-
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE
CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
TEZA DE DOCTORAT - REZUMAT -
CONTRIBUTII LA MANAGEMENTUL AUTORITATILOR
LOCALE PRIVIND REALIZAREA LUCRARILOR EDILITARE PENTRU LOCALITATI
MICI SI MIJLOCII
Conducator stiintific: Prof.univ.dr.ing. NICOLAE POSTAVARU
Doctorand: Asist.univ.ing. ANA-MARIA ENE
2010
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
Doresc sa exprim intreaga mea recunostinta si gratitudine
conducatorului stiintific, prof.univ.dr.ing. Nicolae Postavaru,
care m-a indrumat si m-a sfatuit pe intreaga perioada a elaborarii
lucrarii. De asemenea, doresc sa multumesc colegilor de catedra, in
special doamnei prof.univ.dr.ec. Marilena Ghita, pentru incurajari
si sugestii. Nu in ultimul rand, doresc sa multumesc tatalui si
sotului meu pentru sprijinul si rabdarea de care au dat dovada in
tot acest timp.
Ana-Maria
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
CUPRINS
pag. teza pag. rezumat
INTRODUCERE 1 1 Alegerea temei de doctorat 1 1 Actualitatea
temei de doctorat si gradul de investigare al problemei
1
1
Nivelul de cercetare 2 2 CAP. 1 PREZENTARE GENERALA 4 3 1.1.
Scopul lucrarii de doctorat 4 3 1.2. Informatiile ce au stat la
baza demersului stiintific 4 3 1.2.1. Alimentarea cu apa in sistem
centralizat a zonelor
rurale
5 -
1.2.2. Alimentarea cu apa a localitatilor si populatiei din
surse proprii
7
-
1.3. Obiectivele lucrarii de doctorat 9 4 1.4. Valoarea
stiintifica si practica a temei cercetate 10 4 1.5. Legislatia
nationala si europeana in domeniu 12 5 1.6. Caracteristicile
generale ale serviciilor publice 14 6 1.6.1. Principalele
caracteristici le serviciului public 23 - 1.6.2. Caracteristici ale
administratiei publice locale 24 - 1.6.3. Componentele
autoritatilor administratiei publice
locale
25 -
CAP. 2 TEHNOLOGII MODERNE PRIVIND SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA
SI CANALIZARE PENTRU LOCALITATI MICI SI MIJLOCII 29 7 2.1.
Tehnologii de alimentare cu apa 30 7 2.1.1. Reteaua de alimentare
cu apa 30 7 2.1.2. Nevoile de apa 31 8 2.1.3. Tipologia nevoilor de
apa 32 8 2.1.3.1. Nevoile de apa ale asezarilor 32 8 2.1.3.2.
Nevoile de apa ale unitatilor industriale 33 8 2.1.3.3. Nevoile de
apa ale unitatilor
agrozootehnice
33
9 2.1.4. Variatia nevoilor de apa 33 9 2.1.5. Calitatea apei 35
11 2.1.6. Sursele de apa 36 - 2.1.7. Sisteme de captare a apei 37 -
2.1.7.1. Captarea apei subterane 37 - 2.1.7.2. Captarea apei din
sursele de suprafata 37 -
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
2.1.8. Sisteme de tratare a apei 38 11 2.1.9. Sistemul de
transport al apei 40 - 2.1.9.1. Aductiunile de apa 40 - 2.1.9.2.
Reteaua de distributie a apei 41 - 2.2. Tehnologii de canalizare 44
12 2.2.1. Reteaua de canalizare 44 12 2.2.2. Sisteme de canalizare
45 12 2.2.3. Canalizarea apelor meteorice 46 - 2.2.4. Procese
unitare pentru epurarea apelor 48 12 2.2.5. Tehnologii de epurare a
apelor 49 13 CAP.3 MANAGEMENTUL DE PROIECT IN INVESTITII
51
14
3.1. Managementul resurselor 58 15 3.2. Determinarea necesarului
de resurse 61 - 3.3. Programarea resurselor si optimizarea acestora
62 16 3.3.1. Alocarea resurselor 63 - 3.3.2. Nivelarea resurselor
65 - 3.3.3. Resurse umane 67 - 3.3.4. Resurse tehnologice 72 -
3.3.5. Resurse financiare 72 - 3.4. Fluxul de numerar
(cash-flow-ul) 73 - CAP. 4 PROIECTAREA LUCRARILOR EDILITRE 78 17
4.1. Activitatea de proiectare 78 17 4.1.1. Tipuri de structuri
organizatorice 79 - 4.1.1.1. Organizarea functionala 84 - 4.1.1.2.
Organizarea pe proiecte 85 - 4.1.1.3. Organizarea matriceala 86 -
4.1.1.4. Proiecte cu mai multi manageri de proiect 88 - 4.1.2.
Alegerea unei forme de organizare 89 17 4.1.3. Organizarea echipei
de proiect 90 - 4.2. Documentatii utilizate in proiectarea
investitiilor in constructii
92
-
4.2.1. Caietele de sarcini pe specialitati 93 - 4.2.1.1. Rolul
si scopul caietelor de sarcini 93 - 4.2.1.2. Tipuri si forme de
caiete de sarcini 94 - 4.2.1.3. Continutul caietelor de sarcini 94
- 4.2.2. Listele de cantitati de lucrari 95 - 4.3. Evaluarea
lucrarilor 95 - 4.3.1. Elaborarea listelor de cantitati de lucrari
95 - 4.3.2. Stabilirea pretului unitar pe articol de lucrare 98 -
4.3.3. Devizul estimativ pe categorii de lucrari 99 - 4.3.4.
Devizul general estimativ 101 -
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
4.4. Costurile de tratare si epurare a apei 102 - 4.4.1.
Calculul costurilor pe articole de calculatie 103 - 4.4.2. Costuri
directe 103 - 4.4.3. Cost de compartiment 104 - 4.4.4. Cost de
realizare 104 - 4.4.5. Cost complet 104 - 4.4.6. Regia
compartimentelor 104 - 4.4.7. Regia organizatiei 105 - 4.4.8.
Calculul costului pe elemente de cheltuieli 105 - 4.4.9. Costul
unitar al serviciului 105 - 4.4.10. Costul marginal 106 - CAP. 5
PLANIFICAREA LUCRARILOR DE EXECUTIE 107 18 5.1. Caracteristicile
lucrarilor de constructii-montaj 107 18 5.2. Parametrii utilizati
in programarea proceselor de constructii
108
-
5.2.1. Parametri organizatorici si cantitativi 108 - 5.2.2.
Parametri de organizare in spatiu 109 - 5.2.3. Parametri de
organizare in timp 109 - 5.2.4. Metode clasice de programare a
executiei
proceselor complexe
109 -
5.2.4.1. Imbunatatirea programului de executie a proiectului
118
-
5.2.4.2. Metoda succesiunii 119 - 5.2.4.3. Metoda in paralel 121
- 5.2.4.4. Metoda in lant 121 - 5.3. Sisteme informatice utilizate
in programarea lucrarilor de constructii
123
19
5.3.1. Microsoft Project 124 - 5.3.2. Primavera Planner Project
124 - 5.3.3. Spider Project Management 125 - CAP. 6 MONITORIZAREA
LUCRARILOR DE CONSTRUCTII EDILITARE - CERTIFICAREA CALITATII 127 19
6.1. Monitorizarea lucrarilor de constructii 127 19 6.1.1.
Managementul calitatii proiectului 128 - 6.1.2. Calitatea 129 -
6.1.3. Ciclul calitatii 131 20 6.1.4. Costurile calitatii 132 -
6.1.5. Sistemul calitatii in constructii 133 - 6.2. Planificarea si
asigurarea calitatii lucrarilor de constructii 134 - 6.2.1.
Asigurarea calitatii 136 -
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
6.2.2. Controlul calitatii 138 - CAP. 7 EFICIENTA ECONOMICA IN
DOMENIUL CONSTRUCTIILOR EDILITARE PENTRU LOCALITATI MICI SI
MIJLOCII 141 23 7.1. Continutul si etapele procesului investitional
141 23 7.2. Evaluarea investitiilor in domeniul lucrarilor
edilitare 143 23 7.2.1. Investitii materiale 144 - 7.2.2.
Investitii nemateriale 144 - 7.2.3. Investitii financiare 144 -
7.3. Evaluarea investitiei 144 - 7.3.1. Evaluarea investitiilor
materiale 145 - 7.3.2. Evaluarea investitiilor nemateriale 147 -
7.3.3. Evaluarea investitiilor financiare 148 - 7.4. Trasaturile
eficientei economice a investitiilor 148 24 7.4.1. Eficienta
naturala 151 - 7.4.2. Eficienta tehnica 151 - 7.4.3. Eficienta
economica 151 - 7.4.4. Eficienta sociala 152 - 7.4.5. Efortul
economic 155 - 7.4.6. Efectele investitiilor 162 - 7.4.7. Metode de
evaluare 163 24 7.4.7.1. Metoda statica 163 - 7.4.7.2. Metoda
dinamica 164 - 7.4.7.3. Metoda comparabila 165 - 7.4.8. Indicatori
de evaluare si analiza eficientei
economice a investitiilor
166 -
7.4.8.1. Caracterizare generala 167 - 7.4.8.2. Indicatori
statici 173 - 7.4.8.3. Indicatori dinamici 175 - 7.4.9. Criterii de
apreciere si optimizare a eficientei
economice a investitiilor
182 -
CAP. 8 ANLIZA COST-BENEFICIU SI EFICIENTA PROIECTULUI 186 26
8.1. Analiza cost-beneficiu si eficienta proiectului 186 26 8.2.
Variatia pretului apei livrate la consumator 193 26 8.2.1.
Costurile estimative ale investitiei pentru
sistemul de alimentare cu apa
187 -
8.2.1.1. Principalii indicatori tehnico-economici 199 - 8.2.1.2.
Explicitarea cheltuielilor de exploatare 200 - 8.2.2. Costurile
estimative ale investitiei pentru
sistemul de canalizare
208 -
8.2.2.1. Principalii indicatori tehnico-economici 210 -
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
8.2.2.2. Explicitarea cheltuielilor de exploatare 211 - CAP. 9
CONCLUZII SI CONTRIBUTII 221 31 9.1. Recomandari privind
imbunatatirea proiectarii si optimizarea costurilor
223
33
9.2. Contributii 231 41 ANEXE 237 - Anexa 1 - Costurile
estimative ale investitiei pentru sistemele de alimentare cu apa si
canalizare
238
-
Anexa 2 - Analiza cost-beneficiu pentru proiectul de investitii
alimentare cu apa potabila
312
-
BIBLIOGRAFIE 329 47
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
INTRODUCERE Alegerea temei de doctorat In urma constatarii
conditiilor precare de viata din mediul rural, datorate in
principal lipsei de apa potabila cu calitati minimale, m-am decis
sa urmez o pregatire tehnica in domeniu, pentru a ajuta la
rezolvarea acestei probleme. Pe masura parcurgerii studiilor, cu
ocazia materiilor de specialitate si a documentelor studiate, am
inteles ca problema apei in lume devine din ce in ce mai pregnanta,
necesitand impunerea de solutii de multe ori in pofida costurilor
relativ mari. Dupa absolvirea Facultatii de Hidrotehnica,
specializarea Inginerie Sanitara si Protectia Mediului, fiind
cursant la studii aprofundate Ingineria Protectiei Mediului am
castigat o bursa la Escuela Tecnica Superior de Ingenieros de
Caminos, Canales y Puertos de Madrid, Spania unde am avut ocazia sa
iau contact cu preocuparile catedrei de alimentari cu apa,
initiindu-ma in utilizarea unui program de dimensionare a retelelor
de apa din centrele urbane. Dupa absolvire m-am integrat in Catedra
de Management din UTCB mai intai ca preparator si din anul 2002 ca
asistent universitar, fara insa a abandona preocuparile din
domeniul alimentarilor cu apa. In paralel cu activitatea didactica
am colaborat la elaborarea unor studii si proiecte in domeniul
protectiei mediului, alimentarilor cu apa si canalizarilor. Tema de
cercetare propusa ca lucrare de doctorat se axeaza pe necesitatea
dezvoltarii infrastructurii privind asigurarea alimentarii cu apa,
in special in localitatile mici si mijlocii. Conform legislatiei in
vigoare, alimentarea cu apa a unei localitati impune cu necesitate
asigurarea evacuarii apelor uzate menajere si industriale,
prelucrate astfel incat sa nu contribuie la poluarea receptorului.
Actualitatea temei de doctorat si gradul de investigare al
problemei Raportat la populatia actuala a tarii, resursa specifica
utilizabila in regim natural este de 1770 mc/loc. si an, luand in
considerare aportul raurilor interioare, situand din acest punct de
vedere tara noastra in categoria tarilor cu resurse de apa relativ
reduse in raport cu resursele altor tari (locul 13 in Europa),
media europeana fiind de 4000 mc/loc. Din punct de vedere al
utilizarii resursei de apa bruta (pentru populatie, industrie si
agricultura) se constata o scadere de la 20,4 miliarde mc in anul
1990 la 6,98 miliarde mc in 2007 datorita diminuarii activitatii
industriale, reducerii consumurilor de apa in procesele
tehnologice, reducerii pierderilor si aplicarii mecanismului
economic in gospodarirea apelor. In regimul actual de amenajare,
resursele de apa utilizate ale Romaniei sunt constituite atat din
ape de suprafata, cat si din ape subterane. O serie de
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
particularitati ale resurselor de apa (repartitie geografica
neuniforma, debite variabile in cursul anului, poluarea unor rauri
interioare, pozitia excentrica a Dunarii in cadrul tarii) creeaza
dificultati in alimentarea cu apa potabila a populatiei, in special
intr-o serie de localitati si zone urbane. Aceste disfunctii, cu
consecinte grave in plan social si economic, s-au accentuat mai
ales in ultimii ani, datorita fenomenului de seceta care afecteaza
grav Romania. Studiile efectuate in scopul imbunatatirii
alimentarii cu apa au scos in evidenta existenta a cel putin 25 de
zone si orase deficitare in ceea ce priveste aceasta resursa. Sunt
mentionate in acest sens zonele Zalau Simleul Silvaniei, Sighisoara
Medias Dumbraveni Copsa Mica, Azuga Breaza etc., precum si o serie
de municipii, intre care: Timisoara, Craiova, Ploiesti, Brasov,
Drobeta Turnu Severin s.a. Toate acestea se regasesc detaliate si
in anexele Legii nr.171/1997, privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului national Sectiunea a II-a APA. Este vorba
de zonele cu disfunctionalitati in alimentarea cu apa si/sau
canalizare a municipiilor si oraselor, care necesita lucrari
hidroedilitare de reabilitare si dezvoltare, de zonele cu
localitati rurale avand resurse reduse de apa, care necesita
lucrari prioritare de alimentari cu apa in sistem centralizat,
precum si de comunele care solicita astfel de lucrari (Monitorul
Oficial nr. 325, 1997). In momentul de fata, solutiile pentru
rezolvarea alimentarii cu apa la nivelul intregii tari au in vedere
atat stabilirea surselor potentiale si realizarea de statii de
tratare a apei, cat si reabilitarea si modernizarea sistemelor de
distributie pentru eliminarea pierderilor de apa din retea.
Modalitatea de alimentare cu apa potabila a localitatilor si
populatiei din tara noastra implica doua aspecte distincte, si
anume:
alimentarea cu apa in sistem centralizat; alimentarea cu apa din
surse proprii (fantani, izvoare). Nivelul de cercetare Conform
Institutului National de Statistica cantitatea de apa potabila
distribuita consumatorilor din toata tara s-a cifrat la sfarsitul
anului 2008, la 1.074.795 mii mc, cu 9.621 mii mc mai mult decat in
anul 2007. Din aceasta cantitate, apa potabila pentru uz casnic s-a
ridicat la 681.637 mii mc, reprezentand 63,4 % din total. Din
analiza datelor respective se poate deduce nivelul inca
nesatisfacator in ceea ce priveste accesul populatiei la
alimentarea cu apa potabila in sistem centralizat, Romania
situandu-se si din acest punct de vedere in urma majoritatii
tarilor din Europa.
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
In acest sens, voi prezenta in lucrarea de doctorat principalele
aspecte referitoare la alimentarea cu apa a satelor, din care se
poate deduce impactul pe care acestea le au asupra calitatii vietii
populatiei. La sfarsitul anului 2008, lungimea simpla a retelei de
distributie a apei potabile era de 56.809,2 km, cu 4.231,1 km mai
mare pe total tara fata de situatia existenta la sfarsitul anului
2007. Cercetarile au pus in evidenta faptul ca, alaturi de
deficientele cantitative in alimentarea cu apa a localitatilor
urbane, exista si mari deficiente calitative (fizice, chimice si
bacteriologice) ale apei potabile, cu sau fara repercusiuni
evidentiabile imediate asupra sanatatii populatiei. Factorii de
risc ai contaminarii apei din retea sunt: lipsa de protectie
sanitara a surselor de apa; eficienta scazuta a procedeelor de
tratare; lipsa de calificare adecvata a personalului operational la
nivelul statiilor de tratare a apei; retelele de distributie uzate
si neadecvate controlului calitatii apei de catre producator.
CAPITOLUL 1 GENERALITATI
1.1. Scopul lucrarii de doctorat Scopul lucrarii de doctorat
este de a oferi un instrument de analiza tehnica si economica in
sprijinul autoritatilor locale ce au obligativitatea realizarii
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, conform legislatiei
nationale, in concordanta cu directivele europene. 1.2.
Informatiile ce au stat la baza demersului stiintific In momentul
de fata, asigurarea apei potabile in sistem centralizat pentru
populatia din Romania se face din: surse de suprafata (rauri,
lacuri si fluviul Dunarea) in proportie de 18,7%; surse subterane
19,5%; surse mixte (de suprafata si subterane) 61,8%. In anul 2008,
consumul mediu zilnic de apa potabila pentru uz casnic a fost de
126,6 litri/locuitor in municipii si orase, cu o crestere de 2,3%
fata de anul 2007. Situatia alimentarii cu apa in Romania arata ca
proportia apei potabile distribuita consumatorilor care au
instalate apometre, din totalul distribuit, este de 81,4 %,
diferenta de cantitate de apa potabila distribuita fiind
inregistrata in sistem pausal.
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
Conform datelor respective se poate deduce nivelul inca
nesatisfacator in ceea ce priveste accesul populatiei la
alimentarea cu apa potabila in sistem centralizat, Romania
situandu-se si din acest punct de vedere in urma majoritatii
tarilor din Europa. 1.3. Obiectivele lucrarii de doctorat Eficienta
economica a investitiilor se circumscrie in contextul general al
eficientei economice a procesului reproductiei sociale avand in
vedere locul si rolul activitatii de investitii in raport cu
continutul si derularea etapelor, momentelor, acestui proces:
productie, repartitie, circulatie, consum. Efortul de investire
poate avea efecte propagate direct sau indirect asupra tuturor
acestor momente ale procesului unic al reproductiei sociale.
Folosirea cu eficienta maxima a resurselor materiale, umane si
banesti in domeniul investitiilor impune optimizari la nivel macro
si microeconomic. La nivel macroeconomic, drept criterii de
optimizare, literatura de specialitate recomanda: maximizarea
produsului intern brut si net, minimizarea cheltuielilor materiale
de productie, maximizarea beneficiului, maximizarea consumului, la
care se pot adauga si alte criterii ca de pilda maximizarea
productiei, minimizarea cheltuielilor totale de investitii luand ca
baza resursele disponibile la un moment dat. 1.4. Valoarea
stiintifica si practica a temei cercetate Nevoia sociala constituie
un concept complex care exprima generic parametrii trebuintelor
individuale ale unei colectivitati umane definite de cadrul
geopolitic, demografic, nivelul de civilizatie si cultura,
structura pe varste si de alti factori. Cercetarea socio-economica
permite abordarea nevoii sociale in functie de o gama variata de
criterii obiectiv justificate astfel: dupa natura sursei de formare
distingem nevoi fiziologice, familiale, culturale, specific sociale
etc., fapt care permite ordonarea lor in functie de stringenta
satisfacerii lor; in functie de natura valorii de intrebuintare
care le satisface putem distinge: nevoia de hrana, imbracaminte,
servicii de transport si diverse utilitati, nevoia de instruire
generala si profesionala, de cultura, de manifestare sociala si
politica etc.; in functie de momentul si durata manifestarii lor se
pot distinge nevoi curente, periodice sau rare. Incadrarea dupa
acest criteriu tine seama de dependenta mediului fata de varietatea
de nevoi si potenta satisfacerii lor. Nevoia sociala se formeaza la
intersectia parametrilor existentei individuale cu existenta
sociala, exprimand astfel ansamblul conditiilor materiale,
economice, sociale si spirituale de viata.
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
Proiectele de investitii au rolul de a crea sau de a amplifica
baza materiala aferenta productiei de marfuri si servicii. Intr-un
asemenea cadru complex se poate aprecia ca nevoia sociala
constituie factorul de baza, factorul primar de argumentare si
fundamentare a necesitatii, oportunitatii si eficientei economice a
proiectelor de investitii. 1.5. Legislatia nationala si europeana
in domeniu In Europa, cu toate eforturile depuse in ultimul
deceniu, calitatea apei nu corespunde inca nivelului dorit.
Raportul prezentat de Agentia Europeana de Mediu (EEA), care
descrie starea mediului in 44 de tari europene, arata ca, in
majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, starea mediului acvatic
nu este satisfacatoare. Desi utilizarea apei este diferita, aproape
toate tarile europene se confrunta cu aceeasi problema privind
calitatea apei: eutrofizarea (cresterea algelor), din cauza
concentratiilor mari de nitrati proveniti din agricultura. La
aceasta se adauga poluarea produsa de industrie si de marile
aglomerari urbane. Si in Romania, ca peste tot in lume, eforturile
specialistilor se indreapta catre gasirea de solutii care sa
contribuie la cresterea gradului de siguranta a apei, avandu-se in
vedere relatia directa existenta intre calitatea apei si sanatate.
Iata de ce protectia resurselor de apa trebuie sa fie in atentia
permanenta a factorilor de raspundere. Deversarea poluantilor in
apa, in baza principiului dilutiei si a capacitatii raurilor de a
neutraliza anumite substante, nu mai este astazi in masura sa
rezolve problema protectiei mediului. Daca in conditiile anilor
6070 aplicarea dilutiei era posibila, in prezent in multe rauri s-a
atins, ori s-a depasit, limita capacitatii de suportabilitate.
Acest lucru impune cu necesitate aplicarea principiului stoparii
poluarii la sursa, cu scopul de a asigura cresterea gradului de
siguranta al apei. Programul Operational Sectorial (POS) Mediu
reprezinta documentul de programare a Fondurilor Structurale si de
Coeziune, care stabileste strategia de alocare a fondurilor
europene in vederea dezvoltarii sectorului de mediu in Romania, in
perioada 2007-2013. POS Mediu a fost elaborat de catre Ministerul
Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD), in calitate de Autoritate
de Management pentru acest program si in coordonarea Ministerului
Economiei si Finantelor, in calitatea sa de coordonator al
procesului de pregatire a Romaniei pentru accesarea Fondurilor
Structurale si de Coeziune pentru perioada 2007-2013. Obiectivul
global al POS Mediu vizeaza imbunatatirea standardelor de viata ale
populatiei si a standardelor de mediu si, in acelasi timp,
contribuie substantial la indeplinirea angajamentelor de aderare a
Romaniei la UE cu privire la protectia mediului.
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
1.6. Caracteristicile generale ale sistemului serviciilor
publice Acestea sunt: structura care reflecta modul de organizare a
sistemului, prin descrierea subsistemelor si a relatiilor ce se
stabilesc intre ele. Desi este initial proiectata la anumiti
parametri, structura sistemului administratiei publice se modifica
ori de cate ori din mediul intern sau extern apar semnale privind
redefinirea obiectivelor sau constrangerilor; eficacitatea arata
gradul de satisfacere a finalitatii sistemului, calitatea sa de a
produce efectele asteptate. Obiectivele economice sau sociale ale
sistemului administratiei publice determina o anumita eficacitate,
prin producerea efectelor asteptate intre anumite limite, in raport
cu valoarea care a fost definita initial; eficienta este raportul
dintre rezultatele (realizarile) sistemului si consumul de resurse
ocazionat de obtinerea acestor rezultate. Atunci cand rezultatele
(efectele) si resursele (cheltuielile) se exprima in valori
financiare, se defineste eficienta economica a sistemului;
robustetea este proprietatea sistemului de a functiona normal in
conditiile prezentei unor perturbatii generate de mediul exterior,
in limita unor constrangeri; ultrafiabilitatea este capacitatea
sistemului de a-si mentine eficacitatea in conditiile in care o
parte din structura sa isi pierde functionalitatea; adaptabilitatea
este proprietatea de a modifica automat functionalitatea si/sau
structura sistemului in vederea mentinerii (maximizarii)
eficacitatii (eficientei) in conditiile unui mediu variabil
(turbulent). De regula, sistemul administratiei publice se comporta
ca fiind unul adaptabil; conectivitatea este o caracteristica a
sistemului care presupune anumite legaturi cu alte sisteme si
explica faptul ca cel putin o iesire a unui sistem poate fi
utilizata ca intrare a altui sistem, prin fluxurile de informatii
transmise. Legaturile care se dezvolta intre un sistem si mediu
prin canale de comunicatie determina o diversitate de relatii care
implica componentele sistemului propriu-zis; interoperativitatea
este definita ca fiind acea proprietate de functionalitate a mai
multor sisteme ce sunt interconectate sa functioneze impreuna;
capacitatea de a se autoinstrui este proprietatea sistemului de a
acumula experienta si de a o utiliza pentru cresterea eficientei
si/sau eficacitatii sale; sinergia este acea capacitate a
elementelor (subsistemelor) unui sistem de a se interconecta si
asocia pentru a produce mai mult impreuna decat separat,
indeplinind aceeasi functiune. Sinergia poate fi realizata in
conditiile in care obiectivele sistemelor sunt compatibile si
exista posibilitatea utilizarii unor resurse in comun.
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
CAPITOLUL 2 TEHNOLOGII MODERNE PRIVIND SISTEMELE DE ALIMENTARE
CU APA SI CANALIZARE PENTRU LOCALITATI MICI SI MIJLOCII
Confortul oferit de localitatile urbane este dat de existenta
unor servicii de gospodarie comunala oferite populatiei. Cea mai
mare parte a serviciilor se refera la alimentarea cu apa rece si
apa calda, canalizare, alimentarea cu agent termic si energie
electrica.
Figura 2.1. Profil transversal in strada cu amplasarea retelelor
subterane
In vederea protejarii carosabilului de eventuale defectiuni
datorate constructiei sau remedierilor necorespunzatoare, dar si
pentru a nu fi impiedicata circulatia vehiculelor in timpul
reparatiilor, pozarea cablurilor si conductelor subterane se va
face, in general, sub trotuare sau sub zonele verzi ce marginesc
carosabilul. De asemenea, trebuie avuta in vedere dezvoltarea
retelelor edilitare in viitor, asigurandu-se spatiul necesar pentru
suplimentarea retelelor existente. In cazul in care amplasarea
retelelor edilitare este intarziata din diferite motive, se
recomanda realizarea structurii rutiere din pavaj provizoriu care
poate fi desfacut si refacut cu usurinta ulterior. 2.1. Tehnologii
de alimentare cu apa 2.1.1. Reteaua de alimentare cu apa
Alimentarea cu apa (in cantitate suficienta si de calitate)
reprezinta unul dintre cele mai apreciate servicii intr-o
localitate. Lungimea retelei publice de distributie a apei potabile
totalizeaza la nivelul tarii aproximativ 40.000 km, fiind mult
subdimensionata in raport cu necesitatile.
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
In mediul urban exista instalatii centralizate pentru producerea
si distribuirea apei potabile in toate municipiile si orasele, dar
reteaua de distributie este asigurata numai pentru 70% din lungimea
strazilor. In mediul rural, jumatate din comune (50,4%) au retea
publica de distribuire a apei potabile, dar numai 55% din populatia
rurala are acces la aceasta retea. In ultimii ani, reteaua de apa
s-a extins cu aproximativ 45% (comparativ cu 1990), in special in
zonele rurale. Numarul localitatilor cu instalatii de alimentare cu
apa potabila a crescut. Consumul mediu de apa potabila se situeaza
sub necesitati si mult sub standardele internationale. 2.1.2.
Nevoile de apa Apa reprezinta o resursa naturala vitala pentru buna
functionalitate a sistemelor antropice si tehnogene datorita
multiplelor sale utilizari si combinatii chimice in care intra in
procesul de productie. Are caracter inepuizabil si o anumita
frecventa de refacere a stocului, aceasta fiind direct dependenta
de factorul climatic. Definirea nevoilor de apa se realizeaza prin
intermediul unor termeni si definitii, care alaturi de legile,
STAS-urile si normativele in vigoare se constituie in componente
operationale in domeniu. 2.1.3. Tipologia nevoilor de apa Nevoile
de apa ale sistemelor antropice si tehnogene sunt foarte variate si
depind de gradul de dezvoltare a acestora. 2.1.3.1. Nevoile de apa
ale asezarilor Prin componenta demografica, asezarile reprezinta
cele mai mari consumatoare de apa, nevoile grupandu-se in
urmatoarele categorii:
nevoi gospodaresti ale populatiei; nevoi publice; nevoi
industriale locale; nevoi pentru combaterea incendiilor; nevoi
tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa. 2.1.3.2. Nevoile
de apa ale unitatilor industriale Unitatile industriale din cadrul
asezarilor si cele din cadrul platformelor industriale situate in
afara asezarilor, reprezinta a doua mare componenta
teritorial-antropica consumatoare de apa, nevoile de apa ale
acestora grupandu-se in urmatoarele categorii:
nevoi de productie cu caracter tehnologic;
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
nevoi de intretinere a unitatii industriale si igienico-sanitare
ale muncitorilor; nevoi de combatere a incendiilor; nevoi
tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa. 2.1.3.3. Nevoile
de apa ale unitatilor agrozootehnice Unitatile agrozootehnice din
cadrul asezarilor si cele situate in afara asezarilor, reprezinta a
treia mare componenta teritorial-antropica consumatoare de apa,
nevoile de apa ale acestora grupandu-se in urmatoarele
categorii:
nevoi de productie cu caracter tehnologic; nevoi de intretinere
a unitatii agrozootehnice si igienico-sanitare ale muncitorilor;
nevoi de combatere a incendiilor; nevoi tehnologice ale sistemului
de alimentare cu apa. 2.1.4. Variatia nevoilor de apa Cantitatile
de apa utilizate in centrele populate si in cadrul platformelor
industriale nu sunt constante in timp. Necesarul de apa este maxim
la anumite ore din zi si minim noaptea.
Tabel 2.1. Valori orientative ale debitelor orare din cadrul
asezarilor.
Procente din debitul zilnic al orei respective Localitati urbane
(locuitori)
Ora Localitati rurale 10 000 10 001 50 000 50 001 100 000 >
100 000
0-1 0,75 1,00 1,50 3,00 3,25 1-2 0,75 1,00 1,50 3,20 3,25 2-3
1,00 1,00 1,50 2,50 3,30 3-4 1,00 1,00 1,50 2,60 3,20 4-5 3,00 2,00
2,50 3,50 3,25 5-6 5,50 3,00 3,50 4,10 3,40 6-7 5,50 5,00 4,50 4,50
3,85 7-8 5,50 6,50 5,50 4,90 4,45 8-9 3,50 6,50 6,25 4,90 5,20
9-10 3,50 5,50 6,25 5,60 5,05 10-11 6,00 4,50 6,25 4,80 4,85
11-12 8,50 5,50 6,25 4,70 4,60 12-13 8,50 7,00 5,00 4,40 4,60 13-14
6,00 7,00 5,00 4,10 4,55 14-15 5,00 5,50 5,50 4,20 4,75
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
15-16 5,00 4,50 6,00 4,40 4,70 16-17 3,50 5,50 6,00 4,30 4,65
17-18 3,50 6,50 5,50 4,10 4,35 18-19 6,00 6,50 5,00 4,50 4,40 19-20
6,00 5,00 4,50 4,50 4,30 20-21 6,00 4,50 4,00 4,50 4,30 21-22 3,00
3,00 3,00 4,80 4,20 22-23 2,00 2,00 2,00 4,60 3,75 23-24 1,00 1,00
1,50 3,30 3,70 Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
Diferente insemnate se pun in evidenta comparand necesarul de
apa pentru asezari cu diverse marimi demografice. Astfel, variatia
cea mai insemnata a debitului apare in cadrul asezarilor rurale, in
care ritmul vietii si al activitatilor economice este asemanator
pentru majoritatea locuitorilor, iar o scadere a variatiei
necesarului de apa apare odata cu cresterea numarului de locuitori
ai asezarii (cazul asezarilor urbane) unde, datorita fluxului
continuu al activitatilor economice, consumul are oscilatii mici
intre zi si noapte.
Figura 2.2. Variatia orara a debitelor in cadrul asezarilor
rurale si urbane cu diferite marimi demografice (procente din
debitul zilnic al orei respective)
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
2.1.5. Calitatea apei Apa provenita din diversele surse de
suprafata si subterane prezinta stari calitative diferentiate,
aceasta depinzand de structura geochimica a substratului geologic
din cadrul bazinului hidrografic colector, gradul de umanizare si
poluare a acestuia. In general, se constata ca sursele de suprafata
(cursuri hidrografice, lacuri de acumulare) au o calitate mai
scazuta a apei in raport cu sursele subterane, unde apa stocata in
cadrul panzelor freatice suporta un proces natural de filtrare prin
diversele straturi si formatiuni geologice pe care le strabate. In
vederea folosirii apei captate din diverse surse pentru consumul
populatiei si in cadrul activitatilor industriale, aceasta este
supusa unor procese fizice (filtrare) si chimice (neutralizare) de
corectare a calitatii, in conformitate cu normativele in vigoare
referitoare la calitatea apei. Cerintele de calitate a apei depind
de scopul in care aceasta urmeaza a fi folosita. 2.1.8. Sisteme de
tratare a apei Configuratia sistemului de tratare a calitatii apei
depinde de caracteristicile fizice, chimice, organoleptice si
bacteriologice ale acesteia, de sursa din care se obtine (subterana
si de suprafata) si de cerintele de calitate (conform normativelor
in vigoare) pentru diversii consumatori (casnici, industriali,
agricultura), utilizand in acest sens solutiile tehnice cele mai
economice si durabile. Pentru corectarea calitatii apei din diverse
tipuri de surse, se folosesc configuratii diferite ale sistemului
de tratare:
pentru corectarea calitatii apei de rau - sistemul de tratare se
compune din deznisipator, statie de tratare cu coagulant, decantor,
filtru si instalatie de dezinfecare. In cazul in care sursa de apa
este folosita doar in scop tehnologic industrial, sistemul de
tratare se rezuma la instalatia de decantare; pentru corectarea
calitatii apei din lac - sistemul de tratare se reduce la filtre si
instalatie de dezinfectare; pentru corectarea calitatii apei din
sursele subterane usor infestabile - sistemul de tratare se va
compune doar dintr-o statie de dezinfectare; pentru corectarea
calitatii apei din sursele subterane feruginoase - sistemul de
tratare se va compune din bazine de oxidare si contact, statie de
decantare cu filtre; pentru corectarea calitatii apei din sursele
subterane cu duritate mare - sistemul de tratare se va compune
dintr-o statie de reducere a duritatii (dedurizare);
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
pentru corectarea calitatii apei din sursele subterane cu un
continut ridicat de CO2 - sistemul de tratare se va compune dintr-o
statie de dezacidare, ce cuprinde un bazin de aerare si un filtru
de marmura ce contine granule de CaCO3. 2.2. Tehnologii de
canalizare 2.2.1. Reteaua de canalizare Reteaua de canalizare
reprezinta ansamblul de constructii, amenajari si instalatii care
colecteaza apele murdare, le evacueaza spre statiile de epurare si
apoi le deverseaza intr-un bazin natural. Se compune din canale de
diferite sectiuni, statii de pompare si instalatii accesorii pe
retea. 2.2.2. Sisteme de canalizare Pentru buna sa functionare, un
sistem de canalizare este format din:
reteaua interioara a cladirilor cu recipientele respective;
camine de vizitare destinate activitatii de intretinere si control;
reteaua exterioara cuprinde toate canalele si conductele care
conduc apa murdara catre statia de epurare; statia de epurare
calitatea apei se aduce la un nivel care sa permita deversarea in
efluent fara pericol de poluare. Acest procedeu se desfasoara prin
procese specifice tipului de ape (metode mecanice, mecano-chimice
si metode biologice, acestea deosebindu-se prin eficienta,
complexitate si cost); canalul si gura de varsare. 2.2.4. Procese
unitare pentru epurarea apelor Orice tehnologie de transformare
este constituita dintr-o serie de operatii succesive, continue sau
ciclice, de natura mecanica, fizica, chimica sau mixta. Oricat de
complicata ar fi o tehnologie, ea consta dintr-un numar limitat de
operatii simple, distincte, care se realizeaza in instalatii si
aparate corespunzatoare, comune pentru diverse variante de
tehnologii. Pentru fiecare operatie sau proces unitar sunt
importante urmatoarele aspecte:
studiul principiilor stiintifice de baza; experimentarea la
scara de laborator sau pilot, urmata de prelucarea datelor
experimentale, pentru stabilirea de relatii care sa permita
dimensionarea instalatiilor (stabilirea parametrilor optimi);
alegerea instalatiilor si utilajelor adecvate pentru realizarea in
conditii optime a transformarilor dorite. Intre procesele unitare
prin care se realizeaza tratarea apei naturale (pentru obtinerea
apei potabile) si cele de epurare a apelor uzate (pentru curatarea
apei murdarite) nu exista deosebiri esentiale, diferenta constand
in natura apei brute
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
supuse tratarii si in calitatea efluentului final care trebuie
obtinut. In ambele cazuri, substantele nedorite sunt indepartate
din apa si transformate in substante acceptabile. Exista totusi
unele procese unitare care, din considerente economice sau
tehnologice, isi gasesc aplicare curenta numai in tratarea sau
numai in epurarea apei. In cele ce urmeaza, se adopta termenul de
proces unitar pentru toate transformarile care intervin intr-o
schema tehnologica de epurare a apelor, indiferent daca sunt de
natura fizica, chimica sau biologica. Produsul unei statii de
tratare este o apa de calitate superioara, care corespunde
cerintelor unei folosinte, in timp ce produsul unei statii de
epurare este un efluent acceptabil, care nu inrautateste calitatea
resurselor naturale de apa. Cele mai multe procese de tratare si de
epurare a apelor aduc schimbari ale concentratiilor unor substante
care fie sunt scoase, fie sunt introduse in apa, intervenind astfel
un transfer de faza intre cele trei faze existente: gazoasa,
lichida, solida. 2.2.5. Tehnologii de epurare a apelor O
multitudine de metode fizice, biologice si chimice sunt utilizate
pentu indepartarea contaminantilor din apele uzate. Pentru
obtinerea nivelului de epurare dorit, procedeele individuale de
tratare a apelor sunt combinate intr-o varietate de sisteme
clasificate de obicei ca sisteme de epurare primara, secundara si
tertiara. Cerintele actuale de calitate a apei includ, de asemenea,
indepartarea contaminatilor specifici, precum si indepartarea
nutrientilor (azot si fosfor). Sisteme naturale de tipul iazurilor
sunt utilizate pentru epurarea apelor uzate, in special a apelor
uzate menajere si a celor provenite din industria alimentara sau
agricultura. Namolurile rezultate in urma operatiilor de epurare
sunt tratate prin diverse procedee, in vederea reducerii
continutului de apa si de materii organice, pentru a putea fi
depozitate sau reutilizate. Metodele de epurare a apelor uzate pot
fi clasificate in procese fizice, chimice si biologice. In tabelul
2.2 se prezinta operatiile unitare incluse in fiecare dintre aceste
categorii.
Tabelul 2.2
Operatii si procese unitare de epurare a apelor uzate.
Operatii unitare fizice Retinerea pe gratare, site Maruntirea in
dezintegratoare a
corpurilor, pentru a permite trecerea printre barele
sistemului
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
Egalizarea debitelor Sedimentarea Flotatia Filtrarea in medii
granulare
Operatii unitare chimice Precipitarea chimica Adsorbtia
Dezinfectia
Operatii unitare biologice Procese cu namol activ Iazuri de
aerare Biofiltre Biodiscuri Iazuri de stabilizare
CAPITOLUL 3 MANAGEMENTUL DE PROIECT IN INVESTII
Obiectele de constructii prezinta, in cele mai multe cazuri, un
grad ridicat de complexitate si solicita un mare volum de lucrari.
Aceste particularitati impun pregatirea minutioasa a executiei
obiectelor de constructii, pregatire in cadrul careia se elaboreaza
documentatia tehnico-economica prin intermediul careia se
definitiveaza solutiile tehnologice, constructive, arhitecturale,
functionale si economice specifice obiectului proiectat. La
realizarea lucrarilor de constructii-montaj participa mai multi
agenti economici, cu diferite specializari si, de multe ori din
ramuri diferite.
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
Studiul de prefezabilitate
Proiectare generala
Studiul defezabilitate
Proiectul tehnic
Proiectare (de detaliu)
Definire
Demararea negocierilor sau a
organizarii licitatiei
Alegerea constructorului
Contractare
Aprovizionare si Constructie
Expirarea duratei de viata
tehnice si/sau economice
Punere in functiune si exploatare
Intretinere si reparatii
Demolare / Reconversie
Figura 3.3 Ciclul de viata al proiectului
3.1. Managementul resurselor Realizarea cu succes a unui proiect
de constructii, cu maximum de eficienta, necesita planificarea,
asigurarea, alocarea si urmarirea consumului resurselor
disponibile. Resursele utilizate in cadrul unui proiect de
constructii cuprind resursele umane, materiale, utilajele si
subantreprenorii. Disponibilitatea acestor resurse poate fi rareori
considerata ca fiind sigura datorita constrangerilor sezoniere, a
conflictelor de munca, a defectiunilor utilajelor, a cererilor
concurente de resurse in cadrul firmei si al proiectului, a
intarzierii livrarilor si a altor incertitudini conjuncturale.
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
3.3. Programarea resurselor si optimizarea acestora Resursele
necesare pentru realizarea unei anumite lucrari se reprezinta, de
regula, sub forma unor histograme de resurse. Scopul elaborarii
histogramelor de resurse consta in punerea de acord intre profilul
resurselor necesare si profilul resurselor disponibile. Pentru
exemplificare se prezinta situatia de mai jos:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13Denumire activitate
Necesar zilnic
Esalonare calendaristica
2E
3D
4C
2B
3A
2F
Histograma de resurse
0
2
4
6
8
10
12
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
t (zile)
Can
titat
e re
surs
a
Practica demonstreaza ca programarea lucrarilor de constructii,
utilizand drept criteriu de baza timpul, conduce la obtinerea unor
histograme de resurse care pot prezenta variatii destul de mari.
Faptul ca resursele sunt limitate in timp impune realizarea
programelor de executie astfel incat sa se optimizeze consumul de
resurse. Deoarece nu toate resursele intervin cu aceeasi pondere in
desfasurarea lucrarilor, apare necesitatea stabilirii unor
prioritati in actiunea de optimizare, in functie de efectul
economic asupra proiectului. Imbunatatirea programarii resurselor
se face prin actiuni de alocare si/sau nivelare.
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
CAPITOLUL 4 PROIECTAREA LUCRARILOR EDILITARE
4.1. Activitatea de proiectare Analiza sistematica a
intreprinderilor si, in mod deosebit, a sistemului lor de conducere
releva functiile multiple si tot mai importante pe care le are
structura organizatorica in calitate de subsistem organizatoric
principal. Chiar o sumara cercetare a literaturii de specialitate
da posibilitatea sa concluzionez ca definitiile structurii
organizatorice difera sensibil intre ele. Astfel, pentru o seama de
specialisti recunoscuti, structura organizatorica este "structura
conducerii care caracterizeaza elementele si legaturile sale.
Elementele structurii sunt organele de conducere, componentele
acestora sau lucratorii considerati separat"; un cunoscut profesor
american defineste structura organizatorica drept "planul
organizarii, prin care intreprinderea este condusa; el include, in
primul rand, liniile de autoritate si comunicatiile intre
compartimente si cadrele de conducere si, in al doilea rand, datele
si informatiile care circula prin aceste linii". Literatura de
specialitate din tara noastra prezinta, de asemenea, un tablou
variat al definitiilor date de specialisti. Cu toate acestea, se
poate accepta o definitie reprezentativa pentru punctul nostru de
vedere, respectiv: prin structura organizatorica intelegem
ansamblul persoanelor si compartimentelor intreprinderii, precum si
al relatiilor dintre ele, plasate intr-o configuratie coerenta care
asigura premisele organizatorice ale atingerii obiectivelor
planificate. 4.1.2. Alegerea unei forme de organizare Organizarea
functionala este adecvata pentru proiectele care necesita
investitii mari in echipamente si utilizarea unor tehnologii
speciale. Daca proiectul nu solicita folosirea cu norma intreaga a
specialistilor din cadrul compartimentelor functionale ale firmei,
organizarea matriceala este cea mai indicata. Alegerea formei de
organizare nu este, de regula, realizata de catre managerul de
proiect, ci de catre conducerea superioara a firmei. Avand in
vedere avantajele si dezavantajele specifice fiecarei forme de
organizare se poate opta pentru una dintre acestea sau pentru o
combinatie, utilizandu-se urmatoarea procedura:
se definesc obiectivele proiectului; se determina activitatile
cheie asociate fiecarui obiectiv si se identifica compartimentele
functionale din cadrul firmei care le pot realiza;
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
se descompun activitatile cheie in pachete de activitati; se
stabileste ce subsisteme ale echipei de proiect vor urma sa
realizeze pachetele de activitati si relatiile de colaborare care
se vor stabili intre acestea; se intocmeste o lista cuprinzand
caracteristicile proiectului - de exemplu, nivelul tehnologiei
necesare, dimensiunea si durata proiectului, problemele potentiale
in legatura cu personalul care va fi implicat sau conflictele ce ar
putea sa apara intre compartimentele functionale sau intre
proiectele ce se desfasoara simultan - si alte aspecte ce pot fi
relevante, cum ar fi experienta firmei in organizarea proiectelor
anterioare. Tinand seama de aspectele mentionate, se poate alege,
folosind o metoda de decizie multicriteriala, forma de organizare
cea mai adecvata.
CAPITOLUL 5
PLANIFICAREA LUCRARILOR DE EXECUTIE
5.1. Caracteristicile lucrarilor de constructii montaj In
majoritatea tarilor puternic dezvoltate introducerea progresului
tehnic, a inovatiei tehnologice, a mecanizarii si automatizarii
proceselor de productie, precum si a unui sistem managerial
performant reprezinta garantia cresterii eficientei economice. In
contextul economic romanesc, trecerea de la economia centralizata
la economia de piata a deschis drumul reformelor economice in toate
sectoarele de activitate, inclusiv in sectorul lucrarilor de
constructii. Instituirea sistemului calitatii in constructii, prin
reglementarile legislative si administrative, este in masura sa
ofere cadrul de abordare si rezolvare a acestor exigente ce decurg
din necesitatile utilizatorilor, societatii si naturii. Sistemul
calitatii in constructii presupune structuri organizatorice,
responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace care sa
conduca la crearea de constructii de calitate, rezistente si
stabile, sigure in exploatare si la actiunea factorilor de mediu,
pe toata durata de existenta a acestora. Sistemul productiei de
constructii prezinta o serie de particularitati in raport cu
sistemele productive industriale, care il definesc si il
delimiteaza ca sector distinct al economiei. Particularitatile
sistemului productiei de constructii trebuie cunoscute nu ca un
scop in sine, ci pentru implicatiile pe care le genereaza in
desfasurarea activitatii de constructii propriu-zise si pentru
intelegerea fenomenelor si justa orientare a specialistilor in
adoptarea unor solutii si masuri adecvate, care sa contribuie la
diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste
particularitati asupra eficientei activitatii.
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
Faptul ca produsul este fix, iar procesul de productie este
mobil atrage dupa sine deplasarea tuturor elementelor procesului
productiv forta de munca, materiale, utilaje, scule si dispozitive
atat de la un obiect de constructie la altul, cat si in cadrul
aceluiasi obiect, fiind determinata de executia diferitelor
elemente si lucrari de constructii. Diversitatea materialelor,
meseriilor si mijloacelor mecanice, caracterul de unicat al
produselor de constructii, desfasurarea proceselor productive
preponderent in aer liber, pe o durata relativ mare, sunt cateva
caracteristici ce definesc si individualizeaza sistemul productiei
de constructii. Executia productiei de constructii in aceste
conditii impune ca procesele componente sa urmeze o desfasurare in
timp si spatiu foarte complexa, dictata de solutia constructiva,
tehnologia de executie, organizarea procesului de productie
adoptata, precum si de o serie de factori de conjunctura de natura
tehnica, economica, administrativa, legislativa sau de mediu. 5.3.
Sisteme informatice utilizate in programarea lucrarilor de
constructii Aparitia si dezvoltarea unor ramuri ale matematicii,
dar si perfectionarea tehnicii de calcul au creat premisele
elaborarii unor metode si procedee computerizate ce asigura largi
disponibilitati manageriale de realizare a proiectelor. Microsoft
Office Project, Primavera Project Management si Spider Project sunt
unele dintre programele de managementul proiectelor ce se inscriu,
prin caracteristicile lor, pe traiectoria exigentelor si
performantelor impuse procedeelor moderne de conducere a
proiectelor.
CAPITOLUL 6 MONITORIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
EDILITARE
CERTIFICAREA CALITATII 6.1. Monitorizarea lucrarilor de
constructii Activitatea de constructii este recunoscuta ca una
dintre cele mai vechi preocupari ale omului si se materializeaza in
medii construite in care se desfasoara intregul sistem de
activitati si preocupari umane (productive, sociale, culturale
etc.). Deci, mediul construit influenteaza totalitatea
activitatilor materiale si spirituale, fapt ce a condus, inca din
antichitate, la impunerea garantiei calitatii productiei de
constructii. Astfel, "Codul lui Hammurabi", 1700 i. Hr. (descoperit
in 1901 la Susa), facea constructorul raspunzator de calitatea si
rezistenta operei sale prin precizarea: "Daca se prabuseste casa
(constructia) si omoara locatarii, mesterul constructor va fi
ucis". Legiferarea si organizarea asigurarii calitatii
constructiilor in tara noastra este prezenta mai intai in "Memoriul
despre lucrarile savarsite de Departamentul
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
Lucrarilor Publice" publicat la Iasi in 1856, prin care era
creata "Politia asupra zidirilor private" care solicita ca:
"toti lucratorii de zidiri sa nu fie ingaduiti a lucra pana ...
nu-si capata atestatul Departamentului doveditoriu gradului de
cunoastere ce au"; "in viitor toate cladirile sa nu se mai zideasca
decat cu caramida pe lat, iar acelea facute cu caramida pe muchie
sa se prefaca" etc. Calitatea constructiilor trebuie sa fie
abordata complex, stiintific, deoarece implicatiile noncalitatii
sunt mult mai mari fata de marea majoritate a celorlalte produse.
Constructiile, ca produse ale activitatii umane, prezinta
urmatoarele particularitati:
consuma un capital foarte mare; sunt supuse unui numar mare de
factori aleatorii, imprevizibili, ca urmare a duratei mari de
viata; trebuie sa satisfaca necesitatile a doua, trei generatii,
ceea ce face dificila standardizarea si prelungeste perioada de
acumulare a experientei necesare perfectionarii produselor; cu
toate perfectionarile tehnologice, se mentin lucrari cu caracter
artizanal la care calitatea este data de calificarea si indemanarea
executantului; este dificil de apreciat un raport optim intre
cresterea costului executiei pentru imbunatatiri calitative si
reducerea pe aceasta cale a costului exploatarii; nu se admit
defecte sau rebuturi (in special legate de stabilitate, rezistenta,
durabilitate si siguranta in exploatare etc.). Calitatea
constructiilor nu este doar o problema a constructorului, ea este
problema nationala si, in ultimul timp, europeana sau chiar
mondiala. In acest sens, Uniunea Europeana (U.E.) a mandatat
Comitetul European de Standardizare sa stabileasca norme prin care,
intre statele membre, sa se recunoasca reciproc organismele si
laboratoarele care sa confirme calitatea. Institutul Roman de
Standardizare a aderat la Comitetul European de Standardizare,
precum si la Reteaua Internationala de Terminologie, fapt ce a
condus la adoptarea normelor Organizatiei Internationale de
Standardizare (I.S.O.) incluzandu-le in nomenclatorul de standarde
romanesti. 6.1.3. Ciclul calitatii Calitatea este asigurata, in
toate etapele de realizare a unui proiect, pornind de la concepere
(proiectare) si incheind cu punerea in functiune si intretinerea pe
toata durata de viata a constructiei.
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
Ciclul calitatii este prezentat astfel:
Nevoile proprietarului
Intretinere Exigentele clientului
Utilizare Conceperea produsului (serviciului)
Punere in functiune
Dezvoltarea proiectului
Receptie Calitate
Detalierea proiectului. Desene de executie
Executie -montaj
Echipare-montaj Pregatire forta de munca.
Proi
ecta
re
Executie. Comanda echipamente
Elaborare modele de organizare
Materiale si echipamente
Creare - concepere
Intretinere - mentinere
Proiectare Realizare Furnizori
Figura 6.3. Ciclul calitatii unui proiect de constructii
(Adaptare dupa Joseph Klada de la Scoala de Inalte Studii
Comerciale din Montreal)
Dupa cum se observa din schema de mai sus, nevoile
proprietarului sunt cele care imprima nivelul calitatii. Aceste
nevoi sunt influentate de destinatia proiectului, dar si de
informatiile din exploatarea proiectelor similare sau apropiate.
Cele mai multe caracteristici calitative sunt imprimate proiectului
in etapa de conceptie si proiectare. Acestea sunt putin
costisitoare si facil de modificat sau inlocuit. In etapa de
proiectare pot fi revizuite anumite idei din etapa de concepere,
fara a inregistra cheltuieli suplimentare semnificative. Asigurarea
materialelor si echipamentelor la parametrii calitativi propusi in
etapa de proiectare elimina riscurile nerespectarii calitatii din
cauza acestora. Cu cat creste calitatea unei constructii, cu atat
creste si costul lucrarilor de executie, dar scade proportional,
datorita calitatii ridicate, costul exploatarii constructiei.
Durata de folosire a obiectelor de constructii este foarte mare si,
deci, recuperarea costurilor suplimentare in executie este usor de
realizat. Se pune insa intrebarea: "Cat de mult putem creste costul
executiei pentru imbunatatirea calitatii?". Raspunsul la intrebare
se poate da prin calculul
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
costului global al constructiei (suma costurilor de executie si
de exploatare) si se prezinta ca in diagrama optimizarii calitatii
in functie de costul global.
COST MINIM cost executie
cost exploatare
CALITATE
cost global
CO
ST
Figura 6.5. Optimizarea calitatii in functie de costul
global
O noua teorie asupra calitatii lucrarilor de constructii este
Managementul Calitatii Totale. In tabelul urmator se face o
paralela intre managementul traditional al calitatii si
managementul calitatii totale.
Tabelul 5.1 Managementul traditional
al calitatii Managementul calitatii totale
Calitate - produsele sunt conforme cu specificatia; - se pune
accent pe controlul final
- produsele sunt conforme cu nevoile consumatorilor;- se pune
accent pe controlul calitatii procesului de productie
Clienti - intelegerea partiala a nevoilor clientilor
- proces sistematic de cautare, intelegere si satisfacere a
necesitatilor clientilor
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
Defecte - se admite un anumit procent de defecte, pierderi,
retusuri
- nu se admit erori (zero defecte in fabricatie, zero probleme
in exploatare)
Inovatii - revolutii tehnologice (automatizare)
- perfectionare graduala si continua a fiecarei activitati
Rezolvarea problemelor
- nesistematizat, la nivel administrativ sau al
specialistilor
- in mod participativ, disciplinat; - decizii pe baza unor
informatii precise
Sistemul de management al calitatii totale vizeaza toate
aspectele activitatii firmei si desemneaza calitatea ca element
strategic. Strategia managementului calitatii totale se
concretizeaza in efortul integrat al tuturor nivelurilor companiei
pentru a creste satisfactia clientului, prin realizarea practica a
imbunatatirilor continue.
CAPITOLUL 7
EFICIENTA ECONOMICA IN DOMENIUL CONSTRUCTIILOR EDILITARE PENTRU
LOCALITATI MICI SI MIJLOCII
7.1. Continutul si etapele procesului investitional
Procesul investitional a fost si ramane un proces complex care
inglobeaza totalitatea activitatilor si operatiilor intreprinse
pentru plasarea unor capitaluri proprii sau atrase, in vederea
realizarii si punerii in functiune a unor obiective economice,
sociale ori de alta natura, asigurarii conditiilor de
functionare/exploatare a lor, in unitatea de referinta, inclusiv
fructificarea resurselor banesti plasate in economia altor
intreprinzatori (sub forma de actiuni, obligatiuni etc.) prin
angrenarea selectiva, in timp, a factorilor implicati. 7.2.
Evaluarea investitiilor in domeniul lucrarilor edilitare Evaluarea
investitiilor se afla, principal, in legatura cu continutul
acestora, deci cu mijloacele si scopul realizarii lor. Evaluarea
investitiilor nu poate viza plasamentul de fonduri banesti in
ansamblu, nici adaosul curent la valoarea echipamentului de
productie si, cu atat mai mult, procesul investitional. Evaluarea
are loc in forma baneasca si nu poate face abstractie de natura si
structura elementelor patrimoniale in care se reflecta resursele
afectate investitiilor la un moment dat sau in cursul exercitiului
economico-financiar.
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
Mutatiile socio-economice ce au loc si adaptarea la mecanismele
pietei impun o noua viziune cu privire la evaluarea investitiilor.
Punctul de plecare il constituie largirea sferei de cuprindere a
conceptului de investitie, care inglobeaza structural si sintetic
cele trei elemente: investitii materiale, investitii nemateriale si
investitii financiare. Evaluarea investitiei nu poate ignora natura
lor (investitii materiale, investitii nemateriale si investitii
financiare), dar, mai ales, este dependenta de resursele care
concura la alcatuirea bugetului investitiei. Mai precis, evaluarea
investitiei ramane la latitudinea investitorului, desigur in
limitele gestionarii corecte si legale a patrimoniului, daca
finantarea proiectului are loc din surse proprii. In cazul apelului
partial sau integral la credite, evaluarea investitiei revine de
asemenea investitorului, dar banca finantatoare isi aroga dreptul
de a verifica evaluarea si bonitatea investitiei.
7.4. Trasaturile eficientei economice a investitiilor
Preocuparea pentru ceea ce numim "eficienta" este veche. In
general, se accepta ca eficienta reflecta capacitatea unei cauze de
a produce efecte si ca eficienta implica drept cauza o natura
organizata, de regula omul. P. Jica atribuie eficientei economice
patru sensuri:
sens foarte larg, ca insusire a unei actiuni de a genera efecte
pozitive; sens larg, prin includerea in raport a unor elemente
conexe; sens restrans, care implica comparatii intre rapoarte
alternative sens foarte restrans, in care caz se impune echivalarea
ca natura si timp a efortului si efectelor. 7.4.7. Metode de
evaluare Preocuparile intense pe plan teoretic pe linia
perfectionarii modalitatilor de exprimare a eficientei economice a
investitiilor a condus la imbogatirea gamei de indicatori. Aceste
preocupari vizeaza nu numai proliferarea indicatorilor de exprimare
a eficientei economice a investitiilor ci, se insista chiar asupra
bazei metodologice de determinare a unor indicatori. De modul de
evaluare a unor marimi de calcul, de extensiunea acestora in raport
cu durata de realizare a proiectului si de exploatare a
obiectivului, de localizarea lor pe axa timpului, de rigurozitatea
evaluarii si comparatiilor depinde capacitatea de reflectare a
eficientei economice pe care o are, sau nu, un anumit indicator. In
acest context se contureaza trei metode de evaluare, respectiv de
stabilire a marimilor de calcul necesare determinarii indicatorilor
de eficienta economica a investitiilor si anume:
1. metoda statica;
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
2. metoda dinamica; 3. metoda comparabila.
C,C C1 C2 . . . . . . Ch . . . . . . .
dp dc das de
V,V V1 V2 . . . . . . Vh . . . . . . . . . . . . . . h . . . . .
. . Df
I1,,Id
P1,P2
0 1,2 . d d+1
E F E C T E
de investitii de productie
Figura 7.3. Reprezentarea grafica a metodei statice
C C1 C2 . . . . . . Ch . . . . . . .
dp dc das de
V V1 V2 . . . . . . Vh . . . . . . . . . . . . . . h . . . . . .
. Df
I1,,Id
P1,P2
0 1,2 . d d+1
E F O R T
E F E C T E
de investitii de productie
Figura 7.4. Reprezentarea grafica a metodei dinamice
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
AV
AV-1 AV-1AV-2 AV-2
Au+2 Au+2 Au+2Au+1 Au+1 Au+1 Au+1
Anii 2 s-1 s+1 u-1 u+1 u+2 v-1 vI1 I1 Au AuI2 I2 Au-1
I3 Au-2
Is-2 As+3Is-1 As+2
d Dr
De
Acum
ular
i net
eIm
obiliz
ari d
e fo
ndur
i
Is
Is-1
Is-2
I3
I2
I1s
I11
0u
Figura 7.5. Reprezentarea grafica a metodei valorilor
comparabile
CAPITOLUL 8
STUDIU DE CAZ
8.1. Analiza cost-beneficiu si eficienta proiectului Pentru
realizarea unui obiectiv de investitii, in practica exista mai
multe posibilitati concretizate in diferite variante, fiecare avand
avantajele si dezavantajele sale. De aceea este necesar ca alegerea
variantei dupa care se va executa investitia sa fie facuta pe baza
unor criterii si calcule riguros stiintifice. Aceste calcule
trebuie sa indice alegerea acelei variante care prezinta cele mai
mari avantaje, altfel realizarea investitiei se va dovedi
neinspirata. In aceasta idee, realizarea unor obiective de
investitii cu efort economic mai mic decat cel propus, reprezinta
concretizarea unei activitati desfasurata in mod eficient. 8.2.
Variatia pretului apei livrate la consumator
Identificarea investitiei si definirea obiectivelor Denumirea
obiectului de investitii. Obiectul investitiei este Alimentarea cu
apa potabila in zona rurala
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
Variatia pretului apei potabile pentru mc de apa livrata,
functie de numarul de locuitori echivalenti deserviti si procentul
de recuperare al investitiei propus, este prezentat in tabelul 8.1
si figura 8.1:
Tabel 8.1. % recuperare investitie
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% 2000 l.e. 3,37 3,59
3,82 4,05 4,28 4,51 4,73 4,96 5,19 5,42 5,64
2500 l.e. 2,81 3,00 3,19 3,38 3,57 3,76 3,95 4,14 4,33 4,52 4,71
3000 l.e. 2,45 2,61 2,78 2,95 3,11 3,28 3,45 3,61 3,78 3,95 4,11
3390 l.e. 2,25 2,41 2,56 2,72 2,88 3,03 3,19 3,34 3,50 3,65 3,81
V
aria
tia n
r. de
lo
cuito
ri
4000 l.e. 1,99 2,12 2,26 2,40 2,54 2,68 2,82 2,95 3,09 3,23
3,37
1,50
2,00
2,50
3,00
3,50
4,00
4,50
5,00
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
% recuperare investitie
lei/m
c ap
a (fa
ra T
VA
)
5,50
6,00
2000 l.e.
2500 l.e.
3000 l.e.
3390 l.e.
4000 l.e.
Fig. 8.1. Pret mc apa in functie de variatia nr. de locuitori
echivalenti
Avand in vedere prevederile legale in vigoare, ce conditioneaza
furnizarea apei potabile de existenta sistemului de canalizare, am
efectuat analiza costurilor pentru sistemul de canalizare
corespunzator sistemului de alimentare cu apa. Variatia pretului
pentru mc de apa uzata epurata, functie de numarul de locuitori
echivalenti deserviti si procentul de recuperare al investitiei
propus, este prezentat in tabelul 8.7 si figura 8.7:
Tabel 8.7 % recuperare investitie
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%2000 l.e. 11,37 11,59
11,81 12,03 12,25 12,47 12,68 12,90 13,12 13,34 13,56
Var
iatia
nr.
de lo
cuito
ri
2500 l.e. 9,36 9,58 9,79 10,01 10,22 10,44 10,65 10,87 11,09
11,30 11,52
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
3000 l.e. 8,02 8,23 8,45 8,66 8,87 9,09 9,30 9,52 9,73 9,94
10,16 3390 l.e. 7,29 7,51 7,73 7,95 8,17 8,39 8,61 8,82 9,04 9,26
9,48
4000 l.e. 6,35 6,56 6,77 6,98 7,19 7,40 7,61 7,82 8,03 8,24
8,45
6,00
8,00
10,00
12,00
14,00
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
% recuperare investitie
lei/m
c ap
a (fa
ra T
VA
)
2000 l.e.
2500 l.e.
3000 l.e.
3390 l.e.
4000 l.e.
Fig. 8.7. Pret mc apa epurata in functie de variatia nr. de
locuitori
-
0%20%
40%60%
80%100%
2
0
0
0
l
.
e
.
6
m
2
0
0
0
l
.
e
.
8
m
2
0
0
0
l
.
e
.
1
0
m
2
0
0
0
l
.
e
.
1
2
m
2
5
0
0
l
.
e
.
6
m
2
5
0
0
l
.
e
.
8
m
2
5
0
0
l
.
e
.
1
0
m
2
5
0
0
l
.
e
.
1
2
m
3
0
0
0
l
.
e
.
6
m
3
0
0
0
l
.
e
.
8
m
3
0
0
0
l
.
e
.
1
0
m
3
0
0
0
l
.
e
.
1
2
m
3
3
9
0
l
.
e
.
6
m
3
3
9
0
l
.
e
.
8
m
3
3
9
0
l
.
e
.
1
0
m
3
3
9
0
l
.
e
.
1
2
m
4
0
0
0
l
.
e
.
6
m
4
0
0
0
l
.
e
.
8
m
4
0
0
0
l
.
e
.
1
0
m
4
0
0
0
l
.
e
.
1
2
m
7,00
8,00
9,00
10,00
11,00
12,00
13,00
14,00
15,00
16,00
17,00
lei/mc
% recuperare investitie
variatie ml/l.e.
Fig. 8.13. Cost facturat pentru mc apa2000 l.e. 6 m
2000 l.e. 8 m
2000 l.e. 10 m
2000 l.e. 12 m
2500 l.e. 6 m
2500 l.e. 8 m
2500 l.e. 10 m
2500 l.e. 12 m
3000 l.e. 6 m
3000 l.e. 8 m
3000 l.e. 10 m
3000 l.e. 12 m
3390 l.e. 6 m
3390 l.e. 8 m
3390 l.e. 10 m
3390 l.e. 12 m
4000 l.e. 6 m
4000 l.e. 8 m
4000 l.e. 10 m
4000 l.e. 12 m
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
Tabel 8.13
In urma analizei devizelor generale se constata ca influenta cea
mai mare in
valoarea investitiei este data, atat pentru sistemul de
alimentare cu apa cat si pentru sistemul de canalizare, de ponderea
retelei pe locuitor echivalent.
% recuperare investitie 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%
100%
6 m 12,43 12,77 13,10 13,44 13,78 14,11 14,45 14,79 15,12 15,46
15,79 8 m 12,45 12,82 13,19 13,56 13,93 14,30 14,66 15,03 15,40
15,77 16,14
10 m 12,46 12,86 13,27 13,67 14,07 14,48 14,88 15,28 15,69 16,09
16,49 2000
l.e.
12 m 12,48 12,91 13,35 13,79 14,22 14,66 15,10 15,53 15,97 16,41
16,84 6 m 10,28 10,58 10,88 11,19 11,49 11,79 12,10 12,40 12,70
13,01 13,31 8 m 10,29 10,62 10,95 11,29 11,62 11,95 12,29 12,62
12,95 13,28 13,62
10 m 10,30 10,66 11,03 11,39 11,75 12,11 12,47 12,84 13,20 13,56
13,92
2500
l.e.
12 m 10,31 10,70 11,10 11,49 11,88 12,27 12,66 13,05 13,44 13,84
14,23 6 m 8,83 9,11 9,40 9,68 9,97 10,25 10,53 10,82 11,10 11,39
11,67 8 m 8,84 9,15 9,46 9,77 10,08 10,39 10,70 11,01 11,33 11,64
11,95
10 m 8,85 9,19 9,52 9,86 10,20 10,54 10,87 11,21 11,55 11,89
12,22
3000
l.e.
12 m 8,86 9,22 9,59 9,95 10,32 10,68 11,04 11,41 11,77 12,13
12,50 6 m 8,07 8,34 8,61 8,89 9,16 9,43 9,71 9,98 10,26 10,53 10,80
8 m 8,08 8,38 8,68 8,98 9,29 9,59 9,89 10,19 10,49 10,80 11,10
10 m 8,09 8,42 8,75 9,08 9,41 9,74 10,07 10,40 10,73 11,06
11,39
3390
l.e.
12 m 8,10 8,46 8,82 9,18 9,53 9,89 10,25 10,61 10,97 11,33 11,68
6 m 7,04 7,31 7,57 7,83 8,09 8,35 8,61 8,87 9,13 9,39 9,65 8 m 7,05
7,34 7,62 7,91 8,19 8,47 8,76 9,04 9,32 9,61 9,89
10 m 7,06 7,37 7,68 7,98 8,29 8,60 8,90 9,21 9,52 9,82 10,13
Var
iatia
nr.
De
locu
itori
si a
ml r
etea
/locu
itori
4000
l.e.
12 m 7,07 7,40 7,73 8,06 8,39 8,72 9,05 9,38 9,71 10,04
10,37
Consumul lunar de apa potabila, estimat pe cap de locuitor
echivalent, este de cca. 1,41 mc. De aici rezulta un cost lunar al
apei cuprins intre 9,92 23,74 lei suportat de consumator.
Pretul apei furnizate care cumuleaza apa potabila si 0,8 din
aceasta pentru apa uzata luata in calcul se inscrie in plaja de
valori 7,04 - 16,84 lei/mc. Acesta inglobeaza costurile de
amortizare (cu variatie de la 0 - 100%) a sistemelor de alimentare
cu apa si canalizare, precum si costurile de exploatare ale celor
doua sisteme.
Aceasta se datoreaza in principal lipsei de sistematizare a
localitatilor rurale, caracterizate prin dispunerea acestora in
lungul cailor de comunicatie principale. Situatie este specifica
localitatilor din zona de campie si podis. In cazul localitatilor
din zonele deluroase si de munte dispersia gospodariilor prezinta
un grad mult mai ridicat, ceea ce implica o retea de distributie
mult mai dezvoltata si, respectiv, cu o pondere mult mai mare in
costurile investitionale.
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
Pe baza acestei estimari, autoritatea locala are menirea de a
stabili oportunitatea de a investi (prin calcule directe, relativ
simpliste), in functie de puterea economica a populatiei locale.
Analiza socio-economica a autoritatilor locale poate stabili
solvabilitatea populatiei potential consumatoare in vederea
deciziei de promovare a investitiei in conditiile particulare
locale si in functie de posibilitatile de accesare a unor fonduri
nerambursabile care determina procentul de amortizare impus
utilizat in stabilirea pretului final.
CAPITOLUL 9 CONCLUZII SI CONTRIBUTII
Desi pare a avea o relativa abundenta de apa datorita imaginii
create de existenta unei retele hidrografice echilibrate care
acopera aproape intreg teritoriul tarii, raportat la populatia
actuala a tarii, resursa specifica utilizabila in regim natural
este de 1770 mc/loc. si an, luand in considerare aportul raurilor
interioare, situand din acest punct de vedere tara noastra in
categoria tarilor cu resurse de apa relativ reduse in raport cu
resursele altor tari (locul 13 in Europa), media europeana fiind de
4000 mc/loc. Din punct de vedere al utilizarii resursei de apa
bruta (pentru populatie, industrie si agricultura) se constata o
scadere de la 20,4 miliarde mc in anul 1990 la 6,98 miliarde mc in
2007 datorita diminuarii activitatii industriale, reducerii
consumurilor de apa in procesele tehnologice, reducerii pierderilor
si aplicarii mecanismului economic in gospodarirea apelor. In
momentul de fata asigurarea apei potabile in sistem centralizat
pentru populatia din Romania se face din:
surse de suprafata (rauri, lacuri si fluviul Dunarea) 18,7%;
surse subterane 19,5%; surse mixte (de suprafata si subterane)
61,8%. Situatia alimentarii cu apa in Romania arata ca proportia
apei potabile distribuita consumatorilor care au instalate
apometre, din totalul distribuit, este de 81,4 %, diferenta de
cantitate de apa potabila distribuita fiind inregistrata in sistem
pausal. Conform datelor se poate deduce nivelul inca nesatisfacator
in ceea ce priveste accesul populatiei la alimentarea cu apa
potabila in sistem centralizat, Romania situandu-se si din acest
punct de vedere in urma majoritatii tarilor din Europa. La
sfarsitul anului 2008, lungimea simpla a retelei de distributie a
apei potabile era de 56.809,2 km, cu 4.231,1 km mai mare pe total
tara fata de situatia existenta la sfarsitul anului 2007. Nevoia
sociala constituie un concept complex care exprima generic
parametrii trebuintelor individuale ale unei colectivitati umane
definite de cadrul
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
geopolitic, demografic, nivelul de civilizatie si cultura,
structura pe varste si de alti factori. Nevoia sociala apare ca
rezultanta a nevoilor individuale ale membrilor societatii. Ea
include, in afara nevoilor individuale de consum, o serie de nevoi
generate de organizarea sociala a existentei colectivitatilor
umane. Amploarea si intensitatea nevoii sociale se afla in
corelatie cu nivelul general al dezvoltarii natiunii. Intre nevoile
specific sociale se cuprind cele ce privesc protectia mediului
ambiant, ocrotirea sanatatii publice, organizarea si functionarea
administratiei de stat, centrale si locale. Mecanismul formarii si
manifestarii nevoii sociale este complex, intrucat nevoile au
natura variata:
nevoile potentiale sunt inca putin definite; ele reprezinta
aspiratii, doleante, nefiind concretizate si nici cuantificate;
nevoile reale constituie efectul devenirii nevoilor potentiale, pe
masura aparitiei motivatiei, respectiv produsului sau serviciului
respectiv. Nevoile reale formeaza sau genereaza cererea potentiala
care se transforma in cerere efectiva atunci cand poate fi
sustinuta de venitul corespunzator satisfacerii sale. Principalii
factori care influenteaza nevoia sociala sunt:
dezvoltarea productiei care, in principiu, dinamizeaza sistemul
nevoilor individuale si sociale;
evolutia demografica sub aspect numeric, structural, pe varste,
sexe, pe medii (urban-rural), ca si din punct de vedere ocupational
si cultural; mediul geoeconomic (cadrul natural, conditiile
climaterice, natura si structura resurselor naturale); nivelul de
trai, de civilizatie, de cultura, ca si factorii de ordin psihic
si
sociologic. Potrivit legislatiei in vigoare, autoritatile locale
au urmatoarele atributii principale:
aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul
de organizare si functionare a consiliului local; avizeaza sau
aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare
economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului,
documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv
participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala
si de cooperare transfrontaliera; aproba bugetul local,
imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei
bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar;
stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale;
administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau
orasului;
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea
bunurilor proprietate publica a comunei sau orasului, dupa caz,
precum si a serviciilor publice de interes local; infiinteaza
institutii publice, societati comerciale si servicii publice de
interes local; hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii
regiilor autonome de interes local; exercita, in numele unitatii
administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la
societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra
privatizarii acestor societati comerciale; numeste si elibereaza
din functie, membrii consiliilor de administratie ale regiilor
autonome de sub autoritatea sa; analizeaza si aproba documentatiile
de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor,
stabilind mijloacele materiale si financiare necesare in vederea
realizarii acestora; aproba alocarea de fonduri din bugetul local
pentru actiuni de aparare impotriva inundatiilor, incendiilor,
dezastrelor si fenomenelor meteorologice periculoase; aproba, in
limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice
pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura
conditiile necesare in vederea realizarii acestora; actioneaza
pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul
cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea,
restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de
arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale; hotaraste
cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine,
cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in
vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari,
servicii sau proiecte de interes public local; 9.1 Recomandari
privind imbunatatirea proiectarii si optimizarea costurilor
Configuratia sistemului de tratare a apei depinde de
caracteristicile fizice, chimice, organoleptice si bacteriologice
ale acesteia, obtinuta din diverse surse (subterane si de
suprafata) si cerintele de calitate (conform normativelor in
vigoare) pentru diversi consumatori (casnici, industriali,
agricultura), utilizand in acest sens solutiile tehnice cele mai
economice si durabile. In cadrul sistemului de alimentare cu apa,
transportul acesteia de la sursele de captare spre statiile de
tratare si mai departe spre reteaua de distributie, se realizeaza
cu ajutorul constructiilor si instalatiilor de transport a apei.
Acest ansamblu se compune din infrastructura de transport a apei
(conducte, canale, aparate de masurare si control) si respectiv,
instalatiile de control a presiunii apei necesare distribuirii in
conditii optime a acesteia in retea (statii de pompare cu rol de
asigurare a presiunii de serviciu). Definirea configuratiei
spatiale a retelelor edilitare si alegerea traseului se realizeaza
tinand cont de urmatorii factori:
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
configuratia generala a sistemului de alimentare si cota de
nivel a captarii, statiei de tratare, rezervoarelor; configuratia
reliefului, pentru a se putea alege traseul cu cel mai mic consum
energetic si lucrari suplimentare de sustinere respectiv protectie
a aductiunilor, iar in cazul retelelor de canalizare sa se asigure
scurgerea gravitationala a apelor catre statia de epurare; debitul
de calcul pentru realizarea retelei edilitare tinand cont de
centrul populat, activitati industriale, nevoi speciale (stingerea
incendiilor, spalarea rezervoarelor etc.) si extinderea retelei
prin cresterea numarului de locuitori si dezvoltarea industriei;
profilul longitudinal al traseului propus, care va determina
caracteristicile de functionare a acesteia (prin gravitatie sau
prin pompare); calitatea apei transportate, care va determina tipul
de material ales pentru constructia retelei; caracteristicile
geologice si geotehnice ale terenului, care vor determina:
eventualele modificari ale traseului (pentru evitarea terenurilor
instabile si umede), alegerea materialului de constructie,
stabilirea tipului si a necesitatilor de protectie impotriva
coroziunii; indicii de cost si preturile unitare pentru piesele
componente, energia electrica necesara, pentru a se defini
necesitatile financiare ale investitiei; in cazul lucrarilor ce
compun sistemele de epurare a apelor uzate se va tine cont de
esalonarea investitiei, pe trepte de epurare. Este necesara
detalierea caietelor de sarcini si descrierea articolelor de
lucrari in vederea cuprinderii tuturor actiunilor necesare
realizarii. Introducerea tehnologiilor moderne de alimentare cu apa
si canalizare conduce la reducerea costurilor de exploatare prin
cresterea duratei de viata a investitiei, prin reducerea
cheltuielilor de mentenanta si a disfunctionalitatilor din sistem,
datorate intreruperilor accidentale sau planificate. Managementul
calitatii proiectului include procesele necesare pentru asigurarea
faptului ca proiectul va satisface necesitatile pentru care a fost
intreprins. Managementul calitatii proiectului include atat
procesul (managementul proiectului), cat si produsul (obiectivul de
constructii), deoarece esecul in realizarea cerintelor de
performanta in ambele domenii poate avea consecinte negative pentru
toti stakeholderii. Calitatea este ansamblul caracteristicilor unei
entitati (produs sau serviciu), referitoare la masura in care
aceasta este capabila sa satisfaca nevoile explicite si implicite
ale beneficiarului. Una dintre problemele esentiale ale
managementului proiectelor este tocmai transformarea nevoilor
implicite ale beneficiarului in nevoi explicite, cat mai devreme pe
parcursul realizarii proiectului (inca din faza de conceptie). Prin
satisfacerea nevoilor beneficiarului se intelege realizarea
acestora conform asteptarilor (specificatiilor) proiectul trebuie
sa produca ceea
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
ce s-a spus ca va produce - si chiar depasirea acestora
rezultatul proiectului trebuie sa satisfaca nevoile reale ale
clientului. Problematica privind calitatea este reglementata de
standarde internationale elaborate de Organizatia Internationala de
Standardizare (ISO) prin seriile de standarde ISO 9000 si 10000,
care au fost adoptate si de Institutul Roman de Standardizare. In
Romania calitatea in domeniul constructiilor este reglementata prin
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii. Pentru a obtine
o constructie de calitate corespunzatoare sunt obligatorii
realizarea si mentinerea pe intreaga durata de existenta a
constructiilor a urmatoarelor cerinte esentiale:
rezistenta si stabilitate; siguranta in exploatare; siguranta la
foc; igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
izolatie termica, hidrofuga, fonica si economie de energie. Una
dintre particularitatile asigurarii calitatii in constructii este
aceea ca aceste obligatii revin unor organizatii diverse implicate
in conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea
constructiilor (investitori, cercetatori, proiectanti, verificatori
de proiecte, fabricanti si furnizori de produse pentru constructii,
executanti, proprietari, utilizatori, experti tehnici, autoritati
publice si asociatii profesionale de profil). Managementul
calitatii proiectului consta din urmatoarele trei procese, care se
interconditioneaza si se suprapun:
planificarea calitatii identificarea standardelor de calitate
relevante pentru proiect si stabilirea modalitatilor de a le
satisface; asigurarea calitatii evaluarea pe baze regulate a
performantelor inregistrate in realizarea proiectului, pentru
asigurarea satisfacerii standardelor de calitate considerate
relevante; controlul calitatii monitorizarea rezultatelor
proiectului pentru a verifica daca acestea corespund standardelor
considerate relevante si identificarea modalitatilor de a elimina
cauzele generatoare de abateri negative. Planificarea calitatii
Planificarea calitatii consta in identificarea standardelor de
calitate relevante pentru proiect si stabilirea modalitatilor de a
le satisface. Ea trebuie realizata in paralel si corelata cu
celelalte componente ale planificarii proiectului. De exemplu,
realizarea calitatii dorite poate solicita modificari la nivelul
costurilor sau al programului de executie sau poate necesita o
analiza de risc detaliata a unei anumite probleme care a fost
identificata.
-
Contributii la managementul autoritatilor locale privind
realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si
mijlocii
Pentru planificarea calitatii se utilizeaza urmatoarele surse de
informatii:
politica in domeniul calitatii. Aceasta consta in ansamblul
intentiilor unei organizatii referitoare la calitate, asa cum sunt
ele exprimate de catre managementul de varf al acesteia. In cazul
in care organizatia care realizeaza proiectul nu are o politica in
domeniul calitatii sau la realizarea proiectului urmeaza sa fie
implicate mai multe organizatii (ceea ce reprezinta regula in
domeniul constructiilor), echipa manageriala a proiectului (care
include reprezentanti ai stakeholderilor proiectului) trebuie sa
conceapa o politica a calitatii pentru proiectul respectiv; scopul
proiectului si descrierea produsului. Acestea includ documentatia
tehnico-economica (contracte, proiectul, detalii de executie,
specificatiile tehnice, caietul de sarcini, etc.). Sunt foarte
importante deoarece cuprind rezultatele majore care se asteapta,
obiectivele stakeholderilor privind proiectul, detalii tehnice;
standardele si legislatia care se aplica. Se includ prevederile
legislatiei nationale si internationale (pentru proiectele de acest
tip) referitoare la proiect. Principalele metode si tehnici
utilizate in planificarea calitatii sunt:
analize cost/beneficiu. Principalul beneficiu al respectarii
specificatiilor privind calitatea consta in diminuarea volumului si
valorii lucrarilor care trebuie refacute, ceea ce inseamna o
crestere a productivitatii, a satisfactiei stakeholderilor si
diminuarea costurilor. Principalul cost al respectarii
specificatiilor privind calitatea este cel ocazionat de
activitatile de management al calitatii proiectului. Desigur,
pentru ca o anumita masura privind calitatea sa fie considerata
acceptabila, trebuie ca beneficiile pe care le genereaza sa
depaseasca costurile; analize comparative. Se compara practicile
curente sau planificate cu cele din alte proiecte similare, pentru
a se genera idei de perfectionare si pentru a avea un standard fata
de care sa se evalueze performantele; diagrame de flux. Se pot
utiliza diagrame cauza-efect (diagrame Ishikawa - diagrama oaselor
de peste), care ilustreaza modul in care diferite cauze si subcauze
se relationeaza pentru a produce un anumit efect si diagrame de
proces sau de sistem, care arata modul in care s