DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL S.C. PRODPAN S.A. CALARASI 1. PREZENTAREA GENERALA A S.C. PRODPAN S.A. CALARASI Societatea Comerciala PRODPAN S.A. Calarasi a luat fiinta in acord cu prevederile Legii nr.15/1990 (legea societatilor comerciale). In baza Ordonantei de Guvern nr.54/1994, Intreprinderea de Morarit si Panificatie Calarasi s-a reorganizat, ea transformandu-se in societate pe actiuni, persoana juridica romana, privatizata prin metoda MEBO. Societatea functioneaza in baza Sentintei Civile nr.7/1994 a Tribunalului Judetean Calarasi, inregistrata in Registrul special al persoanelor juridice (sub numarul J 31/1991) si a statului societatii. Transmiterea proprietatii actiunilor s-a facut pe baza Contractului de vanzare - cumparare de actiuni, nr.548 din 10.08.1994 cu F.P.S. Bucuresti in valoare de 624.632.000 lei si cu F.P.P. IV Muntenia in valoare de 275.414.000 lei. Societatea are 252 actionari si un capital social de 918.000.000 lei impartit in 3672 de actiunii cu o valoare nominala de 250.000 lei/actiune. Capitalul social al S.C. PRODPAN S.A. Calarasi este impartit astfel : - 403.894.000 lei contributia actionarilor la formarea capitalului societatii, aport de lei si certificate - 514.106.000 lei credite de la F.P.S. platite in rate in termen de 10 ani (pana in anul 2005). 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL
S.C. PRODPAN S.A. CALARASI
1. PREZENTAREA GENERALA A S.C. PRODPAN S.A. CALARASI
Societatea Comerciala PRODPAN S.A. Calarasi a luat fiinta in acord cu prevederile
Legii nr.15/1990 (legea societatilor comerciale). In baza Ordonantei de Guvern nr.54/1994,
Intreprinderea de Morarit si Panificatie Calarasi s-a reorganizat, ea transformandu-se in societate
pe actiuni, persoana juridica romana, privatizata prin metoda MEBO.
Societatea functioneaza in baza Sentintei Civile nr.7/1994 a Tribunalului Judetean
Calarasi, inregistrata in Registrul special al persoanelor juridice (sub numarul J 31/1991) si a
statului societatii. Transmiterea proprietatii actiunilor s-a facut pe baza Contractului de vanzare -
cumparare de actiuni, nr.548 din 10.08.1994 cu F.P.S. Bucuresti in valoare de 624.632.000 lei si
cu F.P.P. IV Muntenia in valoare de 275.414.000 lei.
Societatea are 252 actionari si un capital social de 918.000.000 lei impartit in 3672 de
actiunii cu o valoare nominala de 250.000 lei/actiune.
Capitalul social al S.C. PRODPAN S.A. Calarasi este impartit astfel :
- 403.894.000 lei contributia actionarilor la formarea capitalului societatii, aport de lei si
certificate
- 514.106.000 lei credite de la F.P.S. platite in rate in termen de 10 ani (pana in anul
2005).
Situatia rambursarii ratelor catre F.P.S. Bucuresti si a dobanzilor aferente
1. Cifra de afaceri mii lei 17.982.591 14.360.589 16.732.7892. Profitul net al societatii mii lei 1.115.834 258.469 252.8773. Numar de salariati pers. 229 209 187
4. Productia obtinutato.(echivalent
faina)13.204 8.133 8.093
5. Productivitatea muncii mii lei/pers. 78.526,6 68.710,95 89.480,15
3
Pentru o caracterizare generala a activitatii societatii este interesant a incadra volumul
activitatii S.C. PRODPAN S.A. in volumul cererii de produse din cereale (in echivalent faina)
din judetul Calarasi in perioada analizata, determinand astfel cota de piata a intreprinderii
Evolutia pietei de produse din cereale in echivalent faina in judetul Calarasi - tabelul nr.3 -
Nr.crt Specificare U.M. 2009 2010 2011
1 Populatia totala a judetului Calarasi loc. 334.164 332.884 332.309
2.Consumul mediu anual pe locuitor de
produse din cereale (in echivalent faina)kg. 160,6 169,8 168,8
3.Volumul pietei produse din cereale in
judet (in echivalent faina)to. 53.667 56.257 56.098
4. Productia realizata (in echivalent faina) to. 13.204 8..133 8.093
5. Cota de piata % 24,6 14,5 14,4
In Romania consumul mediu lunar de paine si produse din grau este de peste 8 kg. /
persoana in echivalent faina si se situeaza peste limita statelor din Europa (6 kg. pe persoana in
echivalent faina).
Consumul anual de produse din cereale (in echivalent faina) din judetul Calarasi a
evoluat astfel : 2009 - 53.666,7 to. ; 2010 - 56.257,4 to. iar in 2011 - 56.097,8 to. Acest consum
anual pe judetul Calarasi (cererea anuala judeteana) reprezinta si oferta de produse de panificatie
(exprimata in echivalent faina ) din judetul Calarasi deoarece painea si produsele de panificatie
au un grad de perisabilitate ridicat, stocurile nefiind posibile decat la grupa graului macinat dar
cantitatea este nesemnificativa.
Se poate calcula cota de piata a S.C. PRODPAN S.A. in judetul Calarasi. Cota de piata
este un indicator relativ al volumului desfacerilor realizate pe o piata externa intreprinderii, intr-o
perioada determinata. Este calculata ca o pondere de acoperire a necesarului pietei judetului
Calarasi (in ceea ce priveste consumul de produse din cereale in echivalent faina ) de catre
societatea analizata.
Cota de piata ofera o imagine asupra nivelului maxim pina la care societatea poate ridica
volumul productiei realizate (atunci cand societastea are o cota de piata de 100 % - situatie de
monopol).
Se observa o cota de piata in continua scadere ceea ce inseamna ca unitatea acopera o tot
mai mica parte din necesarul populatiei din judet (acest lucru se observa si printr-o simpla
4
analiza a productiei fizice totale realizata de societate).
Daca in 2009 societatea cerea 25 % din necesarul de produse de panificatie la nivelul
judetului, in 2010 societatea acopera doar 14 % din necesar, restul fiind acoperite de societatile
de stat sau particulare existente in judet.
Pe viitor trebuie sa se urmareasca posibilitati de recucerire a pietei judetului prin mai
multe cai de actiune : produse de calitate superioara, preturi atractive, etc.
2. ORGANIZAREA STRUCTURALA
Organizarea este cea specifica societatii comerciale in conformitate cu Legea nr.15 /
1990.
Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de decizii si control, aceasta
putand fi controlata de Comisia de Cenzori. Adunarea Generala a Actionarilor se intruneste o
data pe an, data la care se stabilesc obiectivele pentru anul urmator si de asemenea se aproba
bilantul pe anul anterior. In subordinea Adunarii Generale a Actionarilor se afla Consiliul de
Administrare, urmand directorul sau managerul general.
In unitate se disting mai multe categorii de relatii organizatorice :
relatii de autoritate care decurg din pozitia ierarhica precizata prin intermediul
normelor din regulamentul intreprinderii ce confera dreptul de formulare al
deciziilor. Sunt intalnite in unitate relatii de autoritate ierarhice intre director si
subordonati care alcatuiesc birourile din intreprindere sau intre contabil sef si
biroul financiar, analize, preturi, etc. De asemenea, sunt intalnite si relatii de stat
major constituite prin delegarea unei persoane pentru solutionarea diferitelor
probleme
relatii de cooperare - includ toate comunicatiile informale uneori amabile sau de
buna vecinatate datorita carora, in final se realizeaza actiuni complexe. Se
stabilesc intre posturi situate pe acelasi nivel ierarhic, dar in compartimente
diferite (biroul normare, salarizare, personal, invatamint si biroul financiar,
analize preturi, de exemplu) ;
5
relatiile de control sunt exercitate de compartimentele specializate in efectuarea
controlului (control tehnic de calitate, ateliere de productie).
Pentru a asigura functionarea corespunzatoare a activitatii societatii este necesara o
permanenta urmarire a realizarii obiectivelor precum si o evaluare a realizarii obiectivelor si
recompensare a personalului.
S.C. PRODPOAN S.A. ofera pietei un sortiment bogat de paine si de produse de
panificatie, incercand sa raspunda celor mai variate cereri si gusturi.
Sortimentele fabricate se pot grupa in 3 grupe mari de produse : paine, specialitati de panificatie
si produse zaharoase, grau macinat.
Structura de productie pe grupe de produse - tabelul nr. 4 -
Dupa cum se observa din tabel, principala grupa de produse fabricata de unitate o
reprezinta cea de paine urmata de graul macinat. Productia de paine cunoaste pe intervalul
analizat o scadere continua, scadere care se explica, atat in cazul painii cat si in cel al produselor
de panificatie si a celor zaharoase, in primul rand prin faptul ca s-a trecut la un consum mai
rational din partea populatiei, dar si prin aparitia unor noi unitati privatizate cu profil de
panificatie care au venit pe piata cu produse de calitate, unitati care au inceput sa devina un
concurent demn de luat in seama.
3. DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI TEHNICO-PRODUCTIV
Societatea comerciala PRODPAN S.A. isi desfasoara activitatea in sectorul economic de
morarit, fabricare si comercializare a produselor de panificatie si zaharoase. Pentru fabricarea
acestor produse intreprinderea utilizeaza, ca principal mijloc de productie, cuptorul.
6
Principalele utilaje de productie specifice industriei de panificatie sunt cuptoarele.
Dotarea unitatii cu aceste mijloace de productie, prezentata pe sectii de productie, este
urmatoarea :
Atelier 1 - unitatea este dotata cu toate utilajele necesare fabricarii painii, acestea constand in 3 linii continui. O linie continua de fabricare a painii este formata din :
malaxor aluat tip MA 500
masina de divizat "Madia"
masina de modelat "Rolux"
dospitor continuu
cuptor tunel
Unitatea este dotata de asemenea si cu atelier mecanic de intretinere si reparatie a
utilajelor, cu laborator pentru verificarea calitatii painii.
Atelier 2 - unitatea este dotata cu :
cernator (1 buc.)
malaxor cu cuva de 500 l (2 buc.)
masina de modelat "Rolux" (1 buc.)
dospitor
cuptor
Unitatea este dotata cu 2 boylere electrice pentru incalzirea apei necesare procesului tehnologic.
Brutaria Lehliu - unitatea este dotata cu toate utilajele necesare fabricarii painii si anume:
cernator
malaxor cu cuva de 500 l (2 buc.)
masina de modelat "Rolux"
dospitor
cuptor
Unitatea este dotata cu 2 boylere electrice pentru incalzirea apei necesare procesului tehnologic.
7
Patiserie - covrigi - unitatea este dotata cu urmatoarele utilaje :
cuptor
malaxor de 300 l
cazan pentru oparirea covrigilor
cuptor electric de 1,5 t/24 h
Pentru incalzirea apei tehnologice se foloseste un boyler electric de 50 l.
Patiserie - unitatea este dotata cu urmatoarele utilaje :
cernator
malaxor de 300 l
masina de rulat
presa de divizat
cuptor rotativ
dospitor
2 boylere electrice
Moara - unitatea este dotata cu toate utilajele necesare fabricarii fainii.
valt VDA 800 (3 buc.) valt VDA 1025 (1 buc.)
tarar aspirator
sita plana (2 buc.)
ciclon de aspiratie (4 buc.)
filtru de aspiratie (1 buc.)
aparat de umectat
scuturator de saci
buncar de faina
decojitor intensiv (2 buc.)
masina de periat
trior
8
Unitatea este dotata cu atelier mecanic de intretinere si reparare a utilajelor, cu laborator
pentru verificarea calitatii graului si a fainii obtinute.
Capacitatea de productie in cadrul societatii se prezinta astfel (in anul 2011) :
In cadrul Atelierului 1 sunt 3 linii de fabricatie, adica trei cuptoare cu o capacitate de 10
t/24 h fiecare cuptor ;
Atelierul 2 este dotat cu un cuptor turcesc care are o capacitate de 280 kg./h adica 280 kg.
x 24 / 24 h = 6.720 kg/24 h = 672 to/24 h.
Patiseria - covrigi are o capacitate maxima de productie de 3 t/24 h fiind dotata cu un
cuptor tip 3 CL
Patiseria are o capacitate de 1.600 kg / 24 h = 1,6 t / 24 h
Brutaria Lehliu (ca sectie de productie a S.C. PRODPAN S.A. Calarasi) are o capacitate
maxima de productie de 240 kg/h adica 240 kg. X 24 h = 5.760 kg./24 h = 5,76 to/24 h,
Moara are o capacitate de 40 t/24 h grau macinat
Rezulta deci, capacitatea maxima de productie in cadrul S.C. PRODPAN S.A. este :
La paine : 42,48 t/24 h (capacitatea de productie a atelierelor 1 si 2 si a brutariei
Lehliu) iar capacitatea maxima anuala este : 42,48 to/24 h x 360 = 15.292,8 to/an,
La specialitati din paine si produse zaharoase - 4,6 t/24 h (capacitatile patiseriei
covrigi si a patiseriei) iar capacitatea de productie maxima anuala este de 4,6 t/24 h x 360 = 576
t/an. La grau macinat - 40 t/24 h (capacitatea morii) iar capacitatea maxima anuala de grau
macinat este de : 40 t / 24 h x 360 = 14.400 t / an
Gradul de utilizare a capacitatilor de productie - tabelul nr.5 -
Nr.crt. SpecificareCapacitatea
maximaProductia realizata (to) Gradul de utilizare (%)
Dupa cum se observa din tabelul nr.6, productia realizata la paine a scazut treptat, astfel
in 2009 ea se situa la 5.356 tone/an, scazand in anul urmator cu 3.320 tone, pentru ca in anul
2011 sa scada la 2.952 tone / an. Deci in anul 2010 s-a realizat doar 55 % din productia de paine
obtinuta in anul 2009. Aceeasi situatie de scadere a productiei se intalneste la aproape toate
produsele, mai putin la graul macinat a carui productie creste cu 13 % in 2011 fata de 2010 dar
scade cu 31 % in anul 2011 fata de 2009.
Aceasta tendinta de scadere s-a datorat in general unei cereri scazute pe piata acestor
produse, dar si aparitia pe piata concurentiala a unor noi agenti economici.
Procesul tehnologic de fabricare a painii in cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi este
alcatuit dintr-un numar de operatii prin care trece materia prima pana la obtinerea produsului
finit. Aceste operatii sunt : cernere, preparare maia, preparare aluat, divizare, predospire,
modelare, dospire finala, coacere, ambalare si livrare.
Materiile prime si auxiliare folosite la prepararea painii sunt : faina, apa, drojdie si sarea.
Evolutia necesarului de resurse pe grupe de produse analizate - tabelul nr.7 -
Nr.crt.
Explicatia U.M. 2009 2010 2011
1. PAINEFaina alba (tip 650) Kg. 4.642.376 4.041.710 2.630.057
Drojdie Kg. 84.517 73.581 47.881Sare Kg. 72.443 63.070 41.041
Combustibil L 108.664 94.604 61.562Energie Kw 1.611.852 946.044 913.167
Apa Mc 15.092 13.139 8.5502. PRODUSE ZAHAROASE
Faina tip "000" Kg. 49.725 53.925 26.175Drojdie Kg. 3.315 3.595 1.745
Ameliorator Kg. 331 359 174Sare Kg. 663 719 349
Zahar Kg. 13.923 15.099 7.329Ulei l. 8.287 8.987 4.362Oua Buc. 198.900 215.700 104.700
Lapte praf Kg. 1.657 1.797 872
11
Rahat (cacao) Kg. 16.575 17.975 8.725Esenta l. 199 216 105
Pungi PVC M 994 1.078 523Combustibil L - - -
Energie Kw 46.410 50.330 24.430Apa m.c. 597 647 314
3.PRESTARI SERVICII
MACINAT GRAUCombustibil L 39.898 35.138 23.038
Energie Kw 398.982 351.384 229.776Apa m.c. 332 293 192
Necesarul de resurse a fost determinat tinandu-se seama de urmatoarele : de cantitatea de
resurse care este necesara pentru realizarea unei tone de produs (date extrase din retele de
fabricatie) si in acelasi timp s-a tinut seama de cantitatea de paine, produse zaharoase si grau
macinat, exprimata fizic.
4. DIAGNOSTICUL MANAGEMENTULUI SI AL UTILIZARII
RESURSELOR UMANE
Potentialul uman al socetatii este dat de numarul , structura si calificarea personalului.
Nr. salariatilor si repartizarea lor pe activitati, categorii de salariati si sex - tabelul nr.8 -
Activitati desfasurate in cadrul unitatii
Nr. Total salariati
Categorii de salariati Sex
Muncitori TESA Femei BarbatiNr.total salariati in 2009 in 229 187 42 142 87
activitatea industriala 183 142 41 113 70activitatea de comert 29 29 - 29 -
activitatea de transport 17 16 1 - 17Nr.total salariati in 2010 in 209 165 44 102 107
activitatea industriala 168 125 43 77 91activitatea de comert 26 26 - 25 1
activitatea de transport 15 14 1 - 15Nr.total salariati in 2011 in 187 144 43 118 69
activitatea industriala 143 101 42 91 52activitatea de comert 28 28 - 17 1
activitatea de transport 16 15 1 - 16
12
Se observa ca ponderea cea mai mare in structura personalului societatii o au femeile (in
anul 2009 - 62 %, 2010 - 49 % si 2011 - 63 %), acest lucru datorandu-se specificului unitatii.
Numarul de salariati scade in ultimii trei ani datorita restructurarii activitatii societatii
care a impus acest lucru. Personalul TESA s-a mentinut relativ constant fiind necesar in
activitatea societatii pentru o coordonare eficienta. Pe viitor este necesar si o restructurare a
acestei categorii de personal pentru a eficientiza activitatea societatii.
Majoritatea angajatilor sunt angrenati in realizarea productiei de baza (2009, 2010 - 80 %
si 2011 - 76 %).
Datorita reducerii productiei fizice realizate a fost necesara o disponibilizare de personal
atat in anul 2010 cat si in anul 2011 - avand ca baza de raportare situatia existenta in anul 2009.
In cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi structura fortei de munca in functie de vechime
se prezinta dupa cum urmeaza :
Structura fortei de munca dupa vechime (situatia existenta in anul 2010) - tabelul nr. 9 -
Nr.crt. Grupe de vechime Nr. Persoane Ponderea in total
1. Pana la 5 ani 21 11,2
2. 6 - 10 ani 49 26,2
3. 16 - 20 ani 32 17,1
4. 11 - 15 ani 25 13,4
5. Peste 20 ani 60 32,1
6. TOTAL 187 100
Analizand structura salariatilor in functie de vechime se observa ca ponderea cea mai
ridicata o au cei cu vechime de peste 20 ani, urmati de cei care s-au incadrat acum 6 - 10 ani,
acestia ocupand 32,1 % primii, iar cei din urma 26,2 %.
Personalul proaspat incadrat prezinta o pondere de 11,2 % acestia fiind in numar de 21.
Acest lucru e apreciat ca fiind pozitiv, pentru ca unitatea dispune de personal cu
experienta.
Personalul este in general tanar, dar cu experienta, distributia pe grupe de varsta
prezentandu-se astfel :
13
Structura fortei de munca dupa varsta (situatie intocmita in anul 2010) - tabelul nr.10 -
Nr.crt. Grupa de varsta Nr.personal Ponderea in total1. Pana la 30 ani 68 36,42. 31 - 40 ani 57 30,53. 41 - 50 ani 49 26,24. 51 - 60 ani 13 6,95. Peste 60 ani - -6. TOTAL 187 100
Cu toate ca, ponderea cea mai insemnata o detin salariatii cu vechime mare si foarte
mare, din punct de vedere al varstei, numarul de personal scade progresiv. Astfel, salariatii in
varsta de pana la 30 ani detin un procent de 36,4 % din totalul salariatilor, acestia fiind in numar
de 68 persoane.
Pentru personalul TESA precum si pentru muncitorii auxiliari (neproductivi) se aplica
salarizarea in regie. Aceasta forma de salarizare asigura remunerarea salariatului dupa timpul
lucrat, fara sa se precizeze cantitatea de munca pe care el trebuie sa o depuna pe unitatea de timp.
Salarizarea in acord direct se foloseste pentru persoanele de la locurile de munca, unde
cantitatea de produse sau volumul de lucrari ce trebuie executate de catre o persoana sau o echipa
in unitatea de timp sunt stabilite pe baza normelor de timp sau de productie.
Acordul progresiv presupune ca la un nivel de realizari a sarcinilor dinainte stabilite,
tariful pe unitatea de produs sau pe lucrare se majoreaza in anumite proportii. De asemenea, in
cadrul unitatii se aplica si salarizarea mixta, care consta intr-o remunerare fixa pe unitatea de
timp ce se acorda in functie de indeplinirea unor conditii tehnice, ecologice si de organizare.
Situatia salarizarii personalului si orele efectiv lucrate in cadrul S.C.PRODPAN S.A.
Calarasi - tabelul nr. 11 -
Nr.crt Specificatie U.M. 2009 2010 2011
1. Numar salariati pers. 229 209 1872. Fond de salarii mii lei 2.195.542 2.490.012 3.061.9653. Salariul mediu annual Lei/pers. 9.587.520 11.913.933 16.374.1444. Ore efectiv lucrate ore-om 332.484 313.092 293.0505. Salariul mediu lunar Lei/pers. 798.960 992.828 1.364.512
14
In perioada 2009 - 2011 fondul de salarii al unitatii a crescut de la 2.195.542mii lei la
3.061.965mii lei in anul 2011. Acest fapt nu poate fi pus decit pe seama majorarii salariilor brute,
deoarece numarul de salariati a scazut precum si datorita indexarilor si compensarilor necesare
intr-o economie cu inflatie.
Sumele cheltuite pentru protectia sociala au avut o crestere continua si
proportionala cu marimea salariului, cresterea de la un an la altul datorandu-se cresterii fondului
de salarii cat si introducerii unei prevederi legale noi (fondul de sanatate, pensia suplimentara).
Evolutia productivitatii muncii pe grupe de produse realizate- ore-om/to. - - tabelul nr. 12 -
Nr.crt. Grupa de produse 2009 2010 2011
1. Paine 33,52 50,92 47,65
2. Specialitati din paine si produse zaharoase 28,91 46,73 46,52
3. Grau macinat 33,41 51,33 48,36
Se observa ca pentru grupa de "paine" productivitatea muncii scade deoarece creste
numarul de ore necesar realizarea unei tone de paine de catre un salariat al societatii ; astfel ca o
tona de paine se realiza in anul 2009 in 34 ore iar in anul 2010 sunt necesare in plus inca 17
ore sau in anul 2011 sunt necesare in plus inca 14 ore (fata de 2009),.
O usoara crestere a productivitatii muncii se inregistreaza la grupa "specialitatilor din
paine si produselor zaharoase" in anul 2011 fata de 2010 si mai insemnata la grupa "graului
macinat" tot in anul 2011 fata de 2010 (cu 6 %).
Productivitatea muncii exprimata in zile-om pe tona de produs realizat exprima cate zile
sunt necesare pentru realizarea unei tone de produs finit pe fiecare salariat, in medie intr-un an.
Productivitatii muncii pe grupe de produse realizate - zile - om / to. - - tabelul nr. 13 -
Nr.crt. Grupe de produse 2009 2010 2011
1. Paine 1,40 2,12 1,99
2. Specialitati din paine si produse zaharoase 1,20 1,95 1,94
3. Grau macinat 1,39 2,14 2,01
Evolutia cifrei de afaceri pe persoana ocupata - mii lei / persoana - - tabelul nr. 14 -
15
Nr.crt. Specificare U.M. 2009 2010 2011
1. Cifra de afaceri mii lei 17.982.591 14.360.589 16.732.789
2. Numar de salariati pers. 229 209 187
3.Productivitatea
munciimii lei/pers. 78.526,60 68.710,95 89.480,15
Se observa ca veniturile realizate de un salariat scad in 2010 fata de 2009 cu 13 % si
inregistreaza o crestere in 2011 cu 14 % (tot comparativ cu anul 2009).
Scaderea productivitatii muncii in anul 2010 fata de 2009 se datoreaza faptului ca scade
cifra de afaceri; desi se inregistreaza si o diminuare a numarului de salariati, indicele scaderii
cifrei de afaceri este mai mare decit indicele de scadere a numarului de salariati determinand
astfel o reducere a productivitatii muncii.
Cresterea productivitatii muncii in anul 2011 fata de 2009 se inregistreaza datorita
faptului ca indicele cifrei de afaceri scade intr-un ritm mai incet decat indicele numarului de
salariati.
Evolutia costurilor unitare - lei / kg. - - tabelul nr. 15 -
Nr.crt. Grupe de produse 2009 2010 2011
1. Paine 2.114,94 2.365,62 3.141,85
2.Specialitati de panificatie si produse
zaharoase4.534,19 6.130,07 8.276,24
3. Grau macinat 1.469,71 1.505,19 1.576,33
Costurile unitare reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate de catre unitate pentru
realizarea unui kg. de produs finit. In costurile unitare sunt cuprinse cheltuielile cu materia
prima, cheltuielile cu materialele directe si cheltuielile de industrializare, ponderea fiecarei
categorii in costurile totale fiind diferita in functie de produsul final obtinut.
Desi cantitatea de produse finte scade constant in perioada analizata costurile
unitare cunosc o crestere constanta acest lucru datorandu-se cresterii preturilor la materiile
prime, materiale si serviciile, aceste preturi fiind actualizate in functie de inflatie.
16
5. DIAGNOSTICUL ACTIVITATII DE MARKETING
Raporturile intreprinderii cu piata de desfacere si de aprovizionare.
Referitor la activitatea de panificatie, se stie ca in Romania painea este unul din
alimentele de baza, consumul de paine fiind la noi in tara mult mai mare comparativ cu alte tari.
Necesarul de paine zilnic in judetul Calarasi a scazut drastic din 2009 pana in
2011, acesta situandu-se in primul an de referinta la 50 t/zi, iar in 2010 ajungand la 20 t/zi.
Reglementarile pana in anul 2010 au ca deziderat posibilitatea ca produsele de panificatie
(in special painea) sa fie consumate de un numar cat mai mare de persoane. In acest scop
Guvernul subventiona cumpararea materiei prime - graul de la producatori, aspect care determina
costuri cu o valoare mai mica a materiei prime si automat o scadere a pretului.
Rentabilitatea scazuta pe totalul societatilor din acest sector de activitate se explica prin
faptul ca permanent pretul la paine a fost supravegheat, el fiind stabilit prin negociere intre
Guvern si Ministerul Finantelor, in multe cazuri fara acoperirea costurilor pentru producerea
acestora.
Piata interna de desfacere este reprezentata de doua sectoare piata locala care
cuprinde municipiul Calarasi si zonele limitrofe pentru paine si produse de panificatie.
Reteaua de magazine, unde are loc vanzarea cu amanuntul a produselor, reprezentata de
centrele comerciale proprii sau inchiriate (in numar de 13 centre).
Planul zilei de productie se face pe baza de comenzi facute in prealabil cu 24 ore,
de fiecare centru de desfacere, iar in functie de cerere se intocmeste un centralizator.
Societatea practica doua sisteme de vanzare:
- vanzare cu ridicata a produselor
- vanzarea cu amanuntul in magazinele proprii de desfacere sau inchiriate.
Biroul de desfacere preia comenzile pentru livrare a produselor si urmareste derularea
contractelor pentru cele doua sisteme de vanzare.
Posibilitatea de a incasa imediat contravaloarea produselor, asigurarea conditiilor pentru
pastrarea si prezentarea lor sunt numai cateva avantaje oferite de vanzarea produselor prin
reteaua proprie.
Satisfacerea cererii si ocuparea pietelor care este sustinuta de urmatoarele argumente :
posibilitatea aprovizionarii ritmice, obtinere rapida de informatie privind cererea produselor si
17
adaptarea imediata a productiei; prezenta de preturi mai mici pe piata a produselor; incasarea
contravalorii produselor se face mai rapid (datorita desfacerii prin reteaua proprie a 50 % din
vanzari), aceasta conducand la o crestere a vitezei de rotatie a activelor circulante cu efecte
pozitive asupra indicatorilor de efecienta.
Masurile luate pentru desfacerea imediata si integrata a productiei au vizat in
principal urmatoarele obiective :
- de a asigura pe piata locala conditii pentru preluarea si vanzarea produselor;
- de a cauta si patrunde cu produsele cu termen de garantie mai mare in centrele urbane
cu populatie numeroasa.
Inregistrandu-se o continua scadere a comenzilor de paine, S.C.PRODPAN S.A. a
actionat in directia rentabilizarii prin obtinerea de profit din activitatea comerciala. In acest sens,
s-a largit obiectul de activitate in comert cu obtinerea avizelor necesare practicarii in centrele
proprii a vanzarii de produse complementare ca ulei, zahar, orez si bauturi racoritoare.
Distributia fondului de marfa este asigurata prin aprovizionarea directa. Pentru aceasta,
unitatea de productie e dotata cu mijloace de transport proprii, care pe trasee bine stabilite,
deservesc magazinele proprii cat si celelalte unitati ale beneficiarilor.
Livrarea in timpul noptii a painii si a produselor de panificatie, asigura posibilitatea
consumului acestora, in stare proaspata, la primele ore ale diminetii la deschiderea magazinelor.
De asemenea, in timpul zilei magazinele de desfacere sunt aprovizionate ritmic, in functie de
volumul vanzarilor
Beneficiarii cu capital privat in baza comenzilor, a contractelor incheiate intre cele doua
parti, sunt aprovizionati sau se aprovizioneaza zilnic cu produse din depozitul societatii.
Datorita faptului ca unele din centrele de desfacere inregistreaza pierderi, deoarece
adaosul comercial nu acopera costurile, la nivelul intreprinderii s-a luat hotararea de rentabilizare
a acestora, prin incheierea unor contracte de asocieri. Aceasta hotarare a avut efecte pozitive.
Piata de aprovizionare a S.C. PRODPAN S.A. este reprezentata de
agenti economici privati, care produc materii prime si materiale necesare societatii.
Pentru materiile prime (oua, sare, drojdie, etc.) oferta este foarte
mare si societatea isi alege furnizorii in functie de raportul calitate / pret, conditiile de piata,
distanta, continuitatea in aprovizionare. Datorita faptului ca S.C. PRODPAN S.A. dispune de o
18
moara proprie, ea nu-si face aprovizionarea cu faina tip 690 ci achizitioneaza grau de la
COMCEREAL Calarasi.
Principalele materii prime achizitonate la urmatorii agenti economici. - tabelul nr.16 -
Nr.crt. Materia prima Furnizorul de baza1. Grau "CEREAL COM" Calarasi
Se observa ca mai mult de 99 % din venituri sunt venituri din explotare, ceea ce inseamna
ca principala preocupare a firmei e productia si nu realizarea de operatiuni financiare, aducatoare
si ele de venituri. Se impune ca in anii urmatori sa creasca ponderea veniturilor financiare in
totalul veniturilor prin participarea societatii pe cat posibil pe pietele financiare, precum si prin
20
apropierea de catre firma a participatiilor la alta firma.
Veniturile exceptionale ocupa o pondere neinsemnata fiind doar de 25 lei in anul 2011.
In cadrul intreprinderii nu s-au inregistrat cheltuieli financiare ceea ce inseamna ca
societatea nu a avut cheltuieli privind dobanzile la creditele contractate (societatea nu a
imprumutat bani) ; acesta fiind un aspect pozitiv avand in vedere actuala situatie economica din
tara, majoritatea unitatilor apeleaza la finantarea prin credite, prezentand valori destul de ridicate
in ceea ce privesc cheltuielile financiare prin plata dobanzilor aferente imprumuturilor.
Cheltuielile exceptionale au o pondere insemnata in total cheltuieli in comparatie cu
veniturile exceptionale realizate in cadrul intreprinderii. Din aceasta cauza si rezultatul
exceptional este o pierdere pentru societate, daca societatea ar avea in vedere aceasta activitate
exceptionala nivelul rezultatului brut ar fi mai mare.
Ceea ce intereseaza in mod expres este situatia evolutiei nivelului de eficienta al
cheltuielilor, atat pe total, cat si pe cele trei tipuri de activitati. Se poate inregistra o evolutie
favorabila pe linia acestui indicator de eficienta, respectiv se poate inregistra o reducere a
cheltuielilor la 1000 lei venituri, numai cand va fi respectata corelatia de eficienta dintre ritmul
cheltuielilor ca efort si ritmul veniturilor ca efect: Iv > Ich
Din tabelul nr. 20 se observa ca aceasta eficienta se respecta la veniturile si cheltuielile
din exploatare si financiare. Cresterea veniturilor exceptionale in anul 2010 fata de anul 2009
este mai mica decat cresterea cheltuielilor exceptionale.
Patrimoniul net al unei intreprinderi reprezinta averea acesteia la un moment dat.
Patrimoniul net = Activ total - Datorii
Evolutia si structura patrimoniului net - mii lei - - tabelul nr. 19 -
Nr.crt. Specificare 2009 2010 20111. Active totale 3.633.999 3.382.579 3.411.0132. Datorii totale 1.407.351 1.148.433 1.049.2403. Patrimoniul net 2.226.648 2.234.146 2.361.7734. Evolutia patrimoniului net
Se observa o crestere a patrimoniului net in ultimul an de analiza fata de primul cu 6,07
%. Aceasta crestere este determinata, in principal, de reducerea activelor totale mai incet decat
diminuarea datoriilor totale. Intr-o asemenea situatie, se poate spune ca, averea intreprinderii a
crescut si ca, exista posibilitatea (cel putin scriptica) de acoperire a datoriilor pe care le are.
Analiza pe baza de bilant cuprinde analiza activelor totale, analiza capitalului permanent
si a gradului de asigurare cu disponibilitati banesti, situatia creditelor si a dobanzilor.
Evolutia si structura activelor totale mii lei - - tabelul nr. 20 -
Nr.crt. Specificare 2009 2010 20111. Imobilizari necorporale - - -2. Imobilizari corporale 1.294.277 1.195.930 1.232.3863. Imobilzari financiare - - -4. Active imobilizate 1.294.277 1.195.930 1.232.3865. Stocuri 1.274.004 1.074.273 1.580.8646. Alte active circulante 1.065.718 1.112.376 597.7637. Active circulante 2.339.722 2.186.649 2.178.6278. Conturi de regularizare si asimilate - - -
9.Prime privind rambursarea
obligatiunilor- - -
10. TOTAL ACTIV 3.633.999 3.382.579 3.411.01311. Evolutia activelor totale (%) 100 93,08 93,8612. Structura activelor totale (%) 100 100 100
- active imobilizate 35,62 35,36 36,13- active circulante 64,38 64,64 63,87
Evolutia activelor totale este oscilanta, se inregistreaza o scadere a lor in 2010 fata de
2009 cu 7 % acest lucru datorandu-se reducerii valorii imobilizarilor corporale (au fost scoase
din functiune mijloace fixe) dar s-a inregistrat si o reducere a activelor circulante, lucru pozitiv -
reducerea stocurilor in principal la marfurile pe care societatea le comercializeaza.
In anul 2011 fata de 2010 are loc o reevaluare de mijloace fixe - ceea ce determina o
crestere a valorii imobilizarilor corporale dar si o crestere a stocurilor insotita de o diminuare a
valorii celorlalte active circulante.
Structura activelor totale se mentine in perioada analizata constanta, 36 % din activele
totale reprezinta active imobilizate si 64 % din activele totale reprezinta activele circulante,
22
in acestea din urma avand o pondere egala, stocurile si grupa altor active circulante, in anul
2009 si 2010 Structura activelor circulante se modifica in anul 2011 ponderea stocurilor
crescand semnificativ la 72,56 % iar ponderea celorlalte active circulante reducandu-se la 27,44
%.
Evolutia si structura gradului de asigurare cu disponibilitati banesti - mii lei -
- tabelul nr.
21 -
Nr.crt. Specificare 2009 2010 20111. Conturi la banci in lei 351.171 625.969 104.9022. Casa in lei 64.659 67.597 103.5243. Alte valori 3.437 5.655 103.5244. Total 419.267 699.221 215.2495. Evolutia disponibilitatilor 100 166,77 51,346. Structura disponibilitatilor 100 100 100
- conturi la banci 83,76 89,52 48,74- casa in lei 15,42 9,67 48,09- alte valori 0,82 0,81 3,17
Din analiza evolutiei disponibilitatilor banesti in cadrul S.C. PRODPAN S.A. rezulta
faptul ca societatea avea in anul 2010 cel mai mare grad de asigurare cu disponibilitati banesti
(valoarea numerarului aflat la banci in lei majorandu-se cu 78 % fata de anul 2009).
In anul 2011 societatea dispune de numerar la banci in pondere de 51 % fata de 2010 si
de 17 % fata de 2009 acest lucru se datoreaza reducerii semnificative a numerarului aflat in
conturi la banci in lei.
In anul 2009 structura disponibilitatilor banesti este urmatoarea : conturi la banci 84 %,
casa in lei 15 % si alte valori 1 % ; in anul 2010 se inregistreaza o crestere a conturilor banesti cu
6 % in aceeasi pondere reducandu-se casa in lei ; ponderea celorlalte valori ramanand constanta.
In anul 2011 au loc uniformizari a structurii disponibilitatilor banesti la aproximativ 48 %
din total disponibilitati, grupa altor valori avand o pondere de 3 %.
23
Evolutia si structura capitalului permanent. - mii lei - - tabelul nr. 22 -