ISTROS, XIX, 2013, Brăila, p. 45-60 DOUĂ TOPOARE DIN PIATRĂ APARȚINÂND EPOCII BRONZULUI DESCOPERITE LA TULUCEȘTI, JUDEȚUL GALAȚI COSTIN CROITORU (BRĂILA, ROMÂNIA), VASILE DIACONU (TÂRGU NEAMȚ, ROMÂNIA) Cuvinte cheie: topoare de piatră, epoca bronzului, Tulucești, Galați Rezumat. În această scurtă intervenție autorii introduc în circuitul științific două topoare din piatră aflate în prezent în colecția școlară din Tulucești, județul Galați. Din nefericire, singurele repere relative la contextul descoperirii se rezumă la semnalarea teritoriului localității. În aceste condiții, puținele aprecieri asupra acestor artefacte s-au făcut într- un cadru amplu, exclusiv pe baza analogiilor cunoscute în momentul de față. Materialele prezentate aici, împreună cu semnalarea unor informații inedite, jalonează prezența în zona Tuluceștiului a unor situri arheologice aparținând epocii bronzului, altfel neatestate până în prezent , în ciuda numeroaselor descoperiri arheologice, din diverse epoci. Astfel, este de așteptat ca cercetările arheologice viitoare să se soldeze și cu identificarea unor complexe din epoca bronzului, cu atât mai mult cu cât ne aflăm la mică distanță de cunoscutele situri arheologice din epoca bronzului de la Foltești și Stoicani, atât de importante pentru cunoașterea începuturilor perioadei metalelor. Analiza atentă a unor colecții școlare 1 oferă, nu de puține ori, surprize plăcute nu numai prin varietatea materialului arheologic, dar și Această lucrare a fost finanțată de Autoritatea Națională Română pentru Cercetare Științifică, CNCS – UEFISCDI, numărul proiectului PN-II-RU-TE-2012-3-0216. 1 Preferăm această sintagmă pentru a desemna grupajul eterogen al unor obiecte cu (posibil) potențial istoric (sau cultural-artistic), aflate în diverse „colțuri muzeale”, mai ales pentru a sublinia cumva caracterul voit didactic, deși suntem conștienți – și în cazul județului Galați afirmația se confirmă cu prisosință – că materiale arheologice se
16
Embed
DOUĂ TOPOARE DIN PIATRĂ APARȚINÂND EPOCII BRONZULUI DESCOPERITE LA TULUCEȘTI, JUDEȚUL GALAȚI
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
ISTROS, XIX, 2013, Brăila, p. 45-60
DOUĂ TOPOARE DIN PIATRĂ APARȚINÂND
EPOCII BRONZULUI DESCOPERITE
LA TULUCEȘTI, JUDEȚUL GALAȚI
COSTIN CROITORU (BRĂILA, ROMÂNIA),
VASILE DIACONU (TÂRGU NEAMȚ, ROMÂNIA)
Cuvinte cheie: topoare de piatră, epoca bronzului, Tulucești,
Galați
Rezumat. În această scurtă intervenție autorii introduc în circuitul
științific două topoare din piatră aflate în prezent în colecția școlară din
Tulucești, județul Galați. Din nefericire, singurele repere relative la
contextul descoperirii se rezumă la semnalarea teritoriului localității. În
aceste condiții, puținele aprecieri asupra acestor artefacte s-au făcut într-
un cadru amplu, exclusiv pe baza analogiilor cunoscute în momentul de
față. Materialele prezentate aici, împreună cu semnalarea unor informații
inedite, jalonează prezența în zona Tuluceștiului a unor situri arheologice
aparținând epocii bronzului, altfel neatestate până în prezent, în ciuda
numeroaselor descoperiri arheologice, din diverse epoci. Astfel, este de
așteptat ca cercetările arheologice viitoare să se soldeze și cu identificarea
unor complexe din epoca bronzului, cu atât mai mult cu cât ne aflăm la
mică distanță de cunoscutele situri arheologice din epoca bronzului de la
Foltești și Stoicani, atât de importante pentru cunoașterea începuturilor
perioadei metalelor.
Analiza atentă a unor colecții școlare1 oferă, nu de puține ori,
surprize plăcute nu numai prin varietatea materialului arheologic, dar și
Această lucrare a fost finanțată de Autoritatea Națională Română pentru Cercetare
Științifică, CNCS – UEFISCDI, numărul proiectului PN-II-RU-TE-2012-3-0216. 1 Preferăm această sintagmă pentru a desemna grupajul eterogen al unor obiecte cu
(posibil) potențial istoric (sau cultural-artistic), aflate în diverse „colțuri muzeale”, mai
ales pentru a sublinia cumva caracterul voit didactic, deși suntem conștienți – și în cazul
județului Galați afirmația se confirmă cu prisosință – că materiale arheologice se
46 Costin Croitoru, Vasile Diaconu
prin calitatea lui. Din păcate, în lipsa personalului specializat, acestea se
păstrează cel mai frecvent fără nici o considerație relativă la norme
elementare de conservare. Mai mult, reprezentând rodul strădaniei unor
pasionați „scormonitori” locali, în cele mai multe situații materialul este
lipsit de locul exact al descoperirii și, evident, al contextului arheologic.
În atare condiții, valorificarea unor artefacte (re)identificate în cadrul
acestor colecții școlare tinde să conteze exclusiv în privința susținerii unor
tipologii, ori pentru a ilustra difuziunea în teritoriu a unui anume tip de
descoperiri.
Este şi cazul colecţiei din localitatea Tuluceşti, judeţul Galaţi,
unde se găsesc numeroase piese preistorice sau din etape cronologice mai
târzii2. În rândurile următoare ne propunem să facem cunoscute două
piese litice care se află în colecţia amintită şi care sunt importante prin
prisma faptului că argumentează prezenţa unor comunităţi ale epocii
bronzului, altfel neatestate până în momentul de față prin alte materiale
arheologice, în ciuda numeroaselor descoperiri de pe teritoriul comunei3.
Inedite încă sunt descoperirile funerare, fortuite, din spatele gării
Tuluceşti. Materialul osteologic recuperat se află actualmente în colecţia
şcolară din localitate (nota bene, prin grija domnului învățător pensionar
Amelian Chirilă, cel care ne-a şi oferit cu deosebită amabilitate detalii
despre condiţiile descoperirii). După toate aparenţele este vorba despre
două morminte de înhumaţie, cu ocru defuncţii fiind depuşi în poziţie
chircită, fără alt inventar funerar. Din punct de vedere cronologic, acestea
se datează în perioada de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului (cultura
Iamnaia). Mai mult, cercetările arheologice întreprinse în acest an, în
punctul Râpa Bălaia, aflat la sud-est de localitate s-au soldat, între altele,
și cu identificarea unor fragmente ceramice rulate, caracteristice epocii
bronzului4.
Este de notat și posibilitatea ca pe teritoriul comunei să mai fi fost
descoperită întâmplător o unealtă litică: „în pământul galben adus la
S.R.N. (?) de la Tulucești în anul 1953, a fost identificat un «obiect din
păstrează și în colecțiile altor instituții rurale: primării, cămine culturale sau biserici ori
în domeniul privat. 2 Vezi, de exemplu, Croitoru, Apostu 2013.
3 O trecere în revistă a acestor descoperiri la Croitoru 2013, 162-165; Croitoru 2013a,
589-594. 4 Materiale inedite aflate în curs de prelucrare.
Două topoare din piatră aparținând epocii bronzului descoperite la Tulucești 47
piatră» (L = 8 cm., l = 5. cm.), de forma unei lame de topor actual,
prevăzut cu trei caneluri pentru legat de coadă”5.
Pentru că topoarele de care ne vom ocupa în rândurile următoare
reprezintă descoperiri fortuite, este necesară o discuţie asupra lor într-un
cadru amplu, pe baza analogiilor cunoscute în acest moment. Însă, înainte
de a formula aprecieri de ordin tipologic, cronologic şi cultural, vom face
o descriere succintă a pieselor pentru cunoaşterea parametrilor morfo-
dimensionali ai acestora6.
Toporul T1 (fig. 1/1) este oval în plan, feţele ventrală şi dorsală
sunt plate, iar profilul este drept7. Perforaţia este cilindrică, bine finisată şi
amplasată mai aproape de muchie. Tăişul este drept, iar întreaga suprafaţă
a toporului a fost foarte atent şlefuită. Obiectul amintit a fost confecţionat
din andezit de nuanță verzuie. Nu prezintă urme evidente de uzură în zona
tăișului, iar loviturile din vecinătatea perforației se datorează unor
intervenții moderne, cel mai probabil suferite în timpul descoperirii.
Piesa provine din zona vestică a satului Tuluceşti, dar nu este
menţionat contextul arheologic în care a fost găsită.
Toporul T2 (fig. 1/2) are corpul alungit, fiind uşor îngroşat în zona
perforaţiei pentru fixarea cozii. Piesa are profilul drept, dar fiind păstrată
în stare fragmentară nu putem preciza care era forma muchiei. Tăişul este
foarte puţin arcuit. Perforaţia se găseşte mai aproape de muchie, în zona
cu lăţime maximă, iar întreaga suprafaţă a fost bine şlefuită. Obiectul a
fost confecţionat dintr-o rocă dură, magmatică, de culoare verzuie, cel
mai probabil un andezit.
Dimensiuni: lungime = 12 cm; lăţimea tăişului = 4,5 cm.
Toporul provine din zona Râpa Bălaia, aflată în partea de sud-est
a satului Tuluceşti.
* * *
5 Croitoru 2013, 163, nota 1028.
6 Lungimea reprezintă distanța de la ceafă la tăiș, lățimea reprezintă distanța dintre fața
ventrală și cea dorsală, iar grosimea distanța dintre cele două laterale ale piesei. 7 Deși nemenționată în text, piesa a fost ilustrată artistic la Chirilă 2012, 24, fig. 1/1.
48 Costin Croitoru, Vasile Diaconu
După această succintă prezentare se impun câteva observaţii care
pot să ofere unele repere de ordin tipologic şi, implicit, anumite
coordonate cronologice.
Exemplarul T1 are o formă comună, întâlnită din eneoliticul final
şi până la sfârşitul epocii bronzului, ceea ce ridică anumite probleme
legate de o încadrare cronologică precisă. Artefacte similare au apărut în
diferite medii culturale ale epocii bronzului, dar vom aminti selectiv doar
câteva analogii: Cajvana (jud. Suceava)8, Oglinzi (jud. Neamţ)
9, Doaga
(jud. Vrancea)10
, Mărăşeşti (jud. Vrancea)11
, Luncaviţa (jud. Tulcea)12
,
Gârliţa (jud. Constanţa)13
, Târzii (jud. Vaslui)14
, Topraisar (jud.
Constanţa)15
, sau într-un punct necunoscut din nordul Dobrogei16
. Şi în
mediile culturale ale bronzului timpuriu din nordul Mării Negre se cunosc
topoare de acest tip17
. Pe teritoriul Galațiului o piesă cu morfologie
asemănătoare, a fost identificată întâmplător la Bălăbănești18
.
Exemplarul T2, chiar dacă nu s-a păstrat integral, prin detaliile
morfologice pe care le prezintă poate fi inclus în categoria armelor, mai
precis în grupa topoarelor de luptă cu muchie cilindrică. Potrivit
clasificării lui Al. Vulpe, exemplarul nostru ar trebui încadrat în categoria
A19
sau, conform unei alte propuneri tipologice, în rândul topoarelor de
luptă de tip A20
.
Artefacte similare sunt cunoscute la Răcăciuni (jud. Bacău)21
,
Oneşti (jud. Bacău)22
, Vizantea (jud. Vrancea)23
etc., dar şi în culturile
8 Niculică et al. 2004, 274, fig. 3/8.
9 Piesă inedită, aflată în colecţia şcolii din localitate. Provine dintr-un sit al culturii Noua.
Keywords: stone axes, Bronze Age, Tulucești, Galați
Abstract. This short article aims to introduce in the
historiography two stone axes included at this moment in a school
collection in Tuluceşti, Galaţi County. Unfortunately, the only reference
point in what the context of the findings is concerned is the locality.
Under these circumstances, the very few commentaries on these artefacts
have been made only within a wider framework, exclusively relying on
analogies. The materials presented here and certain unpublished data
mark a number of archaeological sites chronologically dated during the
Bronze Age, sites that have not been attested yet, despite the significant
number of archaeological findings from other eras in the same area.
Therefore, it is highly probable for future archaeological surveys to bring
to light some complexes of the Bronze Age, all the more if one considers
the small distance between this area and the important archaeological sites
from Folteşti and Stoicani, which are highly significant for acquiring
information with regard to the beginning of the Bronze Age.
The thorough analysis of a school collection1 may often provide
pleasant surprises, both in point of variety and in point of quality of the
archaeological material. Unfortunately, as the staff is not specialised, the
This work was supported by a grant of the Romanian National Authority for Scientific
Research, CNCS – UEFISCDI, project number PN-II-RU-TE-2012-3-0216. 1 We have opted for this syntagm to designate the eclectic collection of objects that
might have historical (or cultural-artistic) significance found in various “museums”
especially for didactic purposes, although we are fully aware that there can be
archaeological material preserved in the collections of other rural institutions: mayor
houses, cultural houses, churches or private dwellings. This aspect is fully confirmed in
the case of Galaţi County.
52 Costin Croitoru, Vasile Diaconu
artefacts are preserved, more often than not, without any consideration for
the basic conservation norms. Moreover, as they are the fruit of the
efforts of some aficionado local “diggers”, the findings often lack any
information with regard to the precise place of discovery and, naturally,
with regard to the archaeological context. In these circumstances, the
valorisation of such artefacts (re)discovered in these school collections
tends to be useful only to support a typology or to illustrate the
distribution of a certain type of findings in a given area.
This is also the case for the collection from Tuluceşti village,
County of Galaţi, where there are numerous prehistoric artefacts and also
findings belonging to more recent chronological stages2. In what follows,
we aim at presenting two lithic pieces of the aforesaid collection,
important in that they support the argument of the presence of some
Bronze Age communities, yet unattested by other archaeological findings,
despite the significant number of findings on the territory of the village3.
The fortuitous funerary findings behind Tuluceşti train station are
yet to be published. The osteologic material recovered is at present in the
village school collection (NB! in custody of retired schoolmaster Amelian
Chirilă, who has also kindly provided us the details of the discovery).
Apparently, there are two ochre burials, the deceased were crouched and
there was no other funeral inventory. Chronologically, they can be dated
in the transition period from Aeneolithic to Bronze Age (Jamnaja culture).
Moreover, the archaeological survey carried out this year at the site Râpa
Bălaia (south-east of the village) has brought about, among other
findings, the identification of rolled pottery fragments specific to Bronze
Age4.
It is worth mentioning that another lithic tool may have been
fortuitously discovered in the village: “in the yellow soil brought to
S.R.N. (?) from Tuluceşti in the year 1953, there has been identified a
‘stone object; (length = 8 cm, width = 5 cm) in the form of a blade of a
present-day axe, with three slits for tying it to the haft”5.
As the axes in focus are fortuitous findings, they should be
analysed in a broader framework, based on analogies known at the present
2 See also Croitoru, Apostu 2013.
3 A review of these findings is available in Croitoru 2013, 162-165; Croitoru 2013a, 589-
594. 4 Unpublished material under processing.
5 Croitoru 2013, 163, f. 1028.
Two stone axes from the Bronze Age discovered in Tuluceşti, Galaţi County 53
moment. Nonetheless, before any typological, chronological or cultural
assessment, we will briefly describe the pieces in order to present their
morpho-dimensional parameters6.
The axe A1 (fig. 1/1) is oval in plan, its ventral and dorsal facets
are flat, and its profile is even7. The eye is cylindrical, neatly finished and
placed closer to the edge. The cutting edge is straight and the entire
surface of the axe has been carefully polished. This object has been made
of greenish andesite. There are no obvious usage traces in the blade area
and the smashes around the eye have been the result of a more recent
This piece was identified in the western area of Tuluceşti village,
but there is no mention of any archaeological context.
The axe A2 (fig. 1/2) is elongated and slightly thickened in the
area of the eye for fixing the heft. The piece has a straight profile,
however, as it was only partially preserved, it is impossible to determine
the shape of the edge. The cutting edge is slightly bowed. The eye is
closer to the edge, in the maximum width area and the entire surface is
well polished. It was made of a greenish magmatic, hard rock, most
probably, andesite.
Dimensions: length = 12 cm; blade width = 4.5 cm.
This axe was found in the area Râpa Bălaia, in the south-east area
of Tuluceşti village.
***
Following this brief presentation, a few observations which may
provide some typological and chronological coordinates are in order.
The piece A1 has a common shape from the end of Aeneolithic to
the end of the Bronze Age, which makes precise chronological
determination difficult. Similar artefacts have been identified in various
6 Length = distance from the poll to the cutting edge; width is the distance between the
ventral and dorsal facet; thickness is the distance between the two edges of the piece. 7 Although it is not mentioned in the text, the piece was artistically illustrated in Chirilă
2012, 24, fig. 1/1.
54 Costin Croitoru, Vasile Diaconu
cultural horizons of the Bronze Age. A few analogies have been selected:
Cajvana (Suceava County)8, Oglinzi (Neamţ County)
9, Doaga (Vrancea
County)10
, Mărăşeşti (Vrancea County)11
, Luncaviţa (Tulcea County)12
,
Gârliţa (Constanţa County)13
, Târzii (Vaslui County)14
, Topraisar
(Constanţa County)15
, or in an unknown place in the north part of
Dobruja16
. In the cultural environment north of the Black Sea there have
also been found axes with similar typology17
. In Galaţi County, an
artefact with similar morphology has been fortuitously identified in
Bălăbănești18
.
The axe A2, although not fully preserved, may be included in the
category of weapons judging by its morphological features. More
precisely, it may be included in the category of battle axes with
cylindrical edge. According to Al. Vulpe’s classification, this piece
should be considered an A19
or, according to another typological proposal,
an A20
-type battle axe.
Similar artefacts have been discovered in Răcăciuni (Bacău
County)21
, Oneşti (Bacău County)22
, Vizantea (Vrancea County)23
etc.,
but also within the Bronze cultures north of the Black Sea24
. An artefact
with similar morphology has been also identified in Folteşti (Galaţi
County)25
.
8 Niculică et al. 2004, 274, fig. 3/8.
9 Unpublished finding present in the village school collection. Found in a site belonging