Digestia Si Absorbtia

1

DIGESTIA SI ABSORBTIA 1.Saliva: a. este secretat de glandele salivare; b. nu particip la nici un proces de digestie; c. poate fi secretat i n stomac; d. are rol n digestia bucal; e. contine numai substante anorganice; 2.Din categoria glandelor salivare fac parte glandele: a. parotide; b. submandibulare; c. paratiroide; d. sublinguale; e. suprarenale. 3.Glandele salivare: a. submandibulara este inervata de nervul cranian VII; b. se gsesc i n stomac; c. sunt inervate de nervii cranieni III i IV; d. sunt glande perechi; e. parotida este inervata de nervul cranian IX; 4.Coledocul: a. se deschide n duoden; b. este un canal intrahepatic; c. se unete cu canalul pricipal pancreatic; d. rezult direct din ductele biliare intrahepatice. e. 5.se uneste cu canalul pancreatic accesor; 5.Sfincterul Oddi: a. este situat n canalul hepatic; b. este plasat la locul de deschidere a canalului pancreatic principal n duoden; c. este situat la nivelul valvulei ileocecale; d. este plasat la locul de deschidere a coledocului n duoden; e. este situat la nivelul ampulei hepatoancreatice; 6.Canalul cistic: a. leag vezica biliar cu cile biliare; b. se continu cu canalul pancreatic principal; c. se deschide in duoden; d. este un canal intrahepatic; e. se uneste cu canalul hepatic comun; 7.Pancreasul: a. are numai funcie endocrin; b. are funcie endocrin i exocrin; c. nu este o gland anex tubului digestiv; d. particip la digestie; e. prezinta un cap, un corp si o coada; 8.Pancreasul: a. contine celule endocrine; b. nu este o gland; c. are cap, corp i coad; d. contine celule exocrine; e. nu are funcie n digestie.

2

9.Pancreasul exocrin: a. este format din acini; b. din acini pleac dou canale: principal i secundar; c. canalele pancreatice se deschid n duoden; d. la locul de deschidere al celor dou canale pancreatice se afl sfincterul Oddi. e. insulele Langerhans secreta sucul pancreatic; 10.Insulele Langerhans: a. formeaz pancreasul endocrin; b. formeaza pancreasul exocrin; c. secret insulin i glucagon; d. secret suc pancreatic. e. secreta hormoni; 11.Vezica biliar: a. este situat pe faa inferioar a ficatului; b. este un rezervor n care se depoziteaz bila in perioadele interdigestive; c. este un rezervor n care se depoziteaz bila in perioadele digestive; d. se continua cu coledocul; e. se continua cu cisticul; 12.Asigurarea aportului substanelor necesare organismului se face prin: a. absorbtia electrolitilor; b. eliminarea alimentelor; c. digestia alimentelor; d. secreia sucurilor digestive; e. absorbia produilor de digestie. 13.Masticaia: a. este un act reflex involuntar;; b. este un act in totalitate voluntar c. este sub control cortical; d. se poate desfasura i voluntar. e. nu este controlat nervos; 14. Rolurile masticaiei sunt: a. asigura digestia lipidelor; b. fragmentarea alimentelor; c. formarea bolului alimentar; d. amestecul cu saliva; e. contactul cu receptorii gustativi. 15.Activitatea secretorie a cavitii bucale: a. nu are legtur cu digestia bucal; b. se datoreaz glandelor salivare; c. are rol n contactul bolului alimentar cu receptorii gustativi; d. are ca rezultat saliva; e. are ca rezultat chimul gastric; 16.Digestia mecanica presupune: a. transformari chimice ale substantelor alimentare; b. eliminarea resturilor digerate; c. amestecarea lor cu sucurile digestive; d. transportul alimentelor de-a lungul tubului digetiv; e. transformarea alimentelor in particule mici si moi;

3

17.Digestia alimentelor: a. incepe in stomac; b. incepe in intestin; c. se termina in intestin; d. incepe in cavitatea bucala; e. are doua componente: mecanica si fizica; 18.Masticatia: a. are loc in stomac; b. are loc sub actiunea dintilor; c. are loc sub actiunea sucurilor digestive; d. are loc sub actiunea limbii; e. are loc sub actiunea muschilor masticatori; 19. Masticatia: a. este un act reflex invatat; b. este un act reflex involuntar; c. este un reflex conditionat; d. poate fi si voluntar; e. este controlat de centrii nervosi din trunchiul cerebral; 20. Saliva conine: a. enzime protolitice; b. substane organice; c. lizozim; d. substane minerale; e. ap; 21.Substanele organice din saliv sunt: a. amilaza salivar; b. fosfolipide c. mucina; d. lizozimul; e. srurile de Na+. 22.Saliva: a. este secretata zilnic in cantitate de 800-1500mL; b. contine 0,2% substante anorganice; c. contine 1,5% reziduu uscat; d. contine 99,5% apa; e. contine 0,3% substante organice; 23.Substantele minerale din saliva sunt: a. KCl; b. lizozim; c. NaCl; d. bicarbonati; e. Ca2+ in concentratie mai mare decat in plasma; 24.Printre functiile salivei se numara: a. activarea enzimelor proteolitice; b. digestia chimica a amidonului preparat; c. actiune antiseptica (prin mucina); d. excretia unor substante toxice (creatinina); e. excretia unor substante toxice (acid uric);

4

25.Saliva actioneaza in: a. intestinul subtire; b. stomac; c. colon; d. cavitate bucala; e. esofag; 26.Printre functiile salivei se numara: a. mentinerea echilibrului fosfo-calcic; b. formarea bolului alimentar; c. favorizeaza vorbirea; d. excretia unor substante toxice (lizozim): e. actiune antiseptica; 27.Saliva ajuta la excretia : a. unor substante endogene (agenti patogeni); b. unor substante exogene (metale grele); c. unor substante endogene (uree); d. unor substante toxice exogene (acid uric); e. unor substante toxice endogene (creatinina); 28.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre saliva, cu exceptia: a. are pH-ul =7-8; b. contine lizozim; c. este secretat in cantitate de 0,8-1,5L/zi; d. contine apa 97%; e. contine mucina; 29.pH-ul salivei este de: a. 8; b. 6; c. 8,5 d. 1,5; e. 7; 30.Functiile salivei sunt urmatoarele, cu exceptia: a. formarea bolului alimentar; b. digestia chimica a proteinelor; c. digestia chimica a amidonului preparat; d. activarea enzimelor proteolitice; e. digestia chimica a lipidelor emulsionate; 31.Nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre saliva, cu exceptia: a. mentine echilibrul acido-bazic; b. mentine echilibrul hidric; c. favorizeza vorbirea; d. neutralizeaza chimul gastric; e. are rol bactericid; 32.Aferenele salivatorii sunt reprezentate de fibre din nervii: a. trigemen; b. vag; c. facial; d. glosofaringian; e. Hipoglos;

5

33.Nucleii salivatori: a. sunt inferior i superior; b. cel superior este localizat n punte; c. cel inferior este localizat n bulb; d. se afl i n mduva spinrii; e. sunt localizati in diencefal; 34.Procesul de digestie iniiat de saliv: a. se realizeaz asupra amidonului preparat; b. se face prin intervenia -amilazei; c. se face prin intervenia -amilazei; d. produsul rezultat din digestia amidonului preparat este maltoza; e. amilaza este inactivat de pH-ul intragastric crescut. 35.Printre funciile salivei se numr: a. formarea bolului alimentar; b. aciunea antiseptic (prin mucina); c. meninerea echilibrul hidric; d. favorizarea vorbirii. e. excretia unor substante exogene (uree). 36.Substanele exogene excretate prin saliv sunt: a. ureea; b. maltoza; c. unele virusuri; d. apa.; e. metale grele; 37.Substanele endogene excretate prin saliv sunt: a. ureea; b. b.creatinina; c. c.metale grele; d. d.acid uric; e. e.agenti patogeni; 38.Saliva joac rol important n: a. meninerea echilibrului static; b. meninerea echilibrului hidric; c. meninerea echilibrului electrolitic; d. favorizarea vorbirii; e. mentinerea echilibrului fosfo-calcic; 39.Deglutiia: a. cuprinde activiti motorii; b. cuprinde activiti senzoriale; c. asigur transportul bolului alimentar din stomac in duoden; d. se desfoar n doi timpi; e. Se desfasoara in trei timpi; 40.Deglutiia: a. este un act reflex; b. are in doi timpi; c. nu este un act reflex; d. se desfoar n trei timpi; e. cuprinde activitati motorii;

6

41.Printre timpii deglutiiei se numr timpul: a. bucal; b. faringian; c. piloric; d. esofagian; e. laringian; 42.n timpul faringian al deglutiiei: a. bolul alimentar se deplaseaz ctre esofag; b. alimentele ptrund n trahee; c. bolul alimentar ajunge la cardia; d. dureaza 1-2 sec; e. controlul este voluntar; 43.n timpul faringian al deglutiiei: a. sunt stimulati receptorii din jurul intrarii in faringe; b. se initiaza o serie de contractii musculare faringiene automate; c. se initiaza o serie de contractii musculare faringiene voluntare; d. dureaza 1-2 sec; e. dureaza 5-6 sec; 44.In timpul bucal al deglutitiei; a. controlul este voluntar; b. deglutitia devine un act automat; c. bolul alimentar este impins in faringe; d. bolul alimentar este impins in esofag; e. bolul alimentar este impins in laringe; 45.n timpul faringian al deglutiiei a. se transmit impulsuri la centrii din trunchiul cerebral; b. se transmit impulsuri la centrii din cerebel; c. centrul deglutitiei inhiba centrul respirator pontin; d. centrul deglutitiei inhiba centrul respirator bulbar; e. inhibarea centrului respirator pontin este specifica; 46.n timpul esofagian al deglutiiei: a. bolul alimentar se deplaseaz ctre cardia; b. controlul este voluntar; c. bolul alimentar se deplaseaz ctre faringe; d. controlul este involuntar; e. bolul alimentar este impins prin miscari peristaltice; 47.Miscari peristaltice ale esofagului sunt: a. primare; b. secundare; c. tonice, de umplere; d. in masa; e. de relaxare; 48.Despre glandele salivare se pot face urmtoarele afirmaii: a. secret saliva; b. pot fi mprite n patru categorii; c. sunt reprezentate de trei perechi; d. au rol n digestia gastric. e. zilnic se secreta 800 1000 ml.

7

49.Miscarile peristaltice esofagiene primare: a. sunt coordonate de sistemul nervos enteric al esofagului; b. sunt declansate de deglutitie; c. incep cand alimentele trec din cavitatea bucala in faringe; d. incep cand alimentele trec din faringe in esofag; e. sunt coordonate de nervul X; 50.Miscarile peristaltice esofagiene secundare: a. sunt coordonate de sistemul nervos enteric al esofagului; b. se datoreaza prezentei alimentelor in faringe; c. se datoreaza prezentei alimentelor in esofag; d. continua pana cand alimentele sunt propulsate in stomac; e. sunt coordonate vagal; 51.Unda de relaxare a esofagului: a. urmeaza celei peristaltice; b. precede unda peristaltica; c. este transmisa prin neuroni mienterici inhibitori; d. este transmisa prin neuroni mienterici stimulatori; e. relaxeaza stomacul; 52.Unda de relaxare a esofagului: a. ajunge la nivelul esofagului superior; b. ajunge la nivelul esofagului inferior; c. relaxeaza stomacul; d. relaxeaza duodenul; e. pregateste cavitatile pentru primirea alimentelor; 53.Musculatura circulara esofagiana este ingrosata: a. la capatul initial al esofagului; b. la capatul terminal al esofagului; c. pe o portiune de 5-7 cm; d. pe o portiune de 2-5 cm; e. deasupra stomacului; 54.La capatul terminal al esofagului: a. musculatura circulara este ingrosata; b. musculatura longitudiala este ingrosata; c. musculatura este ingrosata la jontiunea cu faringele; d. musculatura ingrosata functioneaza ca un sfinter; e. musculatura este ingrosata la jontiunea cu stomacul; 55.Sfincterul esofagian: a. prezinta o contractie tonica; b. prezinta o relaxare receptiva; c. previne refluxul gastro-esofagian; d. este situat la capatul initial al esofagului; e. e.este de 2-5 cm; 56.n stomac se desfasoara: a. miscari tonice; b. miscari de umplere; c. miscari peristaltice; d. formarea bolul alimentar; e. miscari de amestec;

8

57.Activitatea motorie a stomacului presupune: a. stocarea alimentelor i umplerea stomacului; b. amestecul alimentelor cu sucul gastric; c. evacuarea lent i fracionat a coninutului gastric n duoden; d. absorbia produilor rezultai n urma digestiei. e. fragmentarea alimentelor; 58.Micrile peristaltice gastrice pot fi: a. in gol; b. de amestec; c. de evacuare; d. de absorbie; e. de umplere; 59.Contractiile peristaltice: a. sunt initiate la granita dintre corpul gastric si antrul piloric; b. sunt initiate la granita dintre fundul si corpul gastric; c. determina propulsia alimentelor catre pilor; d. sunt miscari de du-te vino; e. sunt controlate de acetilcolina; 60.Contractiile peristaltice: a. sunt controlate de gastrina; b. determina propulsia chimului intestinal catre pilor; c. se deplaseaza caudal; d. pornesc de le jonctiunea fundului cu corpul gastric; e. previn patrunderea alimentelor in trahee; 61.Contractiile de retropulsie: a. sunt miscari de du-te vino; b. sunt determinate de propulsia puternica a continutului gastric; c. sunt miscari in gol; d. are rol important in amestecul alimentelor cu sucul gastric; e. sunt controlate de gastrina; 62.Sucul gastric: a. este incolor; b. contine 99,5% apa; c. contine 0,6% substante anorganice; d. contine 0,6% substante organice; e. contine 0,4% substante organice; 63.Substantele organice ale sucului gastric sunt: a. lizozim; b. mucina; c. pepsinogen; d. lipaza intestinala; e. gelatinaza; 64.Stimularea secreiei de HCl este realizat de: a. secretina; b. ap; c. gastrin; d. mucin. e. acetilcolina;

9

65.Inhibarea secreiei de HCl este realizat de catre, cu exceptia: a. secretina; b. ap; c. gastrin; d. somatostatina; e. acetilcolina; 66.Rolurile HCl sunt: a. digestia lipidelor; b. digestia proteinelor; c. digestia glucidelor; d. reducerea Fe3+ la Fe2+; e. actiune antiseptica; 67.Nu se pot afirma urmatoarele despre HCL, cu exceptia: a. are rol in digestia lipidelor; b. are rol in digestia proteinelor; c. asigura un pH optim pepsinei; d. secretia HCl este stimulata de acetilcolina; e. are actiune septica; 68.Nu se pot afirma urmatoarele despre HCL, cu exceptia: a. activeaza pepsina; b. secretia HCl este stimulata de secretina; c. asigura un pH optim pepsinei; d. secretia HCl este inhibata de somatostatina; e. reduce Fe2+ la Fe3+; 69.Nu se pot afirma urmatoarele despre mucusul gastric, cu exceptia: a. este o glicoproteina; b. protejeaza impotriva actiunii autodigestive a HCl; c. este secretata pilorice; d. are rol mecanic de protectie; e. protejeaza impotriva actiunii autodigestive a pepsinogenului; 70.Rolurile HCl sunt: a. asigurarea unui pH optim pentru pepsina; b. digestia proteinelor; c. digestia glucidelor; d. activarea pepsinogenului; e. impiedicarea proliferarii extragastrice a unor bacterii; 71.Printre substanele organice din sucul gastric se numr: a. enzimele; b. HCl; c. mucina; d. apa; e. fosfaii. 72.Labfermentul: a. este o substan anorganic; b. este secretat numai la sugar; c. este o enzim pancreatic; d. este o enzim gastric. e. este o enzima intestinala;

10

73.Labfermentul: a. este o substan organica; b. este secretat numai la sugar; c. actioneaza asupra paracazeinatului de calciu; d. actioneaza doar in prezenta Ca2+; e. este o enzima intestinala; 74.Labfermentul: a. actioneaza asupra caseinogenului insolubil; b. este secretat numai la sugar; c. formeaza paracazeinatul de calciu (coagulat); d. este o enzim gastric. e. este o enzima intestinala; 75.Lipaza gastric: a. este o enzim lipolitic; b. hidrolizeaz toate lipidele ingerate; c. hidrolizeaz lipidele emulsionate; d. este stimulat de HCl; e. sub actiunea ei rezulta acizi grasi si glicerol; 76.La nivel gastric se absorb: a. etanolul; b. lipidele; c. proteinele; d. apa; e. sodiu; 77. La nivel gastric se absorb: a. alcoolul; b. electroliti; c. unele medicamente; d. bicarbonati; e. vitamine; 78.Substantele minerale ale sucului gastric sunt: a. mucina; b. HCl; c. fosfati; d. cloruri; e. NaHCO3; 79.Substantele organice ale sucului gastric sunt: a. mucina; b. HCl; c. fosfati; d. enzime proteolitice; e. NaHCO3; 80.Gelatina sucului gastric: a. este o substanta anorganica; b. este o substanta organica; c. hidrolizeaza lipidele emulsionate; d. hidrolizeaza gelatina; e. este activa in mediu acid (pH=8,5);

11

81.La nivel gastric se absorb in cantitati extrem de mici: a. sodiu; b. potasiu; c. etanol; d. glucoza; e. aminoacizi; 82.Mucusul: a. enzima lipolitica; b. glicoproteina; c. hidrolizeaza lipidele; d. are rol de protectie mecanica; e. are rol de protectie chimca; 83.Mucusul are rol de protectie a mucoasei gastrice: a. impotriva HCl; b. impotriva gelatinazei; c. impotriva pepsinei; d. impotriva labfermentului; e. impotriva chimotripsinei; 84.Activitatea motorie la nivelul intestinului subire include urmtoarele: a. micri de segmentare; b. micri pendulare; c. micri peristaltice; d. secreii intestinale; e. miscari de propulsie; 85.Contractiile de amestec ale intestinului subtire: a) sunt contractii segmentare; b) fragmenteaza chimul de 2-4 ori/ora; c) sunt contractii de propulsie; d) fragmenteaza chimul de 8-12 ori/min; e) determina amestecarea alimentelor cu sucurile intestinale; 86.Micarea de propulsie de la nivelul intestinului subire: a. acioneaz asupra chimului; b. are direcie ctre stomac; c. se face prin unde peristaltice; d. se face prin micri segmentare. e. apar in orice arte a intestinului subtire; 87.Miscarile de propulsie: a. se deplaseaza in directie anala; b. sunt mai lente in intestinul terminal; c. se deplaseaza cu o viteza de 0,5-2m/sec; d. se deplaseaza cu o viteza de 0,5-2cm/sec; e. sunt mai lente in intestinul proximal; 88.Sub actiunea miscarilor, intestinul subtire: a. realizeaza amestecul bolului alimentar cu sucurile digestive; b. se formeaza chilul intestinal; c. se ingreuneaza contactul cu mucoasa intestinala; d. favorizeaza absorbtia; e. favorizeaza transportul continutului;

12

89.Pancreasul exocrin secret: a. Insulina; b. enzime digestive; c. suc intestinal; d. suc pancreatic; e. glucagonul; 90.Celulele pancreatice sunt: a. motorii; b. endocrine; c. exocrine; d. senzoriale; e. ductale;

91.Celulele pancreatice exocrine secret: a. enzime proteolitice; b. enzime lipolitice; c. enzime glicolitice; d. hormoni; e. nucleaze;

92.Enzimele pancreatice particip la digestia: a. acizilor nucleici; b. lipidelor; c. mucinei; d. substanelor minerale. e. proteinelor;

93.n secreia pancreatic exocrin se gsesc: a. bicarbonat de sodiu; b. hormoni; c. enzime; d. HCl; e. mucina; 94.Nu sunt adevarate urmatoarele despre sucul pancreatic: a. are pH-ul =1,5-2; b. are pH-ul =6-7; c. are pH-ul =7,5-8,5; d. are pH-ul =7-8; e. are pH-ul=8,5; 95.pH-ul salivei are valori cuprinse intre: a. 1,5; b. 2; c. 6; d. 7; e. 8,5; 96.Se pot afirma urmatoarele despre sucul gastric, cu exceptia: a. are pH-ul =1,5; b. are pH-ul =6-7; c. are pH-ul =7,5-8,5; d. are pH-ul =7-8; e. are pH-ul=8,5;

13

97.Sucul pacreatic este compus din: a. mucina; b. lizozim; c. substante minerale; d. apa; e. enzime; 98.Enzimele pancreatice sunt: a. amilaza salivara; b. lipaza gastrica; c. chimotripsina; d. tripsina; e. fosfolipaza; 99.-Amilaza pancreatic: a. hidrolizeaz lipidele; b. hidrolizeaz amidonul; c. hidrolizeaz celuloza; d. n urma hidrolizei rezult monozaharide; e. hidrolizeaza glicogenul; 100.-Amilaza pancreatic: a. se secreta in forma ei activa; b. se secreta in forma inactiva; c. hidrolizeaz celuloza; d. n urma actiunii ei rezult dizaharide; e. hidrolizeaza alte glucide; 101.Lipazele pancreatice: a. se secreta in forma activa; b. se secreta in forma inactiva; c. actiunea asupra esterilor insolubili in apa necesita prezenta si a sarurilor biliare; d. in urma actiunii lor rezulta acizi grasi si glicerol; e. actiunea asupra esterilor insolubili in apa necesita prezenta si a sarurilor biliare; 102. Lipazele pancreatice sunt: a. lipaza gastrica; b. colesterol-lipaza; c. carbopeptidaza; d. fofolipaza; e. tripsina; 103.Enzimele pancreatice sunt: a. elastaza; b. lipaza gastrica; c. carbopeptidaza; d. amilaza salivara; e. tripsina; 104.Enzimele pancreatice sunt: a. activatorul tripsinei; b. lipaza; c. inhibitorul tripsinei; d. amilaza salivara; e. tripsina;

14

105.Tripsina: a. se secreta in forma activa; b. se secreta in forma inactiva; c. se activeaza sub actiunea HCl; d. se activeaza sub actiunea enterokinazei; e. are ca rezultat formarea tri- si dipeptidelor; 106.Chimotripsinogenul: a. se activeaza sub actiunea enterokinazei;; b. se activeaza sub actiunea tripsinei; c. se activeaza sub actiunea HCl; d. este forma activa tripsinei; e. este o proteaza; 107.Despre sucul pancreatic se pot afirma urmatoarele: a. electrolitii de Na+ sunt in concentratie mai mare decat in plasma; b. electrolitii de K+ sunt in aceeasi concentratie ca si in plasma; c. electrolitii de HCO3- sunt in concentratie mai mare decat in plasma; d. secretia de HCO3- este asigurata de catre celulele ductale; e. secretia de HCO3- este asigurata de catre celulele -insulare; 108.Despre sucul pancreatic se pot afirma urmatoarele: a. K+ sunt in concentratie mai mare decat in plasma; b. Na+ sunt in aceeasi concentratie ca si in plasma; c. HCO3- sunt in concentratie mai mare decat in plasma; d. in sucul pancreatic nu exista K+; e. Na+ si K+ se gasesc in concentratii egale; 109.Bila: a. este necesar pentru emulsionarea lipidelor; b. este necesar pentru absorbia vitaminelor hidrosolubile; c. este necesar pentru inhibarea peristaltismului intestinal; d. este format n hepatocite; e. este necesar pentru eliminarea unor substante insolubile; 110.Bila este depozitat n: a. vezica biliar; b. perioadele digestive; c. perioadele interdigestive; d. ficat; e. in duoden; 111.Secreia de colecistochinin declanat de chim: a. relaxeaz sfincterul Oddi; b. contract sfincterul Oddi; c. contract vezica biliar i elibereaz bila; d. inhib secreia biliar. e. relaxeaza vezica biliara; 112.Bila conine: a. sruri biliare; b. pigmeni biliari; c. colesterol; d. mucin; e. lecitina;

15

113.Rolurile srurilor biliare sunt: a. emulsionarea lipidelor din alimente; b. favorizeaz absorbia vitaminelor liposolubile; c. formeaz micelii complexe; d. eliminarea acizilor grasi; e. favorizeaz absorbia lipidelor; 114.Relaxarea sfincterului Oddi se face prin mecanisme: a. nervoase; b. locale; c. umorale; d. mienterice; e. generale; 115.Mecanismul nervos de stimulare a evacurii bilei este realizat prin: a. stimularea vagal; b. stimulare nervoas central; c. stimulare simpatic; d. stimulare parasimpatic; e. eliberare de colecistikinina; 116.Mecanismul nervos de stimul116.are a evacurii bilei este realizat prin: a. stimularea vagal; b. stimulare nervoas central; c. eliberarea unui hormon secretat in celulele duodenale; d. stimulare parasimpatic; e. eliberarea de colecistikinina; 117.Bila contine: a. mucina; b. colesterol; c. labferment; d. apa; e. pigmenti biliari (lecitina); 118.Substantele organice din bila sunt: a. saruri biliare; b. colesterol; c. fosfolipide; d. apa; e. pigmenti biliari (lizozimul); 119.Secreiile intestinului subire conin: a. mucin; b. enzime; c. amilaza salivara; d. sruri minerale; e. ap; 120.Bicarbonatul de sodiu din secreia intestinal are urmatoarele roluri, cu exceptia: a. are rol de protecie a mucoasei intestinale mpotriva agresiunii HCl; b. este o enzim porteolitic; c. este o enzim lipolitic; d. neutralizeaz chimul gastric. e. se gaseste si in sucul pancreatic;

16

121.Mucusul din secreia intestinal: a. are rol de protecie a mucoasei intestinale mpotriva agresiunii HCl; b. este secretat de glandele Brunner din jejun; c. este secretat de celule speciale situate in criptele Lieberkhn; d. are rol in absorbtia intestinala; e. este secretat de celule speciale situate in epiteliul intestinal; 122.Dizaharidazele din sucul intestinal sunt: a. maltaza; b. zaharaza; c. izomaltaza; d. peptidaza; e. lipaza intestinala; 123.Substantele organice din sucul intestinal sunt: a. apa; b. colesterol; c. enzime proteolitice; d. mucuina; e. enzime lipolitice; 124.Enzimele sucurilor digestive: a. scindeaza substantele alimentare simple; b. descompun unele substante din componenta alimentelor; c. sub actiunea lor rezulta principii alimentare complexe; d. sub actiunea lor rezulta nutrimente; e. sub actiunea lor rezulta compusi usor absorbabili. 125.Pepsina sucului gastric: a. actioneaza asupra cazeinogenului; b. sub actiunea ei rezulta acizi grasi si glicerol; c. actioneaza asupra proteinelor; d. sub actiunea ei rezulta aminoacizi; e. sub actiunea ei rezulta peptide; 126.Lipaza gastrica: a. actioneaza asupra amidonului preparat; b. sub actiunea ei rezulta acizi grasi si glicerol; c. actioneaza asupra lipidelor neemulsionate; d. sub actiunea ei rezulta aminoacizi si peptide; e. actioneaza asupra lipidelor emulsionate; 127.Lipaza gastrica: a. actioneaza asupra lipidelor din lapte; b. sub actiunea ei rezulta acizi grasi si glicerol; c. actioneaza asupra lipidelor din gelatina; d. sub actiunea ei rezulta aminoacizi si peptide; e. actioneaza asupra lipidelor din frisca; 128.Tripsina si chimotripsina: a. actioneaza asupra proteinelor nedigerate de stomac; b. sub actiunea ei rezulta aminoacizi; c. actioneaza asupra peptidelor; d. sub actiunea ei rezulta maltoza; e. sub actiunea ei rezulta dipeptide;

17

129.Zaharaza sucului intestinal: a. actioneaza asupra maltozei; b. actioneaza asupra zaharozei; c. are ca rezultat formarea a 2 molecule de glucoza; d. are ca rezultat formarea de glucoza si fructoza; e. are ca rezultat formarea de glucoza si galactoza; 130.Lactaza sucului intestinal: a. are ca rezultat formarea a 2 molecule de glucoza; b. actioneaza asupra zaharazei; c. actioneaza asupra lactozei; d. are ca rezultat formarea de glucoza si fructoza; e. are ca rezultat formarea de glucoza si galactoza; 131.Paracazeinatul de calciu: a. este insolubil; b. este produsul actiunii lizozimului; c. se gaseste in duoden; d. este produsul actiunii labfermentului; e. se produce in prezenta Ca2+; 132.-amilaza pancreatica: a. are ca rezultat formarea de amidon; b. actioneaza asupra amidonului; c. actioneaza asupra lipidelor emulsionate; d. are ca rezultat formarea de aminoacizi; e. are ca rezultat formarea de dizaharide; 133.Absorbia intestinal este: a. un proces prin care produii rezultai n urma digestiei trec ctre mediul intern; b. un proces care se realizeaz numai n stomac; c. maxim la nivelul duodenului; d. un proces fiziologic complex. e. un proces prin care apa si vitaminele trec ctre mediul intern; 134.Absorbia este favorizat la nivelul intestinului subire datorita: a. prezenei vilozitilor intestinale; b. prezenei epiteliului unistratificat; c. reelei vasculare vilozitare foarte bogate; d. distanei mari pe care o au moleculele de strbtut; e. prezentei valvulelor semilunare; 135.La nivelul intestinul gros se absorb: a. unele medicamente; b. unele vitamine; c. apa; d. alcoolul; e. saruri minerale; 136.Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt: a. nervoase; b. active; c. pasive; d. parasimpatice; e. cu consum de energie;

18

137.Mecanismele active prin care se realizeaza absorbtia sunt: a. mecanisme de transport activ; b. osmoza; c. selective; d. pinocotoza; e. mecanisme cu consum de energie; 138.Mecanismele active prin care se realizeaza absorbtia sunt: a. impotriva gradientului de concentratie; b. un fel de pompe ionice; c. difuziunea de la o concentratie mai mare la una mai mica; d. pinocotoza; e. mecanisme de transport activ; 139.Mecanismele pasive prin care se realizeaza absorbtia sunt: a. impotriva gradientului de concentratie; b. osmoza; c. difuziunea de la o concentratie mai mare la una mai mica; d. pinocotoza; e. mecanisme de transport activ; 140.Mecanismele pasive prin care se realizeaza absorbtia sunt: a. sunt favorizate de cresterea presiunii din interiorul anselor intestinale; b. cu consum de energie; c. difuziunea de la o concentratie mai mare la una mai mica; d. pinocotoza; e. selective; 141.Mecanismele pasive prin care se realizeaza absorbtia sunt: a. sunt favorizate de miscarile vilozitatilor intestinale; b. de transport activ; c. cu consum de energie; d. pinocitoza; e. osmoza; 142.Pinocitoza este: a. inglobarea unor picaturi de lichid; b. trecerea de la o presiune osmotica mai mica la una mai mare; c. difuziunea de la o concentratie mai mare la una mai mica; d. formarea de vezicule de pinocitoza; e. un mecanism pasiv; 143.Glucidele majore ale dietei sunt: a. sucroza b. glicerolul; c. lactoza; d. celuloza; e. amidonul; 144.Absorbtia glucidelor se face: a. sub forma de monozaharide; b. prin mecanisme pasive (pentru hexoze); c. prin mecanisme pasive (pentru riboza); d. la nivelul jejunului; e. prin mecanisme active (pentru fructoza);

19

145.Glucoza: a. se absoarbe prin mecanism activ; b. se absorb prin difuziune facilitat; c. nu se absorb n intestin; d. se absoarbe cu consum de energie; e. se absoarbe cu ajutorul unui transportor comun si Na+; 146.In final, dup absorbie, glucoza este transportat prin: a. snge; b. limf; c. citoplasm; d. vena port; e. difuziune facilitata; 147.Sistemele de transport activ Na-dependente sunt responsabile de absorbia intestinal a: a. glucozei; b. fructoza; c. amidonului; d. Cl-; e. galactoza; 148.Despre fructoza se pot afirma urmatoarele, cu exceptia: a. se absoarbe prin mecanism activ; b. se absoarbe prin difuziune facilitat; c. se absoarbe n intestin; d. se absoarbe cu consum de energie; e. se absoarbe cu ajutorul unui transportor comun si Na+; 149.Dieta glucidica zilnica poate varia intre: a. 0,5-0,7g/zi; b. 25-160g/zi; c. 50-60% din dieta; d. 250-800g/Kg corp; e. 250-800g/zi; 150Dieta proteica zilnica poate varia intre,cu exceptia: a. 0,5-0,7g/zi; b. 25-160g/Kg corp; c. 0,5-0,7mg/zi; d. 0,5-0,7g/Kg corp e. 800g/zi; 151.Dieta lipidica zilnica poate varia intre,cu exceptia: a. 0,5-0,7g/zi; b. 25-160g/Kg corp; c. 0,5-0,7mg/zi; d. 25-160g/zi e. 250-800g/zi; 152. Lipidele se absorb prin urmtoarele mecanisme: a. complexe de micelii hidrosolubile; b. mecanisme Na-dependente; c. pinocitoz; d. mecanisme active; e. difuziune;

20

153.Lipidele digerate se absorb: a. n prima parte a intestinului subire; b. pn la nivelul poriunii mijlocii a ileonului; c. prin pinocitoz; d. n colonul ascendent. e. prin micelii hidrosolubile; 154.Chilomicronii: a. sunt complexe hidrosolubile; b. contin colesterol; c. contin acizi grasi solubili; d. contin aminoacizi; e. contin saruri biliare; 155.La nivelul epiteliului intestinal: a. se absorb sarurile biliare; b. chilomicronii se desfac in acizi grasi; c. sarurile bilare intra in sistemul port si ajung la ficat; d. se refac trigliceridele din acizii grasi eliberati; e. se formeaza micelii hidrosolubile; 156.La nivelul intestinului subtire: a. glicerolul intra in sistemul port hepatic; b. glicerolul trece in circulatia sistemica; c. trigliceridele ajung in sistemul port; d. trigliceridele trec in sistemul limfatic; e. glicerolul se absoarbe pasiv; 157.n intestinul subire apa se absoarbe: a. pasiv; b. activ; c. maxim n colon; d. izoosmotic; e. in stomac; 158.Sodiul se absoarbe: a. activ; b. prin pinocitoza; c. antreneaza si absorbtia Ca2+; d. Cl- urmeaza pasiv sodiu; e. pasiv; 159.Calciu se absoarbe: a. activ; b. ca si P3+: c. in prezenta vitaminei D; d. in prezanta parathomonului; e. pasiv; 160.Vitamine liposolubile sunt: a. A; b. B; c. C; d. K. e. E

21

161.Vitamine hidrosolubile sunt: a. A; b. complexul B; c. K. d. C; e. D; 162.Calciul se absoarbe sub influena: a. absorbiei Na+; b. parathormonului; c. chilomicronilor; d. vitaminei D; e. vitaminei K; 163.Vitamine hidrosolubile se absorb: a. prin transport activ; b. prin transport facilitat; c. sub influenta Ca2+; d. prin sisteme de transport Na-dependente; e. in intestinul subtire; 164.Rolurile principale ale colonului sunt: a. absorbia apei; b. absorbia unor amidonului; c. absorbia unor medicamente; d. absorbtia sarurilor minerale; e. absorbtia unor vitamine 165.Fierul se absoarbe : a. in jejun; b. in colon; c. in ileon; d. vitaminei C; e. mai usor sub forma Fe3+ decat Fe2+; 166.Activitatea motorie la nivelul intestinului gros include: a. micri lente; b. micri segmentare; c. micri retropulsie; d. micri peristaltice; e. miscari in gol; 167.Miscarile de amestec ale intestinului gros: a. sunt haustratii; b. sunt miscari ale musculaturii circulare; c. sunt miscari ale musculaturii longitudinale; d. se deplaseaza rapid; e. se deplaseaza lent; 168.Miscarile de amestec ale intestinului gros: a. se deplaseaza in directie anala; b. sunt miscari in masa; c. sunt miscari ale musculaturii longitudinale; d. se deplaseaza rapid; e. realizeaza impingerea continutului colic spre sigmoid;

22

169.Miscarile propulsive ale intestinului gros: a. sunt miscari in masa; b. sunt miscari peristaltice modificate; c. cele mai putine dureaza 15 min; d. cele mai numeroase apar in prima ora de la micul dejun; e. cele mai frecvente sunt seara, dupa cina; 170.n colon: a. se secret Na; b. se secret mucus; c. se absoarbe Ca; d. se absoarbe vitamina K; e. se secreta K+; 171.n colon: a. au loc procese controlate de aldosteron; b. se secret mucus; c. se absoarbe Ca; d. se absoarbe clorul neabsorbit in intestinul subtire; e. se secreta K+; 172.Defecaia reprezint urmtoarele, cu EXCEPIA: a. procesul de eliminare a apei din intestin; b. depozitarea materiilor fecale n intestin; c. un act n totalitate involuntar; d. procesul de eliminare a materiilor fecale din intestin; e. este controlat de nucleii spinali; 173.Sfincterele anale: a. cel intern conine fibre musculare netede; b. cel intern conine fibre musculare striate; c. cel extern conine fibre musculare striate; d. cel extern conine fibre musculare netede; e. sunt controlate cortical; 174.Defecaia: a. este numai un act reflex involuntar; b. implic activitate reflex i voluntar; c. este numai un act voluntar; d. este iniiat de ptrunderea materiilor fecale n rect; e. este un act reflex controlat cortical; 175.Cnd defecaia se poate produce: a. sfincterul anal extern se contract; b. sfincterul anal extern se relaxeaz; c. rectul se contract; d. materiile fecale sunt reinute n rect; e. sfincterul anal intern se relaxeaza; 176.Nu se pot afirma urmatoarele despre defecaie, cu exceptia: a. este numai un act reflex involuntar; b. implic activitate reflex i voluntar; c. este procesul de eliminare al principiilor alimentare din intestin; d. este iniiat de ptrunderea materiilor fecale n rect; e. este un act reflex controlat cortical;

23

177.La nivelul intestinului gros: a. au loc procese de digestie mecanica a alimentelor; b. au loc procese de fermentatie; c. au loc procese de scindare a substantelor alimentare complexe; d. au loc procese de putrefactie; e. au loc procese de digestie chimica a alimentelor; 178.La nivelul intestinului gros: a. se desfasoara activitati secretorii; b. se desfasoara activitati de digestie chimica; c. se desfasoara activitati motorii; d. se desfasoara activitati de absorbtie; e. se desfasoara activitati de digestie mecanica; 179.La nivelul colonului se secreta urmatoarele, cu exceptia: a. secretina; b. mucus; c. somatostatina; d. lizozim; e. amilaze; 180.Absorbtia proteinelor: a. se face sub forma de glicerol; b. se face sub forma de aminoacizi; c. se face prin procese pasive; d. se face prin procese active (la polul extern al celulelor in sange); e. se face prin procese selective (la polul intern al celulelor mucoase); 181.Despre aminoacizi se pot afirma urmatoarele, cu o exceptie: a. se absorb in prima parte a intestinului subtire; b. se absorb prin mecanisme active (la polul bazal al celulelor mucoase); c. se absorb prin mecanisme pasive (la polul extern al celulelor mucoase); d. dupa absorbtie trec in vena cava inferioara; e. dupa absorbtie trec in vena porta; 182.Nu se pot afirma urmatoarele despre proteine, cu exceptia: a. se absorb sub forma de glicerol; b. se absorb sub forma de chilomicroni; c. se absorb in prima parte a intestinului subtire; d. se absorb prin mecanisme selective ( la polul intern al celulelor mucoase); e. se absorb nedigerate (cele din laptele matern); 183.Flora bacteriana aeroba: a. actioneaza in prima parte a intestinului gros; b. determina procesele de fermentatie: c. sintetizeaza vitamine din complexul B; d. actioneaza asupra glucidelor nedigerate (amidonul); e. sintetizeza vitamina K; 184.Flora bacteriana aeroba: a. este formata din bacili coli; b. este formata din bacili lactici; c. este formata din acid lactic; d. este formata din bacili gram negativi; e. este prezenta in tot tubul digestiv;

24

185.Despre flora bacteriana aeroba se pot afirma urmatoarele, cu exceptia: a. este prezenta in prima parte a intestinului gros; b. este formata din bacili; c. actioneaza asupra glucidelor nedigerate (glucoza); d. din actiunea ei rezulta monozaharide; e. din actiunea ei rezulta dizaharide; 186.Nu se pot afirma urmatoarele despre flora bacteriana aeroba: a. actioneaza in prima parte a intestinului gros; b. determina procesele de fermentatie: c. excreta vitamine din complexul B; d. actioneaza asupra glucidelor nedigerate (amidonul); e. actiunea ei are ca rezultat formarea acidului lactic; 187.Nu se pot afirma despre flora bacteriana aeroba urmatoarele, cu exceptia: a. actioneaza in partea a doua a colonului transvers; b. e formata din virusuri lactice; c. sintetizeaza vitamine din complexul B; d. actioneaza asupra glucidelor nedigerate (celuloza); e. scinteaza glucidele pana la monozaharide; 188.Procesele de putrefactie: a. actioneaza in prima parte a intestinului gros; b. actioneaza in colonul sigmoid; c. sunt rezultatul florei bacteriene aerobe; d. sunt rezultatul florei bacteriene anaerobe; e. actioneaza asupra compusilor proteici nedigerati; 189.Flora bacteriana anaeroba: a. actioneaza in partea a doua a colonului transvers; b. realizeaza decarboxilarea proteinelor digerate; c. realizeaza dezaminarea proteinelor nedigerate; d. actioneaza in colonul sigmoid; e. sintetizeza vitamina K; 190.Flora bacteriana anaeroba: a. determina formarea amoniacului; b. determina formarea aminelor; c. determina formarea acidului lactic; d. determina formarea indolului; e. determina formarea scatolului; 191.Amoniacul: a. este neutralizat sub forma de uree; b. se absoarbe in sange; c. ajunge la rinichi pentru a fi eliminat; d. ajunge la ficat; e. este scindat in acid lactic si monozaharide; 192. Aminele rezultate din procesul de putrefactie sunt, cu exceptia: a. scatoli; b. crezoli; c. putresceina; d. indoli; e. cadaverina;

25

193.Materiile fecale contin: a. circa 10% resturi alimentare; b. mucus; c. epitelii descuamate; d. corpurile bacteriilor de fermentatie; e. celule oxintice; 194. Materiile fecale contin: a. corpurile bacteriilor de putrefactie; b. leucocite; c. 90% resturi alimentare; d. amoniac; e. mucus: 195. Tubul digestiv cuprinde: a. organe la nivelul crora se realizeaz digestia alimentelor; b. organe la nivelul crora se realizeaz eliminarea resturilor absorbite; c. organe la nivelul crora se realizeaz absorbia nutrimentelor; d. organe la nivelul crora se realizeaz miscarea diferitelor segmente ale corpului; e. organe la nivelul crora se realizeaz eliminarea resturilor neabsorbite; 196. Ultimele segmente al tubului digestiv sunt reprezentate de ctre: a. colonul sigmoid. b. intestinul subire; c. cecul; d. duoden; e. rectul; 197. La nivelul rectului are loc: a. eliminarea resturilor neabsorbite; b. absorbia alimentelor; c. digestia alimentelor; d. actul defecaiei; e. absorbia apei. 198. Cavitatea bucal: a. este submprit n bucofaringe i cavitate bucal propriu-zis; b. prezinta superior palatul dur; c. inferior prezinta limba; d. este format din bucofaringe; e. este primul segment al tubului digestiv. 199. Cavitatea bucal prezinta: a. arcadele dentare; b. vestibulul anterior i vestibulul posterior; c. gingii; d. palatul moale si lueta e. limba. 200.Arcadele dentare prezinta: a.frenul buzei superioare; b.canini; c.lueta; d.incisivi; e.postmolari;

26

201. Cavitatea bucal prezint: a. comunica posterior cu faringele; b. limba, superior; c. palatul dur-superior; d. palatul moale-inferior. e. lueta. 202. Limba este: 1. e formata din fibre musculare netede; 2. e formata din fibre musculare striate; 3. prezinta o mucoasa linguala; 4. inervat de hipoglos. 5. e segment comun sistemelor digestiv si respirator 203. Dintele prezinta: a.epiteliu de acoperire; b.col; c.coroana; d.dentina; e.radacina; 204. Stomacul: a.continua duodenul; b.are doua curburi; c.e portiunea cea mai ingusta a tubului digetiv; d.prezinta antrul piloric; e.prin cardia comunica cu esofagul; 205. n structura limbii gsim: a. muchi netezi; b. muchi striai; c. fibre colagene i elastice; d. schelet osos; e. mucoas. 206. Duodenul: a.continua stomacul; b.se continua cu jejunul prin flexura duodeno-ileala; c.este parte a intestinului subtire; d.prezinta capul pancreasului in concavitatea sa; e.este parte a intestinului gros. 207.Formula dentatitiei definitive prezinta: a. Incisivi 2/2; b. Canini 2/2 ; c. Premolari 3/3; d. Premolari 2/2; e. Molari 3/3 ; 208. Dentiia permanenta: a. mai este denumit i dentiia definitiva; b. numr 32 de dini; c. prezinta canini, molari si postmolari; d. numr 20 de dini; e. mai este denumit i dentiia de lapte;

27

209. Urmtoarele afirmaii despre faringe sunt adevrate: a. este segment comun sistemelor digestiv si respirator; b. prezinta laringo-faringele; c. se continu cu esofagul; d. comunic superior cu laringele. e. Prezinto oro-faringele; 210. Cavitatea faringelui comunic cu: a. fosele nazale; b. cavitatea bucal; c. urechea intern; d. cavitatea timapanului; e. laringele; 211. Urmtoarele afirmaii despre faringe sunt adevrate: a. prin trompa lui Eustachio comunic cu urechea medie; b. comunic posterior cu fosele nazale; c. reprezint ncruciarea cilor digestiv i respiratorie; d. comunic posterior cu laringele e. comunica anterior cu cabitatea bucala; 212. Esofagul: a. prezinta adventice; b. continua laringele; c. se continua cu stomacul; d. continua faringele; e. se continua cu duodenul. 213. Epiglota: a. blocheaz calea alimentelor spre esofag; b. acioneaz n timpul deglutiiei; c. acioneaz n timpul masticaiei; d. blocheaz calea alimentelor spre laringe. e. E formata din cartilaj elastic. 214. Muschii faringelui: a. sunt formati din fibr musculare netede; b. prezinta epiteliu pluristratificat pavimentos cheratinizat; c. are n structura sa un epiteliu cilindric pluristratificat; d. sunt formati din fibre musculare striate; e. prezinta fibre longitudianale; 215. Esofagul: a. este un organ al tubului digestiv; b. face legatura intre cavitatea bucala si faringe; c. face legtura dintre faringe i stomac; d. comunica anterior cu laringele; e. comunica anterior su stomacul. 216.Urmtoarele afirmaii despre esofag sunt adevrate: a. este un canal prin care bolul alimentar trece din faringe spre stomac; b. limita lui superioar corespunde faringelui; c. limita lui inferioar corespunde orificiului cardia; d. prin orificiul cardia esofgul se deschide n duoden; e. este un canal prin care bolul alimentar trece din jejun in ileon;

28

217.Esofagul: a. este format in totalitate de muschi striati; b. prezinta muschi netezi in cele 2/3 inferioare; c. prezinta muchi striai in cele 2/3 inferioare; d. prezinta muchi striati in 1/3 superioara; e. mucoas format din esut conjunctiv lax. 218.Urmtoarele afirmaii despre stomac sunt false: a. se prezint ca o poriune dilatata a tubului digestiv; b. este situat n poriunea inferioar a cavitii abdominale; c. se nvecineaz cu faringele; d. este un organ al tubului digestiv. e. continua duodenul; 219. Stomacul: a. prezint doua straturi musculare; b. prezinta fundul stomacului; c. prezinta corpul stomacului; d. prezinta antrul piloric; e. prezinta vilozitati intestinale. 220. Stomacul: a. este localizat n partea inferioar a cavitii abdominale; b. prezint dou curburi, curbura mare i curbura mic; c. prezint trei straturi musculare; d. prezint dou orificii, cardia i pilor. e. prezint prezinta 3 fete; 221. Curburile stomacului: a. curbura mare este convex; b. sunt denumite i orificii; c. curbura mic este concav; d. sunt n numr de patru. e. prezinta in concavitate capul pancreasului; 222. Cardia: a. este orificiul superior al stomacului; b. se continu cu pilorul; c. face comunicarea esofagului cu stomacul; d. se mai numete i marea curbur. e. face comunicarea faringelui cu stomac; 223. Sfincterul piloric: a. este situat la limita cu esofagul; b. comunic cu duodenul; c. continu fundul stomacului; d. este orificiul inferior al stomacului; e. continua canalul piloric; 224. Urmtoarele afirmaii despre stomac sunt adevrate: a. stomacul prezint mai multe poriuni; b. prezint fundul stomacului; c. prezint corpul stomacului; d. poriunea orizontal este format din antrul i canalul piloric; e. comunica inferior cu esofagul;

29

225. Poriunea orizontal a stomacului este format din: a. antrul piloric; b. fundul stomacului; c. canalul piloric; d. corpul stomacului. e. orificiul cardia; 226. Tunica musculara a stomacului: a. conine fibre longitudinale; b. conine fibre circulare; c. conine fibre oblice; d. este format din fibr musculare striate; e. este format din fibre musculare netede; 227. Mucoasa stomacului: a. conine glande gastrice oxintice; b. conine glande gastrice pilorice; c. este format din epiteliu cilindric unistratificat; d. este format din epiteliu pavimentos necheratinizat. e. este format din epiteliu cubic unistratificat; 228. Glandele gastrice: a. cele oxintice se gasesc la nivelul corpului stomacului; b. cele oxintice se gasesc la nivelul pilorului; c. cele pilorice se gasesc la nivelul fundului stomacului; d. cele oxintice se gasesc la nivelul regiunii antrale. e. cele pilorice se gasesc la nivelul regiunii antrale; 229.Glandele gastrice oxintice: a.secreta HCl si mucus; b.sunt localizate la nivelul fundului stomacului; c.secreta gastrina; d.sunt localizate in regiunea antrala; e.secreta pepsinogen; 230. Glandele gastrice pilorice: a.secreta mucus; b.secreta gastrina; c.secreta HCl; d.sunt localizate in regiunea antrala; e.secreta factorul extrinsec; 231. Glandele gastrice oxintice secreta: a. HCL; b. gastrina; c. factorul intrinsec; d. factorul extrinsec; e. pepsinogen; 232.Glandele gastrice pilorice secreta: a. mucus; b. gastrina; c. factorul intrinsec; d. factorul extrinsec; e. pepsinogen;

30

233. Glandele gastrice : a. sunt de doua tipuri; b. sunt localizate in mucoasa gastrica; c. sunt localizate in musculara stomacului; d. sunt localizate in mucoasa duodenala; e. secreta sucul duodenal; 234. Intestinul subire: a. este cuprins ntre stomac i intestinul gros; b. este portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv c. este format din duoden, jejun i ileon; d. ncepe la nivelul cardiei; e. continua esofagul; 235.Duodenul: a. este prima poriune a intestinului subire; b. in el se deschide canalul pancreatic principal Wirsung c. in concavitatea sa se gaseste capul pancreasului;; d. in el se deschide canalul hepatic comun; e. n el se deschide canalul pancreatic accesor Santorini. 236. Duodenul: a. se ntinde de la pilor la jejun; b. n el se deschide coledocul. c. prezinta ampula hepato-pancreatica;; d. prezinta sfinctetul Oddi; e. continua ileonul; 237.Jejuno-ileonul: a. se termina la nivelul valvulei ileo-cecale; b. este portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv; c. continu duodenul; d. se ntinde de la stomac la rect; e. continua colonul; 238. Despre intestinul subtire se pot afirma urmatoarele, cu exceptia: a. conine fibre musculare striate; b. conine fibre musculare netede in 1/3 superioara; c. nu este inervat; d. conine fibre musculare netede; e. contine fibre musculare striate in 1/3 superioara; 239. Vilozitile intestinale prezinta: a. epitelu cilindric unistratificat; b. capilare sanguine; c. capilar limfatic; d. epiteliu pavimentos necheratinizat; e. fibre musculare netede; 240. Intestinul gros: a. continu jejun-ileonul; b. are trei portiuni; c. depoziteaza materiile fecale; d. are rol in absorbtia apei; e. are rol in absorbtia vitaminelor si lipidelor;

31

241.Intestinul gros: a. este submprit n cec, colon, rect; b. continua ileonul de la valvula ileo-cecala; c. se continua cu ansele ileonului; d. prezinta apendicele epiploice; e. formeaz anse. 242. Printre segmentele colonului se numr: a. cecul; b. colonul transvers; c. rectul; d. colonul sigmoid. e. colon ascendent; 243. Colonul prezinta: a. apendicele xifoid; b. doua portiuni; c. haustre; d. vilozitati intestinale; e. benzi musculare; 244. Stratul muscular al colonului: a. este format din fibre musculare striate; b. este format din fibre musculare netede; c. este format din fibre intrafusale; d. formeaza tenii; e. formeaza benzi musculare. 245.Urmatoarele afirmatiii despre colon sunt adevarate, cu exceptia: a. este format din epiteliu cilindric unistratificat; b. este format din epiteliu pluristratificat cilindric; c. prezinta fibre musculare netede; d. prezint flexura duodeno-jejunala; e. poate prezenta glande gastrice; 246. Rectul: a. continu colonul; b. prezint trei segmente; c. se termin la nivelul orificiului anal; d. prezint valvula ileocecal. e. prezinta muschi oblic; 247.Sfincterul intern al anusului este format din: a. fibre musculare striate; b. fibre musculare netede; c. fibre longitudinale; d. fibre circulare; e. este sub control vegetativ; 248. Canalul hepatic comun: a.se uneste cu canalul cistic; b.se uneste cu canalul hepatic stang; c.se formeaza din unirea a doua canale hepatice; d.formeaza canalul hepatic drept; e.se uneste cu canalul coledoc;

32

249.Canalul coledoc: a.se continua cu canalul hepatic drept; b.se formeaza din canalul cistic si canalul hepatic comun; c.se deschide in ampula hepatopancreatica; d. se deschide in duoden; e. se uneste cu canalul accesor (Santorini); 250.Vezica biliara: a.este situata inferior de ficat; b.se continua cu canalul coledoc; c.se continua cu canalul cistic; d.este situata superior de ficat; e.comunica cu canalul hepatic drept; 251. Canalul coledoc: a.se deschide in duoden; b.se deschide in ampula hepatopancreatica; c.se deschide impreuna cu canalul pancreatic accesor (Santorini); d. se deschide impreuna cu canalul pancreatic principal; e.se deschide in flexura duodeno-jejunala; 252. Ampula hepatopancreatica: a. se gaseste la nivelul flexurii colice stangi; b.prezinta sfincterul Oddi; c.se gaseste la nivelul duodenului; d.la acest nivel se deschide canalul coledoc; e. la acest nivel se deschide canalul pancreatic Wirsung;