8/19/2019 Document 00122
1/25
Conform crezului, Sfanta Biserica are 4 insusiri esentiale: una sfanta, soborniceasca si
apostoleasca.
1. Unitatea biseicii prin care intelegem ca biserica este una, unica si unitara deoarece:
-sfanta Treime este una,
-Hristos este capul Bisericii
*Efeseni 1;22: ,, Şi toate le-a supus sub picioarele Lui şi, mai presus de toate, L-a dat pe El cap
Bisericii,"
-harul divin este unul lucrator in Biserica
I Corinteni 12;6: ,, .Şi lucr ările sunt felurite, dar este acelaşi Dumnezeu, care lucrează toate în toţ
i."
-credinta pe care o marturisim este una
-conducerea, ierarhia e una
-Mantuitorul Hristos a spus de formarea Bisericii
*Efeseni 4;4-6: ,, 4.Este un trup şi un Duh, precum şi chemaţ i aţ i fost la o singur ă nădejde a
chemării voastre; 5.Este un Domn, o credinţă, un botez, 6.Un Dumnezeu şi Tatăl tuturor, Care este peste toate şi prin toate şi întru toţ i."
*Matei 16;18: ,, Şi Eu îţ i zic ţ ie, că tu eşti Petru şi pe această piatr ă voi zidi Biserica Mea şi
por ţ ile iadului nu o vor birui."
*I Corinteni 1;13: ,, Oare s-a împăr ţ it Hristos? Nu cumva s-a r ăstignit Pavel pentru voi? Sau
fost-aţ i botezaţ i în numele lui Pavel?
-in vorbire se foloseste si pluralul. Nu inseamna ca sunt mai multe, ci e una, insa pluralul
desemneaza parti, zone ale bisericii din punct de vedere geografic, si din punct de vedere istoric
sunt numite asa.
-unitatea bisericii o diferentiaza si de schisma si de erezie deoarece schisma inseamna dezbinare,
rupere de la canoanele si disciplina bisericii, iar erezia este departarea spre invataturi false, pe
cand biserica marturiseste aceeasi credinta si dogme.
2. Sfintenia: este sfanta deoarece:
-Dumnezeu este sfant:
*Isaia 6;3:,, Şi strigau unul către altul, zicând: "Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Savaot, plin este
tot pământul de slava Lui!""
-Hristos e capul Bisericii iar ea este trupul lui Hristos,
*I Corinteni 12;27: ,, Iar voi sunteţ i trupul lui Hristos şi mădulare (fiecare) în parte."
-Harul Divin este sfant si sfintitor,-scopul este mantuirea si sfintirea oamenilor,
-in Biserica lucreaza Hristos,
*I Petru 1;16: ,, Că scris este: "Fiţ i sfinţ i, pentru că Eu sunt Sfânt"."
- din ea a iesit sfinti
Prezenta pacatosilor in biserica nu afecteaza sfintenia ei, caci nu vine de la oamenii, ci de la
Dumnezeu
*Efeseni 5;25-27: ,, 25.Bărbaţ ilor, iubiţ i pe femeile voastre, după cum şi Hristos a iubit Biserica,
şi S-a dat pe Sine pentru ea, 26.Ca s-o sfinţ ească, cur ăţ ind-o cu baia apei prin cuvânt, 27.Şi ca s-o
înf ăţ işeze Sieşi, Biserică slăvită, neavând pată sau zbârcitur ă, ori altceva de acest fel, ci ca să fie
sfântă şi f ăr ă de prihană."
8/19/2019 Document 00122
2/25
3. Sobornicitatea insusirea de a se slavi pretutindeni, ca un totunitar, are doua aspecte:
-extensiv, adica in toata lumea
*Matei 28;19: ,, Drept aceea, mergând, învăţ aţ i toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui
şi al Fiului şi al Sfântului Duh,"
*Marcu 16;15: ,, Şi le-a zis: Mergeţ i în toată lumea şi propovăduiţ i Evanghelia la toată f ă
ptura."
-intensiv, adica pastrarea unitatii dogmatice cultice si canonice in toate partile ei .
Se mai intelege si faptul ca biserica este condusa nu de o persoana, ci de sinod, de sobor, de
adunarea episcopilor, dupa modelul celui apostolic si a celor ecumenice
*Fapte 15;28: ,, Pentru că, părutu-s-a Duhului Sfânt şi nouă, să nu vi se pună nici o greutate în
plus în afar ă de cele ce sunt necesare:"
4. Apostolicitatea inseamna insusirea ei de a fi intemeiata de Hristos si asezata pe temelia
apostolilor,*Matei 16;18: ,, Şi Eu îţ i zic ţ ie, că tu eşti Petru şi pe această piatr ă voi zidi Biserica Mea şi
por ţ ile iadului nu o vor birui."
*Efeseni 2;20: ,, Zidiţ i fiind pe temelia apostolilor şi a proorocilor, piatra cea din capul unghiului
fiind însuşi Iisus Hristos."
Prin apostolicitate mai intelegem si o dubla transmisiune:
-externa, ce consta in transmiterea invataturii Mantuitorului prin apostoli si urmasii lor
nealternata si neschimbata, fara omisiuni.
*I Timotei 6;20: ,, O, Timotei, păzeşte comoara ce ţ i s-a încredinţ at, depărtându-te de vorbirile de
şarte şi lumeşti şi de împotrivirile ştiinţ ei mincinoase,"
-interna adica transmiterea harului preotiei de la Hristos catre apostoli si apoi urmasilor acestora,
episcopi, preoti si diaconi, fara intrerupere, ce se numeste succesiune apostolica
*Matai 28;20: ,, Învăţ ându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt
în toate zilele, până la sfâr şitul veacului. Amin."
Asadar, succesiunea apostolica este un fluviu de har ce curge in istorie de la Hristos prin
episcopi si preoti pana la sfarsitul veacurilor.
Despre aceasta dubla transmisiune, vorbesc majoritatea sfintilor parinti si constituie nota
distincta a bisericii adevarate, fata de schisma si fata de erezie.
Membrii Bisericii
Din definitia Bisericii, se intelege ca membrii Bisericii sunt impartiti in doua categorii:
1. Ierarhia Bisericeasca prin care se continua intreita misiune a Mantuitorului, adica cea
invatatoreasca, sfintitoare si de conducere a oamenilor. In cadrul ierarhiei, un rol important l-au
avut apostolii, ce constitue o categorie speciala, chematii si investiti fiind de insusi Hristos si cu
calitate de martori. Ei au fost investiti cu putere dupa inviere si devine lucratoare la Cincizecime.
Perioada apostolica se incheie cu moartea ultimului apostol, iar ei au ales si investit cu putere pe
urmasi ai lor si anume episcopi, preoti si diaconi.
*Ioan 10;22-23: ,, 22.Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţ i Duh Sfânt; 23.Că
8/19/2019 Document 00122
3/25
rora veţ i ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţ i ţ ine, vor fi ţ inute."
Astfel ierarhia Bisericesca are trei trepte:
-episcopatul: episcopii isi au originea in trimiterea si investirea apostolilor. Din Noul
Testament intelegem ca au fost investiti cu putere harica.
*Matei 16;19: ,, Şi îţ i voi da cheile împăr ăţ iei cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat ş
i în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în ceruri."
*Matei 18;18: ,, Adevărat gr ăiesc vouă: Oricâte veţ i lega pe pământ, vor fi legate şi în cer, şi
oricâte veţ i dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în cer."
*Fapte 13;2: ,, Şi pe când slujeau Domnului şi posteau, Duhul Sfânt a zis: Osebiţ i-mi pe
Barnaba şi pe Saul, pentru lucrul la care i-am chemat."
*Fapte 14;2-3: ,, 2.Dar iudeii care n-au crezut au r ăsculat şi au înr ăit sufletele păgânilor
împotriva fraţ ilor. 3.Deci multă vreme au stat acolo, gr ăind cu îndr ăzneală întru Domnul, Care da
mărturie pentru cuvântul harului Său, f ăcând semne şi minuni prin mâinile lor."
*Fapte 20;28: ,, Drept aceea, luaţ i aminte de voi înşivă şi de toată turma, întru care Duhul Sfântv-a pus pe voi episcopi, ca să păstraţ i Biserica lui Dumnezeu, pe care a câştigat-o cu însuşi
sângele Său."
*I Timotei 4;14: ,, Nu fi nepăsător faţă de harul care este întru tine, care ţ i s-a dat prin proorocie,
cu punerea mâinilor mai-marilor preoţ ilor."
*I Timotei 5;22: ,, Nu-ţ i pune mâinile degrabă pe nimeni, nici nu te face părtaş la păcatele altora.
Păstrează-te curat."
*II Timotei 1;6: ,, Din această pricină, îţ i amintesc să aprinzi şi mai mult din nou harul lui
Dumnezeu, care este în tine, prin punerea mâinilor mele."
*I Petru 5;1-5: ,, 1.Pe preoţ ii cei dintre voi îi rog ca unul ce sunt împreună-preot şi martor al
patimilor lui Hristos şi părtaş al slavei celei ce va să se descopere: 2.Păstoriţ i turma lui
Dumnezeu, dată în paza voastr ă, cercetând-o, nu cu silnicie, ci cu voie bună, după Dumnezeu, nu
pentru câştig urât, ci din dragoste; 3.Nu ca şi cum aţ i fi stă pâni peste Biserici, ci pilde f ăcându-vă
turmei. 4.Iar când Se va ar ăta Mai-marele păstorilor, veţ i lua cununa cea neveştejită a măririi.
5.Tot aşa şi voi, fiilor duhovniceşti, supuneţ i-vă preoţ ilor; şi toţ i, unii faţă de alţ ii, îmbr ăcaţ i-vă
întru smerenie, pentru că Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţ i le dă har."
Episcopul are plinatatea harului, putand savarsi toate Sfintele Taine. Toti episcopii au acelasi
har si detin grade administrative diferite.
In perioada apostolica a fost o confuzie de numire intre episcop si preot, dar nu si de functiune.
Tot atuncu numele de episcoo se folosea pentru treapta cea mai inalta, iar de preot pentruurnatoarea.
Episcopul nu sta izolat, ci impteuna cu turma, avand misiunea de a pastra dreapta credinta in
tinutul sau. El nu este izolat fata de ceilalt episcopi, ci impreuna formeaza sinodul episcopilor, iar
demnitatea si autoritatea le-o da Duhul sfant si este intemeiata pe demnitatea fiecarui episcop.
Asistenta Duhului Sfant nu inseamna neaparat inovarea de noi dogme, ci inseamna ca dupa
multa cercetare, in mod liber prin revelatia divina , prezinta un adevar de credinta pe intelesul
credinciosilor.
2. Preotia, ce isi are inceputul in alegerea, trimiterea la propovaduire si investirea harica a celor
70 de ucenici.
8/19/2019 Document 00122
4/25
*Luca 10;1: ,, Iar după acestea, Domnul a ales alţ i şaptezeci (şi doi) şi i-a trimis câte doi
înaintea feţ ei Sale, în fiecare cetate şi loc, unde Însuşi avea să vină."
Dupa cincizecime, in cartea Faptele apostolilorne este prezentata prezenta preotilor langa
apostoli in lucrarea in Biserica.
*Fapte 11;30: ,, Ceea ce au şi f ăcut, trimiţ ând preoţ ilor prin mâna lui Barnaba şi a lui Saul."
*Fapte 14;23: ,, Şi hirotonindu-le preoţ i în fiecare biserică, rugându-se cu postiri, i-au încredinţ at
pe ei Domnului în Care crezuser ă."
*Tit 1;5: ,, Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să îndreptezi cele ce mai lipsesc şi să aşezi
preoţ i prin cetăţ i, precum ţ i-am rânduit:"
*I Petru 5;1: ,, Pe preoţ ii cei dintre voi îi rog ca unul ce sunt împreună-preot şi martor al
patimilor lui Hristos şi părtaş al slavei celei ce va să se descopere:"
Preotul nu are plinatatsa harului, poate savarsi toate Sfinte!e taine in afara de hirotonie si este
delegatuo episcopului.
3. Diaconii isi au inceputul in alegerea si hirotonirea celor 7 diaconi.*Galateni 6;6: ,, Cel care primeşte cuvântul învăţăturii să facă parte învăţătorului său din toate
bunurile."
*Filipeni 1;1: ,, Pavel şi Timotei, robi ai lui Hristos Iisus, tuturor sfinţ ilor întru Hristos Iisus,
celor ce sunt în Filipi, împreună cu episcopii şi diaconii:"
Diaconul este cea mai de jos treapta ierarhiceasca si are rolul de a ajuta episcopul sau preotul in
lucrarea Bisericii.
*Fapte 5;5: ,, 5.Şi a plăcut cuvântul înaintea întregii mulţ imi, şi au ales pe Ştefan, bărbat plin de
credinţă şi de Duh Sfânt, şi pe Filip, şi pe Prohor, şi pe Nicanor, şi pe Timon, şi pe Parmena, şi
pe Nicolae, prozelit din Antiohia,"
Mirenii, mare masa eclesiara. Si ei, in baza botezului, au o intreita misiune personala:
-invatatoreasca, adica sa cunoasca credinta si sa invete si pe altii
-de a se sfinti prin fapte bune si jerfa
-de a fi conducator al propriei persoane, adica stapan pe sine fata de imperiul patimilor.
Doctrina romano catooica Biserica si ierarhia bisericeasca
Doctrina Romano catolica despre biserica:
-accentueaza aspectul vazut al bisericii, fiind considerata o institutie cu caracter social-religios-biserica este societatea oamenilor uniti prin marturisirea aceleaiasi credinte si impartasiti cu
aceleasi sfinte taine sub conducereea pastorilor legitimi in frunte cu papa
-chiar daca uneori, pe langa elementele vazute sunt enumerate si elemente nevazute, precum
gratia sau harul, sau cele 3 virtuti teologice, si acestea sunt intelese mai mult in sens vazut.
-În doctrina mai noua s-a schimbat atitudinea fata de context, intrucat vorbeste despre tiandria
bisericii, despre biseriaca trup tainic al lui Hristos, comuniunea dintre Persoanele Preasfintei
Treimi. Aceasta schimbare este laudabila, insa ramane de netrecut conceptia lor despre gratia
creata însemnand pentru ei ca teandria e deziderat si nu realitate.
-se aseamana cu ortodoxia caci si ei invata despre ierarhia sacramentala, insa sunt trei puncte
deosebitoare.
8/19/2019 Document 00122
5/25
Doctrina romano-catolica despre ierarhia Bisericesca:
a) primatul papal: papa este primul intre episcopi si toti ceilaltitrebuie sa i se supuna. Aceasta
invatatura este intemeiata pe presupusa intaietate a lui Petru in fata celorlalti apostoli, papa fiind
urmasul lui. Argumente:
-*Matei 16;18: ,, Şi Eu îţ i zic ţ ie, că tu eşti Petru şi pe această piatr ă voi zidi Biserica Mea
şi por ţ ile iadului nu o vor birui."
Petru i cuvantul aici in numele tuturor apostolilor, avand caracter vulcanic si impulsiv. Domnul
nu intemeiaza Biserica pe persoana lui, ci pe credinta marturisita de el in numele apostolilor. In
aceeasi convorbire zice:
*Matei 16;23: ,, Iar El, întorcându-se, a zis lui Petru: Mergi înapoia Mea, satano! Sminteală Îmi
eşti; că nu cugeţ i cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor."
De asemenea, nu se cunoaste ce a facut Petru in timul patimilor Mantuitorului
-dupa Cincizecime, el ar fi avut un primat si toti s-ar fi supus lui. Desi Petru a luat cuvantul de
mai multe ori, nu s-a bucurat de o intaietate din doua motive: sinodul apostolic nu e prezidat de el,ci de Iacob cel Mare, episcopul Ierusalimului, Sfantul Pavel il mustra aspru pe Sfantul Petru.
*Galateni cap.1.
-cum ca a fost episcopul Romei si intemeietorul Bisericii de acolo. Biserica Romei a fost
infiintata de primii crestini ce au fost la Cincizecime, apoi in prima captivitate de la Roma, 62-64,
Sfantul Pavel scrie cele 4 epistole ale captivitatii si in nici una nu aminteste de prezenta lui Petru
acolo. Intr-adevara, Sf. Petru vine la Roma dupa 64 unde sfarseste muceniceste cu Sf. Pavel in 67.
Din punct de vedere ortodox, primatul papal e gresit, caci capul Bisericii e Hristos.
*Efeseni 1;22: ,, Şi toate le-a supus sub picioarele Lui şi, mai presus de toate, L-a dat pe El cap
Bisericii,"
Mai mult, primatul papal, a fost una din cauzele marii schisme din 1054 si una din marile
piedici ce stau in fata apropierii celor doua Biserici
b) infailibilitatea papei, dogma aprobata la consiliul din Vatican, conform careia papa e
infailibil, fara de greseala si fara de pacat.
Din cauza disputelor din acel consiliu, tot atunci s-a spus ca nu este infailibil in viata personala,
ci in calitatea de cap al Bisericii. (ex cathedra)
Aceasta dogma este contrara Scripturii si Traditiei. Ostoria demonstreaza ca au fost si papi
eretici: papa Virgiliu a suscris la erezia semiariana si papa Honoriu a cazut in erezia monotelita.
c) celibatul preotesc: interzicerea preotiei pentru toate gradele clericale, desi sinodul I
ecumenic lasa la libera alegere casatoria preotului, papa Grigorie al VII-lea dupa marea schisma,
in 1073, decreteaza celibatul preotesc cu scopul de a face clerul ca o armata a papei.
Doctrina protestanta despre Biserica si ierarhia bisericeasc
Se caracterizeaza prin faptul ca adevarata biserica e doar nevazuta. Pentru a defini comunitatea,
Luther, da urmatoarea definitie Bisericii: ,,unde se administreaza botezul si Euharistia si se invata
corect Evanghelia, aceea este Biserica"
Adica comunitatea sfintilor in care se invata drept evanghelia si se administreaza corect cele
8/19/2019 Document 00122
6/25
doua taine. Deci pentru definirea bisericii vazute, el enumera doua elemente vazute.
Calvin zice: ,,Biserica este totalitatea celor alesi de Dumnezeu, cunoscuti numai de El, insa noi
trebuie sa presupunem ca membri pe cei care sunt exemple de viata crestina si se impartasesc cu
taine."
Analiza ortodoxa:
-este marcata de contradictie, deoarece Biserica pe de o parte e doar nevazuta, iar pe de alta
primeste doua parti vazute.
-daca Biaerica judeca corectitudinea propovaduirii evangheliei si administrarea de sf. Taine,
inseamna ca i se recunoaste acesteia caracterul vazut.
Despre Ierarhia Bisericeasca
Se deosebeste radical de ortodoxie si catolicism, caci nu are ierarhie sacramentala, ci are
conceptul de preotie universala.
La ei, toti oamenii sunt preoti prin botez.
*I Petru 2;9: ,, Iar voi sunteţ i seminţ ie aleasă, preoţ ie împăr ătească, neam sfânt, popor agonisitde Dumnezeu, ca să vestiţ i în lume bunătăţ ile Celui ce v-a chemat din întuneric, la lumina Sa cea
minunată,"
De aici, rezulta doua consecinte:
-n-au hirotonie
-nu e impartita in clersi popor, toti sunt preoti.
Ei disting doua moduri de preotie:
-sacerdotiu, de drept divin (de jure divino)
-mynisterium, de drept uman (de jure humano) prin care se intelege ca oamenii din comunitate
deleaga pe unul sa faca cele ale preotiei.
Luther zice: ,,din zece fii de imparat, toti sunt indreptatiti sa conduca, insa doar unuia i se da
dreptul de a conduce tara."
Conceptul de preotie universala este gresit din mai multe motive:
a) Hristos a fagaduit o putere sacramentala ucenicilor Sai
b) dupa Inviere, Domnul confera aceasta putere apostolilor
*Ioan 20;21-23: ,, 21.Şi Iisus le-a zis iar ăşi: Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă
trimit şi Eu pe voi. 22.Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţ i Duh Sfânt; 23.Cărora
veţ i ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţ i ţ ine, vor fi ţ inute."
c)in cartea Fapte si in epistolele pastorale se vorbeste clar de puterea sacramentala data prin
hirotonie*I Timotei 4;14: ,, Nu fi nepăsător faţă de harul care este întru tine, care ţ i s-a dat prin proorocie,
cu punerea mâinilor mai-marilor preoţ ilor."
*II Tinotei 1;6: ,, această pricină, îţ i amintesc să aprinzi şi mai mult din nou harul lui
Dumnezeu, care este în tine, prin punerea mâinilor mele."
*Tit 1;5: ,, Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să îndreptezi cele ce mai lipsesc şi să aşezi
preoţ i prin cetăţ i, precum ţ i-am rânduit:"
d) textul de la I Petru 2;9 este prelua de la Deuteronom 19;6 unde evreii erau indemnati sa se
comporte ca popor alesin celelalte neamuri, Sfantul Petru adresandu-se in epistola crestinilor
proveniti dintre neamuri, indemnandu-i pe aceia sa suca o viata aleasa, mai mult in aceeasi
epistola face referire la preoti si mireni, cu distinctie clara.
8/19/2019 Document 00122
7/25
*I Petru 5;1-5: ,, 1.Pe preoţ ii cei dintre voi îi rog ca unul ce sunt împreună-preot şi martor al
patimilor lui Hristos şi părtaş al slavei celei ce va să se descopere: 2.Păstoriţ i turma lui
Dumnezeu, dată în paza voastr ă, cercetând-o, nu cu silnicie, ci cu voie bună, după Dumnezeu, nu
pentru câştig urât, ci din dragoste; 3.Nu ca şi cum aţ i fi stă pâni peste Biserici, ci pilde f ăcându-vă
turmei. 4.Iar când Se va ar ăta Mai-marele păstorilor, veţ i lua cununa cea neveştejită a măririi.
5.Tot aşa şi voi, fiilor duhovniceşti, supuneţ i-vă preoţ ilor; şi toţ i, unii faţă de alţ ii, îmbr ăcaţ i-vă
întru smerenie, pentru că Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţ i le dă har."
e) barbatii apostolici si Sfintii Parinti scot in evidenta clara alcatuire a Bisericii din cler si popor
si puterea sacramentala data prin hirotonie.
Sfin5ele taine
Partea dogmaticii ce prezinta invatatura despre Sfintele taine, poarta numele de mistiologie.
In limbaj teologic, notiunea de tina are doua sensuri:
-sensul larg prin care se intelege un adevar de credinta neinteles, supranatural,suprarational.
*I Timotei 3;16: ,, Şi cu adevărat, mare este taina dreptei credinţ e: Dumnezeu S-a ar ătat în trup,
S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume,
S-a înălţ at întru slavă."
-sens precis prin care intelegem mijloacele concrete prin care se impartaseste harul divin
mantuitor
Mantuirea se realizeaza prin cele 3 conditii: har, credinta si fapte bune. Harul divin se
impartaseste doar in Biserica omului, astfel acesta devenind trup tainic al lui Hristos.
*I Corinteni 12;28: ,, Şi pe unii i-a pus Dumnezeu, în Biserică: întâi apostoli, al doilea prooroci,
al treilea învăţători; apoi pe cei ce au darul de a face minuni; apoi darurile vindecărilor, ajutor ările,
cârmuirile, felurile limbilor.
In Biserica, el nu ni se impartaseste in forma impersonala sau difuza, sub lipsa caoncretului, ci
se impartaseste prin mijloace concrete care sunt sfintele taine.
Def. Sfintele Taine sunt lucrari vazute, intemeiate de Cuvantul intrupat al lui Dumnezeu prin
care se impartaseste in mod vazut harul nevazut al lui Dumnezeu spre mantuire si sfintire.
Fiinta tainelor: din fiinta tainelor, fac parte elementele:
a) instituirea tainelor, toate sunt instituite de Hristos ce e si intemeietorul Bisericii ce
a castigat harul si adevarul pentru noi.*II Corinteni 13;13: ,, Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu şi împărt
ăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţ i!"
*Ioan 1;16-17: ,, 16.Şi din plinătatea Lui noi toţ i am luat, şi har peste har. 17.Pentru că Legea
prin Moise s-a dat, iar harul şi adevărul au venit prin Iisus Hristos."
Sfintele Evanghelii nu ne prezinta intemeierea tuturor tainelor. Pentru unele taine, instituirea este
foarte clara in Sfintele Evanghelii. Pentru altele, nu spun cand au fost instituite de Mântuitorul.
(Mirungerea, Sf. Maslu)
Catolicii zic ca tainele sunt cu instituire directa si indirecta. Noi spunem ca unele taine le gasim
in practica apostolilor, dar n-au instituit taine, doar au implinit ce li s-a spus de la Domnul, ei fiind
doar iconomi sau savarsitori ai tainelor lui Dumnezeu.
8/19/2019 Document 00122
8/25
*I Corinteni 4;1: ,, Aşa să ne socotească pe noi fiecare om: ca slujitori ai lui Hristos şi ca
iconomi ai tainelor lui Dumnezeu."
*I Petru 4;10: ,, După darul pe care l-a primit fiecare, slujiţ i unii altora, ca nişte buni iconomi ai
harului celui de multe feluri al lui Dumnezeu."
*Pseudo Ambrozie: ,,Cine este intemeietorul tainelor? Oare nu este Hristos?"
b) partea vazuta alcatuita din trei elemente
-materia
-formula
-randuiala liturgica
Materia tainei este elementul vazut, material, absolut necesar la savarsirea tainei respective.
Folosirea cuvantului materie nu e nici gresita, nici recomandata. Nu e indicata deoarece in spiritul
filosofiei Aristotelice, are conotatie filosofica si duce la rationalizarea tainei. Pe de alta parte, nu e
indicat deoarece nu la toate tainele se poate vorbi de materie a tainei.
Formula constituie acea expresie centrala a tainei, moment in care se impartaseste Duhul Sfant
cu acea lucrare a tainei. Ea nu trebuie inteleasa ca o expresie magica care lucreaza prin ea insasi, prin cheia cuvintelor, ci ea reprezinta vointa intemeietorului. Nu putem intelege cum se
impartaseste Harul divin, fiind o taina.
Randuiala liturgica pe care o are fiecare taina, care pe de o parte face referire la intemeierea
tainei, precum si la efectele ei, la lucrarea ei.
c) partea nevazuta consta in impartasirea harului divin cu anumite efecte.
Harul este unul in fiinta lui, insa fiecare taina impartaseste o anumita lucrare a harului divin, toate
avand la baza harul botezului.
Savarsitorul tainelor
Adevratul savarsitor este Hristos, intemeietorul lor.
*Matei 28;20: ,, Învăţ ându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt
în toate zilele, până la sfâr şitul veacului. Amin."
Savarsitorul vazut este episcopul si preotul ce primeste de la Hristos prin hirotonie si porunca
si puterea de a le savarsi. *Matei 28;19: ,, Drept aceea, mergând, învăţ aţ i toate neamurile,
botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh,"
*Ioan 20;21-23: ,, 21.Şi Iisus le-a zis iar ăşi: Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă
trimit şi Eu pe voi. 22.Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţ i Duh Sfânt; 23.Cărora
veţ i ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţ i ţ ine, vor fi ţ inute."
De aceea preotul lucreaza inpreuna cu Hristos si in comuniune cu Hristos.In istoria Bisericii, s-a pus problema validitatii tainelor in functie de vrednicia morala a
savarsitorului vazut.
Prima opinie sustinuta de toti Sfintii Parinti e aceea ca Sfintele Taine sunt valide indiferent de
vrednicia morala a savarsitorului vazut, adevaratul savarsitor fiind Hristos. Aceasta opinie in
scolastica apuseana este numita ex opere operato.
A doua opinie este aceea ca efectul tainei dinde de starea morala a savarsitorului si ca harul nu
lucreaza prin savarsitori nevrednici. Aceasta opinie este specifica valdejilor, ulsitilor, etc.
Scolastica apuseana numeste aceasta opinie ex opere operantis)
Primitorii sunt crestinii, excluzand taina botezului, care s-au pregatit in mod special pentru ea si
8/19/2019 Document 00122
9/25
indeplinesc anumite conditii. Fiecare taina presupune pregatire si conditii speciale.
*I Corinteni 11;28: ,, Să se cerceteze însă omul pe sine şi aşa să mănânce din pâine şi să bea
din pahar."
Tainele sunt atat de necesare precum este si harul divin pentru mantuire, care si el este absolut
necesar pentru mantuire.
*Ioan 3;5: ,, Iisus a r ăspuns: Adevărat, adevărat zic ţ ie: De nu se va naşte cineva din apă şi din
Duh, nu va putea să intre în împăr ăţ ia lui Dumnezeu."
*Ioan 6;44: ,, Nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu-l va trage Tatăl, Care M-a trimis, şi Eu
îl voi învia în ziua de apoi."
*Ioan 15;3-5: ,, 3.Acum voi sunteţ i curaţ i, pentru cuvântul pe care vi l-am spus. 4.R ămâneţ i în
Mine şi Eu în voi. Precum mlădiţ a nu poate să aducă roadă de la sine, dacă nu r ămâne în viţă,
tot aşa nici voi, dacă nu r ămâneţ i în Mine. 5.Eu sunt viţ a, voi sunteţ i mlădiţ ele. Cel ce r ămâne
întru Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, căci f ăr ă Mine nu puteţ i face nimic."
Nunarul tainelorToate Sfintele Taine izvorasc din unica taina a intruparii. Prin Taine, unirea dintre divin si uman
continua in oameni. In primul mileniu, nu s-a pus problema numarului tainelor si nici un sinod
ecumenic nu hotaraste numarul tainelor, desi intreaga Biserica le-a practicat. Ex. Biserica
necalcedoniana desprinsa in 451 are tot 7 taine.
Pentru prima data despre numarul de 7 al tainelor se vorbeste la inceputul mileniului al doilea,
de Petru Lombardul in apus si Iov Moraru in rasarit. In apus se hotaraste astfel in urma ereziei
catarilor, iar in rasarit toate marturisirile de credinta ortodoxa spun de taine ca fiind 7 (de la Ferara
Florenta, 1436), in secolul 17 aparand in toate marturisirile de credinta.
Impartirea tainelor se face dupa mai multe creiterii:
-ce se repeta si ce nu se repeta, fiind o impartire discutabila
Cea mai folosita impartire este aceea in trei grupe:
-taine de initiere crestina (botez, mirungere, euharistie)
-taine de restaurare (spovedanie, Sfantul Maslu)
-taine speciale (hirotonia, cununia)
Taina Sfantului Botez
Este taina Sfanta care prin intreita afundare in apa in numele Sf Treimi impartaseste primitorului harului duhului Sfant prin ea. I se iarta primitorului pacatul stramosesc, pacatele
personale, pune inceputul unui noi vieti duhovnicest si il face mombru nou al bisericii.
Denumirile:
-baie, mormant, apa, nastere de-a doua, taierea imprejur cea nefacuta de mana, luminare,
Prefigurari ale tainei in VT.
-A fost prefigurata intai de potopul lui Noe;
*I Petru 3,20-21: ,, 20.Care fuseser ă neascultătoare altădată, când îndelunga-r ă bdare a lui
Dumnezeu aştepta, în zilele lui Noe, şi se pregătea corabia în care puţ ine suflete, adică opt, s-au
8/19/2019 Document 00122
10/25
mântuit prin apă. 21.Iar această mântuire prin apă închipuia botezul, care vă mântuieşte astăzi şi
pe voi, nu ca ştergere a necur ăţ iei trupului, ci ca deschiderea cugetului bun către Dumnezeu, prin
învierea lui Iisus Hristos,"
-Trecerea prin marea rosie
*I Corinteni 10,2: ,, Şi toţ i, întru Moise, au fost botezaţ i în nor şi în mare."
-taierea imprejur
*Coloseni 2,11: ,, Unde nu mai este elin şi iudeu, tăiere împrejur şi netăiere împrejur, barbar,
scit, rob ori liber, ci toate şi întru toţ i Hristos."
In NT
-botezul lui Ioan
*Matei 3;11: ,, Eu unul vă botez cu apă spre pocăinţă, dar Cel ce vine după mine este mai
puternic decât mine; Lui nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea; Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt
şi cu foc."
Fagaduinta botezuluiMantuitorul fagaduieste botezul mai ales in Ioan 3;5, dar si faptul ca domnul s-a botezat in
Iordan este o fagaduinta.
*Ioan 3;5: ,, Iisus a r ăspuns: Adevărat, adevărat zic ţ ie: De nu se va naşte cineva din apă şi din
Duh, nu va putea să intre în împăr ăţ ia lui Dumnezeu."
Instituirea are loc dupa inviere prin cuvintele de la:
*Matei 28,19: ,, Drept aceea, mergând, învăţ aţ i toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui
şi al Fiului şi al Sfântului Duh,"
*Marcu 16,16: ,, Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui; iar cel ce nu va crede se va
osândi."
Partea vazuta a tainei consta in
- materia taine
*Ioan 3,5: ,, Iisus a r ăspuns: Adevărat, adevărat zic ţ ie: De nu se va naşte cineva din apă şi din
Duh, nu va putea să intre în împăr ăţ ia lui Dumnezeu."
*Fapte 8,36: ,, Şi, pe când mergeau pe cale, au ajuns la o apă; iar famenul a zis: Iată apă. Ce mă
împiedică să fiu botezat?"
In cazuri exceptionale poate fi savarsit si cu pamant, nisip, considerandu-se ca si acestea contin
in mica masura apa-botezul se face prin intreita afundare, nu prin stropire din motivele numele botez vine de la
baptizo ce inseamna a afunda sau faptul ca e numit baie sau mormant, ii arata proprietatea de a se
face prin afundare.
*Romani 6;4: ,, Deci ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a
înviat din mor ţ i, prin slava Tatălui, aşa să umblăm şi noi întru înnoirea vieţ ii;"
In cazuri exceptionale a fost savarsit botezul si prin stropire sau turnare. (Probabil pe
temnicerul din Filipi, botezarea celor peste 3000 ce au ascultat primii predica, etc)
Exceptia s-a transformat in regula la catolici.
Canonul 50 apostolic zice ca preotul ce nu boteaza prin intreita afundare sa fie anatema.
Formula tainei este desprinsa din porunca de a boteza de la *Matei 28;19: ,,Drept aceea,
8/19/2019 Document 00122
11/25
mergând, învăţ aţ i toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului
Duh,"
Expresia in care se spune de botez in numele Domnului Iisus, de la
*Fapte 2;38: ,, Iar Petru a zis către ei: Pocăiţ i-vă şi să se boteze fiecare dintre voi în numele lui
Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, şi veţ i primi darul Duhului Sfânt."
*Fapte 19;5: ,, Şi auzind ei, s-au botezat în numele Domnului Iisus."
Botezul in numele Domnului Iisus inseamna in numele credintei si dupa porunca data de
Hristos.
Exista trei formule conditionale:
-se boteaza robul lui Dumnezeu ... daca nu a mai fost botezat
-se boteaza robul lui Dumnezeu ... daca este om.
-se boteaza robul lui Dumnezeu ... daca este viu.
Este taina Sfanta care prin intreita afundare in apa in numele Sf Treimi impartaseste
primitorului harului duhului Sfant prin ea. I se iarta primitorului pacatul stramosesc, pacatele personale, pune inceputul unui noi vieti duhovnicest si il face mombru nou al bisericii.
Denumirile:
-baie, mormant, apa, nastere de-a doua, taierea imprejur cea nefacuta de mana, luminare,
Prefigurari ale tainei in VT.
-A fost prefigurata intai de potopul lui Noe;
*I Petru 3,20-21: ,, 20.Care fuseser ă neascultătoare altădată, când îndelunga-r ă bdare a lui
Dumnezeu aştepta, în zilele lui Noe, şi se pregătea corabia în care puţ ine suflete, adică opt, s-au
mântuit prin apă. 21.Iar această mântuire prin apă închipuia botezul, care vă mântuieşte astăzi şi
pe voi, nu ca ştergere a necur ăţ iei trupului, ci ca deschiderea cugetului bun către Dumnezeu, prin
învierea lui Iisus Hristos,"
-Trecerea prin marea rosie
*I Corinteni 10,2: ,, Şi toţ i, întru Moise, au fost botezaţ i în nor şi în mare."
-taierea imprejur
*Coloseni 2,11: ,, Unde nu mai este elin şi iudeu, tăiere împrejur şi netăiere împrejur, barbar,
scit, rob ori liber, ci toate şi întru toţ i Hristos."
In NT
-botezul lui Ioan*Matei 3;11: ,, Eu unul vă botez cu apă spre pocăinţă, dar Cel ce vine după mine este mai
puternic decât mine; Lui nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea; Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt
şi cu foc."
Fagaduinta botezului
Mantuitorul fagaduieste botezul mai ales in Ioan 3;5, dar si faptul ca domnul s-a botezat in
Iordan este o fagaduinta.
*Ioan 3;5: ,, Iisus a r ăspuns: Adevărat, adevărat zic ţ ie: De nu se va naşte cineva din apă şi din
Duh, nu va putea să intre în împăr ăţ ia lui Dumnezeu."
8/19/2019 Document 00122
12/25
Instituirea are loc dupa inviere prin cuvintele de la:
*Matei 28,19: ,, Drept aceea, mergând, învăţ aţ i toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui
şi al Fiului şi al Sfântului Duh,"
*Marcu 16,16: ,, Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui; iar cel ce nu va crede se va
osândi."
Partea vazuta a tainei consta in
- materia taine
*Ioan 3,5: ,, Iisus a r ăspuns: Adevărat, adevărat zic ţ ie: De nu se va naşte cineva din apă şi din
Duh, nu va putea să intre în împăr ăţ ia lui Dumnezeu."
*Fapte 8,36: ,, Şi, pe când mergeau pe cale, au ajuns la o apă; iar famenul a zis: Iată apă. Ce mă
împiedică să fiu botezat?"
In cazuri exceptionale poate fi savarsit si cu pamant, nisip, considerandu-se ca si acestea contin
in mica masura apa
-botezul se face prin intreita afundare, nu prin stropire din motivele numele botez vine de la baptizo ce inseamna a afunda sau faptul ca e numit baie sau mormant, ii arata proprietatea de a se
face prin afundare.
*Romani 6;4: ,, Deci ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a
înviat din mor ţ i, prin slava Tatălui, aşa să umblăm şi noi întru înnoirea vieţ ii;"
In cazuri exceptionale a fost savarsit botezul si prin stropire sau turnare. (Probabil pe
temnicerul din Filipi, botezarea celor peste 3000 ce au ascultat primii predica, etc)
Exceptia s-a transformat in regula la catolici.
Canonul 50 apostolic zice ca preotul ce nu boteaza prin intreita afundare sa fie anatema.
Formula tainei este desprinsa din porunca de a boteza de la *Matei 28;19: ,,Drept aceea,
mergând, învăţ aţ i toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului
Duh,"
Expresia in care se spune de botez in numele Domnului Iisus, de la
*Fapte 2;38: ,, Iar Petru a zis către ei: Pocăiţ i-vă şi să se boteze fiecare dintre voi în numele lui
Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, şi veţ i primi darul Duhului Sfânt."
*Fapte 19;5: ,, Şi auzind ei, s-au botezat în numele Domnului Iisus."
Botezul in numele Domnului Iisus inseamna in numele credintei si dupa porunca data de
Hristos.
Exista trei formule conditionale:
-se boteaza robul lui Dumnezeu ... daca nu a mai fost botezat-se boteaza robul lui Dumnezeu ... daca este om.
-se boteaza robul lui Dumnezeu ... daca este viu.
Partea nevazuta a botezului
Consta in impartasirea harului Duhului Sfant cu efectele:
- stergerea pacatului stramosesc, insa ramane in omul botezat inclinatia spre pacat (concubiscenta)
-stergerea pacatelor personale
-botezul il face pe omul botezat membru al Bisiricii
-pune inceputul unei noi vieti duhovnicesti
*Ioan 3;5: ,, Iisus a r ăspuns: Adevărat, adevărat zic ţ ie: De nu se va naşte cineva din apă şi din
8/19/2019 Document 00122
13/25
Duh, nu va putea să intre în împăr ăţ ia lui Dumnezeu."
*Tit 3;5: ,, El ne-a mântuit, nu din faptele cele întru dreptate, săvâr şite de noi, ci după a Lui
îndurare, prin baia naşterii celei de a doua şi prin înnoirea Duhului Sfânt,"
-botezul nu se repeta
*Efeseni 4;4: ,, Este un trup şi un Duh, precum şi chemaţ i aţ i fost la o singur ă nădejde a chemă
rii voastre;"
*,,marturisesc un botez spre iertarea pacatelor" art.9
*Sfantul Ioan Gura de Aur: ,,Deoarece prin botez ne-am ingropat si am inviat cu Hristos, cel ce
se boteaza a doua oara, rastigneste a doua oara pe Hristos".
-pentru crestini ortodocsi, spovedania este ca al doilea botez
-catolicii spun ca are caracter indelet
Savarsitorul este episcopul sau preotul, dar in cazuri exceptionale poate boteza si diaconul
(diaconul Filip, boteaza in samaria si diaconul Anania boteaza pe Pavel). De asemenea, orice
mirean poate boteza in cazuri speciale.
Primitorul
-este un om care n-a mai fost botezat, ce indeplineste anumite conditii, indiferent de varsta.
-Biserica Ortodoxa si altele boteaza in special pruncii. Aceasta practica se numeste
pedobaptismul. Aceasta practica este indeplinita in baza argumentelor:
#universalitatea pacatului stramosesc, adica si pruncii il au
*I Corinteni 15;22: ,, Căci, precum în Adam toţ i mor, aşa şi în Hristos toţ i vor învia."
#universalitatea mantuirii (a tuturor oamenilor, inclusiv pruncii)
*ITimotei 2;4: ,, Care voieşte ca toţ i oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţ a adevărului să vin
ă."
#prefigurarile din Vechiul Testament (potopul, trecerea prin Marea Rosie, taierea imprejur ce
implica si pruncii)
*I Corinteni 10;2: ,, Şi toţ i, întru Moise, au fost botezaţ i în nor şi în mare."
Trebuie amintita mai ales taierea imprejur ce se facea la 8 zile de la nastere, dupa porunca data
de Dumnezeu lui Avraam si inseamna legamantul omului cu Dumnezeu.
*Coloseni 2;11: ,, În El aţ i şi fost tăiaţ i împrejur, cu tăiere împrejur nef ăcută de mână, prin dezbr
ăcarea de trupul cărnii, întru tăierea împrejur a lui Hristos."
#apostolii au botezat case, familii intregi (Corneliu si toata casa lui, a Lidiei, a temnicerului
din Filipi, a lui Stefana)#practica dintotdeauna a Bisericii dovedita de marturiile lasate de Sfintii Parinti.
*Grigorie de Nazians: ,,Ai copil, nu-l lasa sa-l prinda rautatea. Sa fie incredintat Domnului din
pruncie, prin botez."
*Canonul 50 apostolic: ,,Cine spune ca pruncii nu trebuie botezati, sa fie anatema"
#prin dovezi materiale (inscriptii ce arata numele, varsta si adaosul neophitus;-a=nou
botezat sau fiderius;-a=credincios)
#argument logic: pruncul odata nascut, trebuie sa fie crescut in spirit crestinesc.
In cazul acestei practici, conditiile botezului sunt implinite de nasi care ii devin parinti
spirituali.
Putem vedea cum Hristos vindeca pe unii pentru credinta marturisita de altii (fiica cananeencei,
8/19/2019 Document 00122
14/25
fiul lunatic, spuga sutasului)
Despre nasi aflam din operele Sfintilor Parinti si apologeti.
-botezul dorintei inseamna dorinta unui om de a se boteza si nu poate fi botezat din diferite
motive.
*Ioan 14;21: ,, Cel ce are poruncile Mele şi le păzeşte, acela este care Mă iubeşte; iar cel ce Mă
iubeşte pe Mine va fi iubit de Tatăl Meu şi-l voi iubi şi Eu şi Mă voi ar ăta lui."
-botezul sangelui este atunci cand cineva moare martir inainte de a primi botezul. S-a intemeiat
pe baza textului:
Marcu 8;35: ,, Căci cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde, iar cine va pierde sufletul Său
pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va scă pa."
Taina Mirungerii
Este taina sfanta care prin ungerea cu sfantul si marele mir impartaseste noului botezat haruluiDuhului Sfant prin care se face inceputul cresterii duhovnicesti.
Precum un nou nascut are nevoie de anumite conditii ca sa creasca trupeste, tot la fel noul
botezat are nevoie de anumite conditii duhovnicesti pentru a creste duhovnoceste, implinindu-le
taina mirungerii.
Instituire: in Noul testament nu ni se spune momentul in care ar fi fost instituita, dar intalnim in
taina apostolilor.
* I Corinteni 4;1: ,, Aşa să ne socotească pe noi fiecare om: ca slujitori ai lui Hristos şi ca
iconomi ai tainelor lui Dumnezeu."
In practica apostolilor, mirungerea se facea in doua moduri:
-prin punerea mainilor;
-prin ungere;
Prin punerea mainilor:
*Fapte 8;15-17: ,, 15.Care, coborând, s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt. 16.Căci
nu Se pogorâse încă peste nici unul dintre ei, ci erau numai botezaţ i în numele Domnului Iisus.
17.Atunci îşi puneau mâinile peste ei, şi ei luau Duhul Sfânt."
*Fapte 19; 2-6: ,, 2.A zis către ei: Primit-aţ i voi Duhul Sfânt când aţ i crezut? Iar ei au zis către el:
Dar nici n-am auzit dacă este Duh Sfânt. 3.Şi el a zis: Deci în ce v-aţ i botezat? Ei au zis: În
botezul lui Ioan. 4.Iar Pavel a zis: Ioan a botezat cu botezul pocăinţ ei, spunând poporului să cread
ă în Cel ce avea să vină după el, adică în Iisus Hristos. 5.Şi auzind ei, s-au botezat în numeleDomnului Iisus. 6.Şi punându-şi Pavel mâinile peste ei, Duhul Sfânt a venit asupra lor şi vorbeau
în limbi şi prooroceau."
*Evrei 6;2: ,, A învăţăturii despre botezuri, despre punerea mâinilor, despre învierea mor ţ ilor şi
despre judecata veşnică."
Se administra pe atunci si prin ungere:
*II Corinteni 1;21-22: ,, 21.Iar Cel ce ne întăreşte pe noi împreună cu voi, în Hristos, şi ne-a uns
pe noi este Dumnezeu, 22.Care ne-a şi pecetluit pe noi şi a dat arvuna Duhului, în inimile
noastre."
*Efeseni 4;30: ,, Să nu întristaţ i Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu, întru Care aţ i fost pecetluiţ i
pentru ziua r ăscumpăr ării."
8/19/2019 Document 00122
15/25
*I Ioan 2;20: ,, Iar voi, ungere aveţ i de la Cel Sfânt şi ştiţ i toate."
Caracterul de taina rezulta si din pasaje patristice.
*Sf. Teofil al Antiohiei: ,,Noi de aceea ne numim crestini, ca am fost unsi cu dumnezeiescul
mir"
*Sf Ciprian al Cartaginei: ,,Cel botezat trebuie sa fie uns, pentru ca prin ungere sa devina unsul
Domnului"
* Sf Ciril al Ierusalimului: ,,Paziti-va de a socoti mirul ca pe un untdelemn de rand, caci precum
painea euharistica nu mai este o paine obisnuita, ci este trupul Domnului, la fel si Sf. Mir este
purtator al darului Duhului Sfant"
Partea vazuta:
-materia tainei: Sfantul si Marele Mir este amestec de untdelemn cu mai multe aromatice care se
prepara si se sfinteste dupa o randuiala speciala de Sf. Sinod al unei Biserici autocefale in joia
patimilor. Multimea aromatelor simbolizeaza multimea darurilor Duhului Sfant.
-formula tainei este ,,pecetea darului Duhului Sfant"
*Efeseni 4;30: ,, Să nu întristaţ i Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu, întru Care aţ i fost pecetluiţ i pentru ziua r ăscumpăr ării."
-randuiala liturgica este integrata in randuiala Tainei Botezului, fiind astfel unite pentru legatura
indisolubila a celor doua taine.
Partea nevazuta impartaseste harul divin ce face inceputul cresterii duhovnicesti. Prin mirungere
se personalizeaza si se perfectioneaza darurile primite prin botez facandu-le active si personale.
Primitorul este cel nou botezat iar savarsitorul este preotul si episcopul.
Romano-catolicii administreaza taina la 12-14 ani numita confirmare in urma unui examen,
facuta numai de episcop.
Taina euharistiei
Este taina sfanta care sub chipul painii si a vinului imparaseste credinciosului insusi trupul si
sangele Domnului prezent in mod real in elementele euharistice.
Denumiri: multumire (evharistia), binecuvantare, cina Domnului, frangerea painii, paharul vietii,
etc.
Caracteristici:
Se deosebeste de celelalte prin trei caracteristici:
-este taina mare asemenea Treimii sau intruparii, nepatrunsa de mintea noastra;
-impartaseste nu doar harul divin, ci pe insusi izvorul harului, pe Hristos;-nu e doar taina, ci si jertfa.
Are aspectele:
-de taina in sensul ca in mod tainic si real impartaseste credinciosilor insusi trupul si sangele
Domnului, fiind instituita la cina cea de taina.
-de jertfa in sensul ca ea actualizeaza in mod nesangeros jertfa cea sangeroasa a Mântuitorului de
pe Cruce.
*I Corinteni 11;28: ,, Să se cerceteze însă omul pe sine şi aşa să mănânce din pâine şi să bea
din pahar."
-anamnetic (de aducere aminte) deoarece face aducere aminte a tot ceea ce a facut Mantuitorul
pentru omenire.
8/19/2019 Document 00122
16/25
*Luca 22;19: ,, Şi luând pâinea, mulţ umind, a frânt şi le-a dat lor, zicând: Acesta este Trupul
Meu care se dă pentru voi; aceasta să faceţ i spre pomenirea Mea."
Instituire: este des exprimata de evangheliile sinoptice.
*Matei 26;26-28: ,, 26.Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi,
dând ucenicilor, a zis: Luaţ i, mâncaţ i, acesta este trupul Meu. 27.Şi luând paharul şi mulţ umind,
le-a dat, zicând: Beţ i dintru acesta toţ i, 28.Că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care
pentru mulţ i se varsă spre iertarea păcatelor."
*Marcu 14;22-24: ,, 22.Şi, mâncând ei, a luat Iisus pâine şi binecuvântând, a frânt şi le-a dat lor
şi a zis: Luaţ i, mâncaţ i, acesta este Trupul Meu. 23.Şi luând paharul, mulţ umind, le-a dat şi au băut
din el toţ i. 24.Şi a zis lor: Acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţ i se varsă."
*Luca 22;17-20: ,, 17.Şi luând paharul, mulţ umind, a zis: Luaţ i acesta şi împăr ţ iţ i-l între voi;
18.Că zic vouă: Nu voi mai bea de acum din rodul viţ ei, până ce nu va veni împăr ăţ ia lui
Dumnezeu. 19.Şi luând pâinea, mulţ umind, a frânt şi le-a dat lor, zicând: Acesta este Trupul Meu
care se dă pentru voi; aceasta să faceţ i spre pomenirea Mea. 20.Asemenea şi paharul, după ce au
cinat, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se varsă pentru voi."*I Corinteni 11;23-30: ,, 23.Căci eu de la Domnul am primit ceea ce v-am dat şi vouă: Că
Domnul Iisus, în noaptea în care a fost vândut, a luat pâine, 24.Şi, mulţ umind, a frânt şi a zis: Luaţ
i, mâncaţ i; acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi. Aceasta să faceţ i spre pomenirea Mea.
25.Asemenea şi paharul după Cină, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă întru sângele Meu.
Aceasta să faceţ i ori de câte ori veţ i bea, spre pomenirea Mea. 26.Căci de câte ori veţ i mânca
această pâine şi veţ i bea acest pahar, moartea Domnului vestiţ i până când va veni. 27.Astfel,
oricine va mânca pâinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat faţă
de trupul şi sângele Domnului. 28.Să se cerceteze însă omul pe sine şi aşa să mănânce din
pâine şi să bea din pahar. 29.Căci cel ce mănâncă şi bea cu nevrednicie, osândă îşi mănâncă şi
bea, nesocotind trupul Domnului. 30.De aceea, mulţ i dintre voi sunt neputincioşi şi bolnavi şi
mulţ i au murit."
Instituirea este atat de clara incat ereticii nu au contestat-o.
Sfantul Ioan nu reia instituirea, desi despre cina vorbeste in 5 capitole. In capitolul 6 dupa
minunea inmultirii painilor, Mantuitorul vorbeste despre painea vietii si despre prezenta reala a
Mantuitorului in Euharistie.
Partea vazuta: materia tainei ce este painea dospita din grau curat, vin curat de struguri si
apa.
Intrucat romano-catolicii folosesc azima, isi intemeiazara practica zicand ca Mantuitorul la cina
cea de taina a sarbatorit Pastele iudaic. Pastele iudaic se facea cu un anumit ritual si se manca doarazima. Practica ortodoxa se intemeiaza pe faptul ca Mantuitorul nu a sarbatorit Pastele iudaic, ci
unul special, al legii celei noi incat la Ioan 13;28 se zice ca era cu o zi inainte de Pasti, mai mult a
doua zi cand este prins zice:
*Ioan 18;28: ,, Deci L-au adus pe Iisus de la Caiafa la pretoriu; şi era dimineaţă. Şi ei n-au intrat
în pretoriu, ca să nu se spurce, ci să mănânce Paştile."
Din modul cum are loc cina: Domnul si apostolii stateau jos, era vorba de mancaruri lichide,
etc.
Sinopticii spun ca cina cea de taina a avut loc in prima zi a azimelor, pe cand Ioan a zis ca era
cu una inainte. Pe vremea Mântuitorului si pe vremea scrierii evangheliilor sinoptice, ajunul
zilelor azimelor era numit tot cu numele de zi a azimelor, devenind 8 zile de Pasti si deci se
8/19/2019 Document 00122
17/25
exprima in spiritul traditiei.
Sfantul Ioan scrie Evanghelia tarziu in 98 si se exprima in spiritul legii Vechiului Testament. In
consecinta toti evanghelistii vorbesc de seara de 13 nisan (joi seara) ca seara cinei, iar 14-15 nisan
era Pastele.
*I Corinteni 11;28: ,, Să se cerceteze însă omul pe sine şi aşa să mănânce din pâine şi să
bea din pahar."
*Matei 16;28: ,, Adevărat gr ăiesc vouă: Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea
până ce nu vor vedea pe Fiul Omului, venind în împăr ăţ ia Sa."
*Ioan 13;29: ,, Căci unii socoteau, deoarece Iuda avea punga, că lui îi zice Iisus: Cumpăr ă cele
de care avem de trebuinţă la sărbătoare, sau să dea ceva săracilor."
Alt argument al painii dospite: toti sinopticii folosesc cuvantul ,,artos" (paine)
*Fapte 20;7: ,, În ziua întâi a să ptămânii (Duminică) adunându-ne noi să frângem pâinea, Pavel,
care avea de gând să plece a doua zi, a început să le vorbească şi a prelungit cuvântul lui până la
miezul nopţ ii."
*I Corinteni 10;16: ,, Paharul binecuvântării, pe care-l binecuvântăm, nu este, oare, împărtăşireacu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem nu este, oare, împărtăşirea cu trupul lui Hristos?"
*I Corinteni 11;26: ,, Căci de câte ori veţ i mânca această pâine şi veţ i bea acest pahar, moartea
Domnului vestiţ i până când va veni."
*Fapte 2;42: ,, Şi stăruiau în învăţătura apostolilor şi în împărtăşire, în frângerea pâinii şi în rug
ăciuni."
-universalitatea Euharistiei: azima avea un caracter national pentru poporul ales
-Practica Bisericii dintotdeauna
-Practica Bisericii Apusene a primelor veacuri de a folosi painea dospita. Papa Siliciu
recomanda folosirea azimelor iar papa Inocentiu I porunceste folosirea painii dospite. Folosirea
azimei se va face mult mai tarziu, spre sfarsitul mileniului I si constitue una din cele 4 cauzeale
schismei.
Prefacerea are loc in momentul epiclezei. Intrucat Romano-catolicii nu au epicleza, Biserica
Ortodoxa argumenteaza astfel momentul epiclezei.
*Matei 26;26: ,, Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi, dând
ucenicilor, a zis: Luaţ i, mâncaţ i, acesta este trupul Meu."
*Luca 22;17: ,, Şi luând paharul, mulţ umind, a zis: Luaţ i acesta şi împăr ţ iţ i-l între voi"
*I Corinteni 10;17: ,, Că o pâine, un trup, suntem cei mulţ i; căci toţ i ne împărtăşim dintr-o
pâine."
*I Corinteni 11;21: ,, Căci, şezând la masă, fiecare se gr ă beşte să ia mâncarea sa, încât unuia îieste foame, iar altul se îmbată."
-liturghiile vechi apostolice au epicleza
-liturghiile vechi apusene au epicleza
Impartasirea sub ambele forme si cu trupul si cu sangele: intrucat romano-catolicii sunt
impartasiti numai cu trupul, invocand teoria concomitentei, Biserica Ortodoxa isi intemeiaza
aceasta practica pe urmatoarele argumente:
*Ioan 6;56: ,, Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu r ămâne întru Mine şi Eu întru el."
*Matei 26;26-28: ,, 26.Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi,
dând ucenicilor, a zis: Luaţ i, mâncaţ i, acesta este trupul Meu. 27.Şi luând paharul şi mulţ umind,
le-a dat, zicând: Beţ i dintru acesta toţ i, 28.Că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care
8/19/2019 Document 00122
18/25
pentru mulţ i se varsă spre iertarea păcatelor."
Practica dintotdeauna a Bisericii demonstreaza acelasi lucru. In apus, practica impartasirii numai
cu trupul a aparut dupa marea schisma iar impartasirea sub ambele forme se adreseaza doar
preotilor.
Partea nevazuta consta in patru aspecte esentiale:
-prezenta reala a lui Hristos in Euharisitie
-modul prezentei
-consecintele dogmatice
-efectele Sfintei Impartasanii asupra credinciosilor
Prezenta reala a lui Hristos in euharistie:
-Hristos este prezent in elementele euharistiei cu trupul, sangele, sufletul si dumnezeirea.
Argumentul prezentei reale:
*Ioan 6;51: ,, Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta
viu va fi în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţ a lumii este trupul Meu."
*Matei 26;28: ,, Că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţ i se varsă spreiertarea păcatelor."
*I Corinteni 10;16-17: ,, 16.Paharul binecuvântării, pe care-l binecuvântăm, nu este, oare, împărt
ăşirea cu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem nu este, oare, împărtăşirea cu trupul lui
Hristos? 17.Că o pâine, un trup, suntem cei mulţ i; căci toţ i ne împărtăşim dintr-o pâine."
*I Corinteni 11: prin necesitatea unei pregatiri pentru impartasie, prezenta reala aratand
consecintele nevredniciei.
*Sf. Ioan Damaschin: ,,Painea si vinul nu sunt nicidecum simboluri, ci sunt trupul lui Iisus
Hristos unit cu dumnezeirea"
*Sinodul VI ecumenic: Sfintii Parinti nu au socotit euharistia ca pe un simbol, ci au numit-o
insusi Trupul si Sangele Domnului.
-modul prezentei reale: Hristos e prezent in elementele euharistice prin prefacere
(metable-greaca, transuvstantio- latina) adicq prin puterea Duhului Sfant painea devine trupul lui
Hristos iar vinul in insusi scump sangele Sau.
Cuvantul latin, daca e inteles sunonim cu cel grecesc, este corect, dar privit prin prisma
filosofiei aristotelice e gresit, fiind incercare de rationalizare a tainei.
Modul prefacerii este o lucrare supranaturala si suprarationala.
*Sf. Ioan Gura de Aur: ,,De ce va munciti sa adanciti ceea ce nu are fund? De ce vreti sa
intelegeti ceea ce nu se poate intelege? Sa nu pretindem a judeca cu mintea lucrurile Dumnezeiesti,
nici a le supune legilor naturii."*Sf. Ioan Damaschin: ,,Daca intebi cum devine painea Trupul lui Hristos si vinul Sangele Lui,
Duhul Sfant le preface in cele mai presus de fire. "
Consecinte dogmatice ale prezentei reale:
a)in euharistie e prezent Hristoas cu trupul, sangele, sufletul si cu Dumnezeirea.
b)Hristos e prezent in euharistie nu doar pana la sfarsitul Sfintei liturghii, ci e mereu acolo
prezent.
c)Hristos e prezent intreg in fiecare particica si picatura
d)acelasi Hristos e prezent oriunde se face Sf. Liturghie.
e)Sf. Impartasanii i se cuvine adorare ca lui Hristos insusi.
-efectele Sfintei Impartasanii.
8/19/2019 Document 00122
19/25
a)comuniunea cu Hristos
*Ioan 6;56: ,, Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu r ămâne întru Mine şi Eu întru el."
b)arvuna vietii vesnice
*Ioan 6;50-51: ,, 50.Pâinea care se coboar ă din cer este aceea din care, dacă mănâncă cineva,
nu moare. 51.Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta
viu va fi în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţ a lumii este trupul Meu."
c) iertarea pacatelor si nadejdea nemuririi;
*Matei 26;26-28: ,, 26.Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi,
dând ucenicilor, a zis: Luaţ i, mâncaţ i, acesta este trupul Meu. 27.Şi luând paharul şi mulţ umind,
le-a dat, zicând: Beţ i dintru acesta toţ i, 28.Că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care
pentru mulţ i se varsă spre iertarea păcatelor."
d) intareste sufletul in lupta cu ispita si pacatul
Acestea depind de primitor, vrednicia lor, modul cum s-a pregatit.
*I Corinteni 11;28: ,,Să se cerceteze însă omul pe sine şi aşa să mănânce din pâine şi să bea
din pahar."Savarsitorul este preotul si episcopul.
Primitorul este crestinul ortodox ce se pregateste in mod special.
*I Corinteni 11;27-28: ,, 27.Astfel, oricine va mânca pâinea aceasta sau va bea paharul Domnului
cu nevrednicie, va fi vinovat faţă de trupul şi sângele Domnului. 28.Să se cerceteze însă omul pe
sine şi aşa să mănânce din pâine şi să bea din pahar."
Deosebiri interconsesionale.
Catolici:
-azima
-lipsa epiclezei
-impartasirea doar cu trupul
-copii nu sunt impartasiti inaintea implinirii varstei de 14 ani, cand primesc si mirungerea
-incercarea de rationalizare a tainei.
Protestanti:
Resping caracterul de taina al euharistiei, reducand total la aspectul anamnetic, comemorativ,
iar euharistia lor este un simplu ospat comemorativ. (Cina, masa Domnului)
Invoc obiectiunile:
-*Marcu 14; 25: ,, Adevărat gr ăiesc vouă că de acum nu voi mai bea din rodul viţ ei până în ziua
aceea când îl voi bea nou în împăr ăţ ia lui Dumnezeu." Zicand ca rodul vitei e vinul, nu sangeleSau, iar cuvintele de trup si sange sunt metafore. Insa cina cea de taina nu este un simbol, atunci
Mantuitorul nu vorbeste in pilde. Rodul vitei se refera cu adevarat la paharul cinei. Sf. Luca
vorbeste de doua pahare:
1. Al cinei, rod al vitei, vinul
2. Paharul euharistiei, trupul si sangele Domnului.
-Hristos s-a jertfit odata pentru totdeauna si nu mai e nevoie de jertfa euharistica. Insa Hristos
cel inaltat e mereu in stare de jertfa.
*Evrei 13;8: ,,Iisus Hristos, ieri şi azi şi în veci, este acelaşi"
Aceasta jertfa a lui Hristos e mereu actualizata de Biserica.
Caracterul de jertfa al ei il gasim la:
8/19/2019 Document 00122
20/25
*I Corinteni 11;26: ,, Căci de câte ori veţ i mânca această pâine şi veţ i bea acest pahar, moartea
Domnului vestiţ i până când va veni."
De aceea in liturghia ortodoxa sunt intalnite toate elementele unei jertfe: moartea jertfei,
consumarea ei si rolul curatitor pe care il are pentru om. Toate denom8natiunile crestine merg pe
linia aceasta.
Luther admitea prezenta lui Hristos prin impanatie, nu prin prefacere, adica trupul si sangele se
unesc cu painea si vinul.
Calvin vorbeste de prezenta virtuala ce are efecte doar asupra celor predestinati spre fericire.
Taina pocaintei sau a spovedaniei
Sensurile cuvantului pocainta:
Are un sens larg, acela de parere de rau, de regret pentru greselile facute si cautarea unei forme
de indreptare, in sensul acesta este o virtute umana generala.Al doilea sens este cel de taina specific doar crestinismului prin care intelegem ca iertarea se
face prin harul si lucrarea lui Dumnezeu.
Fagaduinta tainei:
Mântuitorului Iisus Hristos, fagaduieste apostolilor ca le va da puterea de a ierta pacatele.
*Matei 16;18-19: ,, 18.Şi Eu îţ i zic ţ ie, că tu eşti Petru şi pe această piatr ă voi zidi Biserica
Mea şi por ţ ile iadului nu o vor birui. 19.Şi îţ i voi da cheile împăr ăţ iei cerurilor şi orice vei lega pe
pământ va fi legat şi în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în ceruri."
*Matei 18;18: ,, Adevărat gr ăiesc vouă: Oricâte veţ i lega pe pământ, vor fi legate şi în cer, şi
oricâte veţ i dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în cer."
Instituire: are loc in ziua invierii cand Domnul zice apostolilor:
*Ioan 20;22-23: ,, 22.Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţ i Duh Sfânt; 23.Cărora
veţ i ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţ i ţ ine, vor fi ţ inute."
Dupa cincizecime, intalnim practica la apostoli.
*Fapte 19;18: ,, Şi mulţ i dintre cei ce crezuser ă veneau ca să se mărturisească şi să spună
faptele lor."
*I Ioan 1;9: ,, Dacă mărturisim păcatele noastre, El este credincios şi drept, ca să ne ierte pă
catele şi să ne cur ăţ ească pe noi de toată nedreptatea."
*Sf. Ioan Gura de Aur: ,,Nu ingerilor a dat Dunnezeu puterea de a lega si a dezlega pacatele.
Stapanitorii lumesti au puterea de a lega numai trupurile, pe cand preotii leaga si sufletele. Ceea cesavarsesc ei aici, Dumnezeu confirma in cer."
Partea vazuta:
-cainta, parerea de rau pentru pacatele facute, ce se manifesta ca adversitate impotriva pacatului
stramosesc
-hotararea de a nu mai gresi
-marturisirea propriu-zisa, facuta inaintea preotului duhovnic, fiind o necesitate psihologica si
duhovniceasca.
-dezlegarea facuta de duhovnic; valoarea dezlegarii este egala cu valoarea formulii de la botez.
Partea nevazuta consta in impartasirea harului divin cu efectele:
-iertarea tuturor pacatelor marturisite.
8/19/2019 Document 00122
21/25
*Ioan 20;22-23: ,, 22.Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţ i Duh Sfânt; 23.Cărora
veţ i ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţ i ţ ine, vor fi ţ inute."
-restabilirea comuniunii omului cu Dumnezeu
*Luca 15;24: ,, Căci acest fiu al meu mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat. Şi au început s
ă se veselească."
-eliberarea de orice pedeapsa pentru pacat.
*Luca 23;43: ,, Şi Iisus i-a zis: Adevărat gr ăiesc ţ ie, astăzi vei fi cu Mine în rai."
-linistirea constiintei; constiinta fiind glasul lui Dumnezeu din om, este primul judecator ce
mustra omul; ea fiind vesnica, insoteste sufletul in vesnicie.
In sfanta scriptura sunt doua texte din care reiese ca sunt pacate ce nu pot fi iertate:
*Matei 12;31-32: ,, 31.De aceea vă zic: Orice păcat şi orice hulă se va ierta oamenilor, dar hula
împotriva Duhului nu se va ierta. 32.Celui care va zice cuvânt împotriva Fiului Omului, se va ierta
lui; dar celui care va zice împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta lui, nici în veacul acesta, nici în
cel ce va să fie."
Aici e vorba de pacate impotriva Duhului Sfant, ce sunt pacate impotriva virtutilor crestine(credinta, nadejdea si dragostea) care duc la impietrirea; omul pierzand dorinta de indreptare, iar
fara cainta, nu exista indreptare. Dar, de apare cainta, si pentru acestea este iertare.
*Sfantul Ioan Gura de Aur: ,,Daca Dumnezeu a iertat pe Petru pentru lacrimile sale, ne va ierta ş
i pe noi pentru lacrimile noastre."
*I Ioan 5;16: ,, Dacă vede cineva pe fratele său păcătuind - păcat nu de moarte - să se roage, şi
Dumnezeu va da viaţă acelui frate, anume celor ce nu păcătuiesc de moarte. Este şi păcat de
moarte; nu zic să se roage pentru acela."
Acest verset se explica precum celalalt.
Savarsitorul este episcopul sau preotul.
Primitorul este orice crestin ortodox ce doreste acestea si se pregateste pentru primorea acestei
taine.
Canonul sau epitimia nu are caracter de pedepsire sau de ,,a da satisfactie lui Dumnezeu", asa
cum spun catolicii, ci are rol pedagogic pentru a ajuta la indreptare si a se rupe de pacatele facute.
Deosebiri interconfesionale:
Romano-catolicii au taina pocaintei, insa se deosebeste prin doua puncte:
-spovedania auriculara, duhovnicul nu vede penitentul, ci doar il asculta in confesor.
-pentru pacatele grele, omul are o vina si pedeapsa temporala, respectiv una vesnica. Ei spun ca
prin spovedanie se iarta vina si pedeapsa vesnica, dar pentru cea temporala, vor da socoteala in
purgatoriu.Protestantii, in generwl, nu accepta spovedania ca taina, uneori o enumera Luther printre taine,
alteori nu.
Taina cununiei
Def. Nunta este taina sfanta prin care un barbat si o femeie s-au hotarat in mod liber liber sa
convetuiasca impreuna, primesc harul Duhului Sfant care sfinteste legatura dintre ei si ii ajuta la
implinirea scopului casatoriei.
Casatoria are un intreit scop:
-intrajutorarea reciproca;
8/19/2019 Document 00122
22/25
*Facere 2;18: ,, Şi a zis Domnul Dumnezeu: "Nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor
potrivit pentru el"."
-nasterea de prunci (perpetuarea neamului omenesc);
*Facere 1;28: ,, Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: "Creşteţ i şi vă înmulţ iţ i şi umpleţ i pă
mântul şi-l supuneţ i; şi stă pâniţ i peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele,
peste toate vietăţ ile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul!""
-ferirea de pacatele desfranarii
*I Corinteni 7;2: Dar din cauza desfrânării, fiecare să-şi aibă femeia sa şi fiecare femeie să-şi
aibă bărbatul său."
Instituirea casatoriei:
a) ca asezamant uman, casatoria a fost creata de Dumnezeu de la creatie, binecuvantand pe Adam
si pe Eva.
*Facere 1;27-28: ,, 27.Şi a f ăcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu
l-a f ăcut; a f ăcut bărbat şi femeie. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: "Creşteţ i şi vă înmulţ iţ i
şi umpleţ i pământul şi-l supuneţ i; şi stă pâniţ i peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toateanimalele, peste toate vietăţ ile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul!""
b) Mântuitorul Hristos inalta căsătoria la rang de taină, comportându-se în două moduri fata de
casatorie.
-vorbeşte de căsătorie, condamnând divortul.
*Matei 5;32: ,, Eu însă vă spun vouă: Că oricine va lăsa pe femeia sa, în afar ă de pricină de
desfrânare, o face să săvâr şească adulter, şi cine va lua pe cea lăsată săvâr şeşte adulter."
*Matei 19;4-6: ,, 4.R ăspunzând, El a zis: N-aţ i citit că Cel ce i-a f ăcut de la început i-a f ăcut bă
rbat şi femeie? 5.Şi a zis: Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de
femeia sa şi vor fi amândoi un trup. 6.Aşa încât nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a împreunat
Dumnezeu omul să nu despartă."
-participa la nunta din Canna Galileii
*Ioan 2;1-11
*Fericitul Augustin: ,,Hristos a intarit in Canna ceea ce Dumnezeu a instituit in Rai."
*Ciril al Ierusalimului: ,,Hristos n-a mers in Canna ca sa petreaca, ci ca sa sfinteasca cauza
nasterii omenesti."
Caracterul de taina il evidentiaza mult Sf. Ap. Pavel:
*Efeseni 5;32: ,, Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos şi în Biserică."
*I Corinteni 7;39: ,, Femeia este legată prin lege atâta vreme cât tr ăieşte bărbatul ei. Iar dacă bă
rbatul ei va muri, este liber ă să se mărite cu cine vrea, numai întru Domnul."Paetea vazuta a tainei consta in slujba speciala ce are in centru formula tainei cu asezare
cununiilor pe capetele celor doi.
Partea nevazuta consta in impartasirea harului divin ce sfinteste, inalta si intareste legatura,
ajutandu-i la implinirea scopului casatoriei. Mai mult, aceasta taina sfinteste iubirea dintre cei doi,
adica iubirea ca sentiment uman este transfigurat in iubire sfanta, asemanata cu iubirea lui Hristos
pentru Biserică.
Savarsitorul este episcopul sau preotul, avand putereande al lega si dezlega.
Primitorii: sunt doi tineri de sex diferit care s-au hotarat in mod liber sa isi duca viata
impreuna, care nu sunt intr-o alta legatura de casatorie si nu au impedimente canonice. (De varsta,
cea admisa de Biserica fiind de 15-16 ani la fete si 17-18 ani la baieti, dar nici prea in varsta,
8/19/2019 Document 00122
23/25
pentru a putea indeplini scopul casatoriei, gradele de rudenie, existenta votului monahal sau
existenta tainei preotiei)
Casatoriile mixe (de credinte diferite) se pot savarsi prin iconomie (ingaduinta) in baza
cuvintelor de la:
*I Corinteni 7;14: ,, 14.Căci bărbatul necredincios se sfinţ eşte prin femeia credincioasă şi
femeia necredincioasă se sfinţ eşte prin bărbatul credincios. Altminterea, copiii voştri ar fi necuraţ i,
dar acum ei sunt sfinţ i."
Deosebiri interconfesionale:
Romano-catolicii au nunta între taine (sacramente), însă săvâr şitorii sunt considerati mirii,
preotul având doar rolul de martor.
Protestantii nu au taina nuntii, ci o simplă ceremonie.
Însuşirile căsătoriei creştine ortodoxe
a) unitatea, adică se face între un singur bărbat şi o singur ă femeie, ceea ce se numestemonogamie, spre deosebire de pologamie unde un barbat se poate casatori cu mai multe femei
(arabii) sau o femeie cu mai multi barbati (poliandrie, in vremuri antice)
Aceasta insusire se bazeaza pe faptul ca Dumnezeu a binecuvantat o singura pereche, iar
Mantuitorul intareste aceasta.
*Facere 1;28: ,, Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: "Creşteţ i şi vă înmulţ iţ i şi umpleţ i pă
mântul şi-l supuneţ i; şi stă pâniţ i peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele,
peste toate vietăţ ile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul!""
*Matei 19;4-6: ,, 4.R ăspunzând, El a zis: N-aţ i citit că Cel ce i-a f ăcut de la început i-a f ăcut bă
rbat şi femeie? 5.Şi a zis: Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de
femeia sa şi vor fi amândoi un trup. 6.Aşa încât nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a împreunat
Dumnezeu omul să nu despartă."
*I Corinteni 7;39: ,, Femeia este legată prin lege atâta vreme cât tr ăieşte bărbatul ei. Iar dacă bă
rbatul ei va muri, este liber ă să se mărite cu cine vrea, numai întru Domnul."
b) indisolubilitatea casatoriei (nu se poate desface)
*Matei 19;4-6: ,, 4.R ăspunzând, El a zis: N-aţ i citit că Cel ce i-a f ăcut de la început i-a f ăcut bă
rbat şi femeie? 5.Şi a zis: Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de
femeia sa şi vor fi amândoi un trup. 6.Aşa încât nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a împreunat
Dumnezeu omul să nu despartă."
Divortul este acceptat in doua cazuri: moartea unuia dintre soti, dar cel ramas se poate casatori,sau motiv de desfranare.
*I Corinteni 7;39: ,, Femeia este legată prin lege atâta vreme cât tr ăieşte bărbatul ei. Iar dacă bă
rbatul ei va muri, este liber ă să se mărite cu cine vrea, numai întru Domnul."
*Matei 5;32: ,, Eu însă vă spun vouă: Că oricine va lăsa pe femeia sa, în afar ă de pricină de
desfrânare, o face să săvâr şească adulter, şi cine va lua pe cea lăsată săvâr şeşte adulter."
Biserica Ortodoxa ingaduie casatoria a II-a si a III-a, dar acestea au caracter sobru, de pocainta,
nu de bucurie.
*I Corinteni 7;39: ,, Femeia este legată prin lege atâta vreme cât tr ăieşte bărbatul ei. Iar dacă bă
rbatul ei va muri, este liber ă să se mărite cu cine vrea, numai întru Domnul."
8/19/2019 Document 00122
24/25
Taina preotiei
, Def. Este taina sfanta prin care un candidat de parte barbateasca anume pregatit prin punerea
mainilor episcopului si rostirea rugaciunii, primeste harul duhului sfant care ii confera puterea
savarsirii celor sfinte, asezandu-l in una din cele 3 trepte ierarhice, adica intra in randul clerului.
Instituire.
Cea a noului testament a fost prefigurata de cea a vechiului testament. Preotia, ca taina, se
fundamenteaza pe slujirea preoteasca sau arhiereasca a Mantuitorului Iisus Hristos. Ea a fost
instituita dupa inviere prin cuvintele:
*Ioan 20;21-23: ,, 21.Şi Iisus le-a zis iar ăşi: Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă
trimit şi Eu pe voi. 22.Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţ i Duh Sfânt; 23.Cărora
veţ i ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţ i ţ ine, vor fi ţ inute."
Prin hirotonie incredinteaza intritq misiune apostolilor si urmasilor acestora.
*Matei 28;20: ,, Învăţ ându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt
în toate zilele, până la sfâr şitul veacului. Amin."Versete despre preotie:
*Fapte 6;6: ,, Pe care i-au pus înaintea apostolilor, şi ei, rugându-se şi-au pus mâinile peste ei."
*Fapte 13;2-3: ,, 2.Şi pe când slujeau Domnului şi posteau, Duhul Sfânt a zis: Osebiţ i-mi pe
Barnaba şi pe Saul, pentru lucrul la care i-am chemat. 3.Atunci, postind şi rugându-se, şi-au pus
mâinile peste ei şi i-au lăsat să plece."
*Fapte 14;23: ,, Şi hirotonindu-le preoţ i în fiecare biserică, rugându-se cu postiri, i-au încredinţ at
pe ei Domnului în Care crezuser ă."
*Fapte 20;28: ,, Drept aceea, luaţ i aminte de voi înşivă şi de toată turma, întru care Duhul Sfânt
v-a pus pe voi episcopi, ca să păstraţ i Biserica lui Dumnezeu, pe care a câştigat-o cu însuşi
sângele Său."
*I Timotei 4;14: ,, Nu fi nepăsător faţă de harul care este întru tine, care ţ i s-a dat prin proorocie,
cu punerea mâinilor mai-marilor preoţ ilor."
*I Timotei 5;22: ,, Nu-ţ i pune mâinile degrabă pe nimeni, nici nu te face părtaş la păcatele altora.
Păstrează-te curat."
*II Timotei 1;6: ,, Din această pricină, îţ i amintesc să aprinzi şi mai mult din nou harul lui
Dumnezeu, care este în tine, prin punerea mâinilor mele."
*Tit 1;5: ,, Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să îndreptezi cele ce mai lipsesc şi să aşezi
preoţ i prin cetăţ i, precum ţ i-am rânduit:"
Ignatie Teoforul, Policarp al Smirnei si altii vorbesc de cele trei trepte ierarhice, de impartireaBisericii in cler si popor, datoria clerului, etc.
Partea vazuta: hirotonia se face doar in cadrul Sfintei Liturghii, niciodata in afara ei.
-punerea mainilor
-formula speciala de invocare a Sfantului Duh şi de investire a preotului.
Partea nevazuta: consta in impartirea Sfantului Duh care ii confera puterea savarsirii celor
sfinte potrivit treptei ierarhice ce a primit. Harul este unul in fiinta lui, insa pentru fiecare treapta
ierarhica in parte i se imparte un anumit dar. Hirotonia nu se mai repeta.
Harul divin impartasit nu se ia inapoi, clericul nu poate fi mirean. Caterisirea inseamna oprirea
de la savarsirea slujbelor.
Savarsitorul este episcopul, iar in cazul urcarii in rang de episcop, este nevoie de cel putin trei
8/19/2019 Document 00122
25/25
episcopi, ca semn al sobornicitatii Bosericii.
*Sfantul Epifanie de Salamina: ,,Se cuvine preotului sa nasca fii în Biserica lui Hristos prin
Botez, iar episcopului se cuvine să nască părinti pentru Biserica lui Hristos prin hirotonie."
Primitorul e persoana de parte barbateasca ce se pregateste in mod special, ce intruneste 3 tipuri
de conditii:
-conditii fizice (integritate corporala)
-conditii intelectuale (pregatire speciala)
-conditii relicios-morale (credincios, evlavios, lipsit de pacate opritoare de preotie, model pentru
ceilalti)
Femeile nu pot primi taina horotoniei deoarece:
-in Vechiul Testament erau doar preoti pe linie barbateasca
-Hristos Domnul si-a ales apostoli barbati
-apostolii au hirotonit doar pe linie barbateasca
In istoria Bisericii, intalnim diaconitele (Ferbe din Chenhreea curierul epistolei catre Romani,
Olimpiata, Tatiana, etc). Ele nu eveau hirotonie, ci ele primeau binecuvantare in misiuni legate de botezul femeilor, ingrijirea vaduvelor, educarea fecioarelor, etc.