CAPITOLUL I ROLUL, CARACTERISTICILE ŞI CONŢINUTUL SERVICIILOR ÎN SOCIETATE ŞI ECONOMIE Importanţa activităţilor de servicii nu a fost recunoscută mult timp, serviciile fiind neglijate de economişti şi încadrate se părea o data pentru totodeauna, în sfera neproductivă. 1.1 CONCEPTUL ŞI CARACTERISTICILE SERVICIILOR TURISTICE Această mentalitate s-a schimbat profound în decursul ultimilor decenii, pe baza, in principal, a următoarelor date: numai serviciile pot crea locuri de munca în număr suficient pentru a rezolva sau limita problema şomajului; sectorul terţiar nu este îngrădit decât de reglementări care sunt repuse în discuţie în cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor internaţionale; oferta de servicii diferenţiate şi adaptate la cerere este un element esenţial al competivităţii întreprinderilor oRicăre ar fi domeniul de activitate. 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
CAPITOLUL I
ROLUL, CARACTERISTICILE ŞI CONŢINUTUL SERVICIILOR ÎN SOCIETATE
ŞI ECONOMIE
Importanţa activităţilor de servicii nu a fost recunoscută mult timp, serviciile fiind neglijate de
economişti şi încadrate se părea o data pentru totodeauna, în sfera neproductivă.
1.1 CONCEPTUL ŞI CARACTERISTICILE SERVICIILOR
TURISTICE
Această mentalitate s-a schimbat profound în decursul ultimilor decenii, pe baza, in principal,
a următoarelor date:
numai serviciile pot crea locuri de munca în număr suficient pentru a
rezolva sau limita problema şomajului;
sectorul terţiar nu este îngrădit decât de reglementări care sunt
repuse în discuţie în cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor
internaţionale;
oferta de servicii diferenţiate şi adaptate la cerere este un element
esenţial al competivităţii întreprinderilor oRicăre ar fi domeniul de
activitate.
Majoritatea definiţiilor accentuează în special faptul că serviciile sunt activităţi al
căror rezultat este nematerial şi deci nu se concretizează într-un produs cu existenţă de sine
stătătoare1. Aspectul nematerial îl subliniază şi Asociaţia AmeRicănă de marketing care
defineşte serviciul ca fiind" activitatea oferită la vânzare care produce avantaje şi satisfacţii
fără a atenua un schimb fizic sub forma unui bun ". In alte definiţii, elementul principal al
serviciilor, este subliniat ca fiind natura social-economică.2 Acest lucru este stipulat şi în
vocabularul practic al ştiinţelor sociale din Franţa unde toate activităţile indirect productive
sunt considerate servicii, ele constituind ceea ce se numeşte sectorul terţiar al economiei.
Principalele ramuri ale serviciilor sunt comerţul, comunicaţiile şi transportul.Pentru mulţi
specialişti fiind dificil de a distinge precis serviciile printr-o caracteristică cu adevărat comună
a condus la elaborarea unor definiţii negative.1 Cândea Melinda, Erdeli George, Simion Tamara : “Potenţial turistic şi turism” Editura Universităţii, Bucureşti, 2001,p.742 George Erdeli : „ Potenţial turistic al României” Editura Univers, Bucureşti, 1996,p.124
1
Astfel serviciile sunt definite ca fiind acele activităţi care nu sunt nici producţie
industrială, nici minerit, nici agricultură.Aceste definiţii negative au apărut datorită
pricipalelor caracteristici ale serviciilor : imaterialitatea şi intangibilitatea .
Aspectul imaterial al serviciilor face evaluarea să fie dificilă şi adesea subiectivă. Spre
deosebire de produs, care există prin el însuşi, serviciul în general este impalpabil, intangibil,
nu poate fi văzut, încercat sau gustat, lucru care face comerţul cu servicii să fie denumit
comerţ invizibil.
Schimburile de servicii, în special cele internaţionale, sunt "invizibile" prin faptul că ele nu
pot fi surprinse la trecerea frontierelor oricând, barierele vamale tradiţionale 1.
Din caracterul nematerial al serviciilor derivă şi caracteristicile de nestocabilitate sau
perisabilitate aspect ce poate genera neajunsuri în cazul în care cererea este mai mare decât
oferta.Serviciul este un produs oferit şi consumat simultan ceea ce duce la non-durabilitatea
majorităţilor serviciilor, ele consumându-se chiar în momentul producerii.
Tot aici putem vorbi de inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului precum
şi a utilizatorului.
în această categorie a serviciilor se înscrie şi serviciul turistic. Acesta a cunoscut o evoluţie
lentă în planul clasificărilor conceptuale , turismul cunoscând o expansiune deosebită după cel
de-al doilea război mondial, mai precis după anii 60 fiind rezultatul transformărilor profunde
ale economiei mondiale, recunoscut şi ca un "fenomen specific lumii moderne " .
Serviciile turistice trebuie să creeze, prin natura lor, condiţii pentru refacerea
capacităţii fizice a organismului, simultan cu petrecerea plăcută şi instructivă a timpului liber,
de asemenea, ele trebuiesc concepute astfel încât, în urma consumării lor, turistul să
dobândească un plus de informaţii, cunoştinţe şi chiar deprinderi noi. Astfel putem vorbi de
conţinutul prestaţiei turistice în concordanţă cu cerinţele epocii moderne, cu exigenţele
turismului contemporan.
Creşterea productivităţii muncii şi perfecţionarea proceselor de producţie reduce
timpul de muncă şi implicit sporesc dimensiunile timpului liber fapt ce conduce la o altă
cerinţă a consumului turistic şi anume la asigurarea unei odihne active a turistului.
Astfel odihna activă tinde să devină o componentă tot mai importantă a turismului, tinzând să
devină totodată un procedeu modern şi eficient de deconectare, de tratament pentru
ameliorarea consecinţelor nefavorabile ale suprasolicitării nervoase.
Definirea produsului turistic şi implicit a ofertei turistice, argumentează caracterul de
1 Glăvan Vasile: “Turismul în Romănia”,Editura Economică, Bucureşti, 2000, p.68
2
activitate prestatoare de servicii a turismului . Astfel produsul turistic este considerat a fi
rezultatul asocierilor, interdependenţelor dintre activitatea unei zone (resurse) şi facilităţile
(serviciile) oferite cumpărătorului.
Astfel turismul reprezintă unul dintre domeniile terţiarului, poate chiar singurul, unde
nu se operează cu servicii pure. Activitatea turistică imbracă un aspect complex luând forma
unei combinaţii de elemente tangibile şi intangibile.
Un alt aspect particular al turismului este şi prezenţa în alcătuirea sa a unei game largi şi
eterogene de servicii ( transport, cazare, tratament, schimb valutar, etc), din domenii bine
cunoscute, mult diferite între ele.
Serviciile turistice reprezintă aşadar o suită de trăsături distinctive ce decurg din
modul particular de desfăşurare a activităţii, din natura proprie a producţiei şi a muncii.
Astfel, unele trăsături sunt comune cu cele ale tuturor componentelor terţiarului, altele sunt
doar specifice serviciilor turistice.
Din grupa trăsăturilor de ordin general fac parte cele prezentate în prima parte a lucrării şi
anume: nestocabilitatea, simultaneitatea producţiei şi consumului lor, inseparabilitatea de
persoana prestatorului, nestocabilitatea, intangibiliatea, o pondere mare a cheltuielilor cu
munca vie.
Serviciile turistice sunt caracterizate şi de unele trăsături specifice .O primă trăsătură
specifică este în primul rând personalizarea serviciilor, particularizarea lor la nivelul grupului
sau chiar a individului. O asemenea individualizare este întâlnită în rândul turiştilor care
călătoresc pe cont propriu, caracterul unicat al vacanţelor reprezentând avantajul realizării
"confortului psihologic" al turistului şi reduce sensibil posibilităţile de "copiere" a acestuia 1.
Serviciul turistic se caracterizează şi printr-o dinamică înaltă, lucru datorat caracterului
variabil în raport cu celelalte componente.De asemenea, altă caracteristică a serviciului
turistic este şi fluctuaţia sezonieră, rezultat al oscilării cererii turistice, al concentrării acesteia
în anumite momente ale anului calendaristic.
Prestaţia turistică se particularizează şi prin complexitate, produsul turistic este aşa
cum s-a arătat, rezultatul diferitelor combinaţii între elemente decurgând din condiţiile
naturale şi antropice specifice fiecărei destinaţii şi serviciile de transport, cazare, masă
furnizate de organizatori.Substituibilitatea şi eterogenitatea apar în relaţii atât cu întreg
sistemul serviciilor turistice cât şi cu fiecare în parte şi sunt rezultatul dependenţei acestora de
dotările materiale şi persoana prestatorului. In acest context se poate vorbi, tot ca o
caracteristică, de participarea unui număr relativ mare de prestatori la realizarea produsului
1 Emilian Radu : „Managementul resurselor umane”, Editura Expert, Bucureşti, 1999, p.54
3
final.
După unii autori principalele activităţi economice cuprinse în structura prestaţiei
turistice şi, asociat acestora, producători bine individualizat pot fi sintetizate astfel :
servicii de cazare ;
transport;
producţia şi vânzarea de bunuri proprii turismului;
servicii şi divertisment;
servicii de organizare a turismului.
Analizate în globalitatea lor, serviciile turistice se caracterizează şi prin solicitarea şi
consumarea într-o ordine riguroasă, determinată de specificul prestaţiei, locul şi momentul
acţiunii, forma de turism, etc. Astfel în cadrul unei selecţii generale, principalele prestaţii şi
succesiunea lor ar putea fi următoarea :
acţiunile de informare şi publicitate turistică;
contractarea aranjamentului turistic;
transportul-trasferul turiştilor;
cazarea;
alimentaţia şi prestaţiile auxiliare acesteia;
agrementul şi varietatea formelor sale şi tratamentul.
Acestor caracteristici le mai pot fi adăugate şi altele, atât din categoria celor generale, cât şi a
celor specifice. In ansamblul lor, acestea arată complexitatea activităţilor turistice, dar permit
şi o mai bună delimitare a turismului în raport cu celelalte componente ale economiei şi ale
terţiarului. în concluzie, este necesară cunoaşterea acestora în vederea creării unui cadru
necesar desfăşurării unei activităţi turistice de calitate care să satsisfacă toate dorinţele şi
nevoile turiştilor.
1.2 SERVICIILE TURISTICE
Necesitatea şi actualitatea de clasificare a serviciilor sunt susţinute şi de faptul că
acestea cunosc o tendinţa de diversificare şi de îmbogăţire a conţinutului produsului turistic cu
noi tipuri de prestaţii, ca rezultat al receptivităţii şi adaptabilităţii la nevoile consumatorilor, al
modernizării.
1.2.1 Clasificare a serviciilor turistice
4
Raportat la etapele principale la desfăşurarea unei călătorii, serviciile turistice pot fi
clasificate în: servicii legate de organizarea voiajului şi servicii determinate de sejur.
Serviciile legate de agenţiile de voiaj şi tour operatori (publicitate, infomare, produse
la cererea expresă a turiştilor, comercializarea vacanţelor, facilitate de plată ) şi de companiile
de transport (avantaje şi comodităţi în vederea propriu-zisă a deplasării).
Serviciile de sejur sunt mai complexe şi au ca obiectiv satisfacerea necesităţilor de odihnă,
alimentaţie şi agrement a turiştilor.
În raport cu importanţa în consum şi motivaţia cererii, serviciile turistice pot fi de bază
(transport, cazare, alimentaţie, tratament) sau suplimentare (informaţii, activităţi cultural-
sportive, închirieri de obiecte etc).
După forma de manifestare a cererii întâlnim servicii ferme şi spontane. Serviciile
ferme sunt cele angajate anterior desfăşurării consumului turistic (transport, cazare) şi pentru
care decizia de cumpărare este formulată în localitatea de reşedinţă a turistului. Serviciile
spontane însă sunt solicitate în momentul în care turistul intră direct în contact cu oferta.
În funcţie de natura relaţiilor financiare serviciile turistice pot fi cu plată sau gratuite.
Prestaţiile gratuite sunt de o factură diversă - gratuităţi sau scutiri de taxe pentru copii, cursuri
pentru învăţarea unor sporturi, discount-uri la cumpărarea unor produse, abonamente pentru
serviciile de agrement, etc. şi au ca scop stimularea circulaţiei turistice.
Serviciile plătite se împart în două categorii: cu plata pe loc (cash) sau ulterior.
După naţionalitatea turiştilor serviciile se împart în servicii pentru turişti interni şi servicii
pentru turişti internaţionali (schimb valutar, ghid interpret, comercializarea unor produse
specifice)1.
Se poate face şi o delimitare şi după natura serviciilor turistice în servicii specifice,
determinate de desfăşurarea activităţii propriu-zise, a activităţii turistice şi servicii nespecifice
rezultant al existenţei unei infrastructuri generale, care se adresează în egală măsură turiştilor
şi rezidenţilor (transport în comun, telecomunicaţii, reparaţii, prestaţii cultural-artistice).
Literatura de specialitate consemnează şi clasificări ale prestaţiilor orientate către ofertanţii în
domeniul turismului. Una dintre cele mai importante are drept criteriu conţinutul acestora
astfel :
servicii de pregătire şi educaţie;
servicii de marketing şi consultanţă;
servicii de prezentare;
servicii de publicitate şi promovare;
1 Lupu Nicolae : “Hotelul – Economie si management”, Editura Uranus, Bucureşti, 2005, p.54
5
- servicii de sisteme computerizate (rezervări, procesarea
informaţiilor, etc).
Calitatea serviciilor şi mai ales varietatea lor reprezintă mijloace importante în
asigurarea competitivităţii produselor turistice, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea
internaţională.
Concluzionand, tabloul sinoptic al serviciilor turistice arata astfel1 :
Servicii turistice
1.Specifice - De bazã - transport
- cazare
- alimentatie
- agrement
- Suplimentare - informare
- organizarea si comercializarea voiajelor
- intermediere
- sportive – recreative
- cultural – artistice
- financiare
- cu caracter special
- diverse
2. Nespecifice - transportul in comun
- telecomunicatii
- asistenta medicala
- igiena si intretinere fizica
- cultural – artistice
- distribiurea apei – gazelor,energiei electrice si
termice, etc
Sursa : Tabloul sinoptic al serviciilor turistice.
Indiferent de destinatarul lor, serviciile cunosc un proces de diversificare, rezultat al
preocuparilor organizatorilor de turism de stimulare a cererii, de realizare a unui nivel
Departamentul comercial desfăşoară activităţi de aprovizionare a hotelului şi
restaurantului cu mărfuri, materii prime şi materiale, precum şi activităţi de desfacere a
prestaţiilor şi vânzarea mărfurilor. În cadrul acestui departament îşi desfăşoară activitatea
şeful serviciului comercial, care are în subordinea sa doi salariaţi. Existenţa acestui
departament asigură corelarea judicioasă cu activităţile cuprinse în cadrul celorlalte
departamente şi realizează încadrarea perfectă în fluxul "proceselor" tehnologice de prestare a
serviciilor, permiţând înlănţuirea firească a acestora.În cadrul deparamentului comercial se
mai desfăşoară activităţi legate de promovare, de negociere şi încheierea contractelor,
constituind activităţi cuprinse atât în cadrul aprovizionării, cât şi al desfacerii. Această funcţie
de marketing are ca scop creşterea eficienţei activităţilor desfăşurate în sensul cunoaşterii
profunde a cerinţelor pieţei.
Departamentul financiar-contabil desfăşoară activităţi specifice atât financiare cât şi
contabile, cum ar fi:
-planificare microeconomică financiară;
- decontări;
- operaţiuni de casă;
- control financiar intern;
- operaţii contabile primare şi celelalte operaţii aferente;
- operaţii de stabilire a costurilor efective şi determinare a preţurilor şi tarifelor.
În cadrul acestui departament îşi desfăşoară activitatea şeful contabil, în subordinea căruia se
află un contabil.Directorul de hotel şi şeful contabil îşi asumă obligaţiile specifice activităţilor
financiare.
Departamentul tehnic desfăşoară activităţi de întreţinere, reparare şi verificare a utilajelor, de
întreţinere a spaţiilor, ca şi activităţi de asigurare a pazei şi ordinii. Departamentul tehnic este
condus de şeful tehnic care coordonează şi controlează activitatea altor doi salariaţi.
Prestările de servicii cuprind activităţi specifice hotelului: cazare, alimentaţie şi
servicii suplimentare, deci activităţi care au loc în spaţiul şi timpul care separa procesul de
aprovizionare şi cel de vânzare. În cadrul acestui compartiment de prestări servicii, de cazare,
îşi desfăşoară activitatea şeful de recepţie care are în subordine trei lucrători (un casier şi doi
recepţioneri). Activitatea în cadrul recepţiei este organizată în ture acoperind 24 de ore.
Personalul din recepţie se ocupă cu formalităţile de primire şi plecare a clienţilor si cu
înscrierile acestora în evidenţa hotelului, precum şi cu îndeplinirea serviciilor de casierie şi
rezervări.În alt compartiment îşi desfăşoară activitatea guvernanta şefa care are în subordine
două cameriste. Activitatea serviciului de etaj constă în efectuarea curăţeniei în spaţiile de
16
cazare şi în cele de folosinţă comună. Guvernanta urmăreşte efectuarea cu conştiinciozitate a
acestor operaţiuni, precum şi gestionarea mijloacelor fixe şi a inventarului hotelului.
În cadrul compartimentului de prestări servicii de alimentaţie îşi desfăşoară activitatea
şeful bucătar, care are în subordine 11 salariaţi (4 bucătari şi 7 ajutor bucătari) şi şeful de
restaurant care are în subordine 7 salariaţi (2 barmani, 3 ospătari şi 2 ajutor ospătar).
Activitatea turistică generală desfăşurată în cadrul Hotelului Privighetoarea., poate fi divizată
în mai multe activităţi distincte:
prestările de servicii, care reprezintă activitatea de bază a hotelului;
alimentaţia publică, ce reprezintă o activitate importantă pentru asigurarea de
sejururi pentru turişti;
activitatea de producţie, legată de alimentaţia publică;
întreţinerea tehnică, activitate de mare importanţă în asigurarea bunei
funcţionări a hotelului.
Aceste activităţi au determinat o anumită structură organizatorică, alcătuită dintr-o serie de
servicii operaţionale şi funcţionale, precum şi un aport de conducere, reprezentat de director şi
subalternii săi, şefi de servicii.
Tabel nr.2.1 Structura posturilor este următoarea
Tipul postului Număr posturiDirector hotel 1Recepţie 4Serviciu etaj 3Serviciu tehnic 3Restaurant 8Bucătărie 12Contabilitate 2Serviciul comercial 3Sursa : Biroul resurse umane al Hotelului Privighetoarea
Structura posturilor
Director hotel
Recepţie
Serviciu etaj
Serviciu tehnic
Restaurant
Bucătărie
Contabilitate
Serviciul comercial
17
Sursa: Baza de date a hotelului "Privighetoarea"
Tabelul nr 2.2 : Structura personalului in functie de pregatirea profesionala.
Nr.crt Tipul pregatirii Nr. persoane % din total
1 Studii superioare 1 2,77
2 Studii medii de specialitate 15 41,66
3 Studii medii 17 47,22
4 10 clase sub 10 clase 3 8,33
TOTA
L
* 36 100,0
Sursa : Baza de date a Hotelului Privighetoarea
Se constată că ponderea angajaţilor cu studii superioare este foarte mică, şi anume, de
2,77%, în timp ce ponderea angajaţilor cu studii medii este de 47,22% iar ponderea angajaţilor
cu studii medii de specialitate este de 41,66%, iar cei cu 10 clase şi sub 10 clase reprezintă
8,33%. Personalul angajat cu studii superioare este foarte redus deoarece nici nivelul salariilor
nu este în raport cu munca prestată, ceea ce ar putea duce pe viitor la o slabă calitate a
serviciilor.
02468
1012141618
Nr. persoane
Pregatirea profesionala
1 Studii superioare
2 Studii medii despecialitate
3 Studii medii
4 10 clase sub 10clase
18
Tabelul nr.2.3 : Structura personalului in functie de grupa de vârstã
Nr. crt. Grupa de vârstă Nr. persoane % din total1. sub 20 de ani 3 8,332. 20-35 de ani 18 50,003. 35-50 de ani 15 41,67Total * 36 100,00Sursa : Baza de date a Hotelului Privighetoarea
Din datele prezentate în tabelul de mai sus, se observă că grupa de vârstă în care se
concentrează cel mai mare număr de angajaţi este între 20-35 de ani (50%), urmată de grupa
de vârstă de 35-50 de ani cu 41,67% din totalul angajaţilor, iar numai 8% dintre angajaţii
hotelului Privighetoarea se încadrează în grupa cu vârstă sub 20 de ani.
Tabelul nr.2.4 Structura personalului in functie de forma de angajare.
Nr. crt. Forma de angajare Nr. persoane % din total1. Contract de muncă cu normă întreagă 17 47,222. Contracte de muncă cu norme parţiale 5 13,883. Transfer 14 38,80TOTAL * 36 100,00Sursa : Baza de date a Hotelului Privighetoarea
02468
1012141618
Nr. persoane
Grupa de varsta
1 sub 20 de ani
2 20-35 de ani
3 35-50 de ani
19
În cadrul Hotelului Privighetoarea, ponderea cea mai mare o deţin persoanele angajate
cu contract de muncă cu normă întreagă 47,22%, urmate de persoanele angajate prin transfer
38,8%, şi de persoanele care au încheiat contracte de muncă cu norme parţiale în proporţie de
13,88%.
2.3. PIAŢA HOTELULUI PRIVIGHETOAREA
Piaţa turistică reprezintă sfera de interferenţă a ofertei turistice- prin produsele
turistice, cu cererea turistică- materializată prin consum. Produsul turistic este identificat prin
ansamblul bunurilor şi serviciilor oferite consumului turistic. Cererea reprezintă dorinţele
manifestate ale persoanelor care vor să se deplaseze periodic şi temporar în afara reşedinţei
proprii. Cererea nu se orientează doar spre serviciile de cazare, alimentaţie, ci ia în
consideraţie mai întâi locul unde vor să beneficieze de aceste servicii.
Individualizarea ofertei hotelului Privighetoarea. este posibilă prin faptul că este
singura unitate de trei stele din oraşul Slobozia. în funcţie de anumiţi factori externi, piaţa
unităţii analizate este formată din totalitatea persoanelor cu venituri peste medie, chiar ridicate
din ţara noastră, dar şi a turiştilor străini interesaţi de practicarea unor forme de turism şi chiar
de vizitarea împrejurimilor localităţii Slobozia.Printre frumoasele şi interesantele obiective
turistice ale judeţului se numără: Muzeul judeţean înfiinţat în 1971 cu secţii de arheologie,
artă plastică, istorie etc; Muzeul agriculturii; Centrul Cultural "Ionel Perlea"; Mănăstirea
Forma de angajare
0
24
6
810
12
1416
18
Nr. persoane
1 Contract demuncă cu normăîntreagă
2 Contracte demuncă cu normeparţiale
3 Transfer
20
"Sfinţii Voievozi", construită în 1628 de postelnicul Ianache Caragea, biseRică păstrează
tabloul votiv ce înfăţişează ctitorii I. Caragea, domnitorul Matei Basarab (care o repară în
1634) etc; Casa memorială a lui Ionel Perlea din localitatea Ograda; în localitatea Poiana se
întâlnesc construcţii arhaice (bordei săpat în mal pentru provizii alimentare), şi altele. Pentru
vânătoare se poate merge în Pădurea Sudiţi, Crângul Frumos, Pădurea Buieşti (fazani, iepuri,
mistreţi, vulpi). Pentru pescuit, se poate merge pe lacurile Strachina, Amara, Fundata, barajul
de la Dridu, în zona oraşului Feteşti pe Braţul Borcea etc1.
Categoriile de clienţi ale Hotelului "Privighetoarea"
Hotelul "Privighetoarea", pentru categoria sa, dar şi prin produsul său turistic se
adresează în special categoriei de turişti cu venituri medii şi mari, care solicită servicii de
calitate. Pentru acest segment de clientelă, preţul nu este cel mai important criteriu de formare
a deciziei de cumpărare, clienţii fiind dispuşi să plătească un preţ mai mare însă într-o strânsă
corelaţie cu calitatea serviciilor. Clientela este formată din turişti pe cont propriu, motivele
fiind reprezentate de: afaceri, recreere (se practică foarte mult turismul de vânătoare), de
transit.
În funcţie de frecvenţa cu care apelează la serviciile hotelului, clienţii pot fi fideli sau
ocazionali.Turiştii hotelului sunt atât români cât şi străini, în mod special italieni, clientii
străini având o pondere de 25-30% din totalul turiştilor.Ţările de provenienţă ale turiştilor
străini sunt următoarele: Italia, Germania, AmeRică, China, Polonia, Bulgaria, Turcia,
Austria, Israel, Koreea, Grecia, Franţa, Olanda. Cei mai mulţi turişti străini provin din Italia
iar celelalte ţari reprezentând ponderi reduse.
Furnizorii de turişti ai hotelului "Privighetoarea" sunt următoarele agenţii de turism: Atlantic
Tour, Travel Plus, Paraiela 45, Leader Tour, Promenade, etc.
Concurenta Hotelului "Privighetoarea"
Concurenţii direcţi şi apropiaţi hotelului se referă în principal la hotelurile din oraşul
Slobozia, şi anume hotelul "Dallas**" din parcul de vacanţa Hermes şi hotelul"Select**".
Alte hoteluri care constituie concurenţă directă sau indirectă pentru hotelul
Privighetoarea se află în staţiunea Amara (care se află la 7 km. de Slobozia), şi anume: hotel
"Parc**", hotel "Lebăda**" , hotel "Perla**" şi hotel "Diamant**".
1 Stãncioiu Aurelia-Felicia : “Strategii de marketing în turism “, Editura Economicã, Bucureşti, 2004
21
Pentru contracararea concurenţei, strategia hotelului este de a individualiza oferta sa în
sensul prezentării unui produs turistic unic: ambianţă caldă, plăcută, apropierea faţa de client,
promptitudine în servirea acestuia, diversitatea serviciilor complementare, umanizarea
prestaţiei etc.
În concluzie, hotelul Privighetoarea are o poziţie faţă de concurenţă, favorabilă, dar
menţinerea ei este condiţionată de întocmirea unei strategii active precum şi de analiză
permanentă a mediului concurenţial.
Activitatea de promovare a Hotelului "Privighetoarea"
Mijloacele şi tehnicile de promovare pe care le foloseşte hotelul Privighetoarea sunt:
publicitatea în presa locală;
editarea unor pliante, broşuri, prospecte;
participarea la târguri de turism naţionale;
publicitatea la posturile locale de radio şi televiziune;
panouri publicitare;
publicitatea realizată de agenţiile de turism cu care colaborează.
2.4 OFERTA HOTELULUI PRIVIGHETOAREA
Hotelul "Privighetoarea" este încadrat în categoria hotelurilor de 3*, îndeplinind toate
criteriile de clasificare şi normativele emise de Autoritatea Naţională pentru Turism, pentru
această categorie de confort.
Tabelul nr. 2.5: Hotelul are o capacitate de cazare de 80 de locuri dispuse astfel: