7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar http://slidepdf.com/reader/full/diferente-culturale-si-de-gen-privind-statutul-asistentului-medical-comunitar 1/131 DIFERENTE CULTURALE SI DE GEN PRIVIND STATUTUL ASISTENTULUI MEDICAL COMUNITAR MULTICULTURALISMUL – Abordare conceptual Dezvoltarea politicilor publice pornind de la filozofia multiculturalistă a demonstrat că, de cele mai multe ori, mai ales în ţările europene, multiculturalismul este înţeles destul de diferit faţă de înţelesul pe care conceptul îl are în SUA, ţară considerată patria multiculturalismului. Astfel, în SUA multiculturalismul nu înseamnă nici pe departe sinteza a două sau mai multe culturi, egale şi caracterizate de toleranţă reciprocă. Practica curentă din SUA în aplicarea multiculturalismului arată faptul că acesta trebuie însoţit de meritocraţie. u alte cuvinte, indiferent de criteriile de rasă, religie, se!, orientare se!uală, naţionalitate sau limbă, selecţia, acceptarea şi promovarea se fac în funcţie de merit " puterea meritelor. #senţa multiculturalismului rezidă în faptul că prin politici publice dedicate trebuie să se asigure participare egală la viaţa socială, politică, academică sau profesională indiferent de criteriile menţionate anterior. Apare astfel, în discursul multiculturalist, un alt concept c$eie pentru înţelegerea esenţei multiculturalismului " discriminarea. #galitatea de şanse, inclusiv privită din prisma multiculturalismului, nu trebuie să fie doar o idee teoretică. %egarea drepturilor egale are în plan practic efecte nefaste nu numai asupra bunăstării indivizilor, dar şi asupra proceselor de guvernare. &evenind la coagularea unui curent contrar !ult"cultural"#!ulu"$ acesta s'a focusat în ultimii ani pe an!ietatea globală faţă de imigranţii musulmani şi pe diversitatea imigraţiei în general, diversitate care în nici un caz nu mai putea fi abordată din punctul de vedere multiculturalist şi anume un"tate %n d"&er#"tate. #uropa nu a fost singura afectată de noile trenduri de percepţie a imigranţilor a musulmanilor. limatul de frică şi neîncredere a cuprins SUA, anada şi Australia. ()u*u+ama --, '/, 01'023 4+mlic*a --/, Abbas --/, Sc$iffauer, --/5. 6n ultimii ani, politicienii europeni şi'au modificat discursurile condamn7nd e!cesele multiculturalismului readuc7nd în spaţiul public concepte ca valori naţionale, identitate
131
Embed
Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
DIFERENTE CULTURALE SI DE GEN PRIVIND STATUTUL ASISTENTULUI
MEDICAL COMUNITAR
MULTICULTURALISMUL – Abordare conceptual
Dezvoltarea politicilor publice pornind de la filozofia multiculturalistă a demonstrat că, de cele
mai multe ori, mai ales în ţările europene, multiculturalismul este înţeles destul de diferit faţă de
înţelesul pe care conceptul îl are în SUA, ţară considerată patria multiculturalismului. Astfel, în
SUA multiculturalismul nu înseamnă nici pe departe sinteza a două sau mai multe culturi, egaleşi caracterizate de toleranţă reciprocă. Practica curentă din SUA în aplicarea multiculturalismului
arată faptul că acesta trebuie însoţit de meritocraţie. u alte cuvinte, indiferent de criteriile de
rasă, religie, se!, orientare se!uală, naţionalitate sau limbă, selecţia, acceptarea şi promovarea se
fac în funcţie de merit " puterea meritelor. #senţa multiculturalismului rezidă în faptul că prin
politici publice dedicate trebuie să se asigure participare egală la viaţa socială, politică,
academică sau profesională indiferent de criteriile menţionate anterior. Apare astfel, în discursul
multiculturalist, un alt concept c$eie pentru înţelegerea esenţei multiculturalismului "
discriminarea. #galitatea de şanse, inclusiv privită din prisma multiculturalismului, nu trebuie să
fie doar o idee teoretică. %egarea drepturilor egale are în plan practic efecte nefaste nu numai
asupra bunăstării indivizilor, dar şi asupra proceselor de guvernare.
&evenind la coagularea unui curent contrar !ult"cultural"#!ulu"$ acesta s'a focusat în ultimii
ani pe an!ietatea globală faţă de imigranţii musulmani şi pe diversitatea imigraţiei în general,
diversitate care în nici un caz nu mai putea fi abordată din punctul de vedere multiculturalist şi
anume un"tate %n d"&er#"tate. #uropa nu a fost singura afectată de noile trenduri de percepţie a
imigranţilor a musulmanilor. limatul de frică şi neîncredere a cuprins SUA, anada şi Australia.
()u*u+ama --, '/, 01'023 4+mlic*a --/, Abbas --/, Sc$iffauer, --/5.
6n ultimii ani, politicienii europeni şi'au modificat discursurile condamn7nd e!cesele
multiculturalismului readuc7nd în spaţiul public concepte ca valori naţionale, identitate
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
naţională, consecinţa firească a acestei sc$imbări, fiind pe fondul crizei economice şi sociale
globale, creşterea influenţei grupărilor de e!tremă dreaptă sau st7ngă.
Del"!"tr" conceptuale
6n cele ce urmează vom defini concepte relevante oricărei abordări a multiculturalismului, fie că
vorbim de analiza politicilor publice şi a actului de administrare publică, fie că ne referim la
aspecte specifice filozofie politice. Deoarece, astăzi multiculturalismul a depăşit cu mult sfera
discuţiilor conceptuale şi a intrat pe terenul politicilor acţionabile, politici publice care de multe
ori şi'au dovedit nu numai ineficienţa dar au şi determinat, pe termen lung modificări
semnificative, negative ale societăţii, vom aborda sintetic concepte ca guvernarea şi guvernanţa,
pentru o mai bună înţelegerea a modului de aplicare a multiculturalismului.
8U9:;U9:U&A9;S8U9 '" ;%:#&U9:U&A9;S8U9
Dacă cele dou concepte desemnează ideologii şi politici acţionale, termenul multiculturalitate
se aplică coe("#ten)e" mai multor culturi, iar interculturalitate, #c*"!bur"lor dintre culturile
coe!istente.
P9U&;U9:U&A9;S8
Pluriculturalismul este sinonim perfect cu multiculturalitatea şi multiculturalismul şi este folositde obicei în asociere cu plurilingvism, care, prin contaminare, a determinat substituirea lui multi'
cu pluri'. Specialiştii domeniului consideră că ipoteza este întărită de constatarea că în
vecinătatea lui multilingvism apare multiculturalism, nu pluriculturalism.
<U=#&%A&#
Gu&ernarea se referă la deciziile care definesc aşteptările, e!ercitarea puterii sau verificarea
performanţelor. <uvernarea este ceea ce face un guvern. Acesta ar putea fi un guvern geo'politic
(statul'naţiune5, un guvern corporativ (entitate de afaceri5, un guvern socio'politic (trib, familie,etc.5, sau orice tipuri de guvernare.
>anca 8ondială defineşte guvernarea ca un e!erciţiu al autorităţii politice utiliz7nd resurse
instituţionale pentru a gestiona problemele societăţii şi afacerile. 6n proiectul ?orld@ide
<overnance ;ndicators al >ăncii 8ondiale se defineşte guvernarea ca fiind tradiţiile şi instituţiile
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
prin care autoritatea este exercitata într-o ţară. Prin guvernare se consideră procesul prin care
guvernele sunt selectate, monitorizate şi înlocuite3 capacitatea guvernului de a formula si
implementa in mod eficient politicile economice si sociale, respectul faţă de cetăţeni, relaţia
dintre stat, instituţii şi cetăţeni precum şi interacţiunile economice şi sociale dintre aceştia.
Gu&ernarea constă în elaborarea unui ansamblu de reguli, proceduri şi practici destinate
configurării modului în care se manifestă puterea e!ecutivă, cu alte cuvinte constă în elaborarea
de politici.
<U=#&%A%B
:ermenul guvernanţă este un concept general, fiind asociat ştiinţelor sociale contemporane, în
special economiei (guvernanţă corporativă5 şi politicilor sociale (guvernanţă publică5 cu referire
la comportamentul economic şi politic al organizaţiilor în raport cu procesul decizional, e!ecutivşi Curidic.
:ermenul de guvernanţă desemnează procesul de luare a deciziei, precum şi procesul prin care
decizia este sau nu implementată, plec7nd de la premisa sau realitatea că în procesul de decizie
sunt implicaţi numeroşi factori, de natură formală şi informală. )actorii de natură formală au
caracter de legalitate, acţionează de pe diferite poziţii în funcţie de interese3 factorii de natură
informală fie sunt de pe poziţie de inegalitate sau la limita legalităţii, cre7nd presiuni spre a fi
implicaţi în procesul de decizie, fie se interferează cu actul de decizie prin anumite norme decomportament, cutume, religie etc.
Distincţia dintre sensul cuv7ntului guvernareE şi sensul cuv7ntului guvernanţăE constă în
distincţia dintre e!ercitarea controlului asupra unei entităţi ori instituţii, e!istenţa şi
implementarea unui set de reguli şi proceduri şi modalitatea de utilizare a p7rg$iilor şi
mecanismelor specifice controlului astfel înc7t să conducă la creşterea performanţelor unei
entităţi sau instituţii.
Diferenţa dintre conceptul guvernanţăE şi conceptul bună guvernareE constă în faptul că primul semnifică o abordare pozitivistă " cum este starea de fapt, pe c7nd cel de'al doilea
reprezintă o abordare normativă " cum ar trebui să fie starea de fapt.
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
Specificitatea abordării +bunei guvernări , rezidă în potenţialul actorilor interesaţi de a negocia
şi co'decide aspectele relevante, dar şi de a monitoriza şi evalua rezultatele obţinute, ţin7nd mai
degrabă de nuanţele conceptuale.
omisia #uropeană a stabilit propriul său concept de guvernanţă, guvernanţa europeană, cureferire la regulile, procesele şi comportamentele prin intermediul cărora puterea se e!ercită la
nivel european. Principiile guvernanţei europeneF deschidere, participare, răspundere, eficienţă
şi coerenţă, întăresc principiile Uniunii #uropene, subsidiaritatea şi proporţionalitatea. )iecare
principiu al guvernanţei europene este important în stabilirea unei guvernări mai democratice. Pe
ele se bazează democraţia şi respectarea legii în statele membre, dar se aplică la toate nivelele
guvernamentale " global, european, naţional, regional şi local.
Mult"cultural"#! '" d"-eren)ele culturale
6n general atunci c7nd vorbim despre !ult"cultural"#! ne g7ndim la recunoaşterea şi
acomodarea unor culturi diferiteE (credinţe, practici, tradiţii, limbi etc5 onform lui 8ic$ael
8urp$+ (-05 vorbim de d"-eren)e culturale ob"ect"&e.
Pare*$ (---5 definea cultura un corp de credinţe şi practici cu aCutorul cărora membri unui
grup se înţeleg pe ei înşişi şi lumea şi prin intermediul cărora îşi organizează vieţile personale şi
colectiveE. Definiţia propusă conţine un element important care ne oferă posibilitatea de aînţelege modalitatea în care sentimentul de apartenenţă la o cultură distinctă influenţează profund
at7t la nivel a!iologic şi afectiv, c7t şi la nivel comportamentalGatitudinal pe cei ce aparţin unor
grupuri etnonaţionale sau etnoculturale. ele mai la îndem7nă e!emple sunt oferite de lupta
francofonilor din Huebec pentru prezervarea şi promovarea limbii şi culturii franceze, eforturile
comunităţii Amis$ din ?isconsin de a'şi proteCa copiii şi stilul de viaţă de efectele nocive ale
educaţiei liberale. Analizele comportamentului naţionalist arată că diferenţele dintre grupurile
etnice sunt de natură mai mult comportamentală, mai puţin legate de caracteristicile personalităţiinaţionaliştilor. Dacă privim ideologia şi ideile I Declaraţiei ScoţieneE din 0J-, remarcăm
motivele declanşării unui astfel de fenomen. %aţionaliştii erau o elită care se e!primau nu doar
pentru un grup restr7ns, ci pentru întreaga comunitate scoţiană, aceştia nu căutau democraţia, ci
independenţa şi libertatea Scoţiei.
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
6n conte!t, subliniem faptul că analiza situaţiilor în care grupuri etnonaţionale sau etnoculturale
devin vocaleE şi capătă semnificaţie la nivel naţional sau internaţional ne relevă faptul că aceste
cazuri sunt mult mai des înt7lnite în regimurile democratice. 6n general, în regimurile de tip
autoritarian, activitatea grupurilor menţionate poate căpăta valenţe violente, de tip antistatal,
transform7ndu'se în mişcări de eliberare naţionalăGgrupări subversiveGteroristeE.
6n general, cultura este percepută ca un beneficiu imaterial, spiritual, mintal, fiind ec$ivalentă cu
identitatea unui stat sau grup. Din punct de vedere cultural, motivele „culturale care
favorizează apariţia etno'naţionalismului sunt multipleF tendinţa globală de centrali!are, gradul
mare de culturali!are, mass-media, limba. :oate acestea conduc la afirmarea unor noi culturi,
care în lupta lor pentru c7ştigarea unui status conduc la conflicte de nivel macro.
Astfel, o societate care ignoră diferenţele culturale (posibile generatoare de risc5 riscă să'şi
pericliteze propria liberate şi stabilitate (:a+lor 0KK15. :otuşi, e!istă voci care reproşează
multiculturalismului o prea accentuată focusare pe cultură reproş7nd o pierdere din vedere a altor
aspecte considerate relevante.
I<reşeala care se ascunde în spatele diagnozelor multiculturaliste şi deci invalidează orice
LtratamentM propus de multiculturalism este o tendinţă endemică de a presupune că atributele
culturale distincte sunt caracteristica definitorie a tuturor grupurilorE (>arr+ --05.
$iar dacă la prima vedere discursul multiculturalismului pare uşor de descifrat fiind vorba doarde voinţă, capacitate şi politici destinate a gestiona diferenţele culturale, problema este mult mai
comple!ă, dovadă fiind şi multitudinea de abordări teoretice dar şi marile diferenţe dintre
politicile statelor.
Un alt aspect relevant al diadei multiculturalism ' cultură face referire la procesele de sc$imbare
culturală.
Sc$imbarea culturală şi acceptareaGneacceptarea influenţelor e!terne culturale face obiectul unor
abordări divergente care de altfel sc$iţează şi politicile culturale (liberale sau conservatoare5.
Pe de o parte avem esenţialismul cultural " cultura trebuie proteCată în forma ei autentică,
tradiţională. Promotorii ultraconservatoriE ai esenţialismului cultural care luptă pentru evitarea
oricăror forme de influenţă e!ternă, de contaminareE a purităţii culturale, sunt contrazişi de cei
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
care afirmă faptul că sc$imbarea şi adaptarea culturală sunt o manifestare a libertăţii şi
creativităţii adăug7nd valoare oricărei culturi.
Principalul contraargument al esenţialismului cultural se bazează pe realităţile proceselor de
formare culturală, cu alte cuvinte nu e!istă o cultură care să nu fie produsul unor substanţialeinfluenţe e!terne, iar posibilitatea prin care pot fi evitate structurile culturale $ibride într'o
societate globalizată şi globalizată sunt e!trem de reduse. De altfel, e!agerarea diferenţelor
culturale contribuie la ridicarea unor bariere importante în calea înţelegerii celorlalţi0E iar
stereotipurile culturale devin foarte puternice. ;storia ne oferă foarte multe e!emple, încep7nd de
la v7nătorile de vrăCitoare şi p7nă la demonizareaE unor actori statali, etnii, naţiuni sau lideri
)u*u+ama ). --, ;dentit+, ;mmigration and Democrac+, ournal of Democrac+, nr.0/, pp.2'-3
1 Cel mai la îndemână exemplu pentru această situaţie este cel referitor laproblemele israelo-palestiniene unde distincţia dintre noi şi ei este foartepregnantă
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
6nainte de a prezenta c7teva aspecte relevante referitoare la politicile multiculturaliste vom
încerca să prezentăm, pe scurt, concepte ce se vor regăsi în strcutura materialului, pentru o mai
corectă înţelegere a ideilor temei.
Astfel, principalele noţiuni definite suntF
Na)"une
R naţiune reprezintă un grup de oameni care alcătuiesc o comunitate caracterizată printr'o
istorie, cultură şi moştenire comună. $iar dacă nu sunt întotdeauna prezente integral,
obiectivele unei naţiuni sunt teritoriul, limba, religia.Na)"onal"#!
%aţionalismul este at7t o ideologie, c7t şi un mod de comportament.
;deologia naţionalismului se bazează pe griCa oamenilor faţă de naţiune, concretizată în atitudini
şi planuri de acţiune. Aceste planuri pot fi culturale, economice sau politice.
Grup etn"c
<rupurile etnice se pot compara cu naţiunile, însă au o serie de diferenţeF sunt mai restr7nse şi nusunt bazate clar pe o moştenire comună. Acestea sunt e!clusiviste, membrii lor împart anumite
atribute spre deosebire de naţiuni, care sunt bine definite din punct de vedere politic şi cultural.
Entocentr"#!
#tnocentrismul este un termen psi$ologic, c$iar dacă este folosit şi în sociologie sau politologie.
Acesta se poate raporta la naţionalism şi rasism, dar se concentrează strict pe relaţionarea
individului cu un grup etnic mai mult dec7t cu o naţiune sau o rasă, av7nd în vedere
comportamentul său în grupul etnic din care face parte şi cel împotriva altor grupuri etnice.
:rebuie să subliniem faptul că na)"unea %'" are or"0"n"le %n 0rupur"le etn"ce . Specialiştii
domeniului consideră că naţiunile au apărut în epoca modernă din cauza unor combinaţii
comple!e de ordin politic, economic şi cultural. Sunt mai mulţi teoreticieni care e!plică
emergenţa naţionalismului în modernitateF 4arl Deutsc$ (teor"a na)"un""5, 8ic$ael Nec$ter
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
(teor"a na)"onal"#!ulu"5, >enedict Anderson şi Ant$on+ Smit$ (na)"onal"#! etn"c5.
;deea de naţionalism nu se bazează însă, e!clusiv pe etnicitate. #tnicitatea a devenit mult mai
importantă în politică încep7nd cu secolul . #!istă mai multe tipuri de naţionalism răsp7nditela ora actualăF
• naţionalismul etnic (grupurile etnice cum ar fi *urzii, care îşi definesc naţiunea în
termeni e!clusivi53
• naţionalismul social (scoţienii, catalanii " se bazează mai mult pe trecutul
cultural53
• naţionalismul oficial (naţionalismul practicat de statele cu o identitate şi o cultură
naţională bine definite sau de cele multinaţionale " SUA, 8area >ritanie5.
Pentru a face faţă provocării naţionaliste, statele sunt nevoite să adopte strategii compatibile cu
situaţia e!istentă în interiorul statului, strategii asemănătoare cu cele ale statelor multinaţionale.
Aceste strategii acceptă pluralismul cultural (etnic şi naţional5 şi îl recunoaşte în sistemul politic.
8ulticulturalism şi minorităţi
Analiza istorică (socială sau politică5 a minorităţilor culturale relevă faptul că de cele mai multe
ori prezervarea tradiţiei, limbii, culturii nu a reprezentat dec7t o Custificare Icu valenţe spiritualeE
a unor preocupări mult mai pragmatice din perspectiva obiectivelor acestor minorităţiF teritoriu,
suveranitate, autonomie, securitate şi supravieţuire (>arr+ --0, >uc$anan --15. onform lui
8urp$+ (-0, p.025 minorităţile naţionale tind să Custifice anumite acţiuni nu prin prisma
faptului că deţin caracteristici cultural diferite, ci prin faptul că diferiţi de restul maCoritar şi astfel
au drepturl democratic la autodeterminare. De cele mai multe ori statusul politic distinctiv al
minorităţilor Custifică dreptul lor de a'şi e!ercita Curisdicţia asupra problemelor legate de culturăşi nu invers.E Pentru a reveni la discursurile naţionaliste este bine să ne amintim că naţiunea îşi
are originile în grupurile etnice. %aţiunile au apărut în epoca modernă ca efect al unor conCucturi
comple!e de ordin politic, economic şi cultural. Sunt mai mulţi teoreticieni care e!plică
naţionalismului5, >enedict Anderson şi Ant$on+ Smit$ (naţionalism etnic5.
;deologia multiculturalistă şi acţiunea practică în care ea se materializează vizează, de fapt,Tdiscriminarea pozitivăT a minorităţilor pentru a le aduce la acelaşi nivel de recunoaştere şi
privilegii cu maCoritatea (care se presupune că nu are nevoie de aCutor5 şi a asigura astfel un
florilegiu de mentalităţi şi sisteme de valori, fără un centru opresiv şi asimilator. Dacă, la început,
Tdiscriminarea pozitivăT urmărită de multiculturalism viza minorităţile etnice, religioase şi
lingvistice (negri, latinoamericani, amerindieni5, de pe urma ei au ştiut să profite şi ' sau mai ales
Dicţionarele de limbă (cele englezeşti, franţuzeşti, şi cele spaniole etc.5 definescmulticulturalismul ca Tprezenţă simultană a mai multor culturi într'o societateT. Acesta este însă
doar primul palier semantic, cel descriptiv, care nu face dec7t să numească o stare de fapt. Pe al
doilea palier, cel al limbaCului specializat (Curidic'politic5, termenul desemnează o
intenţionalitate, ba c$iar o prescripţieF Tpromovarea culturilor minoritare (etnice, religioase5, mai
ales la nivel instituţional (şcoli, comunităţi locale, naţiuni5T.
Un e!emplu al împletirii palierelor societaleE cu cele Curidico'politice poate fi oferit de
problemele artificiale create în ţara noastră prin discursurile minorităţii etnice mag$iare referitorla învăţăm7ntul în limba maternă, mai ales cel referitor la învăţăm7ntul superior în limba
mag$iară.
De cele mai multe ori politicile multiculturaliste ce au avut ca scop asigurarea autonomiei
culturale ca principiu invocat de minorităţi drept element constitutiv al conservării identităţii de
grup, a determinat şi discuţii referitoare la autonomia administrativă pe criterii etnice.
oncluzion7nd, putem spune că multiculturalismul reprezintă încercarea de a produce
sc$imbarea mentalităţilor în r7ndul unei populaţii dominante, prin eliminarea stereotipiilor, preCudecăţilor dar şi prin plasarea entităţilor, subiecte ale stereotipiilor, în planul ec$ilibrului şi
egalităţii publice.
Din nefericire, politicile multiculturaliste, deşi în esenţă filozoficăE corecte, au e!agerat
eforturile în direcţia ec$ilibrării publice şi de multe ori au impus o formă de toleranţă artificială,
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
INEGALIT23I /I DISCRIMINARE MULTIPL2 4N ACCESUL LA ASISTEN3A
MEDICAL2 /I CALITATEA ACESTEIA
Stud"ul FRA – A0en "a pentru Dreptur" Funda!entale a Un"un"" Europeneț
Articolul 0 din arta drepturilor fundamentale a Uniunii #uropene recunoaşte dreptul de a nu fi
discriminat, inclusiv pe motive precum se!ul, rasa sau originea etnică şi religia sau credinţa.
Articolul J2 garantează dreptul de a accesa asistenţa medicală preventivă şi dreptul de a
beneficia de îngriCiri medicale în condiţiile stabilite de legisla iile şi practicile naţionale.ț
Conte(tul pol"t"c"lor5
Uniunea #uropeană dispune de legi care interzic discriminarea bazată pe şase motive, precum
se!ul, v7rsta, $andicapul, religia sau credinţa, rasa sau originea etnică şi orientarea se!uală.
:otu i, de foarte multe ori, oamenii sunt discriminaţi pe baza mai multor motive3 acest tip deș
discriminare este numit discriminare multiplăE. R femeie în v7rstă care apar ine unei minorită iț ț
etnice, de e!emplu, poate să nu fie tratată în mod egal deoarece este în v7rstă, este femeie şi
apar ine unei minorită i etnice. Un bărbat mai t7năr care apar ine aceleiaşi minorită i etnice sau oț ț ț ț
femeie în v7rstă aparţin7nd unui grup etnic diferit pot fi supuşi unor tratamente diferite.
Din perspectivă Curidică, e!istă două dificultăţi în abordarea discriminării multiple în momentul
accesării asistenţei medicaleF
9egislaţia U# proteCează împotriva discriminării bazate doar pe motive precum se!ul şi originearasială sau etnică în cazul accesului la asistenţa medicală.
6n legislaţia U# şi în legislaţia maCorităţii statelor membre ale U#, nu este recunoscută în mod
specific discriminarea multiplă şi nici nu sunt prevăzute măsuri pentru gestionarea acesteia. Prin
urmare, victimele discriminării multiple pot înt7mpina dificultăţi în înaintarea cu succes a
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
pl7ngerilor în faţa unei instanţe sau a unui alt organism de solu ionare a pl7ngerilor. Deț
asemenea, factorii de decizie nu sunt obligaţi să ia în considerare discriminarea multiplă atunci
c7nd elaborează politici pentru îmbunătă irea accesului egal la asistenţa medicală.ț
&aportul )&A ;negalităţi şi discriminare multiplă în accesul la asistenţa medicală şi calitateaacesteiaE (;neualities and multiple discrimination in access to and ualit+ of $ealt$care5
analizează e!perienţele legate de tratamentul inegal din mai multe motive în sectorul asistenţei
medicale, furniz7nd dovezi ale discriminării sau tratamentului inec$itabil. &aportul vine în
completarea unui raport )&A din -00, #U 8;D;S Date în obiectiv nr. 2F Discriminarea
multiplăE (#U'8;D;S Data in )ocus 2F 8ultiple Discrimination5, care se a!ează pe e!perienţele
de discriminare multiplă ale respondenţilor apar in7nd unei minorită i etnice sau imigrante,ț ț
comparativ cu persoanele apar in7nd popula iei maCoritare.ț ț
Acest raport )&A, analizează obstacolele şi e!perienţele individuale de discriminare multiplă în
domeniul asistenţei medicale şi modul în care acestea pot împiedica accesul la serviciile de
asistenţă medicală. &aportul urmăreşte să contribuie la discuţiile legate de adoptarea propunerii
de directivă orizontală a Uniunii #uropene, care ar e!tinde protecţia egală împotriva
discriminării pe motive de v7rstă, $andicap, religie sau credinţă şi orientare se!uală la toate
domeniile, inclusiv asistenţa medicală. Studiul urmăreşte în acela i timp să îmbunătăţeascăș
înţelegerea modului în care factorii de decizie şi procedurile de depunere a pl7ngerilor abordeazădiscriminarea multiplă.
Metodolo0"e5
Acest raport se bazează pe cercetare Curidică documentară şi cercetare socială pe teren efectuată
în Austria, ;talia, Suedia, &egatul Unit şi &epublica e$ă. 6n cadrul cercetării pe teren, au fostintervievaţi peste 0/- de utilizatori ai serviciilor de sănătate e!pu i riscului de discriminareș
multiplă pe baza unei combinaţii de motive precum v7rsta, se!ul, originea etnică şi $andicapul,
precum şi 01- de specialişti în asistenţa medicală, reprezentanţi ai organismelor de promovare a
egalită ii, ai organismelor de solu ionare a pl7ngerilor din domeniul sănătă ii şi ai organizaţiilorț ț ț
neguvernamentale (R%<'uri5. Datele colectate în cadrul cercetării pe teren sunt analizate prin
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
prisma actelor normative e!istente care abordează discriminarea multiplă în sectorul asistenţei
medicale la nivel naţional, european şi internaţional.
&aportul e!aminează trei grupuri specifice e!puse riscului de discriminare multiplă în momentul
accesării asistenţei medicaleF
• femeile care provin din familii de migranţiGaparţin7nd minorităţilor etnice, inclusiv
femeile cu $andicap, care încearcă să acceseze serviciile din domeniul sănătă iiț
reproductive3
• persoanele în v7rstă care provin din familii de migranţiGaparţin7nd minorităţilor etnice,
inclusiv persoanele cu $andicap3
• tinerii care provin din familii de migranţiGaparţin7nd minorităţilor etnice, cu v7rste
cuprinse între 0O şi 2 de ani, cu $andicap intelectual.
Pr"nc"palele a#pecte5
onstatările studiului )&A arată că sistemele de asistenţă medicală pot crea obstacole în caleaaccesului la asistenţa medicală sau pot furniza servicii de asistenţă medicală de calitate diferită
persoanelor care au mai multe caracteristici proteCate, precum se!ul, $andicapul şi originea
etnică. Rbstacolele de ordin lingvistic şi de comunicare, de e!emplu, afectează multe grupurile
proteCate în mod specific de legislaţia anti'discriminare, însă persoanele care au mai multe
caracteristici proteCate se confruntă cu provocări comple!e suplimentare. onstatările raportului
arată, de asemenea, că astfel de utilizatori ai serviciilor medicale se pot confrunta cu deprivarea
de demnitate şi de respect atunci c7nd înt7lnesc, comunică şi interacţionează cu personalul din
domeniul asistenţei medicale.
Reco!andr" ba6ate pe date concrete
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
Av7nd în vedere datele colectate de )&A, U# şi statele membre ale acesteia ar putea lua o serie
de măsuri în vederea îmbunătăţirii situaţiei în ceea ce priveşte discriminarea multiplă.
9egislaţia Uniunii #uropene
U# ar puteaF
• să asigure protecţia egală împotriva discriminării bazate pe toate motivele proteCate de
legislaţia U# în alte domenii dec7t cel al muncii " astfel cum prevede propunerea de
directivă orizontalăEa omisiei #uropene3
• să adopte măsuri mai ferme de prevenire şi combatere a discriminării multiple, asigur7nd
şi protecţia împotriva discriminării se!uale3
Statele membre U# ar puteaF
• să aibă în vedere despăgubiri mai descuraCante şi proporţionale în cazurile de
discriminare în domeniul asistenţei medicale3
să sporească spriCinul lingvistic gratuit în spaţiile unde se prestează servicii de asistenţămedicală şi în furnizarea de informaţii în domeniul sănătă ii " inclusiv servicii deț
traducere şi mediere pentru persoanele care nu vorbesc sau nu înţeleg limba respectivă.
Sunt incluse limbaCul semnelor şi alte forme de spriCin pentru persoanele cu deficienţe
senzoriale sau intelectuale3
• să încuraCeze măsuri mai sus inute în cazul persoanelor e!puse riscului de discriminareț
intersecţionalăF de e!emplu, d7nd curs nevoilor femeilor care apar in unei minorităţiț
etnice i care doresc să fie tratate de specialişti în asisten ă medicală de se! feminin3ș ț
finanţ7nd programe mobile de sensibilizare în cadrul comunităţilor, adresate unor
comunităţi etnice diferite şi grupurilor de promovare a egalităţii din r7ndul acestora3
aloc7nd mai mult timp consultaţiilor medicale oferite persoanelor care fac parte din astfel
de grupuri3
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
Politicile multiculturale nu sunt construite în baza aceluia i tipar, e!ist7nd diferen e semnificativeș ț
între acestea i modalită ile lor de manifestare. De e!emplu, #uropa elaborează politici deș ț
multiculturalism în conte!tul flu!ulului migra ional i de refugia i, în timp ce în America 9atinăț ș ț
acestea caută să înglobeze problemele specifice popula iilor indigene. 6n Statele Unite, politicileț
multiculturale vizează minoritatea afro'americană, av7nd ca obiectiv principal eliminarea
diferen elor realizate în baza etniei i reducerea gradului de discriminare. 6n anada, politicileț ș
includ nu doar imigran ii i refugia ii, ci i minorită ile istorice, religioase i lingvistice i de celeț ș ț ș ț ș ș
mai multe ori, în ciuda obiec iilor frecvente, i Aborigenii i Huebecois. Specificităţile politicilorț ș ș
multiculturale ar trebui deci să reflecte realităţile sociale şi politice ale fiecărui stat în parte.
u toate acestea, practica a dovedit că politicile de multiculturalism sunt proiectate iș
implementate mai degrabă într'o manieră ad'$oc, dec7t ca o parte integrată unei strategiicoerente, iar deciden ii sunt rareori racorda i la realită ile sistemului social vizat. Altfel spus, nuț ț ț
e!istă un interes în corelarea politicilor multiculturale cu teoriile normative de adaptare socială.
8ai mult, sc$imbările produse de fenomenul globalizării şi mai ales viteza acestor sc$imbări nu
permite o analiză atentă a realităţii sociale şi o viziune coerentă strategică. Deseori se adoptă
politici prin imitaţie, fără a e!ista concordanţă între realităţile sociale, capabilităţi acţionale şi
scenarii alternative de viitor.
Din punct de vedere teoretic, un avantaC al abordării analitice a acestor probleme într'o manierăsistematică este că se poate aCunge cu uşurinţă la concluzia că de cele mai multe ori, institu iileț
guvernamentale e uează în aplicarea concretă a politicilor multiculturale.ș
Pentru a elimina această barieră între teorie ' practică, în literatura de specialitate poate fi
identificată o ta!onomie a acestor politici. Utilitatea ei at7t pe palier teoretic, c7t şi aplicat a fost
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
cunoască problemele i priorită ile grupului din care provine este mai mare comparativ cu unș ț
non'membru i totodată, trebuie să avem în vedere ipoteza conform căreia acest reprezentantș
fiind direct afectat de orice politică adoptată în domeniu, este probabil să manifeste mai mult
interes i determinare în promovarea politicilor. Această idee de reprezentare politică, de EvoceE,ș
pleacă de la principiile de bază ale democra iei " fiecare cetă ean ar trebui să fie implicat înț ț
procesul de decizie i determinare a politicilor cu impact social.ș
Poate crea conte!tul favorabil unui proces de integrare mai larg, nu doar prin elaborarea de
politici focusate, ci i prin insuflarea unui sim de responsabilitate i de m7ndrie, de apartenen ăș ț ș ț
la un organism social. Poate fi percepută i ca o politică de prevenire a conflictului, în conte!tulș
în care cererile minoritare se pot solu iona la nivel institu ional i nu se elimină riscul translatăriiț ț ș
în ac iuni violente.ț
Recunoa terea #"!bol"cș
&ecunoa terea simbolică presupune o varietate de forme i de manifestări cu func ii multiple laș ș ț
nivelul societă ii. Simbolurile sunt importante ca forme de identificare identitară i influen eazăț ș ț
direct gradul de coeziune i unitate socială. Un refuz de recunoa tere simbolică poate provocaș ș
resentimente i furie, duc7nd la distrugerea graduală a funda iei societă ii multiculturale. Unș ț ț
e!emplu elocvent este oferit de fosta ;ugoslavie şi destrămarea ar$itecturii artificiale a statuluiiugoslav dar mai ales, de problemele legate de noua republică *osovară considerată de s7rbi
regiune istorică simbol al naţiunii lor.
u toate acestea, simbolistica afi ată la nivel institu ional poate avea scopul at7t de incluziune,ș ț
c7t i de e!cludere socială i în momentul deciziei asupra recunoa terii simbolice, aceste aspecteș ș ș
capătă importan ă maCoră. Un e!emplu relevant în acest sens este ;srael, unde simbolurileț
evreie ti sunt afi ate în spa iile publice i tot ce înseamnă via a socială publică este definită caș ș ț ș ț
fiind evreiască, pornind de la steag, imnul na ional, sărbători p7nă la mituri na ionale i eroi, faptț ț șce determină crearea unui anumit sentiment de respingere din partea arabilor, care înt7mpină
dificultă i în a se identifica cu valorile e!puse i insuflate astfel. Un alt e!emplu, la scară multț ș
redusă faţă de ;srael, poate fi &om7nia, în aspectele legate de folosirea plăcuţelor bilingve în
anumite zone, regiuni. #!istă situaţii în care este afişată doar simbolistica minorităţii (steagul
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
#!onerarea este o politică destul de comună în lupta pentru combaterea discriminării este cea de
e!onerare, sau de discriminare pozitivă, în care membrii anumitei comunită i minoritare suntț
scuti i de la aplicarea anumitor prevederi legislative. Pentru implementarea acestei măsuri, seț porne te de la ideea că impactul pe care aplicarea cadrului normativ în cauză l'ar avea asupraș
membruluiGilor minorită ilor este negativ i ca principala cauză pentru acest efect suntț ș
identificate diferen ele culturale, etnice, religioase. De e!emplu, secta izola ionistă Amis$ aț ț
solicitat, cu succes, eliminarea criteriului educa ional conform căruia urmarea cursurilor licealeț
este obligatorie, întruc7t genera ia t7nără ar putea fi determinată să se îndepărteze de principiileț
fundamentale Amis$, pe termen lung, acest lucru put7nd să ducă la dispari ia comunită ii în sine.ț ț
Unul dintre cele mai interesante e!emple în acest sens îl reprezintă Eapărarea culturalăE în cadrul
proceselor. Practic, în anumite cazuri, argumentele invocate de avocat sunt sus inute de faptul căț
acuzatul apar ine unei anumite categorii etnice, religioase, culturale, în care actul comis nuț
reprezintă o infrac iuneGîncălcare a legii sau apartenen a sa la o anumită categorie minoritară aț ț
creat conte!tul favorabil săv7r irii unei fapte criminale. 6n literatura de specialitate, e!onerarea aș
declan at o serie de dezbateri privitoare la balan a dintre egalitatea socială i respectareaș ț ș
drepturilor minorită ilor i necesitatea integrării acestora (>arr+, --05. Pe de o parte, e!onerareaț ș
poate fi percepută ca o formă de tratament inegal, prin care se caută să se reducă diferen eleț
e!istente între grupurile etnice, religioase, culturale, etc. Pe de altă parte, se poate constitui într'osursă de inCusti ie i inegalitate, în conte!tul globalizării i gradului ridicat de diversificareț ș ș
socială e!istent în orice stat modern.
A#"#ten ț
Asisten a face referire la un set de politici prin care minorită ile î i men in i promovează valorileț ț ș ț ș
culturale i identitare. Un e!emplu în acest sens îl reprezintă finan area colilor, astfel înc7t săș ț ș
e!iste un program educa ional în limba minorită ii în cauză, prin care se asigură perpetuareaț ț
limbaCului, istoriei i sistemului de valori. 6ntr'o societate e!istă tendin a ca grupul maCoritar săș ț
considere validate deCa elementele de cultură " muzee, librării, universită i, festivaluri " iarț
finan area unor elemente de acest gen pentru grupurile minoritare ar aCuta la reducereaț
discrepan elor i la men inerea valorilor culturale identitare. Derulate concomitent cu o serie deț ș ț
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
7nd indivizi născuţi şi socializaţi în culturi diferite aCung în situaţia de a interacţiona, ei trebuie
să se adapteze la noutateaE celorlalţi şi să'şi revizuiască modul de a se raporta la mediul
înconCurător. $eilalţi reprezintă o provocare pentru propria imagine de sine, dar şi pentru
imaginea faţă de realitatea socială şi culturală în care se regăsesc.
Ramenii folosesc comparaţii pentru a face evaluări (at7t a propriei persoane, c7t şi a celorlalţi5.
%eoria comparării sociale& formulată de 9eon )estinger (0K215 subliniază că atunci c7nd
indivizii fac aceste comparaţii, preferă să se compare cu cei similari lor. Dar ce se înt7mplă c7nd
celălalt aparţine unei alte culturiY um se vor (auto5evalua în relaţie cu ceilalţiY A cui imagine a
realităţii sociale şi culturale este corectăY
6n mod obişnuit, cei care reprezintă maCoritatea (dată de număr sau deţinerea puterii
realeGsimbolice sau de posesia resurselor5 îşi impun propriile puncte de vedere. #i argumentează
că modul lor de a percepe mediul înconCurător şi de a acţiona este cel mai bun, că tradiţiile şi
istoria le'a demonstrat acest lucru şi nu e!istă niciun motiv pentru a face anumite sc$imbări.
Astfel, subliniază maCoritarii, dacă alţii doresc să aparţină grupului maCoritar, atunci trebuie să'şi
abandoneze propria moştenire culturală şi să urmeze regulile maCorităţii. Alte opinii susţin că
dreptul de a aparţine grupului dominant se obţine doar prin naştere şi nu e!istă o apartenenţăreală c$iar dacă se adoptă tradiţiile, normele şi modul de viaţă al maCoritarilor. 8ai e!istă şi o
altă viziuneF cei care doresc să facă parte din grupul dominant trebuie să respecte regulile în viaţa
publică, iar în cadrul vieţii private îşi pot respecta propriile tradiţii. #!istă şi posibilitatea ca în
sfera privată fiecare grup să'şi păstreze propria cultură, dar în viaţa publică toate eforturile să fie
reunite pentru a contribui la construirea unui mod comun de a privi realitatea socială " o nouă
cultură, aCung7ndu'se la ceea ce susţine teoria melting-pot F at7t grupul maCoritar, c7t şi grupurile
. ompararea social reprezintă procesul de evaluare de către indivizi a propriilor însuşiri fizice şi psi$ice,abilităţi, reprezentări, g7nduri, emoţii şi sentimente, conduit şi performanţe prin raportarea la ceilalţioameni. :eoria comparării sociale conţine trei postulateF a5 indivizii uneori simt nevoia de a estimaopiniile şi abilităţile la modul corect, b5 în lipsa unor standarde fizice (obiective5, ei se autoevaluează princomparaţie cu alţi oameni3 c5 oamenii preferă să se compare cu cei similari lor. Ramenii nu se compară cualţii numai pentru a obţine informaţii de o c7t mai mare acurateţe, în vederea unei autoevaluări corecte, cişi pentru a'şi menţine şi consolida evaluarea de sine (concepţia şi stima de sine5 ($elcea şi ;luţ, --J,/O'/K5.
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
minoritare interacţionează, contribuind la formarea unei culturi noi şi comune ($iru, --25.
;deea centrală a acestei teorii este că, treptat, în procesul de interacţiune, toate grupurile care
intră în contact, at7t grupul etnic dominant, c7t şi grupurile minoritare, sunt sc$imbate într'o
identitate comună, presupun7nd pierderea graduală, dar totală a vec$ilor etnicităţi.
Accep)"unea antropolo0"c a acultura)"e"
onte!tul cultural influenţează dezvoltarea şi evoluţia individului, determin7nd asemănări şi
deosebiri ale pattern'urilor culturale socializatoare şi, în consecinţă, a caracteristicilor psi$ice ale
reprezentanţilor respectivei culturi.
:ermenul de aculturaţie a fost introdus de antropologii americani încă din anul 0OO- pentru a
descrie procesul de sc$imbare culturală între două sau mai multe grupuri etnice autonome şi
distincte care vin în contact (asins*aCa'9a$ti, ---5. Astfel, antropologul american <. ?. Po@el
l'a utilizat pentru a vorbi despre transformarea modurilor de viaţă şi de g7ndire ale emigranţilor
la contactul cu societatea americanăE (după <avreliuc, --, 205.
Aculturaţia a fost considerată un fenomen de cultură (Sabatier şi >err+, 0KK/5 şi a fost definită
pentru prima oară de &. &edfield, &. 9inton şi 8. Ners*ovits (0KJ, 01'2, după asins*aCa'
9a$ti, ---, 0-5 ca fiind un Ifenomen ce apare c7nd grupurile de indivizi care au culturi diferite
intră în contact şi determină sc$imbări în pattern'urile originale culturale a unuia sau a ambelor grupuriE. Din această perspectivă, aculturaţia se distinge de sc$imbarea culturală, dar este un
aspect al acesteia.
9iteratura de specialitate demonstrează că la baza procesului de sc$imbare etnică stau două
dimensiuni distincteF aculturaţia " ca învăţare a trăsăturilor culturale ale societăţii gazdă şi
identificarea etnică " ca menţinere a identităţii etnice originale (9aroc$e, 4im şi Nui, 0KK/5.
onceptul multidimensional de Isc$imbare etnicăE este foarte str7ns legat de perspectiva
pluralismului etnic sau multiculturalismului. ;deea de bază a acestei perspective se referă lafaptul că grupurile etnice sau indivizii ce aparţin acestor grupuri păstrează, deşi în grade diferite,
limba şi cultura originală în timp ce se integrează în societatea gazdă. Dacă identificarea etnică
poate fi privită ca o forţă ce împinge individul spre rădăcinile vec$i, atunci aculturaţia îl
propulsează spre noi rădăcini (9aroc$e, 4im şi Nui, 0KK/5. :otuşi, s'a demonstrat că procesul de
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
onform acestor definiţii, aculturaţia implică un contact, un proces şi o stare, ceea ce presupune
o activitate dinamică în timpul, dar şi după interacţiunea dintre respectivele culturi, că e!istă un
rezultat al acestui proces ce poate fi relativ stabil, dar care poate, totodată, continua să se
sc$imbe în cadrul unui proces în plină desfăşurare.
Accep)"unea p#"*olo0"c a acultura)"e"
Deşi conceptul de aculturaţie provine din antropologie şi sociologie şi a fost tratat ca fenomen
cultural de grup, formulările originale cuprindeau şi termenii de indivizi şi persoane în
interacţiune. Psi$ologia interculturală a preluat respectiva abordare, iar aculturaţia a devenit un
obiect de studiu al acestei discipline încă din anii Z-. A fost introdus termenul de aculturaţie
psihologică sau aculturaţie la nivel individual pentru a înlocui termenul antropologic deaculturaţie şi pentru a se face distincţia între nivelul individual şi nivelul grupal. Acestă distincţie
a fost făcută pentru prima oară de :. <raves (0K/, după asins*aCa'9a$ti, ---, 005F
Isc$imbările pe care le suferă individul ca rezultat al contactelor cu alte culturi, dar şi ca rezultat
al transformărilor pe care le suportă propriul său grup de apartenenţăE. 9ucrările lui :. <raves
(0K/, după Sabatier şi >err+, 0KK/, 0-5 au demonstrat că fenomenul de aculturaţie implică
apariţia unor noi moduri de relaţionare în viaţa cotidiană at7t din partea membrilor societăţii de
primire, c7t şi din cea a noilor veniţi, respectiv noi comportamente şi strategii de adaptare.
[i alţi specialişti (?ard, >oc$ner şi )urn$am, --05 au făcut distincţia între adaptare
psihologică şi adaptare socio-culturală. 6n consecinţă, aculturaţia trebuie să fie evaluată at7t din
punct de vedere al e!perienţei individuale, c7t şi al contactului individului cu alte grupuri
culturale.
Pe aceleaşi coordonate, aculturaţia a fost conceptualizată ca proces de re'socializare ce implică
sc$imbări atitudinale, a valorilor şi identificărilor, dob7ndirea unor norme şi aptitudini sociale
noi, sc$imbări în afilierile de grup, integrare sau adaptare în noul mediu social. Au fost analizatedouă tipuri de rezultate adaptative (?ard şi 4enned+, 0KKJ5F psihologice " sănătate mentală,
ec$ilibru psi$ologic, satisfacţie personală în noul conte!t cultural şi socio-culturale " formarea
unor aptitudini sociale şi dob7ndirea unor comportamente necesare pentru desfăşurarea cu succes
a activităţilor de zi cu zi.
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
ea mai simplă conceptualizare a aculturaţiei utilizată de cercetători este cea ec$ivalentă cu
asimilarea. Au fost construite scale pentru a măsura, de e!emplu, dimensiunea p7nă la care
membrii unui anumit grup etnic imigrant vorbesc limba ţării gazdă, măn7ncă alimente specifice
respectivei ţări, urmăresc emisiuni := transmise de posturile locale ş.a.m.d. Scalele de acest tip
au fost intens criticate, deoarece nu reuşesc să surprindă diferenţele dintre acei membri care sunt
implicaţi în ambele culturi şi cei care se identifică doar cu o singură cultură. Din cauza acestor
neaCunsuri, rezultatele obţinute prin aplicarea instrumentelor de cercetare descrise mai sus nu pot
indica gradul de adaptare socio'culturală.
Alan &. Andreasen (0KK-5 a introdus termenul de interpenetrare culturalăE pentru a ilustra
e!punerea membrilor unei culturi (sau subculturi5 unei alte culturi prin e!perienţă directă şiGsau
dob7ndită (mass media sau e!perienţa altora5.
S"tua)"" de acultura)"e
9a intrarea în ţara de imigrare, străinul (fie el copil, adolescent sau adult5 este supus unui proces
de adaptare mai mult sau mai puţin rapid şi energic, în funcţie de diferite variabile sociale, cum
ar fiF v7rsta, locul şi rolul imigrării în ţara gazdă, durata şi obiectivul proiectului migratoriu,
statutul social şi economic al comunităţii de origine în societatea gazdă, profunzimea inserţiei
şcolare sau profesionale, mediul locuinţei, faptul de a fi emigrat singur sau cu familia etc. S.Abou (0KO05 alcătuieşte o tipologie formată din cinci situaţii globale de aculturaţie, în care se
pune accentul nu numai pe dimensiunea individuală a aculturaţiei, ci îndeosebi pe schimbările
colective ce pot fi declanşate prin emigraţiile unor grupuri.
Alin <avreliuc (--, 2J'215 prezintă această tipologie şi o analizează, oferind e!emple
concrete.
Astfel, în prima, situaţie, contactul se realizează între societăţile mai mari sub forma invaziilor
sau colonizării. 6n cazul invaziilor, invadatorii adoptă puţin c7te puţin din cultura celor pe care i'au invadat, aculturaţia fiind reciprocă, dar inegală. 6n cazul colonizării însă, colonizatorii impun
cultura lor colonizaţilor, generînd o aculturaţie esenţială unilaterală. 'n a doua situaţie, contactul
are loc între grupuri particulare de etnii diferite, ca şi în cazul armatei americane în =ietnam sau
al occidentalilorE care stăp7nescE economic ţări ale lumii a treia. [i aici este vorba despre o
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
aculturaţie unilaterală, dar aceasta este parţială sau sectorială. 'n situaţia a treia, contactul se
desfăşoară între grupuri naţionale inegale din punct de vedere demografic, cum ar fi cazul
#lveţiei germanice. Sunt destul de rare situaţiile în care minoritatea este dominantă întru'un
anumit sector, maCoritatea domin7nd pe plan economic. 6n această situaţie aculturaţia ar trebui să
fie reciprocă, dar inegală. S. Abou afirmă că inegalitatea evocată tinde să se diminueze atunci
cînd o minoritate este dominantă într'un sector dat. $ea de-a patra situaţie se iveşte între două
grupuri naţionale egaleE din punct de vedere demografic, cum ar fi musulmanii şi creştinii din
9iban. Deşi aceştia îşi apără patrimoniul, coe!istenţa lor generează modificări şi combinaţii
culturale multiforme. Aculturaţia este reciprocă, dar, în acelaşi timp, în mare parte blocată. $ea
de-a cincea situaţie-tip menţionată de S. Abou (0KO05 apare atunci cînd e!istă contacte între
numeroase grupuri etnice cuprinse în acelaşi stat, de e!emplu ;ndia sau \air. aracteristica
multiculturală a aculturaţiei este evidentă, dar acest proces este deseori obturat la diferite niveluri, prin compartimentări geografice şi sociale. ;erar$izările sociale, economice şi geografice
condiţionează relaţionarea dintre comunităţi, model7nd implicit şi reprezentările sociale
reciproce. A fost stabilită şi o a şasea situaţie-tip, care ar descrie contactul între grupuri naţionale
şi grupuri minoritare e!tra'naţionale, adică situaţia grupurilor emigrante în contact cu grupurile
auto$tone.
:ot S. Abou (0KO05 descrie tipurile de aculturaţie ' spontană, forţată şi impusă ' folosind drept
criteriu modul în care se organizează contactele între comunităţi (prezenţa sau absenţamanipulării realităţilor culturale şi sociale5.
Aculturaţia spontană (liberă, firească5 se cristalizează c7nd nu e!istă un contact permanent între
populaţiile implicate, dar e!istă mediatori suficient de puternici care o fac posibilă (de e!emplu,
piaţa economică, e!portul de produse, importul de ideologii politice5. %u poate fi vorba de o
aculturaţie diriCată sau controlată3 sc$imbarea rezultă pur şi simplu din Cocul de contact şi are loc
pentru fiecare din cele două culturi implicate, conform propriei logici interne. Aculturaţia este
forţată atunci c7nd puterea conte!tului social'politic o impune, dar p7nă la un anumit punct,modalităţile aculturative fiind negociate tacit de către grupurile implicate. Se susţine că astfel de
migraţii economice sau politice, în societăţile pluraliste, pot întreţine un timp instituţiile şi
tradiţiile proprii anterioare contactului. Aculturaţia este impusă în situaţiile de colonizare, în
cazul cărora ritmul şi modalităţile de asimilare culturală sunt însuşite prin forţă. #fectele pot fi
diferite în funcţie de gradul lor de rigiditate sau de supleţe. Distanţa mai mare sau mai mică
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
dintre culturile aflate în contact va influenţa procesul aculturaţiei, gradul prestigiului pe care îl
au aceste culturi3 omogenitatea lor mai ridicată sau mai scăzută Coacă, de asemenea, un rol
important asupra impactului fenomenului aculturativ (<avreliuc, --, 215.
Proce#e de acultura)"e
S. Abou (0KO05 distinge cinci procese de aculturaţie, toate însoţite, însă, de o anumită
ambiguitate semantică. Astfel, reinterpretarea se referă la adoptarea trăsăturilor şi modelelor
culturii dominante în sectorul public, menţin7nd propriul cod cultural în sectorul privat, ceea ce
este frecvent înt7lnit în comunităţile emigrante, mai precis în cazul primei generaţii de emigranţi.
Sinte!a afectează, în general, copiii de la a doua generaţie3 aceştia încearcă modele noi de g7ndire
şi sensibilitate, care reprezintă o inovaţie în raport cu una sau alta din culturile aflate în contact.Sincretismul sugerează naşterea unei noi culturi, precumpănitor eterogene în raport cu acele
culturi care au provocat'o. (similarea reprezintă procesul negativ care ar reprezenta o formă
e!cesivă de remodelare a pattern-ului valoric şi comportamental anterior, put7nd degenera c$iar
în depersonalizare. 6n unele medii, din punct de vedere funcţional însă, asimilarea mai este
considerată ca o adaptare funcţionalăE la un nou climat cultural. 6n sf7rşit, contra-aculturaţia
constituie procesul de respingere brutală, bruscă a culturii care se află în curs de dispariţie într'o
situaţie colonială şi care produce un mesianism politic şi o reîntoarcere la izvoareE (Dasen et al,
0KKK, 0-J5
#!istă un anumit stres al aculturaţiei, manifestat prin an!ietate, depresie, sentimente de
marginalizare şi e!cluziune, ce articulează o identitate confuză şi poate genera c$iar anumite
boli cu manifestare psi$osomatică. 6n urma studiilor interculturale au fost identificaţi o serie
de factori care favorizează apariţia stresului aculturativ, cum ar fiF modalităţile de aculturare
(desc$ise, permisive, tolerante sau brutale, radicale5, fazele aculturaţiei (incipientă, mediană,
finală5, natura societăţii dominante (multiculturală sau asimilaţionistă, cu preCudecăţi sau cu
Deculturaţia constituie, aşadar, procesul prin care un individ sau un grup reneagă atît propria
cultură, cît şi orice altă formă de cultură, în urma unei treceri sau inserţii defectuoase prin medii
culturale diferite. Din păcate, asemenea procese sunt însoţite de diverse perturbări de
personalitate (de e!emplu, sinuciderile în lanţ ale sclavilor africani mutaţi forţat în America la
începutul secolului al l'lea5. Deculturaţia poate fi evitată prin e!perienţa unei aculturaţii
parţiale, fără a se aCunge la o scindare totală. De obicei, emigranţii adulţi pot pendula relativ uşor
între un pol interior apropiat culturii de origine (precum universul familial, activităţile
e!traprofesionale5 şi un pol e!terior apropiat societăţii gazdă (mediul de muncă, administraţia53 ei
găsesc, astfel, un ec$ilibru prin coabitarea cu aceşti doi poli simbolici. 6n cazul lor, mediul
formal devine mediul predilect de inserţie în noua cultură, iar mediul informal este rezervat
conservării propriei culturi. Deseori, copiii sunt cei care rup acest ec$ilibru adaptativ, pun7nd
sub semnul întrebării modul de funcţionare al propriei culturi. )iind confruntaţi cu noua cultură
în mediul şcolar, educativ, formator alături de mediul familial impregnat de cultura originară, ei
sunt constr7nşi la o adaptare permanentă şi frecventă, care solicită o reorganizare culturală pe
care o acceptă mai uşor. opiii intră mai facil, naturalE, în noua cultură, fără a fi nevoiţi săadopte acele strategii duplicitare de inserţie în mediul socio'cultural. Astfel, ei devin părinţii
culturaliE ai propriilor lor părinţi. &eorganizarea culturală poate fi considerată po!itivă atunci
c7nd, în urma aculturaţiei, se aCunge la o îmbogăţire a personalităţii subiectului şi la dezvoltarea
creativităţii sociale ' subiectul dob7ndind mai multe strategii e!istenţiale adaptative, ce îi lărgesc
repertoriul de replici pe care le poate oferi provocărilor mediului social (<avreliuc, --, 25.
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
Modele de acultura)"e – proce#e un"d"!en#"onale #au b"d"!en#"onale:
;. Modelul un"d"!en#"onal al acultura)"e"
um reacţionează noii veniţi la cultura noii societăţi sau membrii grupurilor minoritare la cultura
grupului maCoritarY Unii pot refuza să accepte cultura maCorităţii şi se identifică mai puternic cu
propria cultură. Alţii doresc să'şi abandoneze propriile norme culturale şi să adopte cultura
maCorităţii. #!istă şi situaţia în care unii indivizi optează pentru păstrarea propriei culturi, dar
acceptă şi elemente ale noii culturi cu care intră în contact. [i nu în ultimul r7nd, e!istă persoane
care se regăsesc între culturiE, resping7nd at7t propria cultură, c7t şi pe cea a societăţii gazdă
(sau a maCorităţii5.
8. 8. <ordon (după $r+ssoc$oon, --1, =5 a subliniat că, de'a lungul vieţii, membrii
minorităţilor culturale acceptă mai greu şi într'o perioadă de timp îndelungată cultura maCorităţii.
Această acceptare se situeazăE de'a lungul unui continuum, ce are ca punct de plecare
menţinerea culturii proprii, iar ca punct terminus adoptarea culturii maCoritare1.
Acelaşi autor menţionat mai sus (<ordon, 0K1 după <ollnic* şi $inn, 0KO, -5 a propusmodelul unidimensional )bipolar* al asimilării pentru a descrie sc$imbările culturale prin care
trec membrii grupurilor minoritare. 6n acest model, 8. 8. <ordon (0K15 prezintă aculturaţia ca
fiind un sub'proces al asimilării, iar biculturalismul reprezintă doar o etapă tranzitorie a
procesului de trecere de la o completă segregare la o asimilare totală. ;poteza care a stat la baza
acestui model se referă la faptul că membrii unei culturi minoritare îşi pierd propria identitate
etnică pe măsură ce ac$iziţionează o nouă identitate în cultura gazdă (9a)romboise, oleman şi
<erton, 0KKJ5.
6n literatura de specialitate, termenul de asimilare este utilizat pentru a descrie sc$imbările pe
care trebuie să le facă imigrantul pentru a se adapta culturii maCorităţii cu scopul de a deveni
membru cu drepturi deplineE, de a se integra în structura socială a societăţii gazdă
(?iedemi*ael, 0KO/ după >our$is et al , 0KK/, J/5. Din acest punct de vedere, problemele de/ 0unctul de miloc al acestui continuum este repre!entat de biculturalism#
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
aculturaţie cu care se confruntă membrii grupurilor minoritare sunt atribuite lor înşişi deoarece
au responsabilitatea eşecului în noua cultură (<lazer şi 8o+ni$am, 0K/-52.
<. Modelele b"d"!en#"onale ale acultura)"e"
6n cadrul psi$ologiei sociale şi psi$ologiei interculturale au apărut modele similare pentru a
descrie aculturaţia indivizilor pe un continuum de la menţinerea culturii originale p7nă la
asimilarea totală a culturii gazdă. De atunci şi p7nă în prezent teoriile unidimensionale au
influenţat în mod constant cercetările asupra aculturaţiei. :otuşi acestea au fost criticate şi, în
replică, au apărut modelele bidimensionale ale aculturaţiei în care se evaluează identificările şi
sc$imbările membrilor grupurilor minoritare de'a lungul a două dimensiuni independente.
;. \a* (0K/J, 0K/5 a subliniat că o persoană se poate identifica pozitiv sau negativ de'a lungul
ambelor dimensiuni sau pozitiv pe o dimensiune şi negativ pe cealaltă. Aceste rezultate au fost
confirmate ulterior de A. Der'4arabetian (0KO-5, care a demonstrat că cele două identităţi sunt
dependente de situaţiile în care se regăsesc membrii grupurilor minoritare.
6n 0KK0, %. Nutni* a descris o nouă perspectivă a identităţii minoritarilor etnici ce confirmă
concluziile formulate de ;. \a* (0K/J, 0K/5 şi A. Der'4arabetian (0KO-5. Autoarea a subliniat
necesitatea studierii celor două dimensiuni în interacţiuneF identificarea cu grupul maCoritar şi
identificarea cu propriul grup etnic pentru o înţelegere corectă şi adecvată a diferitelor stiluri de
adaptare culturală a indivizilor minoritari. Astfel, identitatea etnică nu este în mod necesar
singulară, fi!ă, infle!ibilă, ci poate fi alcătuită din identităţi amestecate ce indică grade diferite
de identificare at7t cu grupul maCoritar, c7t şi cu grupul minoritar. Pentru a surprinde sensul
subiectiv al identităţii etnice, modelul bipolar (unidimensional5 trebuie înlocuit cu modelul
multipolar (bidimensional5. Astfel, întrebările de tipul I#şti aborigen sau australianE
(Sommerland şi >err+, 0K/-5 sunt înlocuite cu întrebări care surprind IbalanţaE identificărilor subiective cu ambele grupuri. De e!emplu, un canadian francez poate fi întrebatF IP7nă la ce
dimensiune te simţi francezYE, IP7nă la ce dimensiune te simţi canadianYE.
&odelul lui &# &# 3ordon 415/6 descrie indi7i!ii biculturali ca a8ându-se într-operioadă tran!itorie, iar dacă ei doresc să se adapte!e cu succes în noua societate,ei trebuie să asimile!e cultura ţării ga!dă#
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
6n modelul multipolar, testat şi confirmat pe un lot de subiecţi indieni (se! feminin5 din Anglia,
%. Nutni* (0KK05 a descris patru strategii de identificare etnică şi a subliniat că acestea sunt
dinamice şi nu staticeF
0. (similarea " individul alege etic$eta maCorităţii pentru propria identificare etnică3. Stategie aculturativă " individul se categorizează cu o identitate IamestecatăE3
J. Strategie de marginali!are " individul este indiferent faţă de orice identificare sau alege să nu se
identifice cu nici un grup3
1. #ndividul disociativ " se defineşte în întregime în cadrul propriului grup etnic.
&idicat
A#"!"lat"& Aculturat"&
Scăzut &idicat ;dentificarea cu
grupul etnic minoritar Mar0"nal D"#oc"at"&
Scăzut
;dentificarea
cu grupul maCoritar
F"0ura. ;. odelul multipolar pentru studiul
identităţii etnice
(după Nutni*, 0KK0, 02O5
Singurul model bidimensional al aculturaţiei din cadrul psi$ologiei sociale care are e!plicit la
bază teoria identităţii sociale (:aCfel, 0K/O5 este modelul mobilităţii integrării culturale descris
de ). 8og$addam (0KKO5. 6n acest model, aculturaţia nu este un concept central, iar minorităţile
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
F"0ura <. odelul bidimensional al aculturaţiei imigranţilor (după >err+, 0KO-,0KO15
Aşa cum poate fi observat în figura de mai sus, modelul aculturaţiei propus de . ?. >err+ (0KO-,
0KO15 presupune următoarele două dimensiuniF
0. #ste important să'ţi menţii propriile caracteristici culturale şi propria identitate
culturalăY
. #ste important să'ţi menţii relaţiile cu celelalte grupuriY
. ?. >err+ et al (0KOK5 au elaborat un c$estionar cu itemi ce cuprindeau cele două dimensiuni cu
referire la aspectele importante pentru imigranţiF menţinerea fondului cultural, endogamie'
e!ogamie, educaţie, locuri de muncă, implicare în comunitate.
;ntensitatea şi direcţia procesului de acultura ie sunt determinate, în primul r7nd, de gradul înț
care noii veniţi se străduiesc să păstreze elementele specifice propriei culturi şi, în al doilea r7nd,de intensitatea cu care aspiră să dezvolte relaţii pozitive cu reprezentanţii culturii dominante
(?osins*a, --2, -J5.
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
inorităţi culturaleF este important să menţiirelaţiile cu societatea gazdă
Societatea ga!dăF este important să ai
contacte cu membrii altor grupuri culturale
inorităţi culturaleF este important să îţi păstrezi propria identitate şi caracteristicile
culturale specifice
Societatea ga!dăF este important că grupurile
imigrante să'şi menţină propriile
caracteristici culturale
DA
8inorităţi culturale
Societatea gazdă
DA
;ntegrare
8ulticulturalism
%U
Asimilare
8elting pot
%U
8inorităţi culturale
Societatea gazdă
Separare
Segregare
8arginalizare
#!cludere
F"0. =. Strategii de aculturaţie (>err+, 0KKK, --- după $r+ssoc$oon, --K, 5
6n modelul propus de . ?. >err+ et al. (0KKK, ---5, cele două dimensiuni sunt interrelaţionate
şi rezultă patru atitudini aculturative, numite şi strategii de aculturaţieF asimilare, integrare,
separare şi marginalizare.
0. Strategia de integrare " dorinţa de a menţine trăsăturile c$eie ale identităţii etnice, dar se
păstrează şi relaţiile cu membrii societăţii gazdă3 atitudini pozitive at7t faţă de menţinerea
propriei culturi, c7t şi faţă de interacţiunile cu membrii maCorităţii3 menţinerea unei identificări
pozitive cu ingroup'ul şi dezvoltarea unei identificări pozitive cu outgroup'ul3. Strategia de asimilare " indivizii adoptă cultura societăţii gazdă şi resping propria identitate
etnică3 strategie de aculturaţie prin care individul devalorizează menţinerea propriilor valori
culturale şi, în sc$imb, caută interacţiuni aproape numai cu membrii societăţii gazdă3
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
J. Strategia de separare " menţinerea tuturor caracteristicilor propriei identităţi etnice, în timp ce
relaţiile cu membrii societăţii gazdă sunt respinse3 individul acordă o importanţă deosebită
menţinerii, păstrării propriilor valori culturale şi au interacţiuni minime cu membrii altor grupuri,
în particular cu membrii societăţii gazdă3
1. Strategia de marginali!are (deculturaţia5 " individul respinge propria identitate etnică (datorită
pierderii culturale forţate5, precum şi noua identitate (datorită e!cluderii sau discriminării5.
D"!en#"unea ;F
Este important să-ţi menţii propria identitate culturală?
D"!en#"unea <F
Este important să
adopţi identitatea
culturală a ţării
gazda?
DA NU
DA ;%:#<&A&# AS;8;9A&#
NU S#PA&A&# A%R8;#
;%D;=;DUA9;S8
F"0ura >. odelul bidimensional revi!uit al aculturaţiei imigranţilor (>our$is et al .,
0KK/5
R limită a celor mai multe modele bidimensionale ale aculturaţiei se referă la lipsa importanţei
date modului în care societatea gazdă modelează strategiile de aculturaţie alese de grupurile de
imigranţi. . ?. >err+ (0KO-5 a subliniat rolul important Cucat de ţara şi societatea gazdă în
orientarea şi influenţarea tipului de aculturaţie ales de imigranţi.
. >err+, &. 4alin şi D. :a+lor (0K// după >our$is et al., 0KK/5 au aplicat Scala
ulticulturalismului #deologic şi au observat că maCoritatea anglofonă din anada susţin mai
mult multiculturalismul, ca politică de integrare, în comparaţie cu maCoritatea francofonă dinHu]bec. 6n acelaşi timp, s'a demonstrat că atitudinile şi comportamentele legate de integrare a
anglofonilor diferă de cele ale francofonilor (>err+ şi 4alin, 0KK25. Strategiile de aculturaţie ale
imigranţilor sunt influenţate de orientarea aculturativă a maCorităţii, venind în contact
bac/ground 'uri etnolingvistice diferite.
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
:ipologiile aculturaţiei pot fi diferite în funcţie de comportamente, atitudini şi identificare.
ercetările pe imigranţi au arătat, în general, că după mai multe generaţii comportamentele
legate de $rană, limbă, obiceiuri tind să semene tot mai mult cu cele ale societăţii gazdă. Pe dealtă parte, identificarea etnică şi componentele afective ale identităţii etnice, incluz7nd
sentimente de apartenenţă şi m7ndrie, pot fi foarte persistente, c$iar dacă practicile etnice
tradiţionale şi cunoştinţele despre grup cunosc un declin. Acest aspect al identităţii etnice a fost
numit loialitate etnică sau etnicitate simbolică (P$inne+, ---5. R asemenea loialitate poate fi
baza pentru o identitate biculturală, în care un individ se identifică at7t ca etnie c7t şi ca parte a
societăţii gazdă.
9"bl"o0ra-"e
0. Abou, S. (0KO05. 01identite culturelle. ParisF #ditions Ant$ropos.
. Andreasen, A. &. (0KK-5. ultural interpenetrationF A critical researc$ issue for t$e 0KK-s.
(dvances in $onsumer 2esearch, 0/, O1/'O1K.
J. >err+, . ?. (0K/-5. 8arginalit+, stress and et$nic identification in an acculturated
aboriginal communit+. "ournal of $ross-$ultural 3s4cholog4, 0, JK'2.
1. >err+, . ?. (0KO-5. Acculturation as varieties of adaptation. 6n A. Padilla (#d.5,
(cculturation, theor4, models and some ne5 findings. olorado, RF ?estvie@ Press.
2. >err+, . ?. (0KK-b5. :$e role of ps+c$olog+ in et$nic studies. $anadian thnic Studies,
J, /'0.
. >err+, . ?. [i 4alin, &. (0KK25. 8ulticultural and et$nic attitudes in anadaF An
overvie@ of t$e 0KK0 %ational Surve+. $anadian "ournal of 6ehavioural Science, /, J-0'J-.
/. >err+, . ?. şi 4ris$nan, A. (0KK5. Acculturative stress and acculturation attitudes among
;ndian immigrants to t$e United States. 3s4cholog4 and Developing Societies, 1, 0O/'0.
O. >err+, . ?., 4im, U., 8inde, :. şi 8o*, D. (0KO/5. omparative studies of acculturative
K. >err+, . ?., 4im, U., Po@er, S., 8inde, :. şi >uCa*i, 8. (0KOK5. Acculturation attitudes
in plural societies. (pplied 3s4cholog4+ (n #nternational 2evie5, JO, 0O2'-.
0-. >our$is, &. Q. şi 9e+ens, . ). (0KK/5. (coord.5. Stereotipuri, discriminare şi relaţii intergrupuri
(Stereot+pes, Discrimination, and ;ntergroup relations5 (pp. --'1J5. ;aşiF #ditura Polirom.00. arden, A. ;. şi )eic$t, &. (0KK05. 7omesic/ness among (merican and %ur/ish college
students. ournal of ross'ultural Ps+c$oog+, , 10O'O.
0. $elcea, S. şi ;luţ, P. (--J5. nciclopedie de psihosociologie. >ucureştiF #ditura
J. asin*aCa'9a$ti, ;. (---5. 3s4chological acculturation and adaptation among russian-spea/ing
immigrant adolescents in :inland . Nelsin*i.
1. asin*aCa'9a$ti, ;., 9ieb*ind, 4., Norenczi*, <. [i Sc$mitz, P. (--J5. :$e interactive nature of
acculturationF perceived discrimination, acculturation attitudes and stress among +oung et$nicrepatriates in )inland, ;srael and <erman+. #nternational "ournal of #ntercultural 2elations, /,
/K'K/.
2. 9a)romboise, :., oleman, N. 9. 4. şi <erton, . (0KKJ5. Ps+c$ological impact of biculturalismF
#vidence and t$eor+. 3s4chological 6ulletin, 001, JK2'10.
. 9alonde, &. %. şi ameron, . #. (0KKJ5. An intergroup perspectives on immigrant acculturation
@it$ a focus on collective strategies. #nternational "ournal of 3s4cholog4, O, 2/'/1.
/. 9ambert, ?. #. şi :a+lor, D. 8. (0KOO5. Assimilation vs. multiculturalismF :$e vie@s of urban
Americans. Sociological :orum, J, /'OO.
O. 9aroc$e, 8., 4im, . şi Nui, 8. 4. (0KK/5. A comparative investigation of dimensional
structures of acculturation for ;talian canadians and <ree* anadians. "ournal of Social
3s4cholog4, 0J/(J5, J0/'J0.
K. 8og$addam, ). (0KKO5. Social 3s4cholog4. xploring universals across cultures. %e@ Qor*F
?.N. )reeman and o.
J-. 8og$addam, ). şi :a+lor, D. 8. (0KO/5. :$e meaning of multiculturalism for visible minorit+
immigrant @omen. $anadian "ournal of 6ehavioral Science, 0K, 00'0J.
J0. Retting, #.&. şi >eauvois, ). (0KK05. Rrt$ogonal cultural identification t$eor+F :$e
cultural identification of minorit+ adolescents. %he #nternational "ournal of minorit4 adolescents,
2, 22'O2.
J. P$inne+, . S. (0KK-5. #t$nic identit+ in adolescents and adultsF A revie@ of researc$.
3s4chological 6ulletin, 0-O, 1KK'201.
JJ. Piont*o@s*i, U., )lorac*, A., Noel*er, P. şi Rbdrzale*, P. (---5. Predicting acculturation
attitudes of dominant and non'dominant groups. #nternational "ournal of #ntercultural 2elations,
1, 0'.
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
J1. Sam, D. 9. (---5. Ps+c$ological adaptation of adolescents @it$ immigrant bac*grounds. %he
"ournal of Social 3s4cholog4, 01-(05, 2'2.
J2. Sa+eg$, 9. şi 9asr+, . . (0KKJ5. ;mmigrantsZ adaptation in anadaF Assimilation,
acculturation, and ort$ogonal cultural identification. $anadian 3s4cholog4, J1, KO'0-K.J. Sommerland, #. şi >err+, . (0K/-5. :$e role of et$nic identification in distinguis$ing bet@een
attitudes of assimilation and integration of a minorit+ racial group. 7uman 2elations, J, J'K.
J/. Smit$, P. >., >ond, 8. N. şi 4agitcibasi, . (--5. ;nderstanding Social ps4cholog4 across
cultures. 0iving and 5or/ing in a changing 5orld . SA<# publications.
JO. :aCfel, N. (0K/O5. %he social ps4cholog4 of minorities. 8inorit+ &ig$ts <roup, 9ondon.
JK. :riandis, N., >ontempo, &., =illareal, 8., Asai, 8. şi 9ucca, %. (0KOO5. ;ndividualism and
collectivismF ross'cultural perspectives on self'ingroup relatins$ips. "ournal of 3ersonalit4 and
Social 3s4cholog4, 21, JJ'JJO.
1-. =an Ruden$oven, . P. 9., Prins, 4. S. şi >uun*, >. P. (0KKO5. Attitudes of maCorit+ and minorit+
members to@ards adaptation of immigrants. uropean "ournal of Social 3s4cholog4, O, KK2'
0-0J.
10. ?ard, şi 4enned+, A. (0KKJ5. Ps+c$ological and sociocultural adCustment during cross'cultural
traditionsF A comparision of secundar+ students overseas and at $ome. #nternational "ournal of 3s4cholog4, O, 0K'1/.
1. ?ard, ., >oc$ner, S. şi )urn$am, A. (--05. :$e ps+c$olog+ of culture s$oc*. Nove,
U4F &outledge.
1J. ?osins*a, ?. (--25. 3sihologia vieţii sociale V%he ps4cholog4 of social lifeW. >ucureştiF
u alte cuvinte, contează ceea ce spui, dar mai ales contează cum spui şi ce g7ndeşti. De aceea
este foarte important să fi m conştienţi de ceea ce emitem.
Iineva care nu poate deveni conştient de propriile semnale ale limbaCului corpului, nu va putea
niciodată să inregistreze prea e!act semnalele altoraE şi mai ales nu va înţelege de ce unele relaţiide comunicare se pot stabili relativ uşor, iar altele mai greu_
De multe ori facem greşeala să interpretăm un anumit gest sau o anumită privire (de cele mai
multe ori nefavorabile5 ca fiind un semnal de comunicare ce ne este adresat. De fi ecare dată este
important să verifi căm, fi indcă e posibil ca persoana respectivă să fi e preocupată de o problemă
a sa, fără legătură cu noi şi să o interpretăm greşit_ #lementele limbaCului nonverbal nu pot fi
interpretate dec7t în conte!tF un semnal singular nu are putere de e!presie_
Pentru a evita erorile de interpretare a limbaCului nonverbal, este important de a controlarezultatele prinF
;ntrebare desc$isăF ce parere aiY ce vrei sa spuiY (răspuns semnifi cativ at7t din punct de vedere
al conţinutului c7t şi a modului de e!primare53
;ntrebare inc$isăF eşti nervos, sau mi se pareY (c7nd dorim să ne asigurăm că am interpretat
corect un semnal53
:ăcere. 8ai ales las7nd o frază neterminată (dacă e!istă mai multe semnale negative, dăm
posibilitatea interlocutorului să se e!prime5.
#lementele limbaCului non verbal sunt următoareleF ţinuta, mimica, gestica, distanţa, intonaţia
vocii şi alte manifestări paraverbale.
inuta este primul aspect perceput de interlocutor.
Dacă persoana care se află în faţa ta este în picioare, atunci ţinuta poate fiF
Desc$isăF dreaptă, fle!ibilă, cu centrul de greutate pe verticala corpului, privirea înainte, cu
m7inile şi picioarele neîncrucişate.
De fiecate dată c7nd observi o astfel de persoană, întreabă'teF ce'mi transmite eaY 6mi face
plăcere să stau de vorbă cu această persoanăY
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
;nc$isă, centrul de greutate se proiectează anterior, cu braţele str7nse la piept, umerii ridicaţi şi
aplecaţi în faţă sau căzuţi, capul în Cos, fără contact vizual sau privind de Cos în sus. e îţi
transmite o astfel de persoanăY um pare disponibilitatea ei de comunicareY
Dacă persoana stă Cos, poţi observaFR poziţie de fugăF aşezat pe marginea scaunului, corpul şi capul sunt aplecate înainte, cu
picioarele în poziţia de a păşi, privind de Cos in sus, sau fără contact vizual (poate indica
nesiguranţă, ceaţă psi$ologică53
R poziţie dreaptă, fl e!ibilă, desc$isă (poate indica receptivitate interioară53 aplecarea uşoară a
corpului înainte cu menţinerea capului drept şi a contactului vizual indică interes din partea
ascultătorului3
R poziţie inclinată spre spate, privind de sus în Cos poate indica înfumurare, dar nu intotdeauna3
depinde foarte mult de conte!t3 pentru a ne edifi ca, punem întrebări de control în privinţa
atitudinii.
Rrice sc$imbare bruscă a ţinutei e!terioare reflectă aproape întotdeauna o modificare bruscă a
ţinutei interioare.
8imica reprezintă fenomenele pe care le putem observa pe faţa cuiva.
ontează foarte mult dacă persoana din faţa ta este destinsă sau încruntată3 dacă z7mbeşte sauface grimase3 fiecare din aceste aspecte ale mimicii au o semnificaţie pe care o cunoaştem din
intuiţie sau din e!perienţă3 o persoană încruntată te ţine la distanţă şi preferi să o eviţi, pe cînd
cineva care z7mbeşte şi cu gura şi cu oc$ii (semn că z7mbetul este sincer5, te atrage ca un
magnet_
ontact vizual şi direcţia privirii
Privirea trebuie să fi e fermă, desc$isă, directă, dar nu fi!ă_
Păstrarea contactului vizual prin priviri de control (care baleiază faţa şi trunc$iul interlocutorului
deasupra diafragmului5 reprezintă un aspect esenţial pentru obţinerea succesului într'o
comunicare3
Procese psi$o'somaticeF paloare, roşeaţă (îmbuCorare5, pete, etc. pot reflecta starea afectivă a
persoanei şi se pot interpreta în conte!tul celorlalte semnale.
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
• 6ntreruperea (din entuziasm, plictiseală, nerăbdare, emoţie, dorinţa de a spune ceva, lipsa
de sensibilitate faţă de persoana care vorbeşte53
• %erespectarea liniştii impuse (propuse5 de emiţător datorită sentimentului de sting$ereală
în timpul liniştii3 ascultătorul se simte dator să intervină.
9ipsa abilităţilor de ascultare activă din partea asistentului medical comunitar are efecte pe
termen lungF
• onfuzie3
• )rustrare datorită lipsei de empatie3
• Pierderea încrederii Grespectului în mediator şi în succesul activităţilor sale3
• opierea modelului negativ de Inon aplicareE a ascultării active3
• Demotivare şi c$iar promovarea de comportamente negative3
• %eîndeplinirea obiectivelor comunicării.
0-. #mpatia in comunicare
#mpatia reprezintă abilitatea de a ne proiecta pe noi înşine în e!perienţa de viaţă a celuilalt,răm7n7nd necondiţionat noi înşine. De a ne încălţa cu pantofii celui pe care îl asistămE. #ste una
din cele mai valoroase abilităţi pe care o putem avea în relaţiile cu ceilalţi.
6n comunicare, empatia se bazează pe două aspecte esenţialeF
• 6nţelegerea sentimentelor interlocutorului3
• 6nţelegerea e!perienţei de viaţăG comportamentului care a produs la interlocutor aceste
sentimente.
Pentru a manifesta empatia, trebuie să însoteşti interlocutorul în discursul său, e!plicit7nd starea
afectivă a acestuia. De e!empluF Imă simt dezorientată pentru că nu'mi aCunge timpul să le fac
pe toateE. Un răspuns empatic ar suna cam aşaF Ieşti dezorientată pentru că timpul este scurt şi
sunt multe de făcutE.
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
Supresia emoţiilor poate genera stres, dar la fel de bine e!primarea emoţiilor (mai ales cele
negative5 poate produce mare tulburări în viaţa socială. Rricum, prin limbaCul nonverbal oamenii
îşi e!primă nesting$erit emoţiile afect7nd de multe ori climatul comunicării, dacă ele sunt
negative (gesturi, tonul vocii, mimică5.
Un mod pozitiv de e!primare a emoţiilor (sau ce trebuie să avem în vedere c7nd le e!primăm5
#moţiile sunt R43 emoţiile fac parte din noi şi este natural să le avem3 este important să le
recunoaştem şi să încercăm să le canalizăm pozitiv.
Suntem proprietarii propriilor noastre emoţii şi avem o responsabilitate pentru aceasta3 odată ce
ne'am recunoscut emoţiile nu trebuie să'l învinuim pe celălalt pentru aceasta3 de e!emplu, dacă
cineva mă dezamăgeşte, pot fi furios, dar modul cum o e!prim poate fi diferitF Im'ai supărat şi
sunt furios pe tine pentru căXE în acest fel îl culpabilizez pe celălalt, acuz7ndu'l, fac7ndu'l să
intre în defensivă, într'un mecanism de apărare3
Dacă însă mă e!prim astfelF Im'am infuriat pentru căXE îmi asum responsabilitatea emoţiilor şi
încerc astfel să'mi conştientizez şi să'mi canalizez altfel, în mod raţional, acea energie care'mi
alimentează furia3
unoaşterea propriilor stări emoţionaleF a fi conştient de emoţiile care mă traversează este un
prim pas în a le controla şi rezolva dacă ele sunt negative3
#!presia directă a sentimentelor3 în momentul în care îmi asum responsabilitatea propriilorsentimente şi emoţii, le pot e!prima, încerc7nd împreună cu celălalt, în mod raţional, conştient,
să rezolv acea problemă care a produs e!primarea lor.
0. Afirmarea ' omportamentul asertiv
Propoziţiile care încep cu I#uE permit unei persoane să fie proprietarul acestor afirmaţii spre
deosebire de cele care încep cu ItuE, InoiE, IelE, etc. Dacă doreşti ca mesaCul să nu fi e ambiguu,
să îţi transmiţi g7ndurile, sentimentele şi intenţiile prin cuvinte, cel mai bine este să începi cu
• Promovarea drepturilor mele fără a le viola pe ale altuia3
• Asumarea responsabilităţii pentru ceea ce sunt, fac şi spun, recunosc7ndu'mi nevoile şi
sentimentele3
• Asumarea unor anumite sentimente fără a fi criticat pentru ele.
0J. um să eviţi blocaCele de comunicare sau mici secrete pentru a'l motiva eficient pe
interlocutorul tău
)iecare fiinţă umană are nişte nevoi, nişte trebuinţe care trebuie satisfăcute pentru ca el să aibă o
stare de bine.
R primă categorie de trebuinţe sunt cele legate de supravieţuirea imediatăF $rană, odi$nă,
sănătate. At7ta timp c7t un individ are probleme la acest nivel, va fi dificil să recepteze un mesaClegat de alt aspect al e!istenţei sale.
omunicarea nu trebuie forţată dacă subiectul este epuizat fi zic sau psi$ic, obosit sau înfometat,
suferind.
Dacă subiectul se află după masă sau după o pauză de odi$nă, disponibilitatea sa de comunicare
creşte.
Pentru a'l motiva, pentru ca mesaCul tău să fi e receptat şi înţeles, subliniază în ce manieră ceea
ce tu îi propui îl aCută să'şi satisfacă aceste trebuinţeF consultul medical îi poate îmbunătăţi stareade sănătate, rezolvarea problemelor legate de identitate îi permite un venit mai bun.
7nd lucrezi cu autorităţile locale, nu uita că şi acolo oamenii pot avea probleme similare, iar
dacă cineva nu se simte bine din punct de vedere al sănătăţii, dacă este foarte obosit sau
înfometat va avea o disponibilitate mai mică de comunicare. &espectă'i această trebuinţă şi
am7nă dialogul pentru un moment favorabil.
9a alt nivel, individul poate fi blocat în comunicare dacă se simte ameninţat în vreun fel, dacă
este preocupat de lipsa sau precaritatea locuinţei, de faptul că nu are un venit, de teama că îşi
poate pierde locul de muncă etc.
Rrice mesaC i'ai transmite şi care nu are legătură directă cu problema sa va fi ignorat sau respins.
De aceea, de fi ecare dată c7nd intuieşti că interlocutorul tău se afl ă într'o astfel de stare,
transmite'i mesaCe care'l pot securiza şi arată'i legătura clară între problema pe care o are şi
soluţia pe care tu i'o oferi. 7nd va fi convins că mesaCul şi propunerea ta se referă c$iar la
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
rezolvarea problemei sale, va fi foarte probabil ca el să accepte mesaCul şi să se comporte în
consecinţă.
Un alt blocaC de comunicare apare dacă individul se simte discriminat, agresat în vreun fel, Cignit
sau umilit datorită faptului că face parte din etnia romă sau din alte motive. 9a mesaCul pe care i'l
transmiţi va găsi tot felul de contra'argumente pentru a nu accepta propunerile pe care i le faci.
Argumentele pentru a'l motiva trebuie să fie foarte bine susţinute în acest caz. )ă apel la tradiţii,
la continuitatea şi specifi cul comunităţii din care face parte, dă'i e!emple pozitive şi mai ales
subliniază rolul pe care el (sau ea5 în are ca persoană pentru îmbunătăţirea imaginii comunităţii.
IRmul sfi nţeşte loculE este o zicală pe care o poţi utiliza pentru mobilizarea resurselor sale.
Aminteşte'i că fi ecare om reprezintă fără să vrea un model pentru ceilalţi şi de ce să nu fi e
atunci un model bun, demn de urmatY 6n această situaţie poţi face apel la conducătorii
comunităţii sau la alte persoane respectate în comunitate, în sensul de a ţi'i face aliaţi şi de amerge împreună cu ei la diferitele persoane pe care doreşti să le consiliezi.
01. ;mportanţa respectului (stimei5 de sine in comunicare
Pentru a comunica efi cient, un asistent medical comunitar trebuie să'şi consolideze respectul de
sine pentru că astfel îşi poate prezenta argumentele într'o manieră convingătoare, poate fi
perseverent(ă5 îndeplinindu'şi obiectivele în activitatea sa şi poate realiza o bună relaţie de
comunicare cu ceilalţi.&espectul de sine este unul din pilonii vieţii noastre3 refl ectă, de fapt, c7t de bine se simte
persoana cu sine şi este esenţial pentru supravieţuirea optimă a oricărei fi inţă umane. #l se
dob7ndeşte în copilărie şi este în mare măsură determinat de relaţia cu părinţii şi educatorii, dar
este infl uenţat de mult mai mulţi factori şi este bine ca asistentul medical comunitar să fi e
conştient(ă5 de acest lucru.
Aceşti factori suntF starea de sănătate, părerea (imaginea5 pe care o are despre sine, sistemul de
valori, relaţiile în familieGîn cuplu, respectul acordat celorlalţi, relaţiile cu ceilalţi, statutul său
social, economic, etnic, politic etc., imaginea celorlalţi despre sine, activităţile desfăşurate,
e!perienţa de viaţă, etc.
02. AvantaCele autoevaluării permanente a respectului de sine
#ste foarte important ca să'ţi faci şi tu această autoevaluare, fi indcă astfel îţi poţi cunoaşte mai
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
bine punctele tari şi punctele slabe. Dacă într'o zi nu te simţi bine, vei observa că mesaCul tău nu
are forţă pentru a'; influenţa pe ceilalţi. Dacă mergi într'o comunitate unde nu eşti ascultat(ă5 şi
apreciat(ă5, vei constata că vocea ta este slabă iar impactul mesaCului tău este scăzut.
Dimpotrivă, dacă ai o relaţie bună în comunitate, motivaţia ta de a'i convinge pe ceilalţi să
adopte un nou comportament creşte şi te surprinzi folosind cuvinte şi un ton al vocii foarte
convingătoare. Dacă eşti apreciat(ă5 de autorităţi, ai o disponibilitate mai mare de a'ţi îndeplini
atribuţiile în raport cu acestea şi'ţi face plăcere să revii să colaborezi cu aceste persoane.
)iecare om are un anumit grad de dezvoltare a respectului de sine. %u înseamnă că, dacă ai un
respect de sine mai scăzut, nu'ţi poţi îndeplini bine misiunea3 poţi avea un respect de sine foarte
crescut şi să'i deranCezi pe cei din Cur.
;ată c7teva e!empleF
Un respect de sine crescut are multe avantaCeDacă ai o imagine de sine clară şi stabilă, încredere în forţele proprii, un limbaC verbal şi non'
verbalcoerent, o acceptare a părerilor diferite, asertivitate, perseverenţă în comunicare, motivaţie
crescută, creativitate în găsirea soluţiilor, adaptarea acestora la nevoile benefi ciarilor, făc7nd o
interfaţă eficientă între autorităţi şi beneficiari.
Un respect de sine prea crescut are şi unele dezavantaCe
S'ar putea să nu ţii cont de părerile celorlalţi sau de feed'bac*uri, să ţii prea mult la aprecierea
celor din Cur, să consideri că ai un ascendent asupra celorlalţi, poţi manifesta tendinţa de a Cucarolul părintelui care dă sfaturi sau Cudecă, ignor7nd nevoile reale ale benefi ciarului, ţi'ai putea
depăşi limitele de competenţă, etc.
Un respect de sine mai scăzut poate avea unele infl uenţe benefice
Astfel, dacă eşti modest(ă5 şi cu o personalitate mai puţin zgomotoasăE, ai putea manifesta mai
multă toleranţă şi desc$idere în acceptarea diferenţelor, te'ai putea adapta mult mai uşor la
nevoile reale ale beneficiarilor, te'ai comporta prudent, cu răbdare, stăp7nire de sine, empatie,
etc.
Un respect de sine mai scăzut are şi unele dezavantaCe
Poţi avea o atitudine defensivă, apăr7ndu'te atunci c7nd nu este cazul, poţi evita confruntările sau
reacţiona cu m7nie, poţi suferi dacă auzi păreri contrare celor proprii, poţi manifesta teamă de
eşec, de a nu te face de r7s în faţa celorlalţi şi deci difi cultăţi în rezolvarea incidentelor sau confl
ictelor, poţi simţi nevoia e!cesivă de a fi aprobat(ă5 de cei din Cur etc.
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
onştientiz7nd importanţa stimei de sine în comunicare şi în relaţionarea at7t cu benefi ciarii c7t
şi cu autorităţile, îţi vei putea modela comportamentul pentru a dob7ndi respectul celorlalţi şi
implicit pentru a'ţi dezvolta un respect de sine solid.
um atragi respectul celorlalţi
;ndiferent de poziţia lor socială, de etnie, de situaţia materială, oamenii ştiu cu precizie c7nd pot
acorda respect sau nu unei alte persoane.
De e!empluF dacă eşti punctual(ă5, îţi respecţi cuv7ntul dat, transmiţi un mesaC în care crezi,
av7nd deci un limbaC verbal şi non'verbal acordat, coerent, atunci c7nd manifeşti empatie şi te
g7ndeşti cum poţi să'l aCuţi mai bine pe celălalt, oamenii manifestă faţă de tine respect, încredere,
fi e că este vorba de benefi ciari sau de autorităţi.
um poţi pierde respectul celorlalţi
Dacă nu ţii cont de nevoile lor şi manifeşti intoleranţă, dacă nu'ţi respecţi cuv7ntul dat şi faci altelucruri dec7t afi rmi, dacă îţi depăşeşti limitele tale de competenţă ca asistent medical comunitar,
oamenii te vor respecta din ce în ce mai puţin.
um poţi infl uenţa tu respectul de sine al celorlalţi
7ştig7nd încrederea benefi ciarilor, îi vei aCuta astfel şi pe ei înşişi să'şi consolideze respectul de
sine.
;ată care ar putea fi componentele stimei de sine pe care le'ai putea influenţa la ceilalţiF
Sentimentul de apartenenţă la cevaF înseamnă satisfacţia de a face parte dintr'un colectiv, grup,comunitate etc. valoroasă, recunoscută ca atare de ceilalţi şi apreciată. Poţi sublinia tradiţiile şi
valorile etniei rome, insist7nd asupra importanţei comunităţii, valoriz7nd astfel tradiţiile
comunităţii.
UnicitateaF fiecare persoană se remarcă şi este apreciată pentru calităţile sale şi nu sunt doi
oameni la fel_
)iecare persoană, indiferent de etnie, de statutul său social sau economic, este unică,
reprezentantă a zecide generaţii de strămoşi care i'au transmis sănătatea şi viaţa. =aloriz7nd pe fi
ecare individ cu care intri în contact, vei putea să activezi în el partea cea mai bună, făc7nd să
iasă la suprafaţă calităţile sale.
PutereaF capacitatea pe care fi ecare om o are atunci c7nd infl uenţează în mod pozitiv anumite
evenimente.
Dacă'l aCuţi pe benefi ciar să ia deciziile adecvate în legătură cu viaţa sa, stima sa de sine va
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
creşte în timp şi persoana conştientizează că poate învăţa aceste lucruri şi poate continua să ia
decizii adecvate.
8odelul pe care il oferi celorlalţiF modelul este sistemul de referinţă care îl aCută pe orice om să
îşi stabilească scopuri, idealuri, standarde, baz7ndu'se pe valori de bun simţ, universal acceptate.
Astfel, av7nd un comportament corect, d7nd un e!emplu pozitiv celorlalţi, ceea ce propui
celorlalţi putea fi urmat cu entuziasm şi perseverenţă.
0. um să eviţi mecanismele de apărare şi ceaţa psi$ologică
De c7te ori nu spunem că ne aflăm Iîn ceaţăE_ Acest lucru se înt7mplă în momentul în care
trebuinţele nu sunt în general satisfacute, iar solicitarea pentru comunicare este mare,
disponibilitatea scade şi apare un refuz al comunicării denumit mecanism de apărare.
Rrice element nou, necunoscut, produce o reacţie la nivel subcortical, cu antrenarea sistemului
neuro'vegetativ şi endocrin, ceea ce conduce în final la două principale reacţiiF luptă sau fugă. A
comunica eficient înseamnă a nu răspunde la mecanismele de apărare ale interlocutorului cu
propriile mecanisme de apărare.
După o comunicare marcată de reacţii de apărare nu e!istă dec7t învinşi şi presupuşi învingători.
Dintr'o comunicare eficientă au de c7stigat toţi participanţii. Din această cauză este important să
ne asigurăm prin feed'bac* că mesaCul nostru a fost bine înţeles, deoareceFE%u este adevărat ceea
ce se spune3 adevărat este ceea ce aude interlocutorulE. %u e!istă nici o garanţie că interlocutorul
aude ceea ce vrem să spunem.
0/. Poate fi percepută sc$imbarea pe care o propui ca un atac la persoanăY
Dacă un individ este pus în situaţia de a accepta un nou concept, o noua imagine diferită de
imaginile sale, atunci se produce un fenomen numit Iceaţă psi$ologicăE. Acest fenomen se
produce deoarece organismul a investit multă energie în construirea şi consolidarea imaginilorsale, direct proporţional cu implicarea afectivă sau cu durata acestor imagini.
u c7t o imagine (un concept5 a fost mai mult alimentată afectiv în timp, cu at7t va fi mai dificil
să se accepte o sc$imbare_ ;maginează'ţi că tocmai ai terminat de ridicat o casă de care eşti
m7ndruGm7ndră şi cineva vine să'ţi spună că trebuie să o dăr7mi fiindcă fundaţia este şubredă şi
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
trebuie să pui alte materiale_ Poţi manifesta refuz, furie, neputinţă, rigiditate etc._ #ste firesc,
pentru că ai consumat mult timp şi energie ca să o ridici_
;maginează'ţi că acelaşi lucru se înt7mplă cu oamenii cărora le aduci mesaCe noi, diferite de cele
cu care au fost obişnuiţi şi mai ales vii şi cu propuneri de a'şi sc$imba comportamentul. 9aînceput, reacţia lor va fi cam aceeaşi.
)le!ibilitatea şi rigiditatea depind deci de disponibilul de energie pe care individul îl are pentru
a'şi sc$imba propriile imagini cu altele. #!istă două situaţii în cazul producerii fenomenului de
ceaţă psi$ologicăF
Această reacţie este anticipată de către persoana care propune sc$imbarea
6n acest sens, i se aduc interlocutorului argumentele logice care susţin sc$imbarea, fără a i se
prezenta propriu'zis propunerea3 ulterior, după prezentarea acesteia, interlocutorul va intra în
ceaţă psi$ologică, deci comunicarea se întrerupe3
)enomenul apare spontan, fără ca persoana care propune sc$imbarea să dorească acest lucru3 în
acest caz, comunicarea se întrerupe3
6n ambele situaţii, dacă fenomenul de ceaţă psi$ologică se produce, comunicarea se întrerupe
temporar, cea mai buna soluţie fi ind situarea celuilalt în ipostaza empatică de înţelegere şi
toleranţă, facilitand refacerea disponibilului energetic al interlocutorului.
0O. Sc$imbarea sau cum lucrăm cu bag$eta magicăE
A propune o sc$imbare în comportament corespunde unei acţiuni a bag$etei magiceE. De ceY
)iindcă a e!plica unui benefi ciar care sunt avantaCele unei sc$imbări a comportamentului este
ec$ivalent cu acţiunea unei bag$ete magice. Sigur că depinde de acceptarea interlocutorului şi de
timpul necesar acestui proces, dar deîndată ce declanşezi sc$imbarea, ea va fi ireversibilă.
#ste bine de ştiut, în acelaşi timp, c7t de multă inerţie avem fi ecare din noi ' tu şi mai alesoamenii din comunitate pe care'i vizitezi. &ezistenţa la sc$imbare este fi rească şi pentru o
perioadă de timp asigură supravieţuirea. e ne'am face dacă ne'am sc$imba părerile şi
comportamentul după cum bate v7ntulY %u am mai realiza nimic şi nu am mai înţelege nimic.
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
7nd află că trebuie să'şi sc$imbe comportamentul, oamenii acţionează în general cam la fel3
dacă nu sunt convinşi de această necesitate, intră într'o perioadă de confuzie, de IceaţăE şi deCa
ştii cum să acţionezi3 cu răbdare şi empatie. #ste posibil ca unele persoane să refuze violent orice
sc$imbareF nu te nelinişti, este o etapă firească, cea a negării ve$emente şi a rezistenţei.
u timpul, după ce îi faci cunoscute avantaCele sc$imbării, benefi ciarul începe să studieze
alternativa şi aCunge la un moment de cumpănă3 datorită perseverenţei tale şi a modelelor care
e!istă deCa în comunitate, datorită conlucrării cu autorităţile locale, în fi nal sc$imbarea este
acceptată. #a trebuie consolidată şi nu uita importanţa valorizării, subliniind benefi ciile noului
comportament. 6n fi nalul acestei acţiuni, nu vei mai avea îndoieli privind efi cacitatea bag$etei
magice_
0K. um să'ţi faci un plan al sc$imbării
;ată c7ţiva paşi pentru a anticipa toate barierele pe care le poţi înt7mpina c7nd propui o
sc$imbare a comportamentuluiF
0. Stabilirea obiectivelor urmărite împreună cu benefi ciarulF rezultatele comportamentale la care
dorim să aCungem.
. #valuarea impreună cu benefi ciarul a stării sale actuale (c7te ţigări fumez, de c7te ori măn7nc
şi ce, cu cine am confl icte şi de ce, ce treabă nu reuşesc să termin la timp, c7t de des am ieşiri
violente, c7t de des îmi critic copiii, etc5.
J. are sunt benefi ciile comportamentului meu actualY are sunt benefi ciile individuale şi ale
celor din Curul meu după sc$imbarea comportamentuluiY ACuţi benefi ciarul să vadă diferenţa.
1. Poţi propune benefi ciarului să observe ce se intamplă benefi c in Curul său după ce iniţiază
sc$imbarea.
2. Aprecierea progreselorF ameliorarea trebuie marcată cu ceva, o recompensă simbolică saumaterială3 aici se văd importanţa valorizării şi c$iar benefi ciile care pot apare.
. Anticiparea obstacolelor în faţa progresului. are sunt evenimentele care ar putea să deturneze
planul (se face o listă împreună cu benefi ciarul5Y e măsuri iau pentru a reduce infl uenţa
acestor factoriY Dar pentru a'i eliminaY
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
• Scopurile pe care le ai nu merită prea multă bătaie de cap3
• Scopurile şi interesele celeilalte părţi sunt diferite, cum ar fi de e!emplu în disputele
beneficiari romi " autorităţi locale3
• Rbţinerea unei soluţii interimare îţi mai dă timp pentru a te g7ndi la probleme comple!e3
•
#ste nevoie de o soluţie rapidă.
)iecare dintre aceste tipuri de soluţii sau stiluri de management al conflictului pot fi foarte utile
in activitatea ta. :reci in revistă e!perienţele tale anterioare in comunitate cand ai avut un
conflict şi identifică ce soluţie a fost utilă in acel moment, din cele prezentate mai sus. Astfel, vei
inţelege cum acţionează aceste strategii, iar data viitoare vei fi şi mai conştient(ă5 in aplicarea
lor_
0. omunicarea in relaţia asistent medical comunitar " comunitate
um te pregăteşti pentru a construi o relaţie de incredere in comunitateF
6nainte de a porni la drum să te înt7lneşti cu o femeie romă, cu o familie romă, este bine să'ţi faci
un plan pentru a le c7ştiga încrederea. ;ată c7teva idei care'ţi pot fi de folos. Ai nevoie numai de
0- minute şi de un creion şi o $7rtie ca să treci în revistă următoarele puncteF
<7ndeşte'te ce benefi cii va aduce familiei vizita ta şi vizualizează'le cu oc$ii minţii ca şi c7nd
e!istă deCa3
Stabileşte punctele comune cu familia pe care o vizitezi (eşti femeie, de etnie romă, mamă saunu, nu eşti de acord cu discriminarea, alte legături posibile53
#vocă rezultatele pozitive obţinute într'o altă situaţie din e!perienţa ta sau a colegilor3
=erifică dacă ai vreo reţinere sau Cudecăţi de valoare faţă de familia pe care o vizitezi3 pune'te în
situaţia lor şi neutralizează'ţi reacţia. Priveşte'te în oglindăF c$iar dacă ţi'ai depăşit condiţia şi ai
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
o educaţie frumoasă, ai o datorie faţă de concetăţenii tăi, poate le vei oferi şi lor o şansă să se
ridice3
aută elemente reale care valorizează persoanaGfamiliaF subliniază talentele, realizările care
e!istă, poziţia familiei în comunitate, evocă şi consolidează acele aspecte pozitive ale tradiţiei
(e!. solidaritatea53
Stabileşte cum te îmbraci cunosc7nd sensibilităţile comunităţii şi foloseşte un limbaC potrivit,
adică foloseşte cuvinte simple, de înţelegere, ascultă activ, încuraCează şi asigură'i pe ceilalţi de
suportul tău.
um te pregăteşti pentru a trezi motivaţia familieiGcomunităţiiF
Pentru ca o familie (o persoană5 să îşi sc$imbe comportamentul este necesar ca ea să fi e
convinsă că această sc$imbare le este benefi că. ;ată cum poţi realiza astaF
)ii tu însăţi convins(ă5 de aceste beneficii, fii entuziast(ă53 pentru a convinge pe cineva trebuie catu însăţi să fi i convins(ă5 de acest lucru_ în acest caz, limbaCul tău verbal şi non'verbal converg
spre acelaşi scopF transmiterea unui mesaC coerent şi motivant3
#!plică'le avantaCele adoptării noului comportament (spre e!emplu, pentru obţinerea actelor de
identitateF ce drepturi conferă, obţinerea aCutorului social, asigurarea de sănătate, etc.53
Descrie'le cum vor fi priviţi în comunitate dacă reuşesc sc$imbareaF devine un e!emplu pentru
ceilalţi (mai ales pentru copii5_ participă la creşterea prestigiului comunităţiiY se sc$imbă modul
în care sunt priviţi de ceilalţi c$iar în afara comunităţii romeYSubliniază consecinţele negative ale neadoptării comportamentului în ce priveşte impactul asupra
familiei şi a descendenţilor acesteia.
. #lemente de consiliere asistent medical comunitar " beneficiar
6nainte de a porni să consiliezi pe cineva, trebuie să te pregăteşti bine. 8ai înt7i de toate, verifi
că dacă ai probleme personale care te preocupă3 este bine să le scrii pe o bucată de $7rtie şi să le
pui simbolic la păstrareE într'un plic sau într'o sacoşă de plastic pe care le laşi undeva la ieşirea
din casă. Dacă ţi'ai recăpătat disponibilitatea de a comunica, atunci vei fi capabil(ă5 să parcurgi
cu succes paşii următoriF
6ncă de la prima înt7lnire stabileşte o relaţie pozitivă prin limbaC non'verbal şi verbal convergent3
salută, z7mbeşte, fii politicoasă3 cu o str7ngere de m7nă şi o prezenţă plăcută poţi topi de multe
ori şi cel mai rebel g$eţar_ reţine că prima impresie se imprimă în primele c7teva secunde şi acest
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
#!plică motivul pentru care te'ai înt7lnit cu persoana respectivă şi pune întrebări desc$ise pentru
a afla detaliiF ce s'a intamplatXE ce poţi să'mi spui despreXE sau ce părere ai despreXE
care este situaţiaXE3
Ascultă activ, fără a întrerupe persoana pentru a identifi caGclarifi ca problema3 încuviinţează din
c7nd în c7nd ca să confi rmi că ai primit mesaCul3 poţi pune unele întrebări de clarifi care (ca la
pct. 53 poţi parafraza pentru a verifi ca înţelegerea mesaCului3
Rferă informaţii pentru soluţionarea problemeiF ce tipuri de reţele de serviciiGprestaţii e!istă,
instituţii, legislaţie, persoane c$eie, etc.3
Acordă suport persoanei pentru a lua o decizieF subliniază avantaCele rezolvării problemei şi
inconvenientele dacă problema răm7ne nesc$imbată3
Stabileşte un plan de îndeplinire a deciziei şi paşii pe care îi are de făcut3 asigură persoana desuportul tău concret, descriindu'i etapele3 stabileşte momentul începerii acţiunii.
J. um răspunzi la provocările din comunitate
%u răspunzi dacă cineva te provoacă, te Cigneşte sau îţi vorbeşte agresiv3 tăcerea e de aur în
această situaţie şi poate desc$ide o cale de comunicare3 c7nd cineva este agresiv sau foarte
emisiv, se află de fapt într'un mecanism de apărare şi în acel moment se află sub influenţa
e!clusivă a $ormonilor de stres, ca sub infl uenţa unui drog3 raţiunea sa este deconectată şi tot cetrebuie să faci este să aştepţi să se liniştească3
#ste bine să aştepţi să treacă IfurtunaE3 dacă consideri că eşti în siguranţă, ascultă în tăcere
argumentele persoanei agresive p7nă la capăt3 îţi vei da seama de raţionamentul său modifi cat de
stres dar şi de frustrările ei3 aştept7nd în tăcere, la un moment dat persoana simte că realmente o
asculţi şi va începe să te respecte3 dacă simţi că eşti în pericol, este mai bine să te retragi3
După ce constaţi că a trecut furtuna, aduci argumente logice privind prezenţa ta acolo şi
beneficiile persoaneiGfamiliei care decurg din asta3 reasiguri de intenţiile pozitive pe care le ai, în
benefi ciul lor şi al comunităţii3
Atitudinile c$eieF răbdare şi perseverenţă3 fi i asertiv(ă5 şi nu te lăsa intimidat(ă53 poate într'
adevăr eşti prima persoană care realmente ascultă frustările celuilalt şi acest lucru trezeşte
receptivitate la interlocutor3
$iar dacă nu ai succes imediat, g7ndeşte'te la picătura de apă care sapă st7nca3 apa este
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
adaptabilă, tenace, iar forţa îi vine din constanţă3 revino deci de c7te ori ai ocazia şi abordează pe
toţi membrii familiei3 s'ar putea să'ţi faci aliaţi din persoanele cu greutate în familie sau din alţi
membri ai comunităţii care sunt mai receptivi.
1. &elaţia asistent medical comunitar ' parteneri de lucru
um te prezinţi in faţa partenerilor de lucru
u politeţe şi răbdare3
Sigur pe sine, utiliz7nd un limbaC clar3
:e prezinţi şi oferi informaţii succint, subliniind esenţialul3
eri soluţii şi mai ales, termene de rezolvare a problemei3
Stabileşti locul şi ora înt7lnirii pentru benefi ciar3
eri şi oferi informaţii de contact (telefon, email5.
um transmiţi un mesaC
Utilizezi cuvinte simple, accept7ndu'ţi limitele de competenţă3
Descrii succint problema, folosind e!emple şi e!perienţe 3
Rferi detalii despre benefi ciarGcomunitate, sugestive pentru rezolvarea problemei3
:e asiguri că mesaCul tău a fost corect perceput.
6n general, comunicarea are ca efect sc$imbarea comportamentelor. Sc$imbarea
comportamentelor este un proces de durată, care necesită timp şi răbdare din partea mediatoruluisanitar. :rebuie avut în vedere faptul că, unii oamenii, datorită credinţelor şi obiceiurilor
comunităţilor din care provin, sunt mai greu de sc$imbat.
Asistentul medical comunitar trebuie să îşi cunoască foarte bine comunitatea, valorile, credinţele
acesteia, să încerce să cunoască c7t mai bine fi ecare membru din comunitate, să îi cunoască
e!perienţele pozitive sau negative prin care a trecut la un moment dat, pentru a şti cum să
comunice cu acesta.
omunicarea este un instrument de lucru al mediatorului sanitar iar comunicarea pentrusc$imbarea comportamentelor este o te$nică pe care asistentul medical comunitar trebuie să o
stăp7nească foarte bine. omunicarea dintre asistentul medical comunitar şi benefi ciari trebuie
să aibă ca efect o sc$imbare în bine.
>ibliografieF
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
oncepută în primul r7nd în raport cu diferitele obiective de ocupare a for ei de muncă,ț
egalitatea de gen, ca o politică structurală a Uniunii #uropene, a abordat în ultimele trei decenii
i alte probleme legate de genF violen a împotriva femeilor, educa ia i cultura, accesul laș ț ț ș
procesul decizional, traficul de femei, reprezentările de gen ale mass mediei, etc. 6n secolul -,
mi cările femeilor au reu it includereaș ș egalită ii în drepturiț în legisla ie i în acest fel au reu it săț ș ș
monitorizeze i să interzică situa iile de discriminare împotriva femeilor. Acest pas a însemnatș ț
acceptarea unei egalită i formaleț între femei i bărba i. :otu i, e!isten a unui cadru legal nu aș ț ș ț
garantat în sine că o egalitate reală dintre femei i bărba i ar putea fi ob inută, av7nd în vedere căș ț ț
inegalită ile de gen au rădăcini puternice care se transformă înț bariere structurale ce împiedică
progresul femeilor. Acest lucru poate fi u or identificat prin consultarea oricărui documentș
statistic legat de egalitatea de gen unde inegalită ile sunt cuantificate prin diver i indicatori.ț ș
Analiza realită ilor sociale a arătat că nu este posibilă atingerea egalită ii, dacă tratezi aparent înț ț
mod egal un grup ce porne te însă de pe o pozi ie inegală în compara ie cu un altul, mai alesș ț ț
atunci c7nd femeile se confruntă cu discriminări ad7nc înrădăcinate at7t în mentalul individual
c7t i colectiv. Această afirma ie a făcut posibilă formulareaș ț principiului egalită ii de anseț ș ! .
Rbiectivul acestui principiu este crearea unui cadru de interven ie care să permită at7t femeilor ț
c7t i bărba ilor să aleagă i să participe în mod liber în toate sferele sociale, în acelea i condi ii,ș ț ș ș ț
autonomie i responsabilită i.ș ț
Acest principiu a fost formulat cu scopul de a g$ida măsurile împotriva formelor directe sau
indirecte de discriminări împotriva femeilor. Prin discriminarea directă se în elege orice situa ieț țîn care femeile sunt tratate într'o manieră inegală i dezavantaCoasă pentru simplul fapt că suntș
5 %egea nr# 292:2992; <"rt# 1 426 =n sensul pre!entei legi, prin egalitate de sanse si
de tratament intre femei si barbati se intelege luarea in considerare acapacitatilor, ne7oilor si aspiratiilor diferite ale persoanelor de sex masculin si,respecti7, feminin si tratamentul egal al acestora#
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
femei/. "iscriminarea indirectă este legată de acele comportamente sau măsuri aparent neutre,
care au un rezultat sau impact negativ asupra femeilor i care sunt lipsite de Custificare ra ionalăș ț
i obiectivă adecvate situa iei respectiveș ț O.
Prin urmare, măsurile i strategiile de corec ie au fost dezvoltate cu scopul de a ec$ilibra înș ț practică efectele socializării de gen i pentru a garanta un model egalitar social. u scopul de aș
compensa inegalită ile, politicile egalită ii de genGde anse folosesc cel pu in două intrumenteț ț ș ț
concepute ca măsuri temporare de ec#ilibrare a unei inegalită i existente: ac iunile afirmativeț ț
iș discriminările pozitive
Primele reprezintă ac iuni sau măsuri temporare care favorizează grupul discriminat, în acest cazț
femeile. Scopul este de a garanta accesul la resurse în condi ii de egalitate. Acesta se aplică laț
punctul de plecare i în timpul procesului i încearcă să creeze o situa ie de egalitate între femeiș ș ț
i bărba i i să reducă obstacolele. :otu i, acest lucru nu garantează i rezultatul scontat. Unș ț ș ș ș
e!emplu de ac iune afirmativă este un program de formare profesională pentru femei menit săț
compenseze nivelul diferit de cuno tin e sau calificarea inegală.ș ț "iscriminarea pozitivă
reprezintă un anumit tip de ac iune afirmativă ce vizează corectarea temporară a unei anumiteț
situa ii. Aceasta se aplică la punctul de pornire i garantează rezultatele a teptate. R discriminareț ș ș
pozitivă este, de e!emplu, c7nd o femeie este recrutată sau promovată într'o situa ie de egalitateț
cu un bărbat în special într'un domeniu ocupat cu preponderen ă de bărba i.ț ț
:rebuie în eles căț ac iunile afirmative i pozitive nu reprezintă discriminăriț ș în sensul negativ.
6n plus, no iunea mai nouă deț discriminare multiplă a fost conceptualizată i institu ionalizatăș ț
pentru a acoperi acele situa ii în care mai mult dec7t o a!ă de discriminare (diferen ă5 se ia înț ț
considerare i, de e!emplu,ș genul ca i categorie de analiză ar trebui să fie de asemenea corelatș
cu etnia care devine un criteriu fundamental, dat fiind faptul că femeile rome se confruntă cu
%egea nr# 292:2992; <"rt# / a6 prin discriminare directa se intelege situatia incare o persoana este tratata mai putin fa7orabil, pe criterii de sex, decat este, a fost
sau ar > tratata alta persoana intr-o situatie comparabila?@#
A %egea nr# 292:2992; <"rt# / b6 prin discriminare indirecta se intelege situatia incare o dispo!itie, un criteriu sau o practica, aparent neutra, ar de!a7antaa inspecial persoanele de un anumit sex in raport cu persoanele de alt sex, cu exceptiaca!ului in care aceasta dispo!itie, acest criteriu sau aceasta practica este usti>cataobiecti7 de un scop legitim, iar miloacele de atingere a acestui scop suntcorespun!atoare si necesare?
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
discriminări at7t pentru faptul că sunt de etnie romă, c7t i pentru că sunt femei (la un nivel maiș
teoretic, acest fel de instrument conceptual este numit intersec ionalitateț $, prin care să se reflecte
realită ile sociale de intersectări multiple ale diverselor criterii de discriminare, nu într'un modț
separat i adi ional, ci mai degrabă într'o configura ie nouă, interconectată i comple!ă5. #vident,ș ț ț ș
femeile rom7nce sunt diferite între ele i trăiesc în mod diferit diverslele situa ii de discriminare.ș ț
)emeile care nu sunt de etnie romă sunt mai pu in probabil nevoite să se confrunte cu acelea iț ș
tipuri de discriminări cu care se confruntă femeile de etnie romă. 6n acela i timp, trebuie luate înș
considerare alte variabile în analiza diferen elor între femeile de etnie romă i a celora care nuț ș
sunt de etnie romă atunci c7nd vine vorba de pia a for ei de muncăF v7rsta, domiciliul, tipul deț ț
activită i economice în care sunt implicate, accesul i implicarea pe pia a for ei de muncă, muncaț ș ț ț
la negru, veniturile, i regiunile economice i geografice. 6nș ș Raportul final privind cercetarea
calitativă %Experien e de lucru& cu recomandări privind proiectele i politicileț ș publice pentru
romi '(, elaborat de #ni* =incze, NaCnal*a Narbula and %o]mi 8ag+ari în iulie -0-, autoarele
sus in că intersec ionalitatea este un instrument analitic util pentru în elegerea modului în careț ț ț
indivizii, fiind membrii aceleia i comunită i, au e!perien e diferite i sunt diferi i în toateș ț ț ș ț
aspectele vie ii lorFț
#ntersec ionalitatea dintre statutul social-economic, genul, v=rsta, etnia persoanei, siț
modul în care ace ti factori sunt )auto*percepu i > petrecută în contextul concret al unuiș ț
regim social?economic?politic >, pe de o parte, ca întreg, determină ansele i op iunileș ș ț
persoanelor în toate domeniile vie ii, pe de altă parte generea!ă diferen e între ele, chiar ț ț
daca ele apar in acelora i colectivită i. ) ț ș ț @ABA+BBC*.
onform studiului elaborat de Agen ia de Dezvoltare omunitară I6mpreunăE în --K,ț
)indicatele la intersec ia dintre genu i etnieț ș '', c$iar şi atunci c7nd femeile rome reuşesc să
Cercetătoarele Bimberl Crensha) 4116 Di 0atricia Eill Collins 429996 au fostprintre primele care au contribuit la teoria intersecFionalităFii, acordând importanFă
conceptului în anii 19G# Hermenul a intrat în spaFiul academic românesc pe lamilocul anilor 2999 în programele de master în studiile de gen la IucureDti 4J(J0"6Di Clu 4Kni7ersitatea IabeD-Iolyai6#
acceadă pe piaţa forţei de muncă, e!istă o mare probabilitate că vor intra de fapt în sectorul
secundar al acesteia, caracterizat prin protecţie socială mai mică, venituri mai mici şi acces
limitat la locurile de muncă mai bine plătite şi stabile, şi, mai mult, de o foarte limitată capacitate
de a TavansaT spre sectorul principal (--KFK5. ercetarea efectuată în --O privind
"iscriminarea *ultiplă în Rom+nia de către AnA şi institutul de cercetare publică ;%S8PS0
a evidenţiat poziţiile vulnerabile ale femeilor rom7ne de etnie romă de pe piaţa muncii unde sunt
tratate diferit i dicriminate ca i muncitoare plătite, ca şi colegeș ș , at7t de către alte persoane c7t şi
de către autorităţile publice, oferind astfel o înţelegere mult mai utilă a discriminării multiple 0J.
6n comparaţie cu femeile care nu sunt de etnie romă care au locuri de muncă cu venituri stabile
(1, ^5, femeile de etnie romă sunt mai puţine (02, 2^5, iar acestea prestează în special muncă
ocazională şiGsau fără forme legale. u cele mai prost plătite sluCbe, activităţile economice în
care acestea activează în principal suntF agricultura, industria te!tilă, industria alimentară(restaurante5, comerţul şi serviciile, manufacturier, serviciile publice (educaţie, sănătate5. 6n plus,
în raportul privind ccesul Romilor la *uncă "ecentp şi evoia de .apacitare Economică
(noiembrie -0-501, efectuat în cadrul proiectului #galitate prin diferenţă. Accesul femeilor
rome pe piaţa forţei munciiE, #ni* =incze susţine că, indiferent de venitul pe care îl aduc în
familie, femeile rome sunt mult mai mult afectate de o dublă povară, deoarece acestea trebuie să
efectueze at7t munci generatoare de venit, precum şi să aibă griCă de gospodărie i membriiș
iscriminarea multiplă porneDte de la premisa interpunerii sau intersectării unorcaracteristici sociale, de statut, de aparenFă >!ică, de po!iFionare ideologică Dipolitică , în fapt, foarte obisnuită Di comună în relaFionarea noastră N carecreea!ă:determină po!iFionări sociale speci>ce Di care presupun experienFe speci>ceale discriminarii# 4299A; /.-//6#
iș beneficii culturale, politice şi economice ale societăţii5, cauzate de modul în care relaţiile
dintre femei şi bărbaţi sunt ordonate, concepute şi consolidate (relaţiile de gen5, sunt persistente
în toate domeniile vieţii sociale umane. 1iaţa muncii este unul dintre domeniile sociale care
manifestă aceste diferenţe structurale, atunci c7nd vine vorba deF
• (ccesul la anumite locuri de muncă (selecţie şi de recrutare5
• 2elaţiile de muncă (formare şi dezvoltare profesională, de promovare, venituri,
sancţionare şi concediere, pensionare, beneficii sindicale, etc5
• 3rotecţia maternită iiț
• 7ărţuirea sexuală
• 3rocesul de luare a deci!iilor.
Deşi este una dintre cele cu cel mai mare număr de prevederi legale referitoare la egalitatea între
femei i bărba i şiș ț cu indicatori statistici specifici, piaţa forţei de muncă este puternic
interconectată cu alte aspecte ale vieţii sociale, cum ar fi educaţia, sănătatea şi participarea iș
reprezentarea politică. a un e!emplu, 0ndicele 0negalită ii de 2enț (<ender ;neualit+ ;nde!5 ,
dezvoltat de către U%DP, a fost construit pe acelaşi cadru ca şi #ndicele De!voltării ;mane
(Numan Development ;nde!5 , în scopul de a arăta modul în care piaţa muncii (indicatorF
participarea pe piaţa muncii5, emanciparea (indicatoriF nivelul de educaţie şi reprezentarea politică5 şi sănătatea reproducerii (indicatoriF fertilitatea adolescenţilor şi mortalitatea maternă5
sunt puternic interconectate şi Ie!pun diferenţe în distribuţia de realizări între femei şi bărbaţiE 02.
Un alt e!emplu este 0ndicele Ec#ită ii de 2enț (<ender #uit+ ;nde!5, calculat de către Social
atchBE , unde sunt analizate trei tipuri de diferen eț F educaţia (rata de alfabetizare, rata de
cuprindere în învăţăm7ntul primar, rata de înscriere în învăţăm7ntul secundar, şi rata de
cuprindere în învăţăm7ntul terţiar5, activitatea economică (rata de activitate economică, venitul
estimat perceput5 şi responsabili!area (^ femei în func iiț te$nice, ^ femei în management şi
funcţii guvernamentale, ^ femei în parlament, ^ femei în poziţii de nivel ministerial5.
Potrivit .ifre pentru Ea 3(($ - statistici şi indicatori privind egalitatea între femei şi bărbaţi în
ştiinţă, deşi femeile sunt mai numeroase dec7t bărbaţii în r7ndul absolvenţilor de facultate, ele
răm7n sub'reprezentate în r7ndul cercetătorilor şi cadrelor academice. Proporţia femeilor este cea
mai mică din partea superioară a ierar$iei academice şi a fost cea mai mare în domeniul ştiinţelor
umaniste şi sociale (respectiv /,-^ şi 0O,^5. 6n sc$imb, în inginerie şi te$nologie, sub'
reprezentarea femeilor a fost cea mai izbitoare, cu /,^ din femei număr7ndu'se printre
profesoratul universitar.
u toate acestea, diferenţele între femei şi bărbaţi în ocuparea pe pia a muncii, angaCarea part'ț
time şi salarizare par să răm7nă neafectate de nivelul de educaţie, deoarece acestea tind să
crească pentru v7rstele cuprinse între 2 şi J2 de ani, indic7nd astfel un impact puternic al
responsabilităţilor familiale asupra ocupării pe pia a muncii a femeilor.ț
6n &om7nia, pentru anul --O, femeile au reprezentat 2,J^ din totalul terţiar de studen i dinț
domeniul ştiinţei, matematicii şi informaticii (20,O^5 ' ingineriei, producţiei şi construcţiilor
(K,K^5. 6n acelaşi timp, K-^ dintre studenţii înscrişi la nivel terţiar în domeniul educaţional au
fost femei, ,2^ în domeniul ştiinţelor umaniste şi în domeniul artei, 0,K^ au fost femei în
domeniul ştiinţelor sociale, de afaceri şi drept , J, O^ în agricultură şi domeniul sanitar-
veterinar , K^ în sănătate şi bunăstare şi 12,O^ în servicii@A.
Se0re0area '" concentrarea de 0en
6n general, literatura în domeniul egalităţii de gen defineşte segregarea de gen ca fiind tendin ațfemeilor i bărba ilor de a fi angaCa i în ocupaţii diferite. Pe de altă parteș ț ț , o concentrare de gen
este considerată a fi o măsură a predominanţei unui se! într'o anumită ocupa ie sau grup deț
ocupa ii. Diviziunea de gen pe pia a muncii plătite este încă o trăsătură omniprezentă a pieţeiț ț
muncii rom7neşti, ceea ce înseamnă că în timp ce în anumite domenii economice femeile sunt
predominate (acestea sunt numite sectoare feminizate5, cum ar fi sistemul de îngri<ire i deș
sănătate, educaţie, hoteluri şi servicii de restaurante, intermedieri financiare, asistenţă socială ,
etc, bărba ii controleazăț industria (e!tractivă, energia electrică şi termică, gaze şi apă5, domeniul
militar, de informaţii, de transport şi comunicaţii, construcţii, administraţie publică şi apărare,
Aceste cifre par să confirme ceea ce omisia #conomică a Rrganizaţiei %aţiunilor Unite pentru
#uropa (U%##5 sugerează de asemeneaF
:emeile şi bărbaţii participă în c=mpul for ei de muncă în proporţii diferite şi au oț
distribuţie diferită în diversele tipuri de locuri de muncă. 'n general, femeile în mod proporţional sunt mai puţine dec=t bărbaţi în ocuparea forţei de muncă plătite la toate
v=rstele. :emeile, mai des dec=t bărba ii, se găsesc în sectorul serviciilor, şi mai puţinț
frecvent în sectorul industrial. Statutul de anga<are cel mai frecvent at=t pentru femei c=t şi
pentru bărbaţi este cel de Hanga<at. Dintre cei care sunt anga<a i, femeile sunt maiț
susceptibile de a fi Hlucrători familiali şi mai puţin probabil să fie Hanga<atori sau
Hdesfă ur=nd activităţi independente. 'n toate ţările, bărbatul domină în meşteşuguri şiș
comerţ, şi femeile în servicii şi ocupaţii de redactare.@@
7Re8conc"l"erea &"e "" pro-e#"onale cu &"a a de -a!"l"eț ț
Principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, în ceea ce priveşte piaţa muncii, vizează, de
asemenea, printre alte aspecte cum ar fi recrutarea, remunerarea, cariera şi pensionarea, iș
problema reconcilierii vieţii de familie şi a celei profesionale . Pe scurt, acest aspect se referă la
faptul că at7t femeile, c7t şi bărbaţi în &om7nia (evident, în moduri şi cu efecte total diferite5
sunt afecta i de dificultăţile înt7mpinate în procesul de ec$ilibrare a timpului petrecut la locul deț
muncă cu cel pentru viaţa de familie. Unii dintre factorii care influenţează acest lucru suntF v7rsta
şi numărul de copii, timpul de lucru, structura temporală a zilei şi valoarea atribuită de către
parteneri implicării lor individuale în îndeplinirea sarcinilor domestice. în ciuda deciziilor luate
de către statele membre ale U# de a încuraCa prin toate miCloacele o mai bună conciliere a vieţii
profesionale cu cea de familie, e!primată at7t de către Rbiectivele de la 9isabona şi Rbiectivele
stabilite la >arcelona în --, în &om7nia nu se poate vorbi încă de o distribu ie egalitară aț
responsabilităţilor familiale şi de o participare ec$ilibrată a femeilor şi a bărbaţilor la viaţa
economică, socială şi culturală. onform cercetărilor efectuate cu privire la rolurile şi statutul
familiei şi distribuirea sarcinilor în gospodărie ( 6arometrul de Ipinie 3ublică " Jia a de cupluț 3
)unda ia Soros &om7nia, mai --/5, femeile sunt responsabile pentru cele mai multe dintreț
treburile gospodăriei. >ărba ii se ocupă cu reparaţiile din casă i auto3 femeile auț ș sarcini casnice
(gătit, spălat, călcat şi curăţenie5 şi creşterea şi îngri<irea copilului. 6n general, at7t femeile c7t şi
bărbaţii pot avea acces la unele servicii specializate, cum ar fiF
•
)ervicii institu ionalizate de îngri6ire a copiilorț (cămine, grădiniţe, internate, etc.5,
• )ervicii individuale oferite de dădacăG îngriCitoare (plătită5, etc.,
• ACutor de la partenerGă sau alte persoane neplătiteF bunici, rude, vecini, prieteni, etc.
Statisticile arată că implicarea tatălui în îngriCirea şi educaţia copiilor este relativ mică în
&om7nia. ;ndicatorul care ar putea reflecta interesul tatălui în îngriCirea copiilor este concediul de
doi ani de cre tere i îngriCire a copiilor. De i numărul de bărbaţi care au accesat acest tip deș ș ș
concediu în &om7nia răm7ne foarte scăzut (pentru luna decembrie -0-, doar J, 0^ dintre
bărba ii cu copii, comparativ cu 20, J^ din mameț O5, trebuie observată tendinţa pozitivăK.
azurile în care tatăl decide să acceseze această opţiune sunt, totuşi, cel mai adesea determinate
de considerente economice (de e!emplu, salariul tatălui mai mic comparativ cu cel al mamei5.
D"-eren)ele de #alar"6are %ntre -e!e" " brba "ș ț
Din punctul de vedere al omisiei #uropene Idiferen a de salarizare măsoară diferenţa relativăț
între c7ştigul salarial mediu brut pe oră pentru femei şi bărbaţi în cadrul economiei în ansambluE
(--/5. Astfel, ea reprezintă unul dintre indicatorii macro pentru monitorizarea )trategiei europene pentru creştere şi locuri de muncă. #galitatea în remunerare nu se referă numai la
veniturile salariale. Plata include, de asemenea, bonusuri, ore suplimentare, prime de vacanţă,
concediu medical, stimulente şi pensii ocupaţionale. )aptul că diferenţa de plată persistă
presupune o devalorizare sistematică a profesiilor şi poziţiilor dominate de femei în raport cu
cele ocupate în special de bărbaţi. Analizele privind această problemă au arătat că e!istă mai
mulţi factori care determină diferenţele de salarizare între femei şi bărbaţi, unele dintre ele fiindF
Prezenţa în număr mare a femeilor în domeniile prost plătite, în special dacă ocupă poziţiide e!ecu ie, în timp ce bărbaţii ocupă poziţii de top în toate sectoarele economice.ț
>az7ndu'ne pe informaţiile, materiale şi documente e!istente în literatura curentă din domeniu,
cum ar fi documentele de politici publice, rapoartele e!perţilor, g$iduri şi alte manuale, etc., vom
încerca să dezvoltăm o discuţie detaliată despre problemele'c$eie, obiectivele şi impactul
aşteptat al abordării integratoare de gen şi să prezentăm e!emple şi orientări în ceea ce priveşte
punerea în aplicare a strategiei de integrare a perspectivei de gen. %e propunem să oferim o
înţelegere mai profundă a integrării perspectivei de gen ca un instrument politic folosit pentru a
atinge scopulGobiectivele egalităţii de gen în diferite conte!te.
Ter!"nolo0"e de ba6
6n timp ce conceptul de SE este considerat a eviden ia aşa'numitele diferenţele biologiceEț
între femei şi bărbaţi, no iunea deț GEN vizează un set de caracteristici specific culturale care
identifică comportamentul social al femeilor şi bărbaţilor, precum şi relaţia dintre ei. <enul, prin
urmare, se referă în special la relaţia dintre femei şi bărbaţi şi modul în care este construităsocial, adică afectată de factori sociali. Deoarece este un termen relaţional, genul trebuie să
includă femei şi bărbaţi. a şi conceptele de clasă, rasă şi etnie, genul este un instrument analitic
folosit pentru a înţelege procesele sociale i rela ii de putere într'o societate la un anumitș ț
moment, precum i inegalită ile i discriminările bazate pe aceste criterii.ș ț ș
ECHITATEA DE GEN este procesul de a fi ec$itabil at7t fa ă de femei c7t şi fa ă de bărbaţi.ț ț
Pentru a asigura corectitudinea, deseori trebuie să fie disponibile măsuri pentru a compensa
dezavantaCele istorice şi sociale care împiedică femeile şi bărbaţii să ac ioneze egal.ț Ec*"tatea
duce la e0al"tate.
EGALITATEA DE GEN înseamnă că femeile şi bărbaţii se bucură de acelaşi statut. #galitatea
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
de gen presupune că femeile şi bărbaţii au condiţii egale în realizarea drepturilor lor depline şi a
potenţialului lor uman pentru a contribui la nivel naţional, la dezvoltarea politică, economică,
socială şi culturală, şi pentru a beneficia de rezultate acestor contribu iiț 10. ;ni ial, se credea căț
egalitatea ar putea fi realizată prin acordarea acelora i oportunităţi femeilor şi bărbaţilor, peș
ipoteza că acest lucru ar aduce la rezultate asemănătoare. u toate acestea, acela i tratament aș
fost găsit ca fiind insuficient pentru a obţine rezultate într'adevăr egale. Astăzi, conceptul de
egalitate admite că tratamentul diferit al femeilor şi bărbaţilor poate fi uneori necesar pentru a
obţine uniformitatea rezultatelor, din cauza condiţiilor de viaţă diferite sau pentru a compensa
discriminarea din trecut. #galitatea între femei i bărba i devine, prin urmare, valorificarea egalăș ț
de către societate at7t a asemănărilor c7t şi a deosebirilor dintre femei şi bărbaţi.
Conte(tul UE
#galitatea de şanse între bărbaţi şi femei a devenit un principiu fundamental al Uniunii #uropene
încă de la începuturile acesteia. Acesta este un obiectiv politic, dar şi unul economic, deoarece
egalitatea de gen este esenţială pentru spriCinirea obiectivului general al Uniunii #uropene de
promovare a creşterii economice şi a competitivităţii, îmbunătăţirea ocupării forţei de muncă şi
întărirea coeziunii sociale. Uniunea #uropeană are la dispoziţia sa diferite instrumente pentru promovarea egalităţii de anse între bărbaţi şi femeiF legislaţia, spriCinul financiar, măsurileș
specifice şi abordarea "nte0ratoare de 0en. onceptul de abordare integratoare de gen a fost
dezvoltat încep7nd cu anii 0KK-, după ce a fost recunoscut faptul că măsurile specifice în
favoarea femeilor au adus doar o soluţie parţială. omisia #uropeană a adoptat un angaCament
formal al egalităţii de gen în comunicarea din 0KK în conformitate cu careF
H(bordarea integratoare de gen nu implică limitarea eforturilor de promovare a
egalită ii p=nă la implementarea măsurilor specifice pentru a<utorul femeilor, dar ț
mobili!=nd toate politicile şi măsurile generale specifice în vederea reali!ării egalităţii,
/1/1 Jetting the Jtage for the (ext Century; Hhe Oederal 0lan for 3ender $Puality,Jtatus of 'omen Canada, 1 40regătirea Jcenei pentru Jecolul Krmător; 0lanulOederal pentru $galitatea de 3en, CondiFia Oemeilor Canada,16# http;::dsp-psd#p)gsc#gc#ca:Collection:J'21-1-1$#pdf #
lu=nd în considerare în mod activ i deschis, în fa!a de planificare posibilele efecteș
asupra situaţiilor respective dintre bărbaţi şi femei )perspectiva de gen*. (cest lucru
înseamnă examinarea sistematică a măsurilor şi a politicilor şi luarea în considerare a
acelor efecte posibile de la definirea şi punerea în aplicare a acestora.
%oua abordare a Uniunii #uropene în ceea ce prive te egalitatea între femei şi bărbaţi a fostș
consolidată şi reflectată în 0KK/ prin :ratatul de la Amsterdam 1J. Foa"a de parcur# pentru
e0al"tatea de 'an#e %ntre -e!e" '" brba)" pentru per"oada <<;>> se confruntă cu
provocările şi obstacolele din calea egalităţii de gen şi reflectă angaCamentul omisiei de a
continua şi intensifica activităţile sale în acest domeniu. )oaia de parcurs reafirmă abordarea
duală a egalităţii de gen, precum şi adoptarea de măsuri specifice în domeniile prioritare
identificateF
• Rb inerea independen ei economice pentru femei i bărba i3 sporirea (re5concilieriiț ț ș ț
muncii, vie ii private i a familiei3ț ș
• Promovarea participării egale a femeilor i bărba ilor la luarea de decizii3 eradicareaș ț
violen ei i a traficului pe bază de gen3ț ș
• #liminarea stereotipurilor de gen în societate i promovarea egalită ii de gen în afaraș ț
Uniunii #uropene.
#ste astfel subliniată importanţa parteneriatului cu statele membre, deoarece în multe domenii,
centru gravita ional al ac iunilor de află la nivelul lor.ț ț
6n Pactul european pentru e0al"tatea de 'an#e %ntre -e!e" '" brba)", adoptat în martie --
de onsiliul #uropean, şefii de stat şi de guvern au solicitat statelor membre să ia în considerare
egalitatea i suportul obiectivelor )oii de Parcurs. #i au încuraCat, de asemenea, statele membreșsă ia măsuri pentru a integra perspectiva de gen în toate activităţile publice. 6n martie --,/./. Conform "rticolelor 2 Qi .426 4A HOK$6, egalitatea între bărbaţi Qi femei este o7aloare a K$ care 7a > promo7ată prin toate acti7ităţile Comunităţii#
„'n general, statele membre încorporea!ă preocupări de gen mai eficient şi datele sunt
mai des defalcate în funcţie de sex. ;nii sunt pionieri în aplicarea sistematică a
integrării egalită ii de gen. Dar există încă loc considerabil pentru a asigura faptul căț
măsurile politice sunt mai bine informate de consideraţii de gen în toate cele trei
direcţii de cooperare.
oncluziile Preşedinţiei portug$eze (decembrie --/5 au întărit acest angaCament prin urgentarea
pregătirii şi dezvoltării de indicatori privind femeile şi sărăcia şi au invitat statele membre să îi
utilizeze în pregătirea rapoartelor naţionale privind strategiile de protecţie socială şi de
incluziune socială şi să îi difuzeze pe scară c7t mai largă. După e!pirarea foii de parcurs pentru
// Noile Obiective Comune din 2995 pentru Metoda Deschisă de Coordonare a Protecţiei
Sociale şi a Incluziunii Sociale?http;::ec#europa#eu:employmentMsocial:socialMinclusion:docs:2995:obecti7esMen#pdf #
/5/5 Manual for Gender mainstreamin social inclusion and social !rotection !olicies#$uropean Commission, $mployment, Jocial "Uairs and $Pual Tpportunities 3# $Pualitybet)een &en:'omen, "ction against discrimination, Ci7il Jociety 4Manual !entru interarea
!ers!ectivei de en "n !oliticile de incluziune social şi !rotecţie socială# Comisia $uropeană,irectoratul 3eneral pentru Tcuparea Oorţei de &uncă, "faceri Jociale Qi Tportunităţi $gale,$galitatea de Qanse între barbaţi Qi femei, "cţiuni împotri7a discriminării, Jocietatea Ci7ilă6http;::)))#imag-gendermainstreaming#at:cms:imag:attachments::9:1:CE91..:C&J11A1191.1/99:manMgmaMsiVspp#pdf #
// $oint %e!ort on Social Protection and social Inclusion &''( 4Raportul Comun pri7ind0rotecţia Jocială Qi =nclu!iunea Jocială, 2996http;::register#consilium#europa#eu:pdf:gr:9:st95:st955/#el9#pdf #
egalitatea de şanse, omisia a prezentat o strategie de revizuire în -0- 1O. Strategia adoptă, de
asemenea, abordarea duală a egalităţii de gen şi acţiunile specifice. 6n ciuda progreselor
înregistrate în realizarea unei mai mari egalităţi de gen, grupuri mari de femei continuă să fie
printre segmentele cele mai sărace şi mai marginalizate ale populaţiei dinn #uropa şi ţările în
curs de integrare. 6n ciuda multitudinii de identită i în ceea ce prive te v7rsta, etnia, clasa, religia,ț ș
$andicapul, orientarea se!uală şi educaţia, genul răm7ne unul din factorii cei mai influenţi
determin7nd modul în care o societate specifică percepe rolurile pe care le au oamenii şi, în
special, accesul acestora la resurse, oportunităţi şi putere pentru a influenţa luarea deciziilor.
Abordarea "nte0ratoare de 0en %n "nclu6"unea #oc"al
Deşi diferenţele de gen în diverse domenii (de e!emplu, diferenţele de salarizare,responsabilităţile casnice, participarea la luarea deciziilor5 sunt în scădere, femeile din toate
grupele de v7rstă au rate de risc ale sărăciei mai mari dec7t bărbaţii din U#'/. &iscul de sărăcie
este crescut în special pentru mamele singure şi femeile mai în v7rstă, dar femeile membre ale
altor grupuri dezavantaCate, cum ar fi imigranţii, minorităţile etnice, şi persoanele cu $andicap,
precum şi cele omere sau inactive pe termen lung, sau cele din mediul rural se pot confrunta, deș
asemenea, cu mai multe dificultăţi dec7t bărbaţii
0ntegrarea perspectivei de gen a fost subliniată ca o cerinţă-c#eie în procesul de incluziune
socială de la începutul său în ---1K. Acest lucru a fost re'subliniat şi i s'a acordat un profil c$iar
mai mare în obiectivele comune2- din anul -- care au afirmat importanţa de a lua problematica
de gen pe deplin în considerare în dezvoltarea, implementarea şi monitorizarea 3lanurilor
8aţionale de (cţiune, inclusiv în identificarea de provocări, de proiectare, punere în aplicare şi
evaluare a politicilor şi măsurilor, selecţiei de indicatori şi obiective, precum şi implicării părţilor
interesate. Această cerinţă a fost repetată în -- în orientările emise către statele membre, care/A/A CT&429956 2 >nal; http;::eur-lex#europa#eu:%exKriJer7:%exKriJer7#douriSCT&;2995;992;O=(;$(;0O#
au subliniat, de asemenea, necesitatea de a specifica modul în care perspectiva de gen a fost luată
în considerare în cadrul fiecărui obiectiv politic prioritar, în special prin evaluarea implicaţiilor
măsurilor politice propuse cu privire la situa ia respectivă pentru femei i bărba i. #valuareaț ș ț
etapei din runda de raportare din --, aşa cum a fost prezentată în &aportul omun din --/
privind Protecţia Socială şi ;ncluziunea Socială20, a subliniat progresele realizate de către statele
membre în demonstrarea unei cre teri a con tientizării de gen cu privire la politicile situaţieiș ș
sociale şi incluziunii sociale mai mult dec7t în rapoartele anterioare. #a a subliniat, de asemenea,
faptul că pentru maCoritatea ţărilor e!istă un interes maCor pentru dezvoltarea în mod constant a
abordării integratoare de gen în cadrul politicilor, de e!emplu, permiţ7nd ca informaţiile statistice
privind inegalităţile de gen să fie mult mai mult folosite în influenţarea proiectării politicilor
publice şi pentru furnizarea de mai multe detalii privind modul în care integrarea egalită ii de genț
este pusă în aplicare.
De-"n" "a abordr"" "nte0ratoare de 0enț
:ermenul de abordare integratoare de gen a apărut pentru prima dată după cea de'a treia
onferinţa mondială a R%U (%airobi 0KO25 ca un miCloc de promovare a rolului femeilor în
dezvoltare. Un deceniu mai t7rziu, la cea de'a patra onferinţă mondială R%U (>eiCing 0KK25abordarea integratoare de gen a fost în mod e!plicit adoptată în Platforma de Acţiune. Aceasta
din urmă afirmă că guvernele şi alţi actori ar trebui să promoveze o politică activă şi vizibilă de
integrare a perspectivei de gen în toate politicile şi programele, astfel înc7t, înainte ca deciziile
politice să fie luate, să se face o analiză a efectelor asupra femeilor şi respectiv a bărbaţilor. $iar
dacă la început nu s'a formulat un g$id asupra modului de dezvoltare i implementare a acesteiș
politici, omisia #uropeană a promovat'o în mod activ şi actualmente depune o muncă
consistentă ce are ca scop operaţionalizarea şi punerea în aplicare a acesteia în diferite domenii
politice.
Potrivit onsiliului #uropeiF abordarea integratoare de gen repre!intă )re*organi!area,
11 $oint %e!ort on Social Protection and Social Inclusion &''(# Su!!ortin Document 4Raportul Comun pri7ind 0rotecţia Jocială Qi =nclu!iunea Jocială 299, ocument suport6?http;::ec#europa#eu:employmentMsocial:socialMinclusion:docs:299:ointMreport:secM299M.2Men#pdf #
îmbunătăţirea, de!voltarea şi evaluarea procesului politic, astfel înc=t perspectiva egalită ii deț
gen este încorporată în toate politicile, la toate nivelurile şi în toate etapele, de către actorii
implicaţi în mod normal în elaborarea politicilor publice.2
Această definiţie subliniază obiectivul de integrare, procesul, obiectele şi subiec ii activi aițintegrării. 6n plus, aceasta înseamnă că egalitatea între femei i bărba i este parte a politicilor ș ț
comune. Aceasta presupune o definiţie mai largă şi mai cuprinzătoare a egalităţii de gen şi face
posibilă contestarea preCudecăţilor ce caracterizează societatea şi, mai important, caracterul
structural al inegalităţii de gen. #ste menită să accelereze şi să consolideze transformarea
relaţiilor de gen în egalitate de gen.
:otuşi trebuie subliniat faptul că, în nici un caz nu poate înlocui politicile specifice i aparatulș
birocratic de implementare. Abordarea integratoare de gen este menit să completeze politicile
tradiţionale în domeniul egalităţii de gen ' tradiţia ac iunii pozitive care are ca scop reec$ilibrareaț
inegalităţilor şi ştergerea discriminărilor între bărbaţi şi femei. Ambele sunt considerate a fi
componente ale unei #trate0"" duale care vizează acela i obiectiv, i anume eș ș galitatea între femei
şi bărbaţi. Deoarece genul este o definiţie social construită a femeilor şi bărbaţilor şi a relaţiilor
dintre ei, politicile de egalitate între femei şi bărbaţi trebuie să provoace i să deconstruiascăș
relaţiile de putere inegale, care se reflectă în politici şi structuri şi reproduc inegalitatea între
femei şi bărbaţi în cele mai multe sfere ale vieţii (privată şi publică5. Prin urmare, problema este
ierar$ia puterii de gen şi nu femeile. ;ntegrarea nu înseamnă adăugarea unei componente
privind femeileE sau c$iar o componentă a egalită ii de gen la o activitate e!istentă. Aceastaț
implică mult mai mult dec7t cre terea participării femeilor.ș bordarea integratoare de gen
situează problemele egalită ii de gen în centrul deciziilor politice, a planurilor pe termenț
mediu, a bugetelor din programe, a structurilor şi proceselor instituţionale, precum şi a
practicilor organizaţionale.
I;ntegrareaE presupune aducerea percepţiilor, e!perienţelor, cunoştinţelor şi intereselor femeilor
în elaborarea politicilor, în planificare, luarea deciziilor şi în procesele de operare. ;ntegrarea
22 3ender mainstreaming; Conceptual frame)or+, methodology and presentationof good practices# Oinal Report of "cti7ities of the group of specialists onmainstreaming, Jtrasburg 1A 4=ntegrarea perspecti7ei de gen; Cadrul conceptual,metodologie Qi pre!entare de bune practice# Raportul Oinal al "cti7ităţii grupului despecialiQti în integrare, Jtrasburg 1A6#
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
poate dezvălui o nevoie de sc$imbări în obiective, strategii şi acţiuni pentru a asigura faptul că
at7t femeile c7t şi bărbaţii pot influenţa, să participe la şi să beneficieze de procesele de
dezvoltare socială. Se pot cere sc$imbări în organizaţii ' structuri, proceduri şi culturi " pentru a
crea medii organiza ionale, care sunt favorabile pentru promovarea egalităţii de şanse între femeiț
şi bărbaţi. #galitatea de gen implică faptul că interesele, nevoile şi priorităţile at7t ale femeilor
c7t şi ale bărbaţilor sunt luate în considerare ' recunoaşterea diversităţii diferitelor grupuri de
femei şi bărbaţi.
galitatea de gen nu este „problema femeilor, ci ar trebui să îi privească i să îi implice total peș
bărbaţii, c7t şi pe femei şi societatea în ansamblu. #galitatea de şanse între femei şi bărbaţi este
considerată at7t o problemă de drepturile omului c7t şi o condiţie prealabilă pentru, şi un
indicator de, dezvoltare durabilă centrată pe oameni. 2enul face parte dintr-un context socio-
cultural mai larg . Alte criterii importante pentru analiza socio'culturală includ clasa, rasa,
nivelul de sărăcie, grupul etnic şi v7rsta.
Abordarea "nte0ratoare de 0en5 #copur"$ ob"ect"&e '" re6ultate precon"6ate
Abordarea integratoare de gen face dimensiunea de gen e!plicită în toate domeniile politice,
cadre instituţionale, practici corporatiste, precum şi în etosul profesional. Spre deosebire deabordarea neutră la perspectiva de gen, aceasta nu presupune că politicile, intervenţiile şi
practicile adoptate afectează ambele se!e în acelaşi mod. Aceasta identifică şi foloseşte
posibilităţile de îmbunătăţire a egalităţii de gen în proiecte şi practici care altfel nu ar fi fost luate
în considerare aspecte de gen. Aceasta poate ridica bariere latente şi preCudecăţi ascunse, care
conduc la situaţii inec$itabile pentru bărbaţi şi femei în conte!te diferite. Acesta permite o gamă
largă de actori, cum ar fi factorii de decizie politică, administratorii, inventatori de proiect i ș
program şi/sau implementatori şi practicieni de servicii sociale să se concentreze asuprarezultatelor de inegalitate de gen şi să identifice şi să abordeze constr7ngerile structurale şi
procesul în curs. ;mportanţa şi valoarea adăugată a abordării integratoare de gen face ca aceasta
să fie o strategie valoroasă de a pune în practică egalitatea de gen, cu accent special pe sectorul
economiei sociale. ;ntroducerea aceastei strategii are o serie de merite diferite, de la cel mai înalt
nivel de elaborare a politicilor publice p7nă la primul nivel de practici organizaţionale şi
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
SUMAR AL COMPONENTELOR A9ORD2RII INTEGRATOARE DE GEN 4N
FUNC3IE DE IMPORTAN32 /I STADIULJFAKA DE APLICARE
.lădirea proprietăţii
AngaCamentul ec$ipei de management de la varf este încă de la început o condiţie esenţială a
integrării perspectivei de gen, dar nevoia pentru toată lumea în cadrul organizaţiei este să
înţeleagă că aceasta este o politică care trebuie să fie pusă în aplicare în acelaşi mod ca şi orice
altă procedură, cum ar fi bugetarea sau raportarea anuală, după cum Prof. :eresa &ees 2J spunea
că trebuie să devină o parte naturală a Kmodului în care facem lucrurile pe aici.E
Acest lucru poate fi realizat prin stabilirea de obiective sau ca parte a unui sistem de management
al performanţei, caz în care managerilor li se cere să furnizeze astfel de politici, ca parte a
programului lor de lucru normal şi să fie responsabiliza i pentru acest lucru.ț
6n cazul în care autorităţile locale şi regionale cumpără sau solicită servicii de la furnizorii
privaţi, este important ca principiile integrării perspectivei de gen să fie încorporate în contracte,
astfel înc7t acestea să poată fi aplicate în acelaşi mod ca şi în procesele i serviciile interne.ș
.ercetarea
ercetarea este unul din principalele instrumente de detectare a problemelor curente într'undomeniu de dezvoltare politico'social. ercetarea poate furniza statistici defalcate pe se! despre
grupurile marginalizate ale populaţiei3 poate institui prognoze şi mai mult dec7t at7t, ea poate
conduce la identificarea de noi domenii şi perspective care să aCute la dezvoltarea mai profundă a
cunoştinţelor i a mecanismelor care (re5produc inegalităţile de gen şiGsau e!cluderile careș
urmează să fie abordate prin noile intervenţii.
0nstrumente şi te#nici de creştere a conştientizării
re terea treptată a con tientizării şi cursurile de formare trebuie să fie stabilite pentru diferiteș ș
..0rofesoara Heresa Rees în discursul Hin+ering, tailoring, transforming principlesand tools of gender mainstreaming 4Iricola, croitorie Di transformarea principiilor Diinstrumentelor abordării integratoare de gen6, la Conferinta pentru <"bordareaintegratoare de gen; un pas în secolul 21@ care a a7ut loc la "tena în data de 15-1Aseptembrie "cţiunea $3:"HE46#
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
tipuri de actori implica i, variind de la cursuri generale pentru cre terea con tientizării pentru toţiț ș ș
participanţiiGpersonalul, inclusiv cel de managementGliderii, p7nă la sesiuni de formare
interactive foarte specifice ce transferă cunoştinţe de specialitate. 8anagementul mic i miClociuș
în cazul cooperativelor mari au, de asemenea, nevoie de cursuri care scot în evidenţă modul în
care acestea pot pune în practică i integra perspectiva de gen şi în activitatea lor. 6n cele dinș
urmă, cursuri pentru persoanele care trebuie să aplice integrarea perspectivei de gen în aspecte
foarte specifice operaţiunilor de organizare cum ar fi recep ioneriiGlucrători sociali, şi care deț
asemenea au nevoie de cunoştinţe care să le permită să aplice instrumente şi te$nici specifice şi
să fie capabili să înţeleagă e!act implicaţiile aspectelor de gen în ceea ce priveşte, de e!emplu,
clienţiiGutilizatorii, să formuleze răspunsuri adecvate şi să adopte practici sensibile la problema
de gen.
Ac iuni de reviziureț
re terea gradului de con tientizare i c$iar cursurile de instruire foarte specifice nu suntș ș ș
suficiente pentru a dezvolta o con tiin ă de gen şi pentru a putea să o pună în practică. #steș ț
nevoie de un conte!t de sus inere post'instruire sub forma unor sarcini, înt7lniri sau îndrumăriț
regulate.
8anuale şi g$iduri
Aceste instrumente conţin informaţii foarte practice şi pot aCuta persoanele individuale săintegreze o perspectivă de gen în activitatea lor. #le e!plică de ce, unde, c7nd şi cum trebuie
încorporată o perspectiva de gen în procese şi să conţină surse importante de informaţii şi de
material de fond. 6n mod ideal, utilizarea unor astfel de manuale sau g$iduri este precedată de
formarea profesională, în timpul căreia aceastea pot fi utilizate ca material de formare.
>roşuri şi pliante
Publicarea de broşuri sau pliante de promovare cu privire la integrarea perspectivei de gen,
văzută ca un instrument de informare, în scopul de a face cunoscută e!istenţa problemei şi pentrua creşte interesul general al publicului. R astfel de broşură ar putea conţine c7teva e!emple de
iniţiative, precum şi rolul pe care acestea îl pot Cuca în a umple golurile e!istente, de e!emplu, in
serviciilor sociale şiGsau pieţele de producţie, beneficiile sociale şi economice dintr'un proiect
care nu e!clude problematica de gen.
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
Dezvoltarea unor strategii de sus inere, care va aCuta la sus inerea iniţiativelor privind abordareaț ț
integratoare de gen este crucială, deoarece e!perienţa a arătat că factorii de decizie sunt uneorireticen i să aloce resurse limitate pentru activităţile legate de egalitatea de gen, factorii de decizieț
(în special cei care au bugete de control5 trebuie să fie convin i că investiţiile în egalitatea de genș
vor fi amortizate.
)actorilor de decizie trebuie să le fie prezentate informaţii ce scot în evidenţă, în mod concret şi
precis, de ce este aspectul de gen important. ustificările i argumente bine definite vor creşteș
şansele de a primi spriCin financiar şi politic pentru orice intervenţii.
Strategiile de sus inere se încadrează în una din următoarele şase categoriiFț
usti ie i #galitateț ș
redibilitate i &esponsabilitateș
#ficien ă i Durabilitate (dimensiunea macroE5ț ș
alitatea vie ii (dimensiunea macroE5ț
Alian eleț
&eac iile în lanț ț
8iste, linii directoare, termeni de referinţă, etc
:oate acestea sunt instrumente ce aCută la punerea în practică a integrării perspectivei de gen.
9istele de verificare pot fi folosite pentru a e!plica despre ce este vorba în integrarea perspectivei
de gen, să stabilească obiectivele şi să descrie măsurile care trebuie luate.
Rrientările şi termenii de referinţă sunt mai puţin specifice şi detaliate dec7t listele de verificare,
dar lasă o oarecare libertate despre cum poate fi pusă în practică integrarea perspectivei de gen în
orice organizaţie. Rrientările în primul r7nd vizează persoanele care lucrează în organiza ii, deț
e!emplu, lucrători sociali angaCaţi într'un R%<. Ar putea conţine e!emple de bune practici, ce
trebuie făcut i ce nu, sfaturi etcș
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
0. (deNuate and sustainable pensions+ s4nthesis report @AAE . S#(--5J-1 of /G-G--F
$ttp FGG ec .europa .eu Gemplo+ment h social Gsocial h protection Gdocs G--G rapport h pensions h fin
al h en .pdf .
. AnAlize and ;%8PS (--/5. Discriminarea ultiplă în 2om=nia. #d. 8ediaPrint.
J. Gender ainstreaming. $onceptual frame5or/, methodolog4 and presentation of good
practices. )inal &eport of activities of t$e group of specialists on mainstreaming (#<'S'8S5. Directorate general of Numan &ig$ts. Strasburg. $ttpFGG@@@.g'i's'a.deGres.p$pY
idJ/1
1. Gender mainstreaming active inclusion policies+ ( comparative revie5 of thirt4
uropean countries. )inal S+nt$esis &eport. # Directorate general for #mplo+ment
social affairs and #ual Rpportunities. --K.
@@@.ec .europa. eu Gsocial G>lobServletYdoc;dJJ2`lang;den
2. Gender segregation in the labor mar/et+ root causes, implications and polic4 responses
E. <$eorg$e, armen, ristina 8ocanu and Ana 8aria \amfir. (--K5. Sindicatele la
#ntersecţia dintre gen şi etnie - Studiu de cercetare. (genţia de Dezvoltare omunitară
I6mpreunăE.
$ttpFGG@@@.agentiaimpreuna.roGfilesGpublicatiiGK'Sindicatelehlahintersectia'p'ro.pdf ./. "oint report of the Social 3rotection $ommittee and the conomic 3olic4 $ommittee on
ob<ectives and 5or/ing methods in the area of pensions+ appl4ing the open method of
coordinationF
$ttp FGG ec .europa .eu Gemplo+ment h social Gne@s G--G Can Glae*en h en .pdf
&espectarea principiului egalită ii de anse în cadrul criteriilor de angaCare a întrunit pondereaț ș
cea mai mare de răspunsuri afirmative, respectiv 12,^, ( i cel mai mic nivel al răspunsurilorș
negative " ,2^5 suger7nd că abordările în domeniu au cel mai mare nivel de reu ită. 6nsă,șraportarea la dezideratele egalită ii de anse indică e!isten a unei probleme semnificative, maiț ș ț
ales dacă o privim din perspectiva ponderii răspunsurilor negative.
Putem considera că e!istă o ierar$ie a criteriilor de discriminareE cărora le sunt victime
responden ii din Sănătate. Pe primele J locuri se situează, în ordine ierar$ică (încep7nd cuț
ponderea cea mai mare5, următoarele criterii de discriminareF v=rsta, starea de sănătate iș
apartenen a sindicalăț 3 pe ultimele J locuri sunt situateF culoarea pielii, na ionalitateaț iș
orientarea religioasă. Discriminarea pe criterii de gen are o pondere medie, fiind devansată de o
serie de alte criterii.
6ntr'o ierar$ie a inegalită ilor de genE raportat la c7teva dimensiuni ale activită ii profesionale,ț ț
putem observa că pe primele locuri se situeazăF tratamentul general la locul de muncă, nivelul
de salari!are iș acordarea altor beneficii. Ponderea pe care'o de in fiecare dintre aceste criteriiț
este semnificativă, însă fără a sesiza e!isten a unui fenomen de masă. Deoarece accesul laț
promovare tinde să afectează maCoritatea salaria ilor, fără diferen ieri de gen, el înregistreazăț ț
ponderea cea mai mare a non'răspunsurilor.
"iscriminările salariale
ca. 2-^ dintre responden i indică e!isten a discriminărilor salariale la locul de muncă. Av7ndț ț
în vedere faptul că doar cca. -^ dintre responden i sunt de părere că e!istă o legătură întreț
salariu i gen, discriminările par să ină mai cur7nd de alte criterii. Analiza pe categorii deș ț
personal arată faptul că asistentele medicale constituie propor ia cea mai mare a responden ilorț ț
care indică discriminări salariale (raportat la cei care nu le indică5, pe primul loc situ7ndu'se
asistentele medicale absolvente de postliceală (fapt pe care tindem să'l interpretăm ca fiinddeterminat de nerespectarea principiului la muncă egală salariu egal 5.
vansarea profesională
Avansarea profesională este departe de a se înscrie în evolu iile a teptate, doar cca. J-^ dintreț ș
responden i indic7nd faptul că nu resimt bariere în acest sens. A a cum anticipat, preocupareaț ș
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
' 8unca suplimentară determină reducerea timpului petrecut cu familia (cca. J2^ dintre
responden i53ț
' #fectuarea turelor de noapte (în cca. J-^ din cazuri53
b5 ;mpactul vie ii de familie asupra vie ii profesionale este semnalat în cca. 00^ din cazuri.ț ț
Distribu ia activită ilor casnice pe profesie reflectă tendin a de a fi invers propor ională cu loculț ț ț ț
ocupat în ierar$ie profesională. )aptul că distribu ia muncii peste programul normal de lucru esteț
direct propor ională cu locul ocupat în ierar$ia profesională poate constitui e!plica ia principalăț ț
pentru distribu ia activită ilor casnice. Principala cauză ar putea s'o constituie deficitul deț ț
personal, urmată de programul de lucru specific medicilor.
#valuarea făcută de responden i asupra c7torva indicatori ai nivelului armonizării vie iiț ț
profesionale cu via a de familie indică următoarea situa ieFț ț
' ca. J2^ dintre responden i indică un dezec$ilibru mare între via a profesională i via a deț ț ș ț
familie, în defavoarea celei din urmă. 6n cca. J^ dintre cazuri acest conflict constituie o
importantă sursă de stres asupra salaria ilor, afect7ndu'le semnificativ calitatea vie iiț ț
profesionale.
' 6n cca. J^ din cazuri cumularea sarcinilor din gospodărie cu supra'încărcarea cu sarcini seserviciu determină semnificative efecte negative asupra calită ii vie ii profesionale.ț ț
' ca. /^ dintre responden i reclamă lipsa fle!ibilită ii timpului de lucru3 situa ia constituie unț ț ț
impediment maCor asupra armonizării vie ii profesionale cu via a de familie.ț ț
' ca. O^ dintre responden i consideră că func iile de conducere accentuează impactul negativț ț
asupra vie ii de familie.ț
%u a fost identificată e!isten a unor canale de informa ii specializate pe tema discriminării careț ț
să se adreseze acestei categorii de salariate, fapt eviden iat de nivelul diferit de cunoa tere aț ș
conceptelor fundamentale pentru discriminare.
ProfesiaGfunc ia de inută este deseori considerată un indicator e!clusiv al statutului social înț ț
colectiv, remarc7ndu'se adevărate praguri de trecereGrupturi între diferitele categorii de personal.
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
R astfel de observa ie sugerează necesitatea unei analize a altor tipuri de discriminare perceputeț
de salariate, multe dintre ele determinate de statutul social.
Absen a unor criterii clare în distribuirea sarcinilor de serviciu induce salariatelor un sentimentț
de tratament preferen ial neCustificat în cazul unora dintre colege. #ste evidentă absen a uneiț țstrategii împotriva discriminării la nivelul angaCatorilor, care să conducă la introducerea unor
proceduri clare, transparente i construite pe principiile egalită ii de anse, în aspectele esen ialeș ț ș ț
ale vie ii profesionale.ț
%erespectarea principiilor egalită ii de anse conduce uneori la situa ii conflictuale. #ste evidentăț ș ț
totodată o segregare a personalului, bazată pe statutul profesional, în domeniul rela iilorț
profesionale, ce conduce at7t la aspecte susceptibile de a intra în sfera discriminării c7t i la oș
ruptură semnificativă a spiritului de ec$ipă ce ar trebui să guverneze aceste rela ii, condi ieț ț
esen ială pentru furnizarea unor servicii medicale de calitate.ț
Perspectiva generală sugerează o stare de teamă a salariatelor fa ă de luarea unor măsuri pentruț
eliminarea situa iilor pe care le consideră discriminatorii. #a poate fi generată de lipsa uneiț
culturi a dialogului la nivelul unită ilor sanitare, respectiv de absen a unei preocupări pentruț ț
calitatea vie ii profesionale a acestora. #fectele negative sunt amplificate, tinz7nd să genereze unț
sentiment cvasi'general de frustrare a salariatelor, în condi iile în care unele dintre situa iileț ț
invocate fie in de o raportare strict subiectivă la anumite aspecte ale activită ii profesionaleț ț
(put7nd fi eliminate prin intermediul e!plica iilor adecvate5 fie nu constituie situa ii deț ț
discriminare, fiind induse de diferite alte nemul umiri.ț
Principala întrebare care se pune credem că este următoareaF Autorii discriminării sunt con tien iș ț
de calificarea Curidică ce poate fi acordată gesturilor pe care le facY De răspunsurile la aceste
întrebări depind două elemente esen iale pentru orice strategie de interven ie în domeniuFț ț
' #ficien a campaniilor de informare i de con tientizare în remedierea problemelor.ț ș ș
' &espectiv alegerea grupului intă pentru astfel de demersuri.ț
Analiza de ansamblu sugerează că ambele direc ii de ac iune trebuie accesate, apel7nd însă laț ț
mesaCe diferite.
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
onsiderăm că aceste rezultate trebuie interpretate în sensul unei cercetări e!ploratorii av7nd
drept obiectiv identificarea diferen elor fire ti între cele două genuri, respectiva a celor careț ș
reflectă o mentalitate inadecvată raportat la principiul egalită ii de anse.ț ș
Un procent semnificativ al responden ilor (cca. ^5 consideră că femeile sunt mai e!pusețriscului de concediere dec7t bărba ii3 salariatele din domeniulț Suport medical se simt mai
amenin ate dec7t restul responden ilor. Deoarece nu am investigat în cursul cercetărilor e!isten aț ț ț
unor dovezi pe această temă, precizăm că este vorba de percep ia salaria ilor.ț ț
in7nd cont de ponderea persoanelor de gen feminin, putem constata faptul că femeile sunt maiȚ
dezavantaCate dec7t bărba ii la toate criteriile men ionate, pe primele locuri situ7ndu'seț ț
ironi!area (/,J^5, îngrădirea posibilită ilor de exprimare )@E,CF*ț i nerecunoa terea meritelorș ș
profesionale (,2^5. Două întrebări de control indică necesitatea abordării cu pruden ă aț
răspunsurilorF
' 9ucrul în condi ii ce reprezintă un pericol pentru sănătate cunosc de fapt o distribu ieț ț
propor ională cu cea de gen. &ăspunsurile tind să indice faptul că trebuie să luăm în considerareț
influen a percep iei subiective asupra răspunsurilor ce vizează distribu ia pe categorii de gen.ț ț ț
' Persoanele de gen feminin sunt mai avantaCate în situa iile de malpra!is.ț
)tereotipurile de gen
#!isten a stereotipurilor bazate pe gen constituie o problemă, fiind sesizată de J^ dintreț
responden i. Procentul semnificativ al persoanelor care au răspuns %u tiuE poate fi generat deț ș
neîn elegerea semnifica iei termenuluiț ț stereotip. Se remarcă o discretă corela ie directă întreț
nivelul de studii i indicare e!isten ei stereotipurilor de gen, fapt care ar putea sugera o capacitateș ț
mai mare de a le sesiza sau o toleran ă mai redusă odată cu cre terea nivelului de studii. Situa iaț ș ț
este identică în cazul veniturilor familiei. De asemenea, corela iile indică un nivel discret maiț
redus al indicării e!isten ei stereotipurilor la grupa de v7rstă 12'21 de ani. ;nteresant este faptulț
că persoanele de gen masculin o indică e!isten a sau absen a stereotipurilor într'o pondere egalăț ț
cu cele de gen feminin.
Putem vorbi în mod cert de e!isten a unor stereotipuri de gen în mentalitatea lucrătorilor dinț
sănătate, aceasta eviden iindu'se i în cazul estimărilor de gen privind unele posturi din sistem.ț ș
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
GEN /I DIFEREN3E DE GEN 4N S2N2TATE PU9LIC2 LA MOMENTUL ACTUAL
<enul în conte!tul politicilor sociale este un subiect larg dezbătut în studiile de specialitate din
ultimii ani, datorită influenţei acestuia asupra modificărilor regimurilor de state ale bunăstării.
<enul, relaţionat de cele mai multe ori cu alte constructe cum ar fi rasă sau etnicitatea, clasa
socială sau naţionalitatea, are impact asupra indivizilor, nu ca şi cum ar fi un construct social, ci
ca şi cum ar fi un datE natural, înscris prin diferenţele biologice vizibile (8ag+ari'=incze,
--5. 6nsă, termenul de gen este folosit pentru descrierea acelor caracteristici ale bărbaţilor şi
femeilor care sunt construite social, prin învăţarea unor comportamente care determină rolurile şi
identităţile de gen. Acesta este deseori definit în conte!tul inegalităţilor raporturilor de putere
(>aume et al., --05.
&elaţiile de gen influenţează realizarea politicilor sociale, respective instituţiile de protecţie
socială ' înţelese ca şi set de programe de asigurări sociale şi asistenţă socială şi drepturile
cetăţeneşti universale prin care ne referim la statul bunăstării ' influenţează relaţiile de gen.
Problematica diferenţelor de gen în relaţia cu politicile sociale este angaCată în studii ce aparţin
unui curent recent, care arată importanţa influenţei politicilor sociale asupra reproducerii
ierar$iilor de gen, maternalismului şi a diviziunii muncii pe se!e. Studiile şi cercetările pe temă
au arătat importanţa anumitor factori cauzali ale diferenţelor de genF balanţa de putere dintremunca organizată şi angaCaţi, caracteristicile producţiei şi pieţei de muncă, caracteristicile
grupurilor organizate ale femeilor, caracteristicile ideologiilor şi discursurilor despre maternitate,
populaţie, feminitate şi masculinitate, caracteristicile demografice, dimensiunea competiţiei
economice (Rrloff, 0KK3 Pascall şi 4@a*, --25.
Rrganizaţia 8ondială a Sănătăţii a elaborat numeroase studii şi lucrări de specialitate care
vizează analiza de gen şi integrarea diferenţelor de gen în politicile sociale, de sănătate în mod
particular. Se ştie că pentru politicile sociale, maCoritatea reglementărilor se regăsesc în legislaţiasecundară a Uniunii #uropene, motiv pentru care au o putere de coerciţie mai slabă. :otuşi,
eforturile de stabilire a unor norme pentru depăşirea diferenţelor de gen, din partea marilor
organizaţii ca şi R8S, sau a unor instituţii că Uniunea #uropeană, omisia #uropeană etc. au
devenit considerabile în ultimii ani. Declaraţiile oficiale ale departamentului de Politici de gen al
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
o centrare pe îmbunătăţirea sănătăţii femeilor dezavantaCate (mame singure, gospodării conduse
de femei etc.5
o centrare pe bărbaţii dezavantaCaţi sau în situaţie de risc
implicarea at7t a bărbaţilor, c7t şi a femeilor în procesul de sc$imbare pentru îmbunătăţireasănătăţii ambelor categorii.
:endinţa pe care o adoptă femeile din ţările în curs de dezvoltare este aceea de focalizare a
atenţiei asupra sănătăţii şi bunăstării familiei proprii, în special a copiilor, fiind o prioritate c$iar
şi în faţa propriei stări de sănătate. 6n consecinţă, acestea nu vor încerca să acceseze serviciile de
sănătate publică pentru propria sănătate ci se vor a!a preponderent pe întreaga familie3 femeia va
da întotdeauna ToriceT copiilor ei pentru că aceştia reprezintă nucleul atenţiei mamei, Tcopilul
fiind singurul lucru pe care acestea îl auT (>onino 0KK1F -05.
$iar şi în situaţia în care femeia este însărcinată, ea va frecventa regulat serviciile de sănătate
oferite acestei categorii de femei, aceasta consider7nd'o ca o datorie faţă de bunăstarea copilului.
(>onino 0KK15. Rbserv7nd diferenţele de gen, băiatul ca şi copil va primi o atenţie sporită din
punct de vedere al sănătăţii spre deosebire de TfeteT ($atterCee, 0KK-5. Acest Tstatus scăzutT al
femeii faţă de bărbaţi, este internalizat de către femeie şi Timplicit adoptat de către societateT
av7nd ca rezultat marginalizarea femeii din punct de vedere fizic, psi$ologic şi social (4itts şi
&oberts, 0KK5. Dacă se poate spune, femeia (şi datorită acestei internalizări a propriului statusde către ea însăşi şi de către societate5 este mai puţin TnorocoasăT în a avea posibilitatea de acces
la serviciile moderne de sănătate, comparativ cu bărbaţii3 această situaţie fiind datorată at7t
resurselor financiare scăzute de care aceasta dispune c7t şi unui factor cognitiveinternalizat şi
anume de protecţie şi Tînt7ietatea intereselor copilului şi a familiei.
Una din modalităţile prin care aceste aspecte negative ar putea fi diminuate esteF creşterea
participării femeilor la programe de educaţie pentru sănătate, programe care în implementarea lor
ar trebui să ţină cont şi de factorul stimă de sine, important mai ales în cazurile în care femeiaeste victimă a marginalizării TaccentuateT (>onino, 0KK15.
6n situaţia e!istenţei unei ineficienţe şi inec$ităţi în accesul la serviciile de sănătate publică, nu
sunt afectate doar femeile ci şi bărbaţii. )actorul determinant care ar putea să accentueze
inaccesibilitatea serviciilor este disponibilitatea acestora în funcţie de resursele disponibile,
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
prevenirea acestora. Directivele #uropene pentru securitate şi sănătate în muncă nu acoperă
lucrătorii din domeniul casnic (predominant femei5.
Anumite categorii de femei lucr7nd neoficial în activităţi agricole familiale, de e!emplu soţii sau
partenere ale bărbaţilor, este posibil să nu fie întotdeauna acoperite de legislaţie. Pe baza cunoştinţelor actuale din domeniul prevenirii şi integrării dimensiunii apartenenţei la
gen, directivele e!istente ar putea fi implementate într'un mod mult mai sensibil la gen, c$iar
dacă este necesară evaluarea impactului apartenenţei la gen şi griCă faţă de lipsa de cunoştinţe.
)emeile sunt puţin reprezentate în procesul de luare a deciziei cu privire la sănătatea şi
securitatea în muncă, la toate nivelele. Acestea vor trebui să fie mai direct implicate, iar punctul
de vedere, e!perienţa, cunoştinţele şi pregătirea femeilor trebuie reflectate în formularea şi
implementarea strategiilor din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
6n timp ce tendinţele generale în condiţiile şi situaţiile de lucru ale femeilor sunt similare în
Statele membre şi ţările candidate, e!istă şi diferenţe între ţări în cadrul acestor tendinţe generale.
)iecare ţară trebuie să e!amineze condiţiile specifice particulare referitoare la diferenţele între
bărbaţi şi femei şi sănătatea lor la locul de muncă în scopul planificării acţiunilor
corespunzătoare.
)emeile nu reprezintă un grup omogen şi nu toate femeile lucrează în posturi în mod tradiţional
feminineE. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul bărbaţilor. R abordare $olistică trebuie să ţină contde diversitate. Acţiunile care vizează îmbunătăţirea ec$ilibrului între muncă şi viaţă privată,
trebuind să ţină cont at7t de programul de lucru al femeilor c7t şi al bărbaţilor şi să fie concepute
pentru a fi atractive ambelor categorii. (Agenţia europeană pentru securitate şi sănătate în muncă,
--J5.
6n ceea ce priveşte patternele diferenţiate ale utilizării serviciilor de sănătate între femei şi
bărbaţi, e!istă puţine studii care au încercat să le e!amineze. Astfel, evidenţele care să ducă la
înţelegerea dimensiunii barierelor la acces bazate pe gen sunt limitate. [i mai mult, maCoritateastudiilor care descriu aceste bariere sunt mai degrabă centrate pe serviciile de îngriCire maternală,
dec7t pe o înţelegere compre$ensivă a îngriCirii sănătăţii femeilor. >anca 8ondială a arătat în
0KKJ că, barierele de acces reduc eficacitatea sau măresc costurile intervenţiilor dincolo de ceea
ce ar fi în absenţa acestor bariere. Acolo unde barierele sunt puternice, trebuie utilizate resurse
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
adiţionale pentru a furniza accesul femeilor cu dificultăţi. Rbstacolele care limitează accesul
femeilor la serviciile de sănătate sunt de c7teva tipuri, printre care unele sunt generale (adică pot
afecta şi bărbaţii5 şi altele sunt influenţate de apratenenţa la gen. Rbstacolele din interiorul
gospodăriilor pot să intervină din modalităţile de alocare a resurselor pentru $rană, educaţie şi a
miCloacelor financiare de accesare a serviciilor medicale care discriminează femeile. ercetările
sugerează că multe familii sunt mai puţin doritoare de a c$eltui resurse pentru sănătatea femeilor
membre, iar lipsa educaţiei şi normele culturale sunt alte impedimente puternice pentru apelarea
la servicii medicale.
9ucrarea redactată pentru >anca 8ondială concluzionează cu afirmaţia conform căreia
neaCunsurile în eficienţă, ec$itatea şi calitatea serviciilor de sănătate sunt probleme generale care
conduc la utilizarea la o limită sub ceea ce ar fi posibil dacă resursele ar fi alocate şi folosite mai
eficient (?> ' 4utzin, 0KKJF 0-'005
Pre6entarea re0le!entr"lor le0ale e("#tente
Anul consolidării aspectelor legale despre egalitatea de tratament între femei şi bărbaţi a fost
0KKO. 6n termeni legislativi, onsiliul Uniunii #uropene a adoptat două Directive, e!tinz7nd
Directivele acuzării în cazul discriminării bazate pe se! şi a muncii part'time din 0KK/ la nivelul
8ării >ritanii. Această e!tensie, urm7nd'o pe cea a Directivelor privind concediul paternal şiinformarea şi consultarea angaCaţilor tot din 0KK/, simbolizează o completare a cadrului
legislativ pentru egalitate pentru Uniunea #uropeană.
6n termeni de procese, încep7nd din 0KK/, urtea ustiţiei a lansat un număr semnificativ de
acţiuni Cudecătoreşti din domeniul egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei, fapt care indică o
creştere a conştientizării drepturilor de către femeile angaCate care se simt discriminate în termeni
de plată, acces la angaCare, condiţii de lucru şi securitate socială. :ot 0KKO a fost anul destinat
e!aminării punerii în practică a Directivelor de egalitate de către statele membre, şi acolo unde afost necesar, corectării acţiunilor de încălcare a prevederilor actelor respective.
6n conformitate cu articolul 01 al Directivei onsiliului KGO2G## din 0K octombrie 0KK,
privind implementarea măsurilor de promovare a îmbunătăţirii sănătăţii şi a protecţiei femeilor
însărcinate, care au născut recent sau alăptează la locul de muncă, omisia a adoptat un raport
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar
privind implementarea Directivei în Statele 8embre. Datorită acestui raport, omisia a putut
verifica transpunerea corectă a maCorităţii prevederilor Directivei.
:rebuie menţionat faptul că, deşi legislaţiile naţionale sunt aliniate cu Directiva KGO2G##,
diferenţele maCore apărute între statele membre sunt legate de durata concediului de maternitateşi nivelul remuneraţiei sau a alocaţiei pe durata acestei perioade. De e!emplu, legea din
Portugalia privind protecţia maternităţii femeilor care lucrează (şi a paternităţii5 a fost modificată
în 0KKO, cresc7nd durata concediului de maternitate de la 00- zile la 0-.
&eferitor la Directiva KGJ1G# din J iunie 0KK, privind concediul parental, data limită pentru
implementarea acesteia în legislaţiile naţionale din U#0 a fost J iunie 0KKO. P7nă la acea dată,
Rlanda, afl7ndu'se în r7ndul ţărilor care aveau deCa prevederi privind concediul paternal, a decis
îmbunătăţirea acestora. Alte state, care nu aveau prevederi sau acestea erau limitate, s'au aliniat
la Directivă mai t7rziu (după #, 0KKK5.
Aşa cum ne arată un raport al omisiei #uropene din --O, în U#'/, rata ocupării locurilor de
muncă din U#'/ a crescut cu aproape 0 milioane, incluz7nd peste /,2 milioane de femei. &ata
ocupării locurilor de muncă în r7ndul femeilor a crescut în fiecare an, aCung7nd la 2/^ în --,
cu J,2 procente mai mult dec7t în ---. 6n aceeaşi perioadă, rata ocupării locurilor de muncă în
r7ndul bărbaţilor a crescut cu mai puţin de un procent.
;ndicatorii salariali, cei ai segregaţiei de pe piaţa muncii şi cei al numărului de femei aflate în poziţii de luare de decizii nu au înregistrat creşteri semnificative în ultimii ani. Diferenţa salarială
a rămas constantă la 02^ din --J, scăz7nd cu numai un procent din ---. Prezenţa managerilor
femei în companii a rămas la JJ^, iar numărul de politicieni femei creşte, dar foarte încet. 8ai
mult, diferenţele dintre femei şi bărbaţi pot persista în toate celelalte aspecte referitoare la
calitatea muncii, de e!emplu reconcilierea vieţii profesionale şi particulare. Dovada acestui fapt
o constituie scăderea drastică a ratei ocupării locurilor de muncă pentru femeile cu copii mici ('
0J, procente în medie5, în timp ce la bărbaţi rata este în creştere. 6n consecinţă, rata ocupării
forţei de muncă pentru femei cu copii mici este de numai ,1^, în comparaţie cu K0,1^ la
bărbaţi (#, --O5.
6n &om7nia, primii paşi oficiali spre egalizarea şanselor şi a accesului pentru se!e s'au realizat
încep7nd din 0KKK, c7nd s'a implementat legea nr. 0- din J0 decembrie 0KKK a concediului
paternal, urmată de legea nr. -G-- privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.
7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar