dovedindu-se un artist profund original. ,, Homer al ... · Ion Creangă este unul din marii clasici ai literaturii române, ` e un scriitor realist, unul dintre cei mai cunoscuţi

”Nu vă mândriţi cu predarea unui număr mare de cunoştinţe.

Stârniţi numai curiozitatea. Mulţumiţi-vă să deschideţi minţile, nu le supraîncărcaţi. Puneţi în ele scânteia”.

Anatole France

Ion Creangă este unul din marii clasici ai literaturii române, ` e un scriitor realist, unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai iubiţi. El a reuşit să ridice proza românească din secolul trecut pe aceleaşi culmi pe care Eminescu propulsase limba literară în poezie, valorificând vorbirea omului simplu şi ridicând-o la un nivel neegalat până astăzi .

,,În Creangă trăiesc credinţele, crezurile, datinile, obiceiurile,

limba, poezia, morala, filosofia poporului” scria G.Ibrăileanu

Despre cel mai mare povestitor al românilor, Ion Creangă, care

îi urmează lui Ion Neculce, s-a spus că a intrat în literatură cu un

substanţial fond sufletesc şi intelectual de sorginte populară. În

acest sens, G.Călinescu afirma că, scriitorul moldovean reprezintă

“poporul român însuşi, surprins într-un moment de genială

expansiune”.

Izvorul principal al operelor sale este folclorul românesc.Plecând de la

folclor, Creangă a reuşit să ridice proza românească pe culmi nebănuite.

Valorificând limba omului simplu, el o ridică la un nivel artistic neegalat,

dovedindu-se un artist profund original.

,,Opera lui Creangă este epopeea poporului român. Creangă este

Homer al nostru.” (G. Ibraileanu)

Citind poveştile lui Ion Creangă , copiii cunosc numeroase figuri din

viaţa satului: oameni buni şi răi , harnici şi leneşi , cinstiţi şi necinstiţi ,

optimişti , veseli , glumeţi ,toţi hotărâţi să lupte pentru o viaţă mai bună .

Cu eroii lui Creangă, copiii fac cunoştinţă încă din fragedă pruncie, când fie părinţii, fie bunicii îi introduc în minunata lume a basmelor,povestindu- le despre păţania celor trei iezi neascultători, despre păcălirea ursului de cumătra vulpe şi despre multe alte personaje.

Pentru elevii de vârstă şcolară mică este timpul de a intra, prin efort propriu, în relaţii cu eroii creaţi de literatura de specialitate. De mare ajutor pentru elevi în această perioadă a şcolarităţii sunt acele metode activ - participative care pot fi capabile să mobilizeze energiile elevului, să-l facă să urmărească cu interes şi curiozitate lecţia, să-i câştige adeziunea logică şi afectivă faţă de cele nou învăţate, care-l determină să-şi pună în joc imaginaţia, înţelegerea, puterea de anticipare, memoria, etc .

Metodele moderne ajută elevul să caute, să cercete-ze, să

găsească singur sau în grup cunoştinţele pe care urmează să şi le

însuşească, să afle soluţii la probleme, să prelucreze cunoştinţele,

să ajungă la reconstituiri şi resistematizări de cunoştinţe. Sunt

metode care îl învaţă pe elev să înveţe să lucreze independent şi

în grup. În continuare vă voi oferi câteva exemple din

experienţa mea de dascăl, în ideea de a face, nu mai

mult sau mai bine, poate mai ingenios, mai durabil,

mai aproape de doleanţele şi posibilităţile reale de

acţiune ale elevilor noştri.

Metodele moderne ajută elevul să caute, să cerceteze, să găsească singur sau în grup cunoştinţele pe care urmează să şi le însuşească, să afle soluţii la probleme, să prelucreze cunoştinţele, să ajungă la reconstituiri şi resistematizări de cunoştinţe. Sunt metode care îl învaţă pe elev să înveţe să lucreze independent şi în grup. În continuare vă voi oferi câteva exemple din experienţa mea de dascăl, în ideea de a face, nu mai mult sau mai bine, poate mai ingenios, mai durabil, mai aproape de doleanţele şi posibilităţile reale de acţiune ale elevilor noştri.

Explozia stelară - ,,La cireşe”

1. Unde era dus vărul Ion?

2. Unde îndesa cireşele?

3. Unde sare din cireş?

1. Când fură cireşe?

2. Când scapă Nică de mătuşa Mărioara?

3. Când este chemat tata la poartă?

1.Ce o întreabă pe mătuşa Mărioara?

2. Ce face Nică după ce- şi ia rămas bun?

3. Ce pedeapsă primeşte ?

1. De ce se duce Nică la moş Vasile?

2. De ce nu coboară din cireş?

3. De cine îi era ruşine ?

1. Cine era fratele tatei?

2. Cine era mătuşa lui Nică?

3. Cine îl obligă pe tatăl lui Nică să plătească stricăciunea?

La cireşe

Cubul– ,,Fata babei şi fata moşneagului”

Fata babei şi

fata

moşneagului

analizează

descrie

argumen-

tează

aplică

compară

asociază

fata moşului

şi fata babei

hărnicia celor

două fete

comportamentul tău cu

cel al fetei moşului

modul cum s-a comportat fata

babei la Sf. Vineri

interpretează rolul căţeluşei

şi al cuptorului

bunătatea şi hărnicia sunt

mereu răsplătite

Ciorchinele

Năzdrăvăniil

e lui Nică

fuge la

scăldat

smântâneşte

oalele

se umple de

râie dărâmă casa

Irinucăi

prinde muşte cu

ceaslovul

pune poşte la

tălpi

imită popa în

zilele de iarnă

fură pupăza umblă cu plugul

fură cireşe

Diagrama Wenn

La cireşe

* Personaje:mătuşa

Mărioara, tata, vornicul

şi paznicul satului

* Locul întâmplării:

grădina lui moş Vasile

* Momentul acţiunii:

Duminica Mare

* Încheiere: Nică este

pedepsit

* anotimpul: vara

* Nică: personaj

principal în cele

două poveşti

* locul de

desfăşurare: satul

Humuleşti

- autor comun: Ion

Creangă

La scăldat

* Personaje: mama,fetele

* Locul întâmplării: râul

Ozana

* Momentul acţiunii: Sf.

Ilie

* Încheiere: Nică este

iertat

Diamantul

,,Fata babei şi fata moşneagului”

Fata

babei

meritat Fata

rea leneşă

ca o scorpie

opăreşte stă minte

este pedep-

sită

Pălăriile gânditoare-,,Pupăza din tei”

Pălăria albă - povestitorul

Prezintă date despre viaţa şi opera lui Ion

Creangă.

Despre ce este vorba în text?

Care sunt personajele?

Pălăria roşie - psihologul

Răspundeţi la următoarele întrebări:

Ce sentimente nutreşte Nică faţă de

pupăză?

Ce v- a plăcut cel mai mult din acest text?

Cum trebuie să ne comportăm cu păsările

din natură?

Pălăria galbenă - optimistul

Ce a vrut să facă Nică cu pupăza în

iarmaroc?

Încercaţi să fiţi apărătorul lui Nică.

Ce învăţăm de la fiecare personaj al

textului?

Pălăria albastră - moderatorul

Prezentaţi alte două întâmplări din

copilăria lui Ion Creangă.

Adresaţi copiilor trei întrebări să

vedeţi dacă au înţeles textul

studiat.

Pălăria verde - gânditorul

Închipuiţi - vă că sunteţi Nică. Cum v- aţi fi

comportat dacă eraţi în situaţia lui?

Găsiti un alt final povestirii.

Pălăria neagră - criticul

De ce era supărat Nică?

Prezintă greşelile copilului.

Ce nu ţi- a plăcut în această poveste?

R. A. I.

,,Umblatul cu plugul”

* Ce- l roagă Nică pe tatăl său?

* Ce fură băiatul de- acasă?

* Când pornesc copiii cu plugul?

* Pe cine urează prima dată?

* Ce făcea preotul?

* De ce fel de primire au avut parte?

* Cum îl boscorodesc copiii pe popă?

* În ce parte a satului ajung după ce sunt alungaţi de popă?

* Cum sunt primiţi la Vasile- Aniţei?

* Ce fel de urătură fac la casa acestuia?

* Cu ce- i fugăreşte nevasta?

* Ce jurământ îşi fac băieţii?

* Cum se despart unul de altul?

Cadranele ,,La scăldat”

Scrieţi cuvintele spuse de Nică când ţinea câte o pietricică la ureche

Explicaţi următoarele cuvinte:

ştioalnă –

moronul –

coropcar -

Ce sfat i– aţi fi dat lui Nică? Realizaţi un desen potrivit textului