Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020 Memoriu de Prezentare „Extinderea si reabilitarea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz” DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA DIN JUDETUL TELEORMAN IN PERIOADA 2014-2020 EXTINDEREA SISTEMULUI DE CANALIZARE IN AGLOMERAREA ISLAZ
75
Embed
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA DIN ...
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
Memoriu de Prezentare „Extinderea si reabilitarea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA DIN JUDETUL TELEORMAN IN
PERIOADA 2014-2020
EXTINDEREA SISTEMULUI DE CANALIZARE IN AGLOMERAREA ISLAZ
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
2
Acest Memoriu de Prezentare a fost elaborat
de S.C. ECOREC ENVIRONMENT S.R.L. in
conformitate cu legislatia in vigoare si cu
termenii contractului dintre parti.
Toate drepturile asupra acestui Memoriu de
Prezentare apartin S.C. ECOREC
ENVIROMENT S.R.L.
Reproducerea integrala sau partiala a textului
din acest Memoriu de Prezentare este strict
interzisa fara acordul prealabil scris al
autorului.
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
3
Colectiv de redactare:
Dr. chim. Mariana GHINERARU - Expert mediu
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
4
FISA PROIECTULUI
DENUMIRE OBIECTIV DE INVESTITII: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE APA
SI APA UZATA DIN JUDETUL TELEORMAN
IN PERIOADA 2014 – 2020
EXTINDEREA SISTEMULUI DE CANALIZARE IN
AGLOMEREA ISLAZ
AMPLASAMENT:
JUDETUL TELEORMAN
Comuna Islaz
BENEFICIAR:
S.C. APA SERV S.A.
PROIECTANT:
CONSORTIUL EPTISA ROMANIA S.R.L. SI
EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA S.L.
DENUMIRE DOCUMENT:
MEMORIU DE PREZENTARE PENTRU
OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU
ELABORATOR DOCUMENT: ECOREC ENVIRONMENT SRL
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
5
CUPRINS
1. DENUMIREA PROIECTULUI 8
2. TITULARUL SI BENEFICIARUL INVESTITIEI 8
2.1. NUMELE COMPANIEI ............................................................................................................................ 8
2.2. NUMARUL DE TELEFON, FAX, ADRESA DE E-MAIL ............................................................................... 8
4.5.1. Surse de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice ............................................................... 41
4.5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului ................................................... 42
4.6. PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE ..................................................................... 42
4.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect ................................................ 42
4.6.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor
protejate 54
4.7. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC ................................ 57
4.7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane, de monumente
istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un regim de restrictie, zone de interes
traditional ................................................................................................................................................... 57
4.7.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate
si/sau de interes public ............................................................................................................................... 57
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
7
4.8. GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT ........................................................... 58
4.8.1. Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate ................................................... 58
4.8.2. Modul de gospodarire a deseurilor ......................................................................................... 59
4.9. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR SI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE ................................. 60
4.9.1. Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse .............................. 60
4.9.2. Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si asigurarea
conditiilor de protectie a factorilor de mediu si sanatatii populatiei ..................................................... 60
5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI 60
6. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI IN PREVEDERILE
DIRECTIVEI – CADRU APA 62
7. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER 63
7.1. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER ................................................................................ 63
7.2. LOCALIZAREA ORGANIZARII DE SANTIER ......................................................................................... 64
7.3. DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRARILOR ORGANIZARII DE SANTIER .............. 64
7.4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN
MEDIU IN TIMPUL ORGANIZARII DE SANTIER .................................................................................................. 64
7.5. DOTARI SI MASURI PREVAZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE POLUANTI IN MEDIU ............. 65
8. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI 65
8.1. LUCRARI PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI ......................................................... 65
8.2. ASPECTE REFERITOARE LA PREVENIREA SI MODUL DE RASPUNS IN CAZ DE POLUARI ACCIDENTALE66
stratul de sol vegetal va fi indepartat cu grija si depozitat in
gramezi separate si va fi reinstalat dupa reumplerea sapaturii,
pentru a face posibila refacerea vegetatiei;
santierul, drumurile de acces si cele tehnologice si toate
suprafetele al caror invelis vegetal a fost afectat, vor fi
renaturate adecvat si redate folosintei lor initiale;
dupa interventiile antropice care pot perturba mediul natural,
vor fi intreprinse actiuni de restaurare ecologica prin tehnici de
inginerie de mediu (restaurari, reabilitari), inclusiv restaurarea
stratului de sol vegetal;
in cadrul Planului de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale (obligatie a executantului), se vor stabili masuri de
protectie impotriva poluarii ecosistemelor acvatice, o atentie
speciala trebuie acordata poluarii cu substante solide
sedimentabile;
drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si
stropire cu apa pentru a se reduce praful.
se va evita amplasarea direct pe sol a materialelor de
constructie. Suprafetele destinate pentru depozitarea de material
de constructie, de recipienti goliti si depozitare temporara de
deseuri vor fi impermeabilizate in prealabil, cu folie de
polietilena ori se vor utiliza platforme betonate existente sau
containere mari pentru deseuri din constructii.
Protectia asezarilor
umane si a altor
obiective de interes
public
Pentru orice eventualitate se va avea in vedere respectarea prevederilor
Ord. 589/D/ 9.11.1992, 130/23.12.1991 MLPAT si Ministerului
Culturii privind lucrarile de constructii in zone situate in vecinatatea
monumentelor istorice ce impun:
zone de protectie de 100m in localitatile urbane, 200m in
localitatile rurale si 500m in afara localitatilor;
descoperirea in cursul lucrarilor a unor fragmente de arhitectura
veche necunoscute in timpul autorizarii trebuie declarata imediat
emitentului autorizatiei conform prevederilor legale. Lucrarile nu
vor putea fi continuate decat in masura in care ele nu vor
prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea in valoare a
vestigiilor istorice.
Lucrarile de constructie pentru aceste obiective vor avea prin urmare
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
35
Natura transfrontiera a impactului:
Nu este cazul.
un impact nesemnificativ
Gospodarirea
deseurilor generate pe
amplasament
Pentru etapa de executie a lucrarilor se recomanda urmatoarele masuri:
prin termenii de referinta (TOR), Antreprenorul de lucrari va
elabora si va implementa un Plan de management de mediu ce
va contine si un capitol dedicat gestionarii deseurilor, care va
contine:
o inventarul tipurilor si cantitatilor de deseuri ce vor fi
produse, inclusiv clasa lor de periculozitate;
o evaluarea oportunitatilor de reducere a generarii de
deseuri solide, in special a tipurilor de deseuri
periculoase sau toxice;
o determinarea modalitatii si a responsabililor pentru
implementarea masurilor de gestionare a deseurilor.
pamantul de excavatie va fi refolosit pe cat de mult posibil ca
material de umplutura. Surplusul de pamant, in cazul in care nu
va fi utilizat la umplerea escavatiilor ori la ridicarea nivelului
SEAU, va fi transportat si depozitat in spatii aprobate de
Primarie. Stratul de sol vegetal va fi indepartat si depozitat in
gramezi separate si va fi reinstalat dupa reumplerea santurilor
(daca nu este contaminat);
depozitarea provizorie a materialelor pe amplasament se va
realiza astfel incat sa se reduca riscul poluarii solurilor si a apei
freatice.
Gospodarirea
substantelor toxice si
periculoase
In perioada de constructie- montaj nu se preconizeaza utilizarea de
substante toxice si periculoase; si nici pe perioada de exploatare.
Materialele ce vor fi utilizate in procesul tehnologic al SEAU (agenti
de coagulare, floculare) vor fi ambalate, etichetate, manipulate si
depozitate conform normelor in vigoare
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
36
4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA,
EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU
4.1. PROTECTIA CALITATII APELOR
4.1.1. Surse de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul
Perioada de executie
Lucrarile de realizare a investitiei propuse nu vor afecta semificativ factorul de mediu apa.
Eventualele poluari pot fi favorizate de precipitatiile sezoniere ce duc la antrenarea de suspensii
in apele de suprafata, ape care pot contine substante de origine minerala.
Ca urmare a actiunii fenomenelor meteorologice sezoniere (ploi, vanturi puternice), materialele
rezultate in urma sapaturilor de transee pentru pozarea conductelor si cele aduse pentru
realizarea utilitatilor pot influenta calitatea apelor de suprafata, prin materiile in suspensie ce
sunt dislocate si transportate in acestea.
Realizarea statiilor de pompare, a statiei de epurare si a altor constructii anexa aferente retelei de
canalizare, cum sunt caminele de racord, caminele de vizitare si intretinere, etc, sunt lucrari ce
necesita unele utilaje si materiale in plus fata de lucrarile de pozare a conductelor de racord.
Dintre aceste substante sau materii se pot enumera:
materiale de constructii primare: ciment, var, ipsos, materiale lemnoase, nisip, pietris;
materiale de constructii secundare: lapte de var, lapte de ciment, resturi de ciment,
rumegus si alte materiale lemnoase;
In cazul in care vor fi utilizate camine de racord prefabricate, realizate din conducta de PEID
corugat este posibil ca acestea sa nu necesite decat ingroparea directa pe strat de nisip, fara
utilizarea materialelor de constructii enumerate mai sus; la fel si in cazul caminelor prefabricate
din beton armat. Se vor urma indicatiile din Proiectul Tehnic.
alte materiale si substante folosite in organizarea de santier si la constructia SEAU:
uleiuri minerale pentru parcul auto, combustibil auto, carbid sau butelii cu acetilena,
lacuri si vopsele.
In scopul reducerii/eliminarii riscurilor de poluare a apei, se impun constructorului urmatoarele
masuri:
alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport se va face numai in statii de
alimentare cu combustibili, pentru evitarea depozitarii in incinta si a unor eventuale
scurgeri de carburanti;
intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de
uleiuri, etc.) se vor realiza numai in service-uri, ori incinte dedicate acestor operatii, si in
nici un caz in incinta organizarii de santier ori la locul efectuarii lucrarilor;
deseurile solide, materialul rezultat din decopertari, excavatii, combustibilii sau uleiurile
nu se vor deversa in apele de suprafata;
manipularea materialelor, a pamantului si a altor substante folosite se va face astfel incat
sa se evite dizolvarea/antrenarea acestora de catre apele pluviale;
colectarea selectiva a deseurilor in vederea valorificarii/eliminarii prin firme autorizate.
instalarea de gratare, in special pentru lucrarile executate in locurile in panta si / sau in
apropierea cursurilor de apa, ca protectie contra eroziunii;
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
37
orice material sensibil la actiunea apei, utilizat in constructii va fi depozitat in spatii
inchise;
se va tine evidenta tuturor tipurilor si cantitatilor de deseuri generate; atat deseurile
menajere din organizarea de santier, precum si celelalte tipuri rezultate din tehnologiile
de executie, se vor colecta selectiv si se vor depozita in containere si spatii special
amenajate; gestiunea deseurilor se va tine in conformitate cu prevederile HG 856/2002,
urmand ca deseurile sa fie transportate prin intermediul serviciilor specializate la cele
mai apropiate facilitati de deseuri.
constructorul va aplica proceduri si masuri de prevenire a poluarilor accidentale.
Perioada de exploatare
Cea mai importanta parte a proiectului, sub aspectul managementului apelor uzate vizeaza
canalizarea in intregime a aglomerarii Islaz si constructia SEAU.
Cantitatile de ape uzate se bazeaza pe cerintele de apa, necesare pentru a satisface nevoile
populatiei. Acestea din urma se bazeaza pe o evaluare a consumului mediu de apa pe cap de
locuitor si pe rata prognozata de evolutie a populatiei in perioda de planificare.
In perioada de exploatare a lucrarilor realizate prin prezentul proiect, apele uzate vor fi preluate
in totalitate de la populatie si agentii economici si vor fi deversate in statia de epurare a
aglomerarii. In acest fel in perioada de exploatare apele uzate deversate in emisar vor
corespunde indicatorilor de calitate impusi prin Avizul de gospodarire a apelor si va fi evitata
poluarea emisarului. Situatia va fi mult imbunatatita fata de perioada actuala, cand in lipsa
canalizarii si a SEAU, apele uzate menajere se scurg pe sol.
In concluzie, efectele activitatii desfasurate pe amplasament asupra apelor sunt nesemnificative.
Masuri de diminuare a impactului
Operatorul sistemului de canalizare va accepta in reteaua de canalizare numai ape uzate
conforme cu valorile limita stabilite de Normativul NTPA 002/2002 cu modificarile si
completarile ulterioare.
Operatorul sistemului de canalizare a realizat un Plan de monitorizare a calitatii apelor uzate
deversate in reteaua de canalizare, plan pe care il va extinde si la aceasta aglomerare si il va
implementa, astfel incat sa aiba un control permanent al calitatii apei uzate intrate in SEAU,
pentru a conduce eficient procesul de epurare.
Operatorul sistemului de canalizare implementeaza principiul „poluatorul plateste„ prin
intermediul contractelor existente de furnizare servicii de apa si canal si al celor viitoare aferente
extinderii retelei de canalizare, contracte ce vor fi reconsiderate in relatia cu eventuali agenti
economici potential poluatori.
4.1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute
Nu sunt statii sau instalatii suplimentare fata de cele existente si nici nu sunt necesare. SEAU
existenta este proiectata pentru epurarea apelor uzate generate in aglomerarea Islaz, inclusiv a
celor generate de institutiile publice si agentii economici.
4.2. PROTECTIA CALITATII AERULUI
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
38
4.2.1. Surse de poluanti pentru aer, poluanti
Perioada de executie
Pentru perioada lucrarilor de executie a lucrarilor se considera urmatoarele tipuri de surse:
Surse de emisii difuze:
lucrari de executie a sapaturilor pentru realizarea retelelor de conducte
Sursele de emisii aferente lucrarilor de realizare a retelelor de conducte sunt surse cu functionare
limitata in timp, frontul de lucru schimbandu-se pe masura evolutiei lucrarilor.
Poluanti: praf, pulberi
Surse de emisie mobile:
generate de functionarea echipamentelor mobile rutiere si nerutiere
Poluanti: NOx, SOx, CO, particule, COV
Poluantii emisi in timpul lucrarilor de executie a retelelor de canalizare pot afecta populatia din
zona, in special locuitorii de pe strazile unde se vor executa sapaturi.
In zonele respective pot aparea situatii de poluare pe termen scurt cu particule in suspensie si cu
NOx. Totodata, pot aparea situatii critice generate de efectul sinergic al particulelor in suspensie
cu NO2.
Situatiile de poluare semnalate vor avea probabilitatea de aparitie in perioada de decopertare
pentru executarea sapaturilor in vederea pozarii conductelor, fiind generate de aceste lucrari. In
restul perioadei de executie, nivelele de poluare se vor diminua substantial.
Gazele acide (NO2, SO2) si particulele emise in atmosfera in timpul lucrarilor de executie a
retelelor vor aduce un aport suplimentar, temporar, la cresterea agresivitatii mediului atmosferic.
Se apreciaza insa ca, deoarece in anotimpul rece, cand probabilitatea de crestere a umezelii
relative a aerului peste 75% este mare, nu se vor executa lucrari, acest aport nu va genera
probleme deosebite pentru constructiile din zona.
Sursele si poluantii care caracterizeaza aceasta etapa sunt asociati in special activitatilor de
constructie ale caminelor si statiilor de pompare, precum si lucrarilor de amplasare a SEAU si a
retelelor subterane ale acesteia. Intrucat lucrarile la SEAU se vor desfasura in incinta acesteia,
lucrarile de plasare a acesteia vor fi de medie spre mica anvergura, iar nivelul poluantilor va fi
scazut.
In general, poluantii caracteristici etapei de constructie vor fi:
particule generate de activitatile de escavare a solului pentru fundatii si trasare conducte,
precum si manevrarea deseurilor rezultate din procesul de constructie;
particule (inclusiv particule cu diametre aerodinamice echivalente sub 10 μm PM) cu
continut de oxizi metalici (in principal oxid de fier), NOx, CO, O3, generate de
activitatile de taiere cu flacara oxiacetilenica (doar pe perioade scurte, si numai daca va fi
cazul);
poluanti specifici gazelor de esapament generate de bobcat-uri, buldozer si de vehiculele
utilizate pe santier pentru transportul materialelor si al deseurilor generate (oxizi de azot,
oxizi de carbon, oxizi de sulf, compusi organici volatili si condensabili – inclusiv
hidrocarburi aromatice policiclice, particule cu continut de metale grele – Cd, Cr, Cu,
Ni, Se, Zn).
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
39
Sursele de poluanti specifici etapei de constructie vor fi surse deschise, libere, amplasate pe
tronsoanele de executare a lucrarilor de extindere retele.
In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie sa respecte prevederile
legale in vigoare.
Avand in vedere cele de mai sus, se poate estima faptul ca impactul realizarii lucrarilor de
investitie propuse nu aduce un impact substantial asupra calitatii aerului, impactul putand fi
considerat nesemnificativ.
Perioada de exploatare
In perioada de exploatare nu vor exista surse de poluare a aerului. Se pot ivi totusi incidente,
doar printr-o exploatare necorespunzatoare sau prin infundarea canalizarii, ceea ce ar putea
aduce un discomfort olfactiv. Prin interventia operativa a echipelor de interventie din cadrul
COR se vor remedia in cel mai scurt timp problemele aparute, iar impactul va fi eliminat.
In concluzie, pe perioada exploatarii investitiei, la utlizarea in conditii normale a retelei de
canalizare si a SEAU nu exista surse de poluare. Nu se vor inregistra fenomene de poluare
remanenta in zona.
4.2.2. Instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera
Perioada de executie
Desi se apreciaza un impact moderat spre nesemnificativ asupra calitatii aerului, se recomanda
antreprenorului ca pentru perioada de executie a lucrarilor sa aiba in vedere o serie de masuri de
evitare si /sau diminuare a poluarii aerului si minimizare a disconfortului creat:
Utilizarea doar a autovehiculelor si echipamentelor rutiere si nerutiere care se incadreaza
in normele legale de emisii;
Intretinerea corespunzatoare a vehiculelor si echipamentelor de interventie in
conformitate cu un program de reparatii/revizii periodice;
Utilizarea pentru transportul materialelor de constructie (pamant, nisip, etc.) a
autovehiculelor cu bene etanse si eventual cu prelate de acoperire a materialelor care pot
fi antrenate de vant.
Curatarea periodica a drumurilor de acces din incinta organizarilor de santier si utilizarea
stropirii cu apa a acestora, atunci cand conditiile de temperatura o impun pentru
prevenirea dislocarii particulelor de praf.
Perioada de exploatare
Desi se apreciaza un impact moderat spre nesemnificativ asupra calitatii aerului, este
recomandat ca pentru perioada de functionare sa fie specificate o serie de masuri de reducere a
emisiilor pentru minimizarea disconfortului creat:
Intretinerea corespunzatoare a vehiculelor si echipamentelor de interventie in
conformitate cu un program de reparatii/revizii periodice.
Operarea si intretinerea statiilor de pompare in conformitate cu specificatiile tehnice,
incat sa se evite functionarea defectuoasa a acestora.
Operarea si intretinerea corecta a SEAU in conformitate cu specificatiile tehnice, incat sa
se evite functionarea defectuoasa a acesteia.
Eliminarea ritmica a reziduurilor de la gratare de catre un operator de salubritate licentiat
si autorizat.
Spalarea nisipului si preluarea lui pentru utilizarea in constructii.
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
40
Vidanjarea periodica si preluarea grasimilor de catre un operator autorizat.
4.3. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR
4.3.1. Surse de zgomot si de vibratii
Perioada de executie
Cresterea gradului de confort edilitar in zonele analizate se va realiza cu pretul afectarii
functionalitatii sistemului urban. Locuitorii riverani strazilor pe care se vor desfasura lucrarile (si
implicit beneficiari ai investitiei) vor suporta in mod indirect impactul datorat fazei de executie.
Nu este vorba despre nivele ridicate ale emisiilor de poluanti, ci mai mult despre dificultati in
asigurarea accesului pe strazi (datorita topografiei locale) si posibilitatii aparitiei unor nivele
ridicate de zgomot si vibratii pe timpul perioadei de lucru.
In STAS 10 009 / 88 (ACUSTICA URBANA – Limite admisibile ale nivelului de zgomot) sunt
specificate (Cap 2, tabelul 1) valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi,
masurate la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, stabilite in functie de categoria
tehnica a strazilor (respectiv de intensitatea traficului).
“Amplasarea cladirilor de locuit pe strazi de diferite categorii tehnice sau la limita unor zone sau
dotari functionale, precum si organizarea traficului rutier se va face astfel incat, pornind de la
valorile admisibile prevazute, sa se asigure valoarea de 50 dB(A) a nivelului de zgomot exterior
cladirii, masurat la 2m de fatada cladirii conform STAS 6161/89, respectiv curba de zgomot Cz
45.”
SR 12025/1994, echivalent cu ISO 4866:1990 – Efectele vibratiilor asupra cladirilor si partilor
de cladiri, stabileste modul de masurare si limitele admisibile ale unor parametri descriptori ai
vibratiilor, atat in ceea ce priveste siguranta constructiilor, cat si in ceea ce priveste confortul
locatarilor din cladirile supuse la vibratii.
Din punct de vedere al confortului, nivelurile de acceleratii, in dB, trebuie sa fie inferioare
valorilor corespunzatoare curbei combinate admisibile de 71 dB.
Principala cale de afectare a populatiei ca urmare a implementarii proiectului se materializeaza
in disfunctionalitatile care vor aparea in mod inerent in traficul rutier. Inchiderile temporare ale
accesului rutier si devierile de trafic sunt raul inerent legat de realizarea unui atare proiect.
Un anumit nivel de disconfort si intreruperea temporara a activitatilor vor fi inevitabile. In
aceste conditii, impactul este considerat moderat spre nesemnificativ.
Perioada de exploatare
In faza de exploatare, activitatile de intretinere si reparatii pentru sistemele de canalizare vor
determina efecte similare celor din faza de constructie asupra asezarilor umane si obiectivelor de
interes, dar la o scara mult mai redusa ca intensitate si durata. Pentru astfel de activitati, se vor
aplica strategii de reducere similare celor din faza de constructie.
In conditii normale de functionare a retelelor de apa uzata, nivelul de zgomot si vibratii al
pompelor si al SEAU se va situa in limitele standardelor.
Impactul general asupra asezarilor umane si a obiectivelor de interes public este considerat
redus si, raportat la situatia existenta, va fi un impact pozitiv.
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
41
4.3.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Perioada de executie si perioada de exploatare
Se va impune constructorului o serie de masuri de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in
zonele rezidentiale.
Masurile impuse antrepronurului de lucrari se refera la:
minimizarea si delimitarea zonei de lucru,
respectarea stricta a orarului de lucru
interzicerea circulatiei autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea
santierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice),
utilizarea de echipamente si autovehicule cu reviziile facute la zi, astfel incat sa se evite
pe cat posibil disconfortul creat de zgomotul acestora pe perioada de lucru.
In perioada de exploatare nu sunt necesare masuri suplimentare de protectie impotriva
zgomotului si vibratiilor.
4.4. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR
4.4.1. Surse de radiatii
Perioada de executie si perioada de exploatare
Echipamentele utilizate, prin motoarele electrice in functiune, genereaza radiatii
electromagnetice care se situeaza insa la un nivel prea scazut pentru a avea impact negativ
asupra mediului.
Atat lucrarile propuse a fi executate, cat si echipamentele folosite la executia lor nu genereaza
radiatii ionizante.
4.4.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor
Nu este cazul.
4.5. PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI
4.5.1. Surse de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice
Perioada de executie
Vor fi afectate temporar unele suprafete de teren din domeniul public pentru lucrarile extindere
si pozarea a conductelor de canalizare, a caminelor si celorlalte constructii anexa.
In etapa de executie se identifica ca surse potentiale de poluare a solulului: traficul auto,
depozitarea materialelor de constructie, carburanti si lubrifianti, depozitarea deseurilor, lucrarile
de terasamente.
In special in perioada de constructie exista riscul producerii de scurgeri accidentale de
combustibili si lubrifianti si alte substante chimice, care ar putea contamina solul.
O parte a pamantului rezultat din lucrarile de terasamente va fi utilizat pentru aducerea terenului
la cota initiala dupa realizarea constructiilor, iar restul se va transporta la depozitul de deseuri,
sau in gropi de umplutura desemnate de primarie.
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
42
Majoritatea lucrarilor de constructie legate de pozarea conductelor va avea loc de-a lungul
drumurilor existente. Se anticipeaza ca lucrarile de excavatie pe traseul conductelor din
amplasamentele constructiilor propuse vor conduce la sporirea temporara a gradului de eroziune
a solului, pana la reinstalarea vegetatiei. Prin reumplerea transeelor cu pamant respectand
ordinea initiala a categoriilor de sol, respectiv ultimul strat fiind cel de pamant vegetal, vegetatia
se va reinstala in mod natural. Aceeasi situatie va fi si in cazul constructiei SEAU, pentru
terenurile care vor fi readuse la destinatia initiala; restul ternurilor vor fi cele ocupate de
constructii si facilitatile acestora, drumuri de acces, alei, etc.
Perioada de exploatare
In etapa de functionare sursele de poluare sunt similare cu cele din etapa de executie, cu
mentiunea ca se vor manifesta izolat, pe perioade scurte de timp, determinate doar de interventii
pentru reparatii la lucrarile auxiliare sau de inlocurire a unor tronsoane de conducte avariate.
Avand in vedere cele de mai sus, putem aprecia ca atat in perioada de executie, cat si in cea de
exploatare, impactul prognozat poate fi considerat nesemnificativ.
4.5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului
Perioada de executie si perioada de exploatare
Pentru prevenirea unor poluari accidentale se recomanda:
evitarea amplasarii directe pe sol a materialelor de constructie. Suprafetele destinate
depozitarii de materiale de constructie, recipientelor golite si a deseurilor vor fi
impermeabilizate in prealabil, fie prin utilizarea de folii de plastic, sau prin folosirea de
suprafete betonate/asfaltate pre-existente, fie prin utilizarea de containere speciale.
asigurarea organizarii functionale a incintelor organizarilor de santier, astfel incat
desfasurarea activitatii sa se limiteze la spatiile proiectate, in functie de specific
(depozitare, spatii manevra, etc.).
indepartarea cu grija a stratului de sol vegetal si depozitarea in gramezi separate, precum
si reinstalarea dupa reumplerea santurilor, pentru a face posibila reinstalarea naturala a
vegetatiei.
aplicarea de proceduri de catre constructor si asigurarea implementarii masurilor de
protectie a solului impotriva eventualelor contaminari accidentale sau structurale.
In perioada de exploatare, in cazul exploatarii normale a retelei de canalizare si a SEAU nu se
preconizeaza efecte poluante, iar in cazul in care vor avea loc interventii punctuale la reteaua de
canalizare si /sau la SEAU se vor avea in vedere aceleasi recomandari de mai ca in cazul
perioadei de executie.
4.6. PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE
4.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect
UAT Islaz este situata in proportie de cca 92% in situl Natura 2000 RO SPA 0024 Confluenta
Olt – Dunare, in proportie de cca 37% in situl Natura 2000 ROSCI 0044 Corabia – Turnu
Magurele si in proportie de numai 5% in situl Natura 2000 ROSCI 0376 Raul Olt intre Maruntei
si Turnu Magurele. Situl Natura 2000 RO SPA 0024 Confluenta Olt – Dunare este cel care
practic se suprapune peste localitatea Islaz, atat pe aria antropizata a strazilor si constructiilor
localitatii (intravilan), cat si pe extravilanul acesteia format din terenuri agricole, pasuni, etc.
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
43
Amplasarea celor 3 situri si distantele cele mai mici de la investitie pana la fiecare sit in parte
sunt figurate pe Harta Natura 2000 atasata prezentei documentatii.
Mai jos sunt prezentate elemente importante referitoare la aceste 3 situri de importanta
comunitara si la aria protejata de interes National Ostrovul Mare, aflata la sudul localitatii Islaz,
in lunca Dunarii.
RO SPA 0024 Confluenta Olt – Dunare - a fost declarat prin Hotărârea de Guvern nr. 971/2011
pentru modificarea HG nr.1284/2007 privind ariile de protecţie specială avifaunistică ca parte
integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România.
Localizare- situl, amplasat în judeţele Teleorman (70%) şi Olt (30%), este un vestigiu al luncii
naturale a Oltului Inferior cuprinzând zona de vărsare a Oltului în Dunăre, cu maluri
neconsolidate de beton, spălate de curenţi, insule de nisip, zăvoaie pe malul stâng, iar pe malul
drept: pajişti, culturi agricole şi o perdea forestieră de protecţie alcătuita din plop.
Suprafaţa - 20960 ha, din care 14672 ha pe raza jud. Teleorman.
Importanţă - Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor de cormoran pitic
(Phalacrocorax pygmeus) si dumbrăveancă (Coracias garrulus).
Situl este important în perioada de migraţie şi de iernat pentru speciile de raţe, gâşte, pelicani,
lebede. În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de
baltă.
O serie intreaga de detalii legate de situl RO SPA 0024 Confluenta Olt – Dunare, referitoare la
legatura cu alte situri Natura 2000, localizarea exacta a sitului, speciile de pasari enumerate in
anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, speciile de pasari cu migratie regulata
nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, descrierea sitului, calitatea si
importanta sitului, vulnerabilitatea acestuia, desemnarea sitului, tipul de proprietate, activitatile
antropice si efectele lor in sit si in vecinatatea sitului, etc. sunt prezentate in cele ce urmeaza.
ROSPA0024 Confluenta Olt-Dunare
In Formularul standard Natura 2000 pentru ariile de protectie speciala (SPA) situl RO SPA 0024 Confluenta Olt -Dunare este de tip J, a fost confirmat in 2007.10, iar fisa a fost actualizata in 2011.01; responsabil fiind Grupul de lucru Natura 2000.
Legaturi cu alte situri Natura 2000
K RO SCI 0044 Corabia-Turnu Magurele
K RO SCI 0376 Raul Olt intre Maruntei si Turnu Magurele
Localizarea sitului
Coordonatele sitului: Latitudine N 43º 45' 36'', Longitudine E 24º 43' 54''
Suprafata sitului (ha): 20.960
Altitudine: minima 3m, maxima 53 m, medie 29 m
Regiunea biogeografica: Continentala
Regiunile administrative: 30 % in judetul Olt (RO 044) si 70% in judetul Teleorman (RO 037)
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
44
Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Cod Specie Populatie: Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global A023 Nycticorax nycticorax 12-20 p C B C C A393 Phalacrocorax pygmeus 350-450 p B B C C A234 Picus canus 6-10 p D A034 Platalea leucorodia 30-60 i D A195 Sterna albifrons 70-140 i C B C C A193 Sterna hirundo 200-400 i C B C C A166 Tringa glareola 500-1000 i C C C C A229 Alcedo atthis 4-6 p D A133 Burhinus oedicnemus 4-10 p C B C B A196 Chlidonias hybridus 80-150 i D A197 Chlidonias niger 50-100 i C B C C A231 Coracias garrulus 16-20 p C B C C A038 Cygnus cygnus 1-5 i D A238 Dendrocopos medius 6-10 p D A131 Himantopus himantopus 2-10 i D
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă.
Specii de pasari cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Cod Specie Populatie: Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global A086 Accipiter nisus R D A168 Actitis hypoleucos RC D A247 Alauda arvensis P D A054 Anas acuta RC D A052 Anas crecca C D A050 Anas penelope P D A053 Anas platyrhynchos RC P D A055 Anas querquedula P D A028 Ardea cinerea P D A059 Aythya ferina RC D A061 Aythya fuligula RC D A067 Bucephala clangula RC D A087 Buteo buteo RC D A088 Buteo lagopus V D A366 Carduelis cannabina C D A364 Carduelis carduelis C D A365 Carduelis spinus RC D A136 Charadrius dubius RC D A137 Charadrius hiaticula RC D A373 Coccothraustes coccothraustes RC D A113 Coturnix coturnix RC D A212 Cuculus canorus P D A253 Delichon urbica C C D A309 Sylvia communis RC D A161 Tringa erythropus R D A164 Tringa nebularia RC D A165 Tringa ochropus R D A162 Tringa totanus RC D A283 Turdus merula P D A285 Turdus philomelos RC D A232 Upupa epops RC D A142 Vanellus vanellus C D A269 Erithacus rubecula C D A099 Falco subbuteo RC D A096 Falco tinnunculus C D A322 Ficedula hypoleuca R D A359 Fringilla coelebs C D A360 Fringilla montifringilla RC D A125 Fulica atra R D A153 Gallinago gallinago RC D A123 Gallinula chloropus R D A130 Haematopus ostralegus R D A340 Lanius excubitor R D
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
45
A459 Larus cachinnans RC D A182 Larus canus RC D A179 Larus ridibundus P D A156 Limosa limosa RC D A292 Locustella luscinioides RC D A271 Luscinia megarhynchos R D A070 Mergus merganser RC D A230 Merops apiaster P D A383 Miliaria calandra C D A262 Motacilla alba RC RC D A260 Motacilla flava RC C D A319 Muscicapa striata RC D A160 Numenius arquata V D A337 Oriolus oriolus R D A017 Phalacrocorax carbo P D A315 Phylloscopus collybita C D A372 Pyrrhula pyrrhula RC D A249 Riparia riparia P P D A275 Saxicola rubetra RC D A276 Saxicola torquata RC D A210 Streptopelia turtur V D A351 Sturnus vulgaris RC D A311 Sylvia atricapilla RC D
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă.
N15 5 242, 243 Alte terenuri arabile N16 16 311 Paduri de foioase N21 3 221, 222 Vii si livezi N26 5 324 Habitate de paduri (paduri în tranzitie)
Alte caracteristici ale sitului:
Acest sector este un vestigiu al luncii naturale a Oltului inferior, putin influentat de prezenta umana. Oltul se varsa în Dunare la km 604 între localitatile Turnu Magurele si Islaz pe teritoriul judetului Teleorman. La est de localitatea Islaz, luncile celor doua ape se unesc si formeaza o suprafata mai joasa si mai întinsa. Ultimii kilometri pe care îi parcurge Oltul pâna la varsarea sa în Dunare reprezinta singura portiune ce pastreaza aspectul natural al râului, cu maluri neconsolidate de beton, abrupte, spalate de curenti, marginite din loc în loc de plopi, salcii sau pâlcuri de arini, si tot în acest sector se formeaza insule de nisip. Chiar la confluenta cu Dunarea pe malul stâng, exista zavoaie iar pe malul drept se extind pajisti, culturi agricole si o perdea forestiera de protectie (alcatuita din plop).
Calitate si importanta:
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 17
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 66
c) numar de specii periclitate la nivel global: 3
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Phalacrocorax pygmaeus, Coracias garrulus.
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: rate, gaste, pelicani, lebede.
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: rate, gaste, pelicani, lebede.
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
46
In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.
Vulnerabilitate:
1.Chiar la confluenta râului Olt cu fluviul Dunarea pe malul drept se extind pajisti si culturi agricole unde a fost constatata practicarea pasunatului.
2.Incendierea ilegala a stufarisului si în general a vegetatiei uscate, se produce anual pe suprafete variabile,intensitatea actuala fiind slaba.
3.Pescuitul, braconajul cinegetic, penetrarea vegetatiei si realizarea unor carari în stuf conduc la perturbarea speciilor pasarilor protejate si la fragmentarea habitatului acestora.
Desemnarea sitului (vezi observatiile privind datele cantitative mai jos):
Suprafata aferenta judetului Teleorman din situl numit Confluenta Olt-Dunare nu are statut legal de constituire ca arie naturala protejata printr-un act normativ. Pentru Ostrovul Mare care face parte din acest sit, a fost obtinut avizul favorabil cu nr.1677/16.02.2006 al Academiei Române-
Comisia Ocrotirii Monumentelor Naturii pentru declararea acestuia ca arie de protectie speciala avifaunistica. Prin HG 2151/2004 a fost instituit regimul de arie de protectie speciala avifaunistica pentru lacul de acumulare Izbiceni, iar pentru lacul de acumulare Frunzaru s-a obtinut avizul favorabil cu nr 820/CJ/08.08.2005 al Academiei Romane Comisia Monumentelor Naturii zone care fac parte din acest sit
Tip de proprietate:
Forma de proprietate a sitului este în proportie de 65%-proprietate privata si 35%-proprietate publica.
Activitati antropice si efectele lor in sit si in vecinatate
Activitati si consecinte în interiorul sitului
Cod Activitate Intensitate % Infl.
100 Cultivare A 10 0 140 Pasunatul C 5 - 160 Managementul forestier general C 5 0 170 Cresterea animalelor B 10 0 210 Pescuit profesionist(industrial) A 30 - 230 Vanatoare A 30 - 300 Extragere de nisip si pietris B 10 - 511 Linii electrice B 5 0 941 Inundatii C 2 +
Activitati si consecinte în jurul sitului Cod Activitate Intensitate % Infl.
100 Cultivare C 70 0 210 Pescuit profesionist (industrial) C 30 0 230 Vanatoare B 50 0 520 Navigatie B 50 0
(Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) – negativă)
Organismul responsabil pentru managementul sitului: Contract Administrare: 3/19.02.2010, Administrator:
Asociatia Echilibru Bucuresti, Bd. Mircea Voda, nr. 40, bl. M11, sc 2, ap. 50 0213204927, 0723873525, fax-
sau Fraxinus angustifolia, cu multe zăvoaie de Salix alba şi Populus alba.
În acest sector inferior al Dunării, habitatele rămase în stare naturală şi seminaturală în urma
transformărilor ce au avut loc în ultimii 20 de ani, în lunca Dunării sunt pădurile de esenţă
moale, aceste zăvoaie de salcie şi plop, cu o importanţă ecologică deosebită, reprezentând
totodată habitate de interes comunitar.
O serie intreaga de detalii legate de situl ROSCI 0044 Corabia – Turnu Magurele, referitoare la
legatura cu alte situri Natura 2000, localizarea exacta a sitului, tipuri de habitate prezente in sit si
evaluarea sitului in ceea ce le priveste, speciile de mamifere enumerate în anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE, speciile de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE, speciile de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE, speciile de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE,
descrierea sitului, calitatea si importanta sitului, vulnerabilitatea acestuia, desemnarea sitului,
tipul de proprietate, activitatile antropice si efectele lor in sit si in vecinatatea sitului, etc. sunt
prezentate in cele ce urmeaza.
RO SCI 0044 Corabia – Turnu Magurele
In Formularul standard Natura 2000 pentru situri de importanta comunitara (SCI), situl RO SCI 0044 Corabia – Turnu Magurele este de tip K, a fost confirmat in 2008.12, iar fisa a fost actualizata in 2011.01; responsabil fiind Grupul de lucru Natura 2000.
Legaturi cu alte situri Natura 2000
J ROSPA0024 Confluenta Olt - Dunare
Coordonatele sitului: Latitudine N 43º 43' 47'', Longitudine E 24º 40' 51''
Suprafata sitului (ha): 9.256
Altitudine: minima 3m, maxima 47 m, medie 25 m
Regiunea biogeografica: Continentala
Regiunile administrative: 33 % in judetul Olt (RO 044) si 67% in judetul Teleorman (RO 037)
Tipuri de habitate prezente în sit si evaluarea sitului în ceea ce le priveste:
Cod Denumire habitat % Reprez Supr.rel. Conserv. Global 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B 91E0 * Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
48
(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 0,1 B C B B 91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,
Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris 1 B C B B)
92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 1 B C B B 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de
specii de Chara 0,01 C C C C
Reprezentativitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă Suprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0% Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1335 Spermophilus citellus P C B C B
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă
Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1188 Bombina bombina P C B C B 1993 Triturus dobrogicus P C B B B
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă
Specii de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
1149 Cobitis taenia P C B C B 1157 Gymnocephalus schraetzer P C B B B 1145 Misgurnus fossilis P C B C B 1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B 4125 Alosa immaculata P R C B B B 1159 Zingel zingel P B B C B 1124 Gobio albipinnatus P C B C B 2522 Pelecus cultratus P C B C B 1160 Zingel streber P B B C B 1130 Aspius aspius P B B C B 2511 Gobio kessleri P? 2555 Gymnocephalus baloni P C B B B
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 4064 Theodoxus transversalis R B B B B
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
49
Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă
N12 2 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 15 231 Pasuni N16 34 311 Paduri de foioase N26 8 324 Habitate de paduri (paduri în tranzitie)
Alte caracteristici ale sitului:
Sectorul Corabia-Turnu Magurele se situeaza în Lunca Dunarii Inferioare si prezinta o valoare ecologica deosebita,datorita prezentei unor tipuri de habitate de interes comunitar, precum: paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (cod Natura 2000-91E0), paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis si Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia (cod Natura 2000-91F0), cu multa vita salbatica(Vitis sylvestris),dar si multe zavoaie cu Salix alba si Populus alba(cod Natura 2000-92A0). Din punct de vedere geologic, zona se caracterizeaza ca o zona unde se întâlnesc depozite aluvionare constituite din nisipuri fine sau grosiere, pietrisuri marunte, mari si foarte mari,adevarate bolovanisuri, maluri si argile cu grosimi variabile,bine reprezentate.
Calitate si importanta:
În acest sector inferior al Dunarii,habitatele ramase în stare naturala si seminaturala în urma transformarilor ce au avut loc în ultimii 20 de ani în lunca Dunarii sunt padurile de esenta moale, aceste zavoaie de salcie si plop, cu o importanta ecologica deosebita, reprezentând totodata habitate de interes comunitar (cod Natura 2000-92A0). Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului si îsi pastreaza functiile bio-geochimice si ecologice, totodata prezentând o importanta din punct de vedere al biodiversitatii, mai ales avifaunistic fiind zona de cuibarit a multor specii de pasari de interes comunitar, ce se regasesc în anexa I a Directivei Pasari: ciocântors (Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus), chira de balta (Sterna hirundo),chira mica ( Sterna albifrons),stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax),stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mica (Egretta garzetta),egreta mare (Egretta alba), lopatarul (Platalea leucorodia).
Vulnerabilitate:
Acest sit având o importanta avifaunistica poate fi vulnerabil datorita activitatii de vânatoare efectuata în zona, braconajului, care conduc la un deranj al speciilor de pasari în perioada cuibaritului. Pasunatul si defrisarea pot duce la distrugerea habitatelor naturale de interes comunitar întâlnite în zona.
Desemnarea sitului (vezi observatiile privind datele cantitative mai jos):
În urma propunerii de catre Institutul de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, Tulcea, acest sit a obtinut avizul favorabil al Academiei Române- Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (nr.1114/CJ/02.05.2006) privind declararea sa ca rezervatie naturala.
Tip de proprietate:
Din punct de vedere teritorial-administrativ acest sit se situeaza pe raza a doua judete Olt si Teleorman. Din suprafata sitului, aferenta jude_ului Teleorman 72,21% reprezinta domeniul public al statului, 15,3% reprezinta domeniul privat si 12,49%-mixt.
Documentatie:
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea,2006-Documentatia stiintifica pentru declararea rezervatiei naturale Balta Geraiului, Gurile Oltului si Sâiului.
ACTIVITATILE ANTROPICE SI EFECTELE LOR ÎN SIT SI ÎN VECINATATE
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
50
Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata
- Activitati si consecinte în interiorul sitului
Cod Activitate Intensitate % Infl.
140 Pasunatul C 5 - 230 Vanatoare C 10 - 941 Inundatii C 30 + 220 Pescuit sportiv C 10 0 243 Braconaj, otravire, capcane C 20 -
- Activitati si consecinte în jurul sitului
Cod Activitate Intensitate % Infl.
100 Cultivare C 20 0 140 Pasunatul C 20 - 230 Vanatoare C 50 0 400 Zone urbanizate, habitare umana C 30 0 502 Drumuri, drumuri auto A 30 - 504 Porturi C 1 – 520 Navigatie C 10 –
Managementul sitului-n.d.
Plan de management: in 11.08.2016 Proiectul „Planificarea managementului conservării biodiversității în 2 situri
Natura 2000 - ROSPA0024 Confluența Olt-Dunăre și ROSCI0044 Corabia Turnu-Măgurele, incluzând aria naturală
protejată de interes național B10. Ostrovul Mare” a fost depus de Asociatia Echilibru la AM POIM in cadrul Apelului
9/4/1 „Creşterea gradului de protecţie conservare a biodiversităţii prin măsuri de management adecvate şi
refacerea ecosistemelor degradate” si se afla in faza de verificare administrativa si a eligibilitatii.
ROSCI 0376 Raul Olt intre Maruntei si Turnu Magurele – a fost declarat prin Ordinul
ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului
mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România.
Are o suprafaţa –12146 ha, din care 5101,32 ha pe raza jud. Teleorman, fiind amplasat în
judeţele Olt (58%) şi Teleorman (42%).
Localizare - Situl este pe cursul inferior al râului Olt şi Sâi.
Importanţă – Zona umedă reprezintă un habitat specific pentru speciile de mamifere precum:
popândăul şi vidra, pentru speciile de amfibieni şi reptile precum: tritonul cu creastă, buhaiul de
baltă cu burtă roşie, broasca ţestoasă de apă, tritonul dobrogean cu creastă, dar şi pentru specii de
peşti precum: boarta şi porcuşorul de nisip.
O serie intreaga de detalii legate de situl ROSCI 0376 Raul Olt intre Maruntei si Turnu
Magurele, referitoare la legatura cu alte situri Natura 2000, localizarea exacta a sitului, speciile
de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, speciile de amfibieni si
reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, speciile de pesti enumerate în
anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, descrierea sitului, calitatea si importanta sitului,
vulnerabilitatea acestuia, desemnarea sitului, tipul de proprietate, activitatile antropice si efectele
lor in sit si in vecinatatea sitului, etc. sunt prezentate in cele ce urmeaza.
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
51
ROSCI0376 Raul Olt intre Maruntei si Turnu Magurele
In Formularul standard Natura 2000 pentru situri de importanta comunitara (SCI), situl RO SCI 0376 Raul Olt intre Maruntei si Turnu Magurele este de tip K, a fost propus in 2011.01; responsabil fiind Grupul de lucru Natura 2000.
Legaturi cu alte situri Natura 2000
J ROSPA0024 Confluenta Olt - Dunare
J ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
Coordonatele sitului: Latitudine N 43º 53' 25'', Longitudine E 24º 41' 2''
Suprafata sitului (ha): 12.146
Altitudine: minima 16m, maxima 126 m, medie 50 m
Regiunea biogeografica: Continentala
Regiunile administrative: 58 % in judetul Olt (RO 044) si 42% in judetul Teleorman (RO 037)
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1355 Lutra lutra C C B C B 1335 Spermophilus citellus P C B C B
Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1166 Triturus cristatus C C B C B 1188 Bombina bombina C C B C B 1220 Emys orbicularis P C B B A 1993 Triturus dobrogicus P C B B A
Specii de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1124 Gobio albipinnatus C C B C B 1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B
DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod ` % CLC Clase de habitate
N04 11 331 Plaje de nisip N06 7 511, 512 Râuri, lacuri N12 10 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 55 231 Pasuni N16 15 311 Paduri de foioase N26 2 324 Habitate de paduri (paduri în tranzitie)
Alte caracteristici ale sitului:
Zona umeda din regiunea biogeografica continentala reprezentând habitat specific pentru speciile de interes conservativ Spermophilus citellus si Lutra lutra alaturi de 4 specii de reptile si amfibieni si doua specii de pestti de asemenea de interes conservativ.
Calitate si importanta:
Este printre putinele situri desemnate pentru Lutra lutra, Spermophillus citellus, Emys orbicularis si Triturus dobrogicus. De importanta ridicata si pentru speciile Triturus cristatus si Bombina bombina.
Vulnerabilitate:
Pierderea si distrugerea habitatului ca rezultat al activitatiilor de agricultura, a. suprapasunatului, a lipsei pasunatului, a dragarii si drenarii habitatului umed, al activitatilor industriale, al exploatarii miniere de suprafata, al dezvoltarii teritoriale, a circulatiei, depozitare de deseuri menajere sau industriale.
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
52
Desemnarea sitului (vezi observatiile privind datele cantitative mai jos): n.d
Tip de proprietate: n.d
Documentaie: n.d
ACTIVITATILE ANTROPICE SI EFECTELE LOR ÎN SIT SI ÎN VECINATATE
Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata
- Activitati si consecinte în interiorul sitului
Cod Activitate Intensitate % Infl.
952 Eutrofizarea A 60 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 40 - 890 Alte schimbari induse de oameni in conditiile hidraulice A 90 0
Managementul sitului-n.d.
Plan de management al sitului: Exista plan de management realizat in cadrul proiectului co-finantat din FEDR in cadrul POS Mediu 2007-2013. Planul de management al sitului a fost aprobat prin OM nr. 1199/28.06.2016.
Indivizi ai speciei Emys orbicularis (broasca testoasa de iaz/balta) au fost identificați pe
suprafața ariei protejate, în zona Moldoveni, Podul Olt - în apropiere de Izlaz; starea de
conservare din punct de vedere al populaţiei speciei fiind favorabilă. În ceea ce priveşte,
calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată, aceasta este adecvată pentru supravieţuirea
pe termen lung a speciei.
Trebuie subliniat faptul ca lucrarile la reteaua de canalizare se desfasoara in intravilanul
localitatii, iar aceasta zona in care au fost identificati indivizi ai speciei Emys orbicularis se
situeaza la cca 2 km de aria de executie a lucrarilor, astfel incat nu este influentata in nici un fel
de lucrarile din proiect.
De asemenea trebuie specificat si faptul ca ihtiofauna din raul Olt - Rhodeus sericeus amarus
(boarta/boarca)-intalnita de asemenea in zona Moldoveni si Podul Olt nu este influentata in nici
un fel de lucrarile din proiect, acestea desfasurandu-se la distanta foarte mare de zona in care a
fost identificata specia de peste numita mai sus.
Aria protejata de interes National Ostrovul Mare
Ostrovul Mare este o arie protejata de interes national -rezervatie naturala de tip floristic si
faunistic, cu o suprafata de 139,6 ha- amplasata pe Dunare in dreptul localitatii Islaz; aceasta a
fost desemnata prin Hotararea de Guvern nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale
protejate, in baza Deciziei CJ Teleorman 816/2005. Ostrovul Mare mai este denumit si "Mica
Delta" din Teleorman.
Tipul ariei naturale protejate, conform categoriilor din Anexa nr.1 a OUG nr.57/2007 este de
rezervatie naturala.
De la momentul desemnarii, se aplica regimul silvic de rezervatie de catre Ocolul Silvic Corabia.
Din 2008 Rezervatia se afla in custodia Asociatiei Echilibru. Rezervatia naturala de cca. 140 ha
a fost desemnata pentru protectia pasarilor si a habitatelor lor, mai ales a exemplarelor de
Cormoran pitic (Phalacrocorax pygmeus) care cuibaresc in plopii albi si negri de pe ostrov.
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
53
Cormoranul pitic este o specie inclusa in anexa 2 a Conventiei de la Berna pentru conservarea
vietii salbatice din Europa si in anexa 3 a OUG 57/2007.
Arboretele naturale aproape virgine de Populus nigra, care s-au dezvoltat viguros, au o inaltime
in prezent de circa 30 metri şi o acoperire medie de 75%. Aceste arborete dezvolta in sinuzia
ierboasa unele liane ca: Vitis sylvestris si Humulus lupulus si multe specii ierboase precum:
Rubus caesius, ce formeaza vetre compacte in multe suprafete, Anthriscus trichosperma (in
sezonul vernal), Agrostis stolonifera si Agropyron repens.
Lucrarile proiectate nu interfereaza in nici un fel cu aceasta rezervatie naturala.
Perioada de executie
Toate lucrarile aferente sistemului de canalizare vor fi realizate in perimetrul intravilanului
localitatii. Pe anumite portiuni ale traseelor de retele poate fi necesara totusi indepartarea
vegetatiei naturale asa cum ar fi cazul pentru portiuni aflate in spatii verzi, de exemplu.
Conducta de deversare a apei uzate in statia de epurare, statia de epurare si conducta de
deversare a apei epurate in emisar se realizeaza in mare parte in extravilanul localitatii. Conducta
de deversare a apei uzate in SEAU si conducta de evacuare a apei uzate epurate in emisar sunt
pozate pe trama drumului existent pana la punctul de deversare in raul Olt. Latimea transeelor va
fi mica, dar se adauga 20 cm stanga si dreapta conductei pentru pozarea conductei si protejarea
acesteia cu pat de nisip.
Majoritatea lucrarilor de constructie propuse se vor desfasura insa de-a lungul drumurilor si de-a
lungul traseelor cu drept de trecere.
Impactul real al lucrarilor la SEAU asupra vegetatiei se anticipeaza ca fiind moderat spre
nesemnificativ, si reversibil dupa finalizarea lucrarilor de executie, iar impactul lucrarilor la
reteaua de canalizare din localitate se estineaza a fi nesemnificativ, intrucat are loc in spatiu
complet antropizat – pe strazile localitatii.
In principiu, zgomotul produs de functionarea si circulatia utilajelor si mijloacelor de transport
are impact asupra faunei, determinand limitarea accesului in anumite zone.
Diminuarea timpului de stres asupra elementelor de flora si fauna constituie un factor esential in
refacerea habitatelor.
Impactul preponderent se va manifesta asupra faunei mici de sol, avand in vedere ca lucrarile se
vor desfasura in spatii deja antropizate, respectiv intravilanul comunei.
Asa cum s-a mentionat, impactul la nivelul faunei se manifesta doar pe perioada lucrarilor de
executie si are caracter reversibil.
Avand in vedere termenul relativ scurt alocat lucrarilor impactul real asupra vegetatiei se
anticipeaza ca fiind redus, mare parte din flora locala afectata urmand a se reface dupa
retragerea factorilor perturbatori.
In general, in perioada de executie de lucrari la conducte aflate in subteran, si in special a
lucrarilor la conducta de deversare in SEAU si a celei de descarcare a apei epurate in emisar ,
este posibila aparitia unor efecte negative asupra speciilor din imediata apropiere. Aceste efecte
se pot concretiza in tendinta de retragere a faunei in zone limitrofe, motivul fiind zgomotul
generat de lucrarile de constructie. Un alt efect potential negativ al lucrarilor de pozare de
conducte subterane este de diminuare calitativa temporara a habitatelor din perimetrul
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
54
organizarilor de santier si a punctelor de lucru. In general insa, daca constructorul respecta
masurile minime de reducere a acestor impacturi (pastrarea stratului vegetal decopertat si
refacerea prin recopertare a suprafetelor afectate cu acelasi material), degradarea calitativa a
habitatelor este minima si total reversibila. In plus trebuie precizat ca lucrarile se desfasoara in
spatiul rezidential rural, deja antropizat, iar traseul conductei de deversare a apei uzate din
SEAU in emisar va urmari drumul deja existent pana la punctul de descarcare al conductei in
raul Olt.
Perioada de exploatare
Impactul potential asupra florei si faunei terestre pe durata fazei de exploatare este cu mult mai
mic decat cel din faza de constructie si se reduce, in principal, la impactul determinat de
activitatile de intretinere a canalelor, pentru care pot fi necesare lucrari de escavatie.
In cazul lucrarilor de intretinere obiective, antreprenorul va lua masuri de minimizare a
impactului si va delimita strict zona de lucru pentru a preveni /minimiza distrugerea
ecosistemelor acvatice si terestre.
Prezentul proiect se concentreaza pe infiintarea retelei de canalizare in aglomerarea Islaz. Se
presupune astfel ca nu vor fi necesare interventii prea dese, intrucat este vorba de realizarea unor
retele noi de canalizare; ca urmare impactul potential asupra ecosistemelor terestre si, in special,
asupra celor acvatice este considerat pozitiv, in primul rand datorita descarcarii apelor epurate la
parametrii de calitate din legislatia nationala.
4.6.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor
naturii si ariilor protejate
Perioada de executie
Executia lucrarilor de canalizare se realizeaza pe strazile localitatii Islaz, pe trama stradala, fara a
afecta in vreun fel flora si fauna sitului RO SPA 0024 Confluenta Olt – Dunare. Cele doua situri
de importanta comunitara – ROSCI 0376 Raul Olt intre Maruntei si Turnu Magurele si ROSCI
044 Corabia - Turnu Magurele - se afla la o distanta considerabila de intravilanul localitatii Islaz,
unde se realizeaza lucrari de pozare a conductelor de canalizare (cca 2 km si respectiv cca. 1,2
km).
Singurele lucrari care se executa in zona sitului RO SPA 0024 Confluenta Olt – Dunare sunt
lucrarile la SEAU, care vor fi executate cu respectarea stricta a unor masuri de minimizare a
impactului asupra florei si faunei sitului. Lucrarile la conducta de deversare a apei epurate in
emisar, raul Olt vor fi efectuate partial si in situl ROSCI 0044 Corabia - Turnu Magurele.
Desi impactul potential asupra florei si faunei este mediu spre nesemnificativ, totusi au fost
prevazute masuri pentru diminuarea impactului in perioada de constructie si masuri similare
pentru perioada de operare, in special in ceea ce priveste SEAU, masuri ce vor fi impuse
antreprenorului de lucrari, si respectiv operatorului pe perioada de interventii in cazuri de avarii.
Se are in vedere respectarea de catre constructor a urmatoarelor cerinte:
Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea
suprafetelor vegetale;
Pe intreaga perioada a lucrarilor executate la SEAU, la pozarea conductei de aductiune a
apei uzate in SEAU si la pozarea conductei de deversare a apei epurate in emisar,
antreprenorul va instrui personalul muncitor in vederea interzicerii oricaror forme de
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
55
recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor
natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
Lucrarile la SEAU si cele doua conducte mentionate mai sus vor fi planificate adecvat,
astfel incat sa se evite sau sa fie redusa perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor si
adaposturilor; in acest sens, organizarea lucrarilor de executie se va face in lunile
calendaristice in care speciile de animale nu se afla in perioada de reproducere, sau nu
sunt in migratie (in speta pasarile); se va urmari reducerea la minimum a termenelor de
executie a acestor lucrari;
Amplasarea, la loc vizibil, pe perioada implementarii planului si a derularii investitiei, de
panouri informative privind existenta siturilor Natura 2000 si a speciilor salbatice
protejate de lege, semnalate pe amplasament, in special in zona SEAU si a celor doua
conducte la aceasta, conducta de deversare a apelor uzate in SEAU si cea de deversare a
apelor epurate in emisar;
Traficul de santier si functionarea utilajelor se vor limita la traseele proiectate si la un
program de lucru diurn care sa nu creeze disconfort speciilor salbatice din zona;
Organizarea de santier pentru SEAU se va realiza in incinta amplasamentului statiei si va
ocupa temporar suprafata de teren strict necesara din incinta amplasamentului, astfel
incat impactul asupra mediului natural sa fie minim;
Stratul de sol vegetal va fi indepartat cu grija, depozitat in gramezi separate si va fi
reinstalat dupa reumplerea sapaturii, pentru a face posibila refacerea vegetatiei, acolo
unde va fi cazul;
Santierul, drumurile de acces si cele tehnologice, si toate suprafetele al caror invelis
vegetal a fost afectat, vor fi renaturate adecvat si redate folosintei lor initiale;
In cadrul Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (obligatie a
executantului), se vor stabili masuri de protectie impotriva poluarii, o atentie speciala
trebuie acordata poluarii cu substante solide sedimentabile;
Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a
se reduce praful;
Se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie. Suprafetele destinate
pentru depozitarea de materiale de constructie, de recipienti goliti si depozitare temporara
de deseuri vor fi impermeabilizate in prealabil, cu folie de polietilena ori se vor utiliza
platforme betonate existente sau containere mari pentru deseuri din constructii si
demolari;
Se va realiza un management corespunzator al deseurilor cu eliminarea periodica, fara a
folosi depozite intermediare sau depozitari necontrolate;
Prin lucrarile executate nu se modifica in nici un fel compozitia autohtona a speciilor de
plante locale si nu se introduc alte specii invadatoare sau care nu fac parte din ecositem;
Dupa interventiile antropice care ar putea perturba mediul natural, vor fi intreprinse
actiuni de refacere a stratului vegetal cu solul vegetal escavat, iar flora locala se va reface
natural dupa finalizarea lucrarilor de pozare a conductelor – acolo unde acestea vor fi
realizate pe spatii cu vegetatie;
Refacerea stratului vegetal afectat de lucrarile de constructie se va realiza sub indrumarea
unui specialist biolog, doar daca va fi cazul.
Perioada de exploatare
Impactul potential asupra florei si faunei terestre pe durata fazei de exploatare este cu mult mai
mic decat cel din faza de constructie si se reduce in principal la impactul determinat de
activitatile de intretinere a canalelor, pentru care pot fi necesare lucrari de excavatie.
Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020
„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”
56
In cazul lucrarilor de intretinere obiective, operatorul va lua masuri de minimizare a impactului
si va delimita strict zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea ecosistemelor acvatice
si terestre.
Prezentul proiect se concentreaza pe realizarea retelelor de canalizare, a constructiilor anexa ale
acestora si pe realizarea statiei de epurare. Se presupune astfel ca nu vor fi necesare interventii
prea dese, intrucat este vorba de realizarea unor retele noi de canalizare; a unei SEAU noi,
performante, iar impactul potential asupra ecosistemelor terestre si in special asupra
ecosistemelor acvatice va fi cert unul pozitiv.
Concluzionand, se pot mentiona urmatoarele aspecte necesare etapei de incadrare:
1. Proiectul se implementeaza in zona antropizata, adica pe strazile localitatii Islaz. Intreaga
localitate este inclusa in situl ROSPA 024 Confluenta Olt – Dunare, iar parti din extravilanul
localitatii se afla situate partial in siturile ROSCI 0376 Raul Olt intre Maruntei si Turnu
Magurele si ROSCI 0044 Corabia – Turnu Magurele.
2.Reteaua de canalizare se va realiza pe strazile localitatii Islaz, conducta de deversare a apelor
uzate in SEAU va urmari drumul catre Olt pana la amplasamentul SEAU care va fi amplasata
conform planului anexat in situl ROSPA 024 Confluenta Olt – Dunare, iar conducta de
deversare a apelor epurate in emisar (raul Olt) va fi pozata partial si in situl ROSCI 0044
Corabia – Turnu Magurele.
3. Proiectul va include actiuni de pozare conducte de canalizare care nu vor duce la modificari
fizice in aria naturala protejata ROSPA 024 Confluenta Olt – Dunare fiind efectuate pe strazile