Didactic Referat

8/9/2019 Didactic Referat

1/19

PROIECT DE LECTIE

Încălzirea globală

Elev: Paduraru Elena

Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole

An II, Seria B, Grupa 7


2/19

EFECTELEINCALZIRIIGLOBALE

DEFINITIE CAUZE ALEINCALZIRIIGLOBALE

LUPTAIMPOTRIAINCALZIRIIGLOBALE


3/19

Încălzirea globală este fenomenul de cre tere continuă a ș temperaturilor medii nregistrate ale atmosferei n imediata apropiere a solului, precum i a apeiș oceanelor , constatată n ultimele două secole, dar mai ales n ultimele decenii! Fenomene de ncăl"ire glo#ală au e$istatdintotdeauna n istoria Păm%ntului, ele fiind asociate cu fenomenul cosmic de ma$imum solar , acestea altern%nd cu mici glacia iunițterestre asociate cu fenomenul de minimum solar!

&emperatura medie a aerului n apropierea suprafe ei ț Păm%ntului a crescut n ultimul secol cu ',7( )',*+ C!Cea mai mare parte acre terii ș temperaturii medii n a doua -umătatea a secolului al ../lea se datorea"ă pro#a#il cre terii concentra iei ga"elor cuș ț efect de seră,de provenien ă antropică! Fenomenele naturale ca varia iileț ț solare iș vulcanismul au avut un mic efect de ncăl"ire p%nă n anii *01', dardupă efectul a fost de u oară răcire!2ncăl"irea glo#ală are presupuse efecte profunde n cela mai diferite domenii! Ea determină sau vașdetermina ridicarea nivelului mării, e$treme climatice, topirea g3e arilor ț , e$tinc ia a numeroaseț specii i sc3im#ări privindș sănătatea oamenilor !

CICLURILE CLIMATICE

Clima Păm%ntului a suferit dintotdeauna modificări ciclice, cu perioade de răcire i ncăl"ire! Se men ionea"ă următoarele tipuri deș țcicluri:

• Ciclul "i/noapte 4ciclul circadian5, n care temperaturile pot varia de la c%teva grade, p%nă la c%teva "eci de grade! Acest ciclu este prea rapid pentru a fi luat n considerare n ca"ul sc3im#ărilor climatice!

• Ciclul anual 4anotimpuri5, n care varia ia temperaturii i a altor parametri, de e$emplu a concentra iei de dio$id de car#on5 esteț ș țsesi"a#ilă pe un grafic care arată influen aț industriali"ării!

• Ciclul solar , cu o durată de cca! ** ani, indică o varia ie periodică a temperaturilor, care poate masca ncăl"irea glo#ală!ț

DEFINITIE

http://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfer%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfer%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Solhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maximum_solarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canicul%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Canicul%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XX-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Efect_de_ser%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Soarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vulcanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vulcanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1950http://ro.wikipedia.org/wiki/1950http://ro.wikipedia.org/wiki/Nivelul_m%C4%83riihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Clim%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ghe%C8%9Barhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ghe%C8%9Barhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ghe%C8%9Barhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Specie_(biologie)http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83n%C4%83tatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Omhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Clim%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Zihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anotimphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Industriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Soarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfer%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Solhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maximum_solarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canicul%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XX-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Efect_de_ser%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Soarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vulcanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1950http://ro.wikipedia.org/wiki/Nivelul_m%C4%83riihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Clim%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ghe%C8%9Barhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Specie_(biologie)http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83n%C4%83tatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Omhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Clim%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Zihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anotimphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Industriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Soarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83


4/19

• Ciclul glaciar , care se ntinde pe durate de mii p%nă la sute de mii de ani i determină mari varia ii climatice!ș ț

Cicl!l "olar

Ciclul solar , este o varia ie a activită ii solare cu o durată medie de **,6 ani! Se presupune că un ciclu solar este determinat deț ț c%mpul săumagnetic, care se inversea"ă o dată la ** ani, un ciclu magnetic complet dur%nd de fapt 66 de ani! Activitatea solară este caracteri"ată prinnumărul de pete solare, numărul de erup ii solare iț ș radia ia solarăț !

Cicl!l glaciar

2n ultimii ('' ''' de ani au avut loc trei mari glacia iuni!țStudiul climei din vec3ime, de e$emplu din cuaternar 4de acum *,+ milioane de ani5 i p%nă astă"i se poate face pe #a"a carota-elor dinșAntarctica! ec3imea g3e ii este de c%teva sute de mii de ani! Compo"i iaț ț i"otopică a o$igenului e$tras din g3ea ă permite reconstituireaț

temperaturii atmosferei pe o perioadă n urmă de p%nă la 7'' ''' de ani!2n perioada cuaternară varia iile de temperatură n/au depă it *'ț ș C, iar ma$imele de temperatură n/au depă it niciodată 8(ș C fa ă dețtemperaturile actuale! 2n perioade mai ndepărtate varia iile de temperatură au atins 66ț C, iar ma$imele 8+ C! 2n perioada acestorma$ime g3e urile au dispărut complet!ț

EOLUTIA CLIMEI

E#ol! ia $n e#!l %e&i!ț

aria iile climatice n evul mediu n/au fost a a de mari ca n perioadele glacia iunilor! &otu i, n ultima mie de ani se o#servă o perioadăț ș ț șcaldă n secolele al ./lea iș al .I/lea, perioadă numită ma$imul medieval!

E#ol! ia $n 'erioa&a ac(!alăț

http://ro.wikipedia.org/wiki/Glacia%C8%9Biunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ciclul_solarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mp_magnetichttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mp_magnetichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Magnethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Magnethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cuaternarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Antarcticahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Izotophttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oxigenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_Xhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_Xhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Glacia%C8%9Biunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ciclul_solarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mp_magnetichttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mp_magnetichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Magnethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cuaternarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Antarcticahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Izotophttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oxigenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_Xhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XI


5/19

Conform temperaturilor reconstituite de climatologi, ultimul deceniu din secolul al ../lea i nceputulș secolului al ..I/lea constituiecea mai caldă perioadă din ultimii 6''' de ani! Epoca actuală este mai caldă cu c%teva "ecimi de grad fa ă de ma$imul medieval! Evolu iaț țtemperaturilor n ultimii ani este următoarea:

Cre (erea (e%'era(!rii %e&ii an!ale )a ă &e %e&ia 'erioa&ei *+,* - *+./0 con)or% G1CNș ț

Anul *00* *006 *009 *00( *001 *00 *007 *00+ *000 6'''

Cre terea deștemperatură C

',91 ',*6 ',*( ',6( ',9+ ',9' ',(' ',17 ',99 ',99

Anul 6''* 6''6 6''9 6''( 6''1 6'' 6''7 6''+ 6''0 6'*'

Cre terea deștemperatură C

',(+ ', 1 ',11 ',(0 ',6 ',1( ',17

6''7 a fost anul temperaturilor record! Iarna dintre 6'' / 6''7 a fost cea mai caldă din ultimii *'' de ani!

http://ro.wikipedia.org/wiki/Climatologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XX-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XX-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/Climatologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XX-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007


6/19

Ponderea diferi ilor factori n forcingul radiativ nț 6''1 relativ la situa ia din anulț *71'!

Clima se sc3im#ă datorită forcingului e$tern, n func ie de influen a deplasării pe or#ită n -urul Soarelui, erup iilor vulcanice i efectuluiț ț ț șde seră! Ponderea diverselor cau"e ale ncăl"irii este n studiu, dar consensul oamenilor de tiin ăș ț este că principala cau"ă este cre tereaș

concentra iei ga"elor cu efect de seră datorită activită ilor umane din epoca industriali"ării! 2n special n ultimii 1' de ani, c%nd se dispunț țde date detaliate, acest lucru este evident! Cu toate astea, e$istă i alte ipote"e, care atri#uie ncăl"irea varia iilor activită ii solare!ș ț ț

Efectele forcingului nu sunt instantanee! Iner ia termică a solului i oceanelor duce la presupunerea că starea curentă a climei nu este nț șec3ili#ru cu forcingurile! Studiile pe modelele climatice indică că, c3iar dacă concentra iile gaselor cu efect de seră s/ar men ine la celeț țale anului 6''', clima tot s/ar mai ncăl"i cu ',1 C!

CAUZE ALE INCALZIRII GLOBALE

http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/1750http://ro.wikipedia.org/wiki/Om_de_%C8%99tiin%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Om_de_%C8%99tiin%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Om_de_%C8%99tiin%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/1750http://ro.wikipedia.org/wiki/Om_de_%C8%99tiin%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/Celsius


7/19

E)ec(!l &e "eră

E2'lica ia )eno%en!l!iț

Efectul de seră este un fenomen natural prin care o parte a radia ieiț terestre n infraro uș este re inută de ț atmosfera terestră! Efectul sedatorea"ă ga"elor cu efect de seră care reflectă napoi această radia ie!ț

Efectul actual al e$isten ei ga"elor cu efect de seră este că temperatura medie a ț Păm%ntului este cu cca! 99 C mai mare dec%t ar fi n lipsalor, adică este de cca! 8*1 C n loc să fie de /*+ C! 2n acest sens, efectul de seră este #enefic, el asigur%nd ncăl"irea suficientă aPăm%ntului pentru a permite de"voltarea plantelor a a cum le cunoa tem noi a"i!ș ș

Principalul element responsa#il de producerea efectului de seră sunt vaporii de apă, cu o pondere de 9 / 7' ; urma i deț dio$idul decar#on, cu o pondere de 0 / 6 ;, metanul, cu o pondere de ( / 0 ; iș o"onul, cu o pondere de 9 / 7 ;! Alte ga"e care produc efect deseră, nsă cu ponderi mici, sunt proto$idul de a"ot 3idrofluorocar#urile, perfluorocar#urile i fluorura de sulf!ș

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sol_(strat_al_P%C4%83m%C3%A2ntului)http://ro.wikipedia.org/wiki/Sol_(strat_al_P%C4%83m%C3%A2ntului)http://ro.wikipedia.org/wiki/Infraro%C8%99uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Infraro%C8%99uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Infraro%C8%99uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfer%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfer%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Gazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Plant%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Aburhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aburhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dioxid_de_carbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dioxid_de_carbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ozonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sol_(strat_al_P%C4%83m%C3%A2ntului)http://ro.wikipedia.org/wiki/Infraro%C8%99uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfer%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Gazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Plant%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Aburhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dioxid_de_carbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dioxid_de_carbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ozon


8/19

a'orii &e a'ă

Cantitatea de vapori de apă din atmosferă depinde e$clusiv de termodinamica atmosferei! Cantitatea de vapori de apă pe care o poatecon ine aerul este n func ie deț ț presiunea de satura ieț , care, la r%ndul ei, depinde de temperatură! Presiunea de satura ie a vaporilor de apățcre te repede cu temperatura, astfel că dacă la *'ș C *


9/19

Dio2i&!l &e carbon

Car#onul este elementul principal care asigură via a! Ca i alteț ș elemente c3imice, el este angrenat n natură ntr/un circuit! Cea mai mare parte a com#ina iilor su# formă ga"oasă este formată dinț dio$idul de car#on!

• 2ntre atmosferă i #iosferă:ș plantele n timpul nop ii iț ș animalele tot timpul elimină prin respira ie dio$id de car#on! 2n timpul "ileiț plantele asimilea"ă car#onul din C?6 i, cu a-utorul ș luminii solare, prin procesul de fotosinte"ă l transformă n com#ina iiț

organice, eli#er%nd o$igenul!

• 2ntre atmosferă i 3idrosferă: C?ș 6 este un ga" relativ solu#il n apă i e$istă un ec3ili#ru al concentra iei C?ș ț 6 n apă!

• 2ntre #iosferă i litosferă: o mare parte a plantelor dinș flora din epocă au a-uns n păm%nt, se consideră că n acea perioadăatmosfera terestră con inea C?ț 6 n loc de o$igen, iar plantele au teraformat atmosfera, o$igenul de acum i lipsa dio$idului deșcar#on fiind de fapt urmarea acestei activită i!ț

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Element_chimichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Natur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dioxid_de_carbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Plant%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Animalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lumin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Lumin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Lumin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fotosintez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Flor%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Oxigenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oxigenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oxigenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Element_chimichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Natur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dioxid_de_carbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Plant%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Animalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lumin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fotosintez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Flor%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Oxigen


10/19

• 2ntre atmosferă i litosferă: actual car#onul este eli#erat din litosferă n atmosferă su# formă de C?ș 6 prin activită i antropice! Sețconsideră că n ultima -umătate de secol au fost emise n atmosferă cantită i foarte mari de C?ț 6 i metan, care, prin efectul de serășau dus la nceperea fenomenului de ncăl"ire glo#ală!

Me(an!l

Este o altă com#ina ie c3imică su# formă ga"oasă n care se găse te car#onul n atmosferă!>a cantită i volumice egale, metanul produceț ș țun efect e seră mai important dec%t dio$idul de car#on, nsă datorită concentra iilor sale mici n atmosferă!@e la nceputul revolu ieiț țindustriale concentra ia de metan n atmosferă a crescut cu *(0ț ;!

Ozon!l

?"onul din straturile superioare ale atmosferei, de i este e$trem de necesar pentruș via ăț prin faptul că reflectă radia ia n ț ultraviolet aSoarelui, reflectă selectiv radia ia n infraro u emisă de sol, ceea ce face ca el să producă un efect de seră!ț ș

Feno%ene "inergice

Erup ie a vulcanului anaga dinț Alas


11/19

ulcanismul este un factor a cărui importan ă a fost su#estimată p%nă recent! ulcanismul contri#uie la ncăl"irea glo#ală n douățmoduri:

• prin ga"ele cu efect de seră 4n general C?65 care sunt con inute nț magmă

• prin cenu a vulcanică, i aerosoliiș ș sulfuro iș care o#turea"ă radia ia solară!ț

Se consideră că efectul vulcanilor n perioada preindustrială 4nainte de *+1'5 a fost de ncăl"ire, dar după, efectul a fost de răcire,datorită contri#u iei la ț ntunecarea glo#ală!

E)ec(!l an(ro'ic

Activitatea umană n perioada industriali"ării a dus la:

• Emisii de dio$id de car#on ca urmare a arderii com#usti#ililor fosili pentru transporturi! Cre terea emisiilor de C?ș 6 este agravatăde defri ări, care se datorea"ă tot activită ii omului, defri ări care reduc cantitatea de C?ș ț ș 6 a#sor#ită de plante!

• Emisii de metan, ca urmare a activită ilor agricoleț , cum ar fi cre tereaș vacilor i cultivareaș ore"ului!

• Emisii de 6? ca urmare a folosirii ngră ămintelor c3imice i a arderii com#usti#ililor fosili!ș ș

• Emisii de compu i 3alogena i datorită utili"ării freonilor nș ț instala iile frigorificeț , n instala iile pentru stingereaț incendiilor i cașagent de propulsie n spraDuri!

• Cre terea concentra iei aerosolilor, ca urmare a activită ilor industriale, de e$empluș ț ț mineritul la suprafa ă!ț

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vulcanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Magm%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sulfhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sulfhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Entunecare_global%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Entunecare_global%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Transporthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Vac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Orezhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ma%C8%99in%C4%83_frigorific%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ma%C8%99in%C4%83_frigorific%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Incendiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Minerithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vulcanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Magm%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sulfhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Entunecare_global%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Transporthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Vac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Orezhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ma%C8%99in%C4%83_frigorific%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Incendiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Minerit


12/19

Emisiuni ale ga"elor de serădupă ări, nț anul 6'''!Emisiuni ale ga"elor de seră, pecap de locuitor, n anul 6'''!

@e la nceputul revolu iei industriale concentra ia de dio$id de car#on a crescut cu 96ț ț ;!Producerea de C?6 prin arderea com#usti#ililorfosili, a căror ponderi n perioada 6''' / 6''( au fost:

• arderea căr#unelui: 91 ;

• arderea com#usti#ililor lic3i"i: 9 ;

• arderea com#usti#ililor ga"o i: 6'ș ;

• instala iile de faclă la e$tragerea i prelucrarea 3idrocar#urilor: *ț ș ;

• produc ia de ciment: 9ț ;

• alte surse 4transport maritim i aerian necuprins n statisticile na ionale5: (ș ț ;

E)ec(e a"!'ra a(%o")erei

Efectele asupra atmosferei se manifestă prin cre terea vapori"a iei, a precipita iilor i a numărului furtunilor! @upă cum s/a spus mai sus,ș ț ț șcre terea temperaturii duce la cre terea cantită ii de vapori de apă care poate fi con inută n atmosferă! Pentru a se reali"a ec3ili#rulș ș ț țcircuitului apei n natură tre#uie să crească i nivelul precipita iilor! Cre terea precipita iilor poate duce la intensificareaș ț ș ț ero"iunii n unele"one, de e$emplu n Africa, ceea de poate duce c3iar la de ertificareș , sau la favori"area cre terii vegeta iei n "onele aride!ș ț

EFECTELE INCAZIRII GLOBALE

http://ro.wikipedia.org/wiki/Eroziunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99erthttp://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99erthttp://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99erthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eroziunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99ert


13/19

E)ec(e a"!'ra 3i&ro")erei

%rsta medie a g3e urilor arctice a scă"ut n perioada *0++ț / 6''1 de la la 9 ani! 2ncăl"irea climei n această regiune este de cca! 6,1 C,

4n loc de ',7 C n medie pe planetă5, iar grosimea medie a g3e urilor a scă"ut cu ('ț ; n perioada *009 / *007 fa ă de perioada *01+ț /*07! 2n 6''7, o#serva iile din satelit au relevat o accelerare a topirii #anc3i"ei arctice, cu o scădere a suprafe ei sale cu 6'ț ț ; n decursulunui singur an!

Evolu ia grosimii g3e arilor!ț ț

i g3e arii tere tri suferă un proces de topire! ?#serva ii disparate indică retragerea g3e arilor ncep%nd din anulȘ ț ș ț ț *+''!etragereag3e arilor alpini, n special n vestulț Americii de ord, n Groenlanda, Asia, Alpi, Indone"ia, Africa 4ilimand-aro5 i nș America de Sud din 6''* staundrept pro#ă a ncăl"irii glo#ale!

http://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/1800http://ro.wikipedia.org/wiki/1800http://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Groenlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Groenlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alpihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alpihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indoneziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kilimandjarohttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/1800http://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Groenlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alpihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indoneziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kilimandjarohttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Sud


14/19

Cre terea nivelului mării n secolul al ../lea!ș

=nul din efectele ncăl"irii glo#ale este cre terea nivelului mării, efect care are două cau"e:ș

•

cre terea volumului apei prin dilatare n urma ncăl"iriiș

• adaosul de apă provenit din topirea g3e urilor din calotele polare i g3e arii tere tri!ț ș ț ș

In secolul al ../lea nivelul oceanelor a crescut cu ',* / ',6 m, nsă efectul de cre tere va mai dura mult timp! u se pot face previ"iunișe$acte, deoarece re"ultatele depind de modelele emisiilor ga"elor cu efect de seră! 2n ritmul actual, se prevede o cre tere a nivelulul măriișde ',*+ / ',10 m la sf%r itul secolului al ..I/lea i de 6ș ș m la sf%r itul secolului al ..III/le!ș

E)ec(e a"!'ra li(o")erei

2ncăl"irea glo#ală determină ridicarea temperaturii solului, ceea ce duce la uscarea lui, favori"%nd incendiile de pădure! 2n afară de pertur#area ciclului car#onului, incendiile pot duce la ero"iunea solului, analog cu efectele despăduririlor!=n efect cert este nsăeli#erarea metanului prin topirea permafrostului si#erian i a g3e ii! Se estimea"ă că n următoarele decenii ar putea fi eli#erate p%nă la 7'ș țde miliarde tone de metan, un ga" cu efect de seră foarte puternic!

E)ec(e a"!'ra bio")erei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sol_(strat_al_P%C4%83m%C3%A2ntului)http://ro.wikipedia.org/wiki/Fochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fochttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durehttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eroziunea_soluluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Permafrosthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sol_(strat_al_P%C4%83m%C3%A2ntului)http://ro.wikipedia.org/wiki/Fochttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eroziunea_soluluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Permafrost


15/19

Anotimpurile apar desincroni"at fa ă de prevederileț astronomice, cu un avans local de p%nă la două săpt%m%ni! Acest lucru influen ea"ățde e$emplu perioadele de migra ieț ale păsărilor ! Fenomenul se o#servă i la plante! 2n Europa,ș frun"ele iș florilor apar n medie mairepede cu 6,( / 9,* "ile, iar n America de ord cu *,6 / 6,' "ile pe deceniu! omentul atingerii ma$imului anual al C? 6 n atmosferă nemisfera nordică confirmă avansul anotimpurilor, n *00' el fiind atins cu 7 "ile mai devreme ca n *0'!

Dezba(eri "ocial-'oli(ice

2n decem#rie *007 *' de ări au participat laț Doto la negocieri privind emisiile de ga"e de seră, negocieri finali"ate prin Protocolul dela Doto! Prin acest protocol ările industriali"ate se o#ligă ca n perioadaț 6''+ / 6'*6 să reducă emisiile poluante cu 1,6 ; n compara iețcu emisiile din *00'! >a negocieri n/au participat S=A iș Australia, responsa#ile de cca! 9' ; din emisii! ecent Australia a ratificat protocolul, S=A răm%n%nd singura ară industriali"ată care nu l/a ratificat! >a ultima s/au discutat pro#leme ca: reducerea despăduririlor,țde"voltarea, adoptarea i transferul de noi!ș

Al Gore, fost vicepre edinte al S=A n timpul pre edin iei luiș ș ț Bill Clinton, n cartea sa, An Inconvenient Truth 4Un adevăr incomod 5 pre"intă "ece pre-udecă i care circulă cu privire la ncăl"irea glo#ală:ț

*! Nu există un răspuns comun al oamenilor de tiin ă la întrebarea dacă oamenii sunt cei care cauzează schimbările climatice.ș ț H

6! Multe lucruri pot afecta climatul - a a că nu are niciun sens să ne facem prea multe probleme în leătură cu !"ș #.H

9! $aria iunile climatice în timp sunt normale% a a că schimbările pe care le observăm acum fac parte dintr-un ciclu natural.ț ș H

>=P&A IP?&IA ICA>III G>?BA>E

http://ro.wikipedia.org/wiki/Astronomiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Migrarea_p%C4%83s%C4%83rilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Migrarea_p%C4%83s%C4%83rilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83rehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Frunz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Floarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1997http://ro.wikipedia.org/wiki/Kyotohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Protocolul_de_la_Kyotohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Protocolul_de_la_Kyotohttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/2012http://ro.wikipedia.org/wiki/2012http://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/wiki/SUAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Australiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_Gorehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bill_Clintonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Astronomiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Migrarea_p%C4%83s%C4%83rilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83rehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Frunz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Floarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1997http://ro.wikipedia.org/wiki/Kyotohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Protocolul_de_la_Kyotohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Protocolul_de_la_Kyotohttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/2012http://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/wiki/SUAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Australiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_Gorehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bill_Clinton


16/19

(! &aura din stratul de ozon provoacă încălzirea lobală.H

1! Nu putem face nimic în leătură cu criza mediului. 'ste de(a prea t)rziu.H

! *traturile de hea ă din Antarctica î i sporesc dimensiunile% a a că% pesemne nu este ad+evărat că încălzirea lobală faceț ș ș

he arii i banchizele să se topească.ț ș H

7! Avertismentele oamenilor de tiin ă provin numai din faptul că ora ele re in căldura i nu au nimic de-a face cu azele de seră.ș ț ș ț ș H

+! ,ncălzirea lobală este ceva bun% pentru că ne va scăpa de iernile reci i va face ca plantele să crească mai repede.ș H

0! ,ncălzirea lobală este rezultatul prăbu irii unui meteorit în *iberia la începutul secolului al -lea.ș H

*'! Temperaturile nu cresc peste tot% a a că încălzirea lobală este un mit.ș H

Econo%ia &e energie

=na dintre cele mai #une ac iuni pentru reducerea ncăl"irii glo#ale este reducerea consumului deț energie prin:

• Adoptarea de te3nologii moderne, care nu sunt energointensive! Acest lucru este vala#il n special pentru om%nia, a căreiindustrie se #a"ea"ă pe te3nologii vec3i! Consumul specific de energie primară pe unitatea de venit na ional este n om%nia dețcirca două ori mai mare dec%t media din =niunea Europeană! J*6+K

• educerea consumului energetic prin reducerea iluminatului artificial! Pentru populari"are, n 6''7 SDdneD a avut ini iativațstingerii luminilor timp de o oră, ini iativă la care au participat 6,6 milioane de case i agen i economici!ț ș ț J*60K 2n 60 martie 6''+ la

ini iativă au aderat ncă 69 de ora e mari din lumeț ș J*9'K i au participat 1' de milioane de oameni,ș J*60K iar n 6''0 ora Păm%ntuluiH afost n 6+ martie, orele 6':9' / 6*:9', inta finnd un miliard de #ecuri stinse!ț J*9*K

• Eficienti"area transportului prin folosirea 3idrogenului drept com#usti#il n locul 3idrocar#urilor , prin folosirea #iodieselului drept com#usti#il regenera#il i prin nlocuirea transportului cuș camioanele cu cel pe calea ferată!J*96KJ*99K

Prin reducerea consumului de energie scade sarcina termocentralelor! Propor ional scade cantitatea ce com#usti#il consumată, decițemisiile de C?6 n atmosferă! Produc ia de C?ț 6 n om%nia depă e te pe cea aș ș egatului =nit datorită te3nologiilor ineficiente!J*9(K

http://ro.wikipedia.org/wiki/Energiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83#cite_note-128http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/Sydneyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83#cite_note-eh-129http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83#cite_note-eh-129http://ro.wikipedia.org/wiki/29_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/29_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83#cite_note-JNora-130http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83#cite_note-eh-129http://ro.wikipedia.org/wiki/Ora_P%C4%83m%C3%A2ntuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/28_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83#cite_note-op-131http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrogenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrocarbur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biodieselhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Camionhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cale_ferat%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cale_ferat%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83#cite_note-132http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83#cite_note-133http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83#cite_note-JNco2-134http://ro.wikipedia.org/wiki/Energiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83#cite_note-128http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/Sydneyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83#cite_note-eh-129http://ro.wikipedia.org/wiki/29_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83#cite_note-JNora-130http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83#cite_note-eh-129http://ro.wikipedia.org/wiki/Ora_P%C4%83m%C3%A2ntuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/28_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83#cite_note-op-131http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrogenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrocarbur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biodieselhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Camionhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cale_ferat%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83#cite_note-132http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83#cite_note-133http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83#cite_note-JNco2-134


17/19

Energiile al(erna(i#e

2n scopul reducerii emisiilor de C?6 se recomandă utili"area energiilor care nu se #a"ea"ă pe te3nologia de ardere, cum sunt energiasolară, energie 3idraulică i ș energia eoliană! Captarea energiei solare este dificilă, actual recomandările sunt ca ea să fie captată su# formăde #iomasă! Energia 3idraulică e$ploata#ilă actual este limitată i nu poate satisface cererea, nsă ea -oacă un rol c3eie n acoperireaș

v%rfurilor de sarcină! Energia eoliană este disponi#ilă doar n anumite "one, iar randamentul captării sale este scă"ut!

http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_hidraulic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_hidraulic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_hidraulic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic


18/19

BIBLIOGRAFIE

• Protocolul de la Doto &e$tul oficial

• SummarD for PolicDma


19/19

• Ioan lădea Tratat de termodinamică tehnică i transmiterea călduriiș , Editura @idactică i Pedagogică, Bucure ti, *07(ș ș

• Ilie Bar#u, Br%ndu a Geagulea, Călin @umitrescuș A doua tinere e a cărbunilor ț , Editura Al#atros, Bucure ti, *0+ș

Didactic Referat

Documents