drept destinatare ale actului sau care cad sub incidenta sa au dreptul de a se preleva de

inexistenta actului si de a refuza indeplinirea obligatiilor care rezulta din acel act;

c/exista obligatia celorlalte subiecte de drept, a autoritatilor publice in special, de a lua act de

inexistenta intervenita, astfel incat ele nu pot proceda , in baza actului la executarea din oficiu si la

impunerea fortei de constrangere a statului;

d/ in actualul sistem, institutia inexistentei a devenit de rang constitutional.

e/ actul inexistent poate fi retras in orice moment de catre administratie, in timp ce actul nul nu poate fi

retras decat in interiorul termenului de recurs.

11 Contractul administrativ

Reguli speciale cu privire la contractul administrativ

Atat in doctrina romaneasca cat si in cea franceza, notiunea de contract administrativ este legata de

notiunea de domeniu public si de serviciu public.

Aceste reguli speciale privesc urmatoarele aspecte;

a/ forma contractului, aceasta fiind prestabilita de legiuitor;

b/ puterile exorbitante ale administratiei;

c/ anumite facilitati pe care administratia le da celor cu care a contractat;

d/ competenta tribunalelor administrative, pentru solutionarea eventualelor litigii, care ar putea aparea

in executarea unui astfel de contract.

59

Definitie

Reprezinta un accord de vointa, dintre o autoritate publica, aflata pe o pozitie de superioritate juridica,

pe de o parte, si alte subiecte de drept, pe de alta parte, prin care se urmareste satisfacerea unui interes

general, prin prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrari publice sau punerea in valoare a unui

bun public, supus unui regim de putere publica.

Trasaturi

a/ contractul administrativ este o conventie, deci un accord de vointa icheiat intre mai multe parti;

b/ una dintre parti este un subiect determinat, respectiv o autoritate publica, o autoritate administrativa

sau un alt subiect de drept autorizat de aceasta;

c/ spre deosebire de contractele civile unde partile se afla pe pozitii de egalitate juridica, in cazul acestui

contract partile nu se afla pe pozitii de egalitate juridica; una dintre ele, si anume subiectul determinat-

autoritatea-are o pozitie de superioritate fata de celalalt subiect al contractului.

d/ obiectul contractului este determinat, el urmarind satisfacerea unui interes general si putand imbraca

una din urmatoarele forme;

prestarea unui serviciu public;

punerea in valoare a unui bun public;

efectuarea unor lucrari publice.

e/ clauzele contractului sunt stabilite atat pe cale reglementara, prin lege, cat si pe cale conventionala;

f/ pozitia de superioritate a subiectului investit autoritate publica determina posibilitatea ca aceasta sa

poata modifica sau rezilia unilateral contractual, atunci cand interesul public o cere, spre deosebire de

contractele de drept comun care nu pot fi modificate decat prin acordul partilor, iar in absenta acestuia

de catre instanta de judecata;

g/ sunt guvernate de un regim de putere publica, spre deosebire de contractele civile, care sunt

guvernate de dreptul comun;

h/ prezinta forma scrisa iar, ca si actul administrativ, nu pot avea caracter consensual, deoarece implica

o autoritate care actioneaza in numele puterii publice;

j/ se instituie competenta instantelor de contencios administrativ in solutionarea eventualelor litigii care

ar putea apare din executarea unui astfel de contract

60


1 Nepublicarea decretelor Presedintelui Romaniei in Monitorul Oficial atrage sanctiunea;

a/ nulitatii absolute;

b/ nulitatii relative;

c/ inexistentei.

2 Nulitatea absoluta a actului administrativ intervine pentru;

a/ incalcarea conditiilor de forma;

b/ incalcarea conditiilor de fond;

c/ incalcarea conditiilor de forma si de fond.

3 Revocarea actului administrativ poate interveni pentru;

a/ nelegalitate;

b/netemeinicie;

c/ neconstitutionalitate.

4 Constituie exceptii de la principiul revocabilitatii actelor administrative;

a/ actele administrative cu caracter individual;

b/ actele administrative cu caracter normative;

c/ atat actele administrative cu caracter normative, cat si actele administrative cu caracter individual.

5 Actul administrativ individual produce efecte de la momentul;

a/ comunicarii;

b/ publicarii;

c/ emiterii.

6 Nepublicarea Ordonantelor de Guvern in Monitorul Oficial atrage sanctiunea;

61

a/ nulitatii absolute;

b/ nulitatii relative;

c/ inexistentei.

7 Revocarea actului administrativ poate interveni;

a/ numai pentru cauze de nelegalitate;

b/numai pentru cauze de neoportunitate;

c/ atat pentru cauze de nelegalitate cat si pentru cauze de neoportunitate.

8 Cauzele revocarii pot fi;

a/ anterioare emiterii/adoptarii actului administrativ;

b/ atat anterioare cat si concomitente, dar si ulterioare emiterii/adoptarii actului administrativ;

c/ ulterioare emiterii/adoptarii actului administrativ.

9 Revocarea reprezinta;

a/ un principiu al regimului juridic al actului administrativ;

b/ o exceptie a regimului juridic al actului administrativ;

c/ nu poate intervene in cazul actului administrativ.

12 Suspendarea determina;

a/ incetarea definitive a producerii de efecte juridice ale actului administrativ;

b/ incetarea temporara a producerii de efecte juridice ale actului administrativ;

c/ nu afecteza efectele juridice ale actului administrativ.

13 Forma scrisa a actului administrative este o conditie;

a/ ad validitatem-pentru validitatea actului;

b/ ad probationem-pentru a constitui mijloc de proba;

14 Forma nescrisa –orala-se admite, prin exceptie

a/ in cazul actelor cu caracter normativ;

b/ in cazul actelor cu caracter individual;

62

c/ atat in cazul actelor cu caracter normativ cat si in cazul actelor cu caracter individual.

15 Formele de adoptare/emitere a actului administrativ pot fi;

a/ anterioare si concomitente;

b/ concomitente si ulterioare;

c/ anterioare, concomitente si ulterioare emiterii/adoptarii unui act administrativ.

16 Actul administrativ produce efecte juridice;

a/ din momentul comunicarii actului administrativ individual si publicarii actului administrativ

normativ;

b/ din momentul elaborarii actului;

c/ din momentul semnarii si inregistrarii lui.

17 Actul administrativ normativ produce efecte juridice;

b/ pentru dreptul administrativ, muncii, civil si comercial, precum si alte ramuri de drept;

c/ pentru dreptul administrativ, muncii, civil si comercial si alte ramuri de drept, cu exceptia

dreptului penal.

18 Anularea unui act administrativ produce efecte juridice;

a/ intotdeauna pentru trecut-ex tunc;

b/ pentru trecut, prezent si viitor;

19 Avizele pot avea;

a/ caracter consultativ si conform;

b/ facultativ si consultativ;

c/ facultativ, consultativ si conform.

20 Comunicarea este o modalitate de aducere la cunostinta;

a/ a actului administrativ cu caracter individual;

b/ a actului administrativ cu caracter normativ;

c/ atat a actului administrativ cu caracter normativ cat si a actului administrativ cu caracter

individual.

21 Publicarea este o modalitate de aducere la cunostinta;

63

a/ numai a actului administrativ cu caracter individual;

b/ numai a actului administrativ cu caracter normativ;

c/atat a actului administrativ cu caracter normativ cat si a actului administrativ cu caracter

individual.

21 Anularea unui act administrativ se poate dispune;

a/ numai de organul ierarhic superior;

b/ numai de instanta de judecata;

c/ atat de organul ierarhic superior cat si de instanta de judecata.

22 Actele administrative inexistene;

a/ se bucura de prezumtia de legalitate, pana la data constatarii inexistentei lor;

b/ nu se mai bucura de prezumtia de legalitate si de regula executarii din oficiu;

c/ nu se mai bucura de prezumtia de legalitate.

23 Contractul administrativ este;

a/ act juridic bilateral;

b/ act juridic unilateral;

c/ act juridic bi sau multilateral.

25 Partile contractului administrativ se afla;

a/ pe pozitie de egalitate juridica;

b/ pe pozitie de inegalitate juridica;

c/ uneori, pe pozitie de egalitate juridica, iar alteori, pe pozitie de inegalitate juridica.

26 Scopul contractului administrativ este;

a/ satisfacerea nevoilor de interes general;

b/ satisfacerea nevoilor de interes particular;

c/ satisfacerea nevoilor de interes general si particular.

27 Obiectul contractului administrativ il constituie;

a/ prestarea unui serviciu public sau efectuarea unei lucrari publice;

64

b/ punerea in valoare a unui bun public sau efectuarea unei lucrari publice;

c/ prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrari publice, punerea in valoare a unui bun public

sau o achizitie publica.

28 Solutionarea litigiilor care ar putea apare din executarea contractului administrativ este de

competenta;

a/ instantelor de drept comun;

b/ instantelor de contencios administrativ;

c/ atat instantelor de drept comun, cat si instantelor de contencios administrativ.

29 Partile contractului administrativ trebuie sa fie;

a/ una din partile contractului este un subiect determinat, respectiv o autoritate care actioneaza

in realizarea puterii publice, o autoritate administrativa sau alt subiect de drept autorizat de o

autoritate administrativa;

b/ contractual se poate icheia intre doua sau mai multe parti, persoane fizice sau juridice, fara

nici o conditie;

c/ una din parti trebuie sa fie obligatoriu o persoana juridica de drept privat.

3o Contractul administrativ trebuie sa imbrace;

a/ forma scrisa;

b/ forma orala;

c/ si forma scrisa si forma orala.

30 Clauzele unui contract administrativ sunt stabilite;

a/ numai pe cale reglementara;

b/ prin conventia partilor;

c/ atat pe cale reglementara, cat si prin conventia partilor.

31 Contractele administrative sunt guvernate;

a/ de un regim de putere publica;

b/ de un regim de drept commercial;

c/ de un regim de drept civil.

65

Bibliografie

Verginia Vedinas-Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009

Antonie Iorgovan-Tratat de drept administrativ, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005

Dumitru Brezoianu-Drept administrativ roman, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004

Dana Apostol Tofan-Drept administrativ, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004

Rozalia-Ana Lazar-Legalitatea actului administrativ, Drept romanesc si drept comparat, Ed. All

Beck, Bucuresti, 2004

Tudor Draganu-Introducere in teoria si practica statului de drept, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992

Tudor Draganu- Actele de drept administrativ, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1959

Ioan Deleanu-Drept constitutional si institutii politice, Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1992

Charles Debbasch-Institutions et droit administratifs, Tome2, L’action et le control de

l’administration, P. U. F., 1999

Ana Rozalia Lazar-Aspecte procedurale ale emiterii actelor administrative, in Revista de drept

public, nr. 3/2003

66

Cap. VI Teoria generala a controlului exercitat asupra

administratiei publice

1 Definitia notiunii de control

2 Fundamente constitutionale ale controlului exercitat asupra administratiei publice

2 Clasificarea formelor de control exercitat asupra administratiei publice

3 Jurisdictia administrativa si actul administrativ jurisdictional


67

Obiective

-insusirea notiunilor cu privire la diferitele forme de control

exercitat asupra administratiei publice;

-importanta practica deosebita a acestor notiuni;

-deprinderea de a le aplica in viitor in activitatea profesionala.

68

Cap. VI Teoria generala a controlului exercitat asupra

administratiei publice

1 Definitia notiunii de control

Notiunea de control evoca o activitate de verificare a conformitatii unei anumite activitati cu

anumite valori, de regula cele consacrate in normele juridice.

Pentru dreptul administrativ avem in vedere conformitatea activitatii de infaptuire a

administratiei publice cu acele valori consacrate prin lege.

2 Fundamente constitutionale ale controlului exercitat asupra administratiei publice

Forme de control necontencios exercitat asupra administratiei publice centrale

-activitatea Presedintelui Romaniei este, potrivit unor dispozitii constitutionale, sub controlul

Parlamentului-ex. art. alin 2 si 3 care reglementeaza masurile pe care le poate lua Presedintele

in cazul unei agresiuni armate, art. 95 si art. 96 care instituie cele doua forme de raspundere,

penala si politica, art. 100 care consacra un control indirect al Parlamentului asupra

Presedintelui, care rezulta din contrasemnarea unora dintre decretele acestuia de catre Primul-

ministru, care, alaturi de Guvern, raspunde politic in fata Parlamentului pentru intreaga sa

activitate, deci inclusiv pentru decretele Presedintelui pe care le-a contrasemnat.

-art. 111 aseaza intreaga administratie publica, inclusiv Gvernul sub control parlamentar,

concretizat in obligatia de a prezenta documentele si informatiile cerute de cele doua Camere,

prin intermediul presedintilor lor.

art. 109 instituie principiul raspunderii politice a Guvernului numai in fata Parlamentului

-art. 112, 113 si 114 consacra forme concrete si directe de exercitare a controlului parlamentar-

sistemul intrebarilor si al interpelarilor, motiunea de cenzura, angajarea raspunderii Guvernului;

-art. 115 reglementeaza statutul ministerelor, ca organe de specialitate ale administratiei de stat

care pot fi organizate doar in subordinea Guvernului.

69

Forme de control contencios exercitat asupra administratiei publice centrale

Art. 52 si 126, alin.6 consacra dreptul de control al instantelor judecatoresti asupra actelor

administrative emise de autoritatile publice, inclusiv asupra actelor emise de autoritatile

administratiei publice;

Art. 146, lit. d se refera la faptul ca, printe atributiile Curtii Constitutionale se numara si aceea de

a se pronunta asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind Ordonantele Guvernului.

Forme de control necontencios exercitat asupra administratiei publice locale

- art. 111 alin. 1 reprezinta un ‘’drept comun’’ de exercitare a controlului parlamentar asupra

intrgii administratii publice;

Cap. 4 al titlului II, art. 58-60, consacra institutia Avocatului Poporului a carei menire

constitutionala este sa apere drepturile si libertatile cetatenilor impotriva abuzurilor

administratiei.

Prin intermediul Avocatului Poporului se exercita si un control direct din partea Parlamentului, asupra

administratiei publice centrale si locale, deoarece Avocatul Poporuli prezinta organului legiuitor

rapoarte, anual sau la cererea acestuia, cu privire la activitatea desfasurata, care pot contine si

recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura menite sa contribuie la apararea drepturilor

si libertatilor cetatenilor.

Raporturile dintre Avocatul Poporului si puterea executiv, reprezinta raporturi de control si colaborare.

Forme de control contencios exercitat asupra administratiei publice locale

- art. 123, alin. 5 consacra dreptul prefectului, ca reprezentant al Guvernului, de a ataca in

contenciosul administrativ actele emise de consiliul local, consiliul judetean si primar, actul

atacat fiind suspendat de drept;

Art. 126, alin. 6 coroborat cu art. 21, 52 si 53 stabileste cadrul constitutional de exercitare a

dreptului persoanei vatamate prin actele administrative ale autoritatilor publice, inclusiv ale

autoritatilor administratiei publice centrale dar si locale.

70

3 Clasificarea formelor de control exercitat asupra administratiei publice

In functie de organul care exercita controlul;

A. Un control parlamentar;

Un control parlamentar traditional, exercitat de catre Parlament in mod direct, prin mijloacele

prevazute de Constitutie;

Un control parlamentar modern, exercitat prin intermediul unor autoritati publice care depind

de Parlament-Avocatul Poporului, Curtea de Conturi;

A. Un control administrativ, care este infaptuit de administratia publica asupra propriei sale

activitati, in conformitate cu legea;

Din punct de vedere al locului pe care il are organul de control fata de cel controlat, deosebim;

a/ un control administrativ intern, exercitat de agenti din interiorul organului controlat.

Specific acestei forme de control este ca, atat cel care exercita controlul cat si cel controlat fac parte din

interiorul aceleiasi autoritati administrative.

b/ un control administrativ extern; in acest, caz organul de control face parte din structuri administrative

plasate in afara organului controlat.

Acest control poate fi impartit in mai multe categorii; un control contencios, exercitat de organe

administrative cu atributii jurisdictionale si un control necontencios, exercitat de organe de specialitate

ale administratiei publice.

Din punct de vedere al modului in care intervine, controlul administrativ extern, ca si cel intern,

pot fi realizate;

a/ la sesizarea organului controlat;

b/ la sesizarea unui alt subiect de drept;

c/ din oficiu.

B. Un control judiciar sau judecatoresc exercitat in baza art. 21 si 52 din Constitutie, raportate la

prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, atat pe cale de actiune directa cat

si pe cale de exceptie.

C. Un control exercitat de alte autoritati publice decat cele care realizeaza prerogativele celor trei

puteri in stat.

Vorbim astfel de controlul exercitat de Curtea Constitutionala asupra ordonantelor de Guvern, de

controlul exercitat de Avocatul Poporului, care este un control necontencios.

71

D. Un control politic, a carui legitimitate se afla inserata in misiunea administratiei, aceea de a

pune in aplicare decizia politica.

In functie de obiectivul urmarit;

A. Un control general, care priveste intreaga activitate a organului controlat, atat din punct de

vedere al legalitatii cat si al oportunitatii;

B. Un control de specialitate, care vizeaza anumite segmente ale organului controlat.

Din punct de vedere al procedurii aplicabile, distingem;

A. Un control jurisdictional, de natura contencioasa, care poate fi exercitat de Curtea

Constitutionala, instantele judecatoresti, organele administrative cu atributii jurisdictionale.

B. Un control nejurisdictional, de natura necontencioasa, care poate viza controlul parlamentar

traditional, controlul administrativ intern si extern, controlul exercitat prin autoritatile publice de

specialitate.

4 Jurisdictia administrativa si actul administrativ jurisdictional

Prin Constitutia revizuita jurisdictiile administrative speciale au fost recunoscute expres.

Intre termenul de jurisdictie si cel de justitie nu exista identitate.

Jurisdictia, lato sensu, poate fi definita ca o activitate de solutionare a unor litigii, dupa o

procedura asemanatoare celei judecatoresti si in urma careia se pronunta o solutie motivata.

In functie de autoritatea publica in a carei competenta intra solutionarea litigiului respectiv,

deosebim mai multe tipuri de jurisdictii;

Jurisdictie constitutionala, exercitata prin Curtea Constitutionala;

Jurisdictie judiciara sau justitie, realizata prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte

instante stabilite prin lege.

Intre termenii de justitie si jurisdictie exista o relatie de la intreg la parte, sau de la genul proxim la

diferenta specifica.

Justitia este specie, iar jurisdictia este genul.

72

Jurisdictie administrativa, realizata prin intermediul unor organe administrative cu atributii

jurisdictionale.

Definitia si trasaturile jurisdictiei administrative si ale actului administrativ

jurisdictional

Jurisdictia administrativa reprezinta un tip special de jurisdictie, realizat de organe de natura

administrativa, care sunt investite cu atributii jurisdictionale.

o Din punct de vedere a obiectului, ea reprezinta o solutionare a unei ‘’cai de atac.’’

o Din punct de vedere al procedurii, regasim principiul specific procedurii judiciare, astfel;

posibilitatea acordata partilor de a fi ascultate de instanta, posibilitatea de a avea reprezentant

legal, contradictorialitatea si independenta partilor.

o Din punct de vedere al rezultatului, specific acestei jurisdictii este faptul ca, din ea rezulta o

hotarare motivata, respectiv un act administrativ jurisdictional.

Definitia jurisdictiei administrative

Jurisdictia sdministrativa reprezinta activitatea de solutionare a unui litigiu administrativ, dupa

norme procedurale specific procedurii judiciare, care are drept rezultat un act administrativ cu

caracter jurisdictional.

Potrivit art. 21, alin. 4 din Constitutie, jurisdictiile speciale administrative sunt recunoscute, dar,

pentru a se inlatura abuzurile administratiei, se proclama caracterul lor facultativ si gratuit.

Actul adoptat de o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale se numeste act

administrativ jurisdictional.

Definitia actului administrativ jurisdictional

Reprezinta actul administrativ tipic emis de un organ al administratiei publice investit prin lege cu

atributii jurisdictionale, prin care se solutioneaza cu putere de adevar legal un litigiu din sfera

administratiei, dupa principii specifice procedurii judiciare.

Trasaturile actului administrativ jurisdictional

o Este un act administrativ tipic care emana de la o autoritate publica investita prin lege cu

solutionarea unor litigii;

o Este adoptat in urma solutionarii unui conflict juridic nascut intre doua sau mai multe personae

fizice sau juridice, de drept public sau de drept privat;

o Actul are un caracter individual;

73

o Litigiul se solutioneaza cu forta de adevar legal, trasatura care apropie acest tip de act de

hotararile pronuntate de instantele judecatoresti;

o Stabilitatea mai mare de care se bucura si in baza careia este exceptat de la principiul

revocabilitatii actelor administrative, insa aceasta nu este similara stabilitatii de care se bucura

hotararile judecatoresti;

o Procedura dupa care se elibereaza este similara procedurii judiciare, in ea regasindu-se principii

comune acesteia din urma-contradictorialitatea, independenta, posibilitatea partilor de a fi

reprezentate de un aparator;

o Obligatia motivarii actului, care il apropie pe acesta de sentintele pronuntate de instantele

judiciare.

74


1 Controlul exercitat in baza art. 52 si 126 ali. 6, precum si a Legii 554/2004 are in vedere;

a/ numai actele administrative emise de autoritatile centrale;

b/ numai actele emise de autoritatile administratiei publice locale;

c/ atat actele administrative emise de autoritatile administratiei centrale, cat si actele emise de

autoritatile administratiei locale.

2 Prefectul poate ataca in fata instantelor de contencios administrativ;

a/ actul consiliului judetean, al consiliului local sau actul primarului;

b/ actul altui prefect;

c/ numai actele consiliilor locale si primarilor.

3 Actul administrativ-jurisdictional este;

a/ numai act administrativ individual;

b/ numai act administrativ normativ;

c/ act administrativ tipic normativ si individual.

4 Actul administrativ jurisdictional este;

a/ motivat obligatoriu;

b/ motivat facultativ.

5 Controlul general priveste intraga activitate a organului controlat;

a/ numai din punct de vedere al legalitatii;

b/ numai din punct de vedere al oportunitatii;

c/ atat din punct de vedere al legalitatii cat si al oportunitatii.

6 Intre termenii de justitie si jurisdictie exista o relatie;

a/ de la parte la intreg;

b/ identitate;

75

c/ nu exista nici o relatie.

7 Jurisdictia administrativa solutioneaza litigii izvorate;

a/ in sfera administratiei publice;

b/ in sfera puterii judecatoresti;

c/ in activitatea puterii legiuitoare.

8 Controlul administrativ extern poate fi;

a/ numai un control contencios;

b/ numai un control necontencios;

c/ atat un control contencios, cat si un control necontencios.

9 Controlul exercitat asupra administratiei publice poate fi, din punct de vedere al obiectivului

urmarit;

a/ numai un control general;

b/ numai un control de specialitate;

c/ atat un control general, cat si un control de specialitate.

10 Actul administrativ jurisdictional se adopta dupa o procedura;

a/ specifica celei utilizate in activitatea instantelor de judecata;

b/ specifica celei utilizate de autoritatile administratiei publice;

c/ specifica celei utilizate de autoritatile administratiei publice centrale.

76

Bibliografie


Ioan Muraru- Avocatul Poporului- institutie de tip ombudsman, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004

Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, Simina Tanasescu, Marian Enache, Gheorghe Iancu-

Interpretarea Constitutiei, Doctrina si practica, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002

Francis Chauvin- Administration de l’Etat, Dalloz, Paris, 1998

Charles Debbasch, Jean Claude Ricci- Contentieux administratif, Paris, Dalloz, 1999

Constitutia Romaniei, revizuita

Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, modificata si completata

77

Cap. VII Domeniul public

1 Definitia si trasaturile domeniului public

2 Regimul constitutional al proprietatii publice. Relatia domeniu public-proprietate publica

3 Regimul juridic aplicabil domeniului public


78

Obiective –deprinderea notiunilor de proprietate publica si de

proprietate private apartinand domeniului public

-insusirea unor elemente si principii definitorii pentru sintagma

de domeniu public

-relationare acestora cu notiuni studiate la alte ramuri de drept-

ex, drept civil

79

Cap. VI domeniul public

1 Definitia si trasaturile domeniului public

Domeniul public este alcatuit din ansamblul bunurilor mobile si imobile, publice sau private,

care prin natura lor sau prin vointa legiuitorului sunt supuse unor norme speciale de protectie,

deduse din faptul ca au o utilitate publica, satisfacand in mod direct sau indirect un interes

public.

Aceste bunuri sunt supuse preponderent unui regim de putere publica, asupra lor exercitandu-

se de catre o persoana morala de drept public, un drept de proprietate publica sau un drept de

paza si protectie administrativa.

Trasaturile domeniului public

Prin natura sa ori prin vointa legiuitorului bunul mobil sau imobil, public sau privat, sa

prezinte acele particularitati care sa justifice protectia speciala de care se bucura.

Bunurile domeniului public au o utilitate publica, ele au rolul de a satisfice interesul

public, in mod direct sau indirect, prin intermediul unui serviciu public

Bunurile care apartin domeniului public sunt guvernate, in ansamblul lor, de un regim de

putere publica, astfel;

a/ fie un regim de putere publica exclusiv, pentru bunurile proprietate publica apartinand domeniului

public;

b/ despre preeminenta unui regim de putere asupra unuia de drept comun,deci un regim mixt;

Regimul de putere publica aplicabil unui bun domenial poate imbraca doua forme;

Un regim de exercitare a dreptului de proprietate publica, subiectul fiind statul si unitatea

administrativ teritoriala;

Un regim de limitare a exercitiului dreptului de proprietate privata, pentru bunurile private

care apartin domeniului public.

Un bun domenial implica o persoana morala de drept public, care poate exercita urmatoarele

drepturi;

a/ titularul unui drept de proprietate publica, fiind vorba despre stat sau unitatea administrativ-

teritoriala;

80

b/ titularul unui drept de paza si protectie , drept care poate fi exercitat de orice persoana publica care

actioneaza in numele statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale

2 Regimul constitutional al proprietatii publice. Relatia domeniu public-proprietate publica

Intre cele doua concepte este o relatie de la genul proxim la diferenta specifica.

a/ se stabileste care sunt titularii proprietatii publice-potrivit art. 136, alin. 2 din Constitutie-si anume,

statul si unitatile administrative teritoriale

Identificam astfel o proprietate publica a statului, care cuprinde bunuri de interes national, si o

proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale care cuprinde bunuri de interes local.

b/ se stabileste de catre constituantul roman ce bunuri pot intra in sfera proprietatii publice, fara a

epuiza toate bunurile care o compun;

c/ din opozitia dintre regimul juridic de putere aplicabil unor categorii de bunuri si regimul juridic de

drept comun aplicabil proprietatii private, rezulta existenta a doua domenii-domeniul public si

domeniul privat.

In Romania proprietatea este publica sau privata.-art. 136 din Constitutie, art. 44 din Constitutie

d/ Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului si unitatilor administrativ-

teritoriale.

Ea nu exclude existenta unor forme de valorificare si de antrenare in circuitul social si juridic.

Aceasta se realizeaza prin icheierea unor contracte administrative-de concesionare, de administrare, de

inchiriere si de folosinta gratuita.

Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice.

3 Regimul juridic aplicabil domeniului public

Bunurile proprietate publica care apartin domeniului public sunt guvernate in exclusivitate de un regim

juridic de drept public.

81

Bunurile proprietate privata care apartin domeniului public sunt guvernate, concomitent, de doua tipuri

de regimuri juridice diferite-un regim juridic mixt, de drept comun si de putere, cel de putere fiind

predominant.

Principiile aplicabile proprietatii publice

A Inalienabilitatea

Bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate, ci doar valorificate, respectiv date in administrare,

concesionate sau inchiriate, in conditiile legii.

Bunurile proprietate privata care apartin domeniului public, pot fi instrainate, dar este vorba de o

alienabilitate limitata, conditionata.

B. Insesizabilitatea

Bunurile apartinand domeniului public nu pot fi supuse executarii silite, mobiliare sau imobiliare, nu pot

constitui obiectul unor drepturi reale accesorii-gaj, ipoteca, privilegii.

Bunurile proprietate privata apartinand domeniului public se bucura insa de sesizabilitate limitata.

C. Imposibilitatea grevarii cu sarcini sau servituti

Asupra bunurilor apartinand domeniului public nu se pot constitui garantii reale.

D. Imprescriptibilitatea

Din punct de vedere al prescriptiei achizitive, titularii unor astfel de bunuri pot sa le recupereze oricand

si fara nici obligatie de despagubire de la particularii care le detin, indiferent de buna sau reaua credinta

a acestora.

In raport cu prescriptia achizitiva, nu este posibila dobandirea bunurilor domeniale pe calea uzucapiunii

sau a posesiei de buna credinta.

82


1 Proprietatea publica este;

a/ inalienabila;

b/ sesizabila;

c/ prescriptibila.

2 Proprietatea publica este imprescriptibila;

a/ numai din punct de vedere extinctiv;

b/ numai din punct de vedere achizitiv;

c/ atat din punct de vedere extinctiv cat si achizitiv.

3 Inalienabilitatea este un principiu care guverneaza;

a/ numai bunurile proprietate publica;

b/ numai bunurile proprietate privata apartinand domeniului public;

c/ atat bunurile proprietate publica dar si bunurile proprietate privata din domeniul public.

4 Imposibilitatea grevarii cu sarcini sau servituti este un principiu care guverneaza;

a/ numai bunurile proprietate publica;

b/ numai bunurile proprietate privata apartinand domeniului public;

c/ atat bunurile proprietate publica cat si bunurile proprietate privata apartinand domeniului public.

5 Inalienabilitatea semnifica faptul ca;

a/ bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate;

b/ bunurile proprietate publica pot fi instrainate in conditiile legii;

c/ bunurile proprietate publica pot fi instrainate numai anumitor subiecte de drept.

6 Bunurile proprietate privata apartinand domeniului public se caracterizeaza prin faptul ca;

a/ pot fi instrainate numai in conditii speciale;

b/ nu pot fi instrainate niciodata;

c/unele pot fi instrainate si altele nu.

83

Bibliografie


Antonie Iorgovan- Tratat de drept administrativ, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005

Verginia Vedinas, Alexandru Ciobanu-Reguli de protectie domeniala aplicabile unor bunuri proprietate

privata, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001

Constitutia Romaniei, revizuita prin legea de revizuire in 2003

84

Bibliografia selectiva a suportului de curs

Verginia Vedinas –Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009

Antonie Iorgovan-Tratat de drept administrativ, Ed. All Beck, Bucuresti 2005

Ioan Alexandru-Consideratii privind modernizarea administratiei, in Revista de drept public nr. 2/2007

Ioan Alexandru-Tratat de administratie publica, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2008

Dana Apostol Tofan- Drept administrativ, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004

Ion Deleanu-Revizuirea Constitutiei. Temele revizuirii, in Revista de drept public nr.2/2003

Ioan Alexandru-Drept administrativ comparat, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000

Emil Balan-Institutii administrative, Ed. C. H. Beck Bucuresti, 2008

Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu-Drept constitutional si institutii politice, Ed. All Beck, Bucuresti,

2004

Nicolae Popa-Teoria generala a dreptului, Ed. Actami, Bucuresti, 1994

Rene Chapus-Droit administrative general, Tome I, Paris, 1992

Jean Rivero, Jean Waline-Droit administatif, Dalloz, 2000

Jean Michel de Forges-Les institutions administratives francaises, P.U.F., 1989

Constitutia romaniei, revizuita

Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, modificata si complectata

85

86

drept administrativ

Documents