Despre Judetul Gorj „Simt în mine Gorjul de piatră, strunga, stâna şi sarica şi opincile de acasă” TUDOR ARGHEZI Gorjul reprezintă o străveche vatră de istorie, primele dovezi ale existenţei şi activităţii omului datând de peste 1.500.000 de ani, după cum atestă descoperirile arheologice din zona Dănciuleşti, Baia de Fier (Peştera Muierilor şi Peştera Pârcălabului), Boroşteni (Peştera Cioarei), Curteana, Săcelu, Târgu-Cărbuneşti, Urdari. Judetul Gorj, prin diversitatea cadrului natural pe care se suprapune (munţi, dealuri, văi, depresiuni, râuri, zonă calcaroasă, chei, peşteri) precum si prin obiectivele antropice pe care le deţine (locuri istorice, muzee, statui, monumente, case boiereşti din secolele XVIII şi XIX, cule, case memoriale, mănăstiri, biserici, Ansamblul Sculptural Brâncuşi de la Târgu-Jiu, etc.) reprezintă un potenţial turistic de prim rang pentru România. Farmecul deosebit al locurilor este sporit de traditiile locale si de ospitalitatea caracteristica gorjenilor si oltenilor in general. Mănăstirile Gorjului au atras si atrag atât pelerinii cat si oamenii iubitori de cultura si frumos, prin arhitectura lor dar si prin frumusetea peisajelor naturale in care au fost construite. Mănăstirea Tismana a reprezentat sursă de inspiraţie pentru poetul Grigore Alexandrescu; dupa ce acesta a vizitat-o, a scris “Răsăritul lunii. La Tismana”. Specificul meleagurilor gorjene este întregit de muzica traditională gorjenească, atât de bine reprezentată (Maria Lătăreţu, Maria Apostol, Mariana Ionescu Capitanescu, Maria Loga, Victoriţa Lacatuşu, Ion Ghiţulescu si multi altii). „Gorjul este o regiune de suprize(...) Întâi, căci se cuvine să fie pus întâi, e gorjeanul. E el român, e el oltean, dar e mai mult decât atât, cu toate că va fi
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Despre Judetul Gorj
„Simt în mine Gorjul de piatră, strunga, stâna şi sarica şi opincile de acasă”
TUDOR ARGHEZI
Gorjul reprezintă o străveche vatră de istorie, primele dovezi ale existenţei şi activităţii omului datând de peste 1.500.000 de ani, după cum atestă descoperirile arheologice din zona Dănciuleşti, Baia de Fier (Peştera Muierilor şi Peştera Pârcălabului), Boroşteni (Peştera Cioarei), Curteana, Săcelu, Târgu-Cărbuneşti, Urdari.Judetul Gorj, prin diversitatea cadrului natural pe care se suprapune (munţi, dealuri, văi, depresiuni, râuri, zonă calcaroasă, chei, peşteri) precum si prin obiectivele antropice pe care le deţine (locuri istorice, muzee, statui, monumente, case boiereşti din secolele XVIII şi XIX, cule, case memoriale, mănăstiri, biserici, Ansamblul Sculptural Brâncuşi de la Târgu-Jiu, etc.) reprezintă un potenţial turistic de prim rang pentru România.
Farmecul deosebit al locurilor este sporit de traditiile locale si de ospitalitatea caracteristica gorjenilor si oltenilor in general.
Mănăstirile Gorjului au atras si atrag atât pelerinii cat si oamenii iubitori de cultura si frumos, prin arhitectura lor dar si prin frumusetea peisajelor naturale in care au fost construite.Mănăstirea Tismana a reprezentat sursă de inspiraţie pentru poetul Grigore Alexandrescu; dupa ce acesta a vizitat-o, a scris “Răsăritul lunii. La Tismana”.
Specificul meleagurilor gorjene este întregit de muzica traditională gorjenească, atât de bine reprezentată (Maria Lătăreţu, Maria Apostol, Mariana Ionescu Capitanescu, Maria Loga, Victoriţa Lacatuşu, Ion Ghiţulescu si multi altii).
„Gorjul este o regiune de suprize(...) Întâi, căci se cuvine să fie pus întâi, e gorjeanul. E el român, e el oltean, dar e mai mult decât atât, cu toate că va fi prea de-ajuns să rămâi şi fără alte originalităţi. E altfel de român şi altfel de oltean. Gorjeanul, comparat cu ceilalţi români, consideraţi pe judeţe, are nu ştiu ce are, ceva ca un lipici al lui, o noimă de aristrocraţie (...).
TUDOR ARGHEZI
Localizarea si caracterizarea judeţului Gorj
Aşezarea geografică. GORJUL este situat în partea de sud-vest a ţării, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu şi superior al Jiului, de unde îi vine şi numele (Jiul de Sus).Este situat între paralelele de 45°38’ latitudine nordică, pe Vârful Parângu Mare şi paralela de 44°58’ latitudine nordică, în apropiere de localitatea Ţânţăreni şi între
meridianul de 23°39’ longitudine estică ce trece în apropierea localităţii Alimpeşti şi meridianul de 22°6’ longitudine estică, pe Vârful Dobru din Munţii Godeanu.Judeţul Gorj se învecinează la nord cu judeţul Hunedoara, la nord-vest cu judeţul Caraş-Severin, iar în vest şi sud- vest cu judeţul Mehedinţi, în sud cu judeţul Dolj (Jiul de Jos) şi la est şi nord-est cu judeţul Vâlcea.
Judeţul Gorj are o suprafaţă de 5602 km 2 , ceea ce reprezintă 2,4% din suprafaţa României. O coordonată geografică importantă care îl traversează este paralela de 45° latitudine nordică ce trece prin sudul localităţii Târgu-Jiu.La sfărşitul secolului al XV-lea (1497), apare prima menţionare documentară despre Gorj, denumire slavonă care înseamnă „Jiul de Sus” sau „Jiul de Munte”, aşa cum Dolj înseamnă „Jiul de Jos”.
Relieful Gorjului este format din trei mari unităţi fizico-geografice care coboară în trepte de la nord la sud.1. Carpaţii Meridionali, zonă muntoasă reprezentată de versanţii sudici ai Munţilor Parâng, Vâlcan şi Godeanu, în partea de nord a judeţului.2. Subcarpaţii Getici; între văile Motru şi Gilort se numesc Subcarpaţii Gorjului, iar cei
dintre Gilort şi Olteţ aparţin grupei Subcarpaţii Olteţului care se întind între Bistriţa Vâlceană şi Gilort, străbătuţi de Olteţ. Subcarpaţii formează cea de-a doua treaptă de relief a Gorjului care este constituită din două şiruri de culmi deluroase şi două ulucuri depresionare.3. Podişul Getic este constituit din depozite sedimentare (nisipuri, pietrişuri, argile, marne) materiale erodate din munţi, cărate de râuri şi depuse în Bazinul Getic. În aceste depozite orizontale râurile au săpat văi largi (Olteţul, Amaradia, Gilortul, Jiul), însoţite de lunci şi terase cu interfluvii sub formă de culmi deluroase cu orientare şi înclinaţie de la nord la sud.Aceste trei forme de relief, dispuse în trepte de la nord spre sud, ale judeţului Gorj coboară de la altitudinea de 2519 m, altitudinea cea mai mare din judeţul Gorj, în Vârful Parângu Mare, până la altitudinea cea mai mică de 100 m în lunca Jiului, în localitatea Picu, din comuna Ioneşti.Masivele montane prezente în judeţ fac parte din grupa Carpaţilor Meridionali. Existenţa unor roci foarte rezistente, granite, şisturi cristaline, calcare, în zona montană au creat numeroase văi şi culoare extrem de spectaculoase devenite obiective de interes turistic. În zonă există platouri de nivelare ce au favorizat dezvoltarea unor localităţi în zona montană şi pot constitui un avantaj în exploatarea turistică a zonei ca una turistică. Expunerea sudică a zonei creează cadru favorabil dezvoltării turismului, cu perspective pentru turismul montan, de agrement şi turismul ecologic în sezonul estival. Pentru sezonul de iarnă expunerea sudică a masivelor montane constituie un impediment în păstrarea unui strat de zăpadă suficient pentru practicarea sporturilor de iarnă, acest lucru fiind posibil, în condiţii de rentabilitate a activităţii, doar la altitudini de peste 1400-1600 m, în funcţie de masiv.
Hidrografia judetului este dominată de raul Jiu spre care converg majoritatea apelor curgătoare ale judeţului. Jiul are doua izvoare – Jiul de Vest (format din mai multe pâraie ce izvorăsc din Munţii Vâlcan, Godeanu şi Retezat) si Jiul de Est ce-şi are izvoarele in versantul nordic al Parângului. În drumul său spre vărsare, Jiul străbate toate formele de relief: munte de la izvor la Bumbeşti-Jiu, Subcarpaţii de la Bumbeşti-Jiu până la Peşteana Jiu, Podişul Getic până la Craiova şi Câmpia Olteniei până la vărsare în Dunăre, în apropiere de Bechet.Principalii afluenti ai Jiului (ce străbat) si Judeţul Gorj sunt râurile: Gilort, Motru, Tismana, Bistriţa Gorjeana, Jaleşul şi Şuşiţa. Lacurile gorjului sunt in majoritate antropice (de acumulare), având scop hidroenergetic şi au fost construite pe râurile: Cerna, Motru, Tismana, Bistriţa, Jiu, Gilort şi Olteţ.
În principal clima este temperat continentală, cu o mare varietate de nuanţe, ca urmare a poziţiei geografice, a circulaţiei atmosferice şi a componentelor de relief prezente. Temperatura medie anuală înregistrează valori diferite de la nord la sud: 0 grade C pe culmile de peste 2000 m şi 10,1 grade C la Târgu Jiu. Precipitaţiile au o distribuţie neuniformă în teritoriu şi scad de la nord la sud astfel: 1200 mm/an la peste 2000 m, 865mm/an la Novaci, 750mm/an la Târgu Jiu, 585 mm /an la Ţânţăreni. Stratul de zăpadă
are o repartiţie neuniformă, în zona montană înaltă la peste 1500 – 1600 m durează 180-200 zile (Parâng, Vâlcan, Godeanu) iar grosimea lui poate atinge în zonele adăpostite 7-8 m. În zona munţilor mijlocii durata este doar de 140-150 zile şi scade până în podiş la 60-80 zile/an. Acest lucru poate permite dezvoltarea sporturilor de iarnă. În anumite zone sezonul turistic de iarnă poate dura din decembrie până în aprilie.Vânturile dominante, pe culmile înalte sunt cele de nord-vest, iar în zonele depresionare se face simţită prezenţa maselor de aer din sud şi sud-est de origine tropicală. Existenţa foehnului pe versanţii sudici ai munţilor produce în condiţiile unor temperaturi de 0 grade C, declanşarea avalanşelor. În depresiunile deluroase climatul este de adăpost, calmul atmosferic fiind predominant.
Vegetatia judetului Gorj cuprinde: etajul pajistilor alpine situate la mari înaltimi - domeniul drumeţiei montane prin panoramele pitoreşti ce se întâlnesc aici; etajul pădurilor de conifere, între 1400-1700 m, mai ales pe versanţii nordici, speciile predominante fiind molidul şi bradul. Prezenţa acestor păduri completează valorile de peisaj şi creează o ionizare negativă a aerului, benefică în climatoterapie; etajul pădurilor de foioase cuprind: fagul, gorunul, carpenul.
Fauna judeţului este foarte variată - capra neagră pe culmile alpine, ursul, mistreţul, lupul, cerbul, căprioara, pisica sălbatică, dihorul în pădurile de foioase, unele specii mediteraneene: vipera cu corn, broasca ţestoasă de uscat, numeroase specii de păsări precum şi o numeroasă fauna acvatică in râurile de munte (păstrăv, crap etc.). Diveristatea faunei zonei reprezintă o atracţie importantă în special pentru turiştii străini pentru care există oferte ce includ activităţi de vânătoare si pescuit.Frumuseţea deosebită a locurilor a determinat dorinţa de conservare, protejare şi o antropizare cat mai redusă. Astfel că, de-a lungul timpului in judeţul Gorj au aparut o serie arii protejate si rezervaţii naturale. Prima rezervaţie naturală din Oltenia a fost Rezervaţia Parâng, rezervaţie de interes geologic, floristic şi faunistic (căldări şi văi glaciare, morene, rarităţi floristice (floarea de colţ, faunistice (capra neagră)), în zona Lacului Gâlcescu şi împrejurimi. În anul 1955 sunt declarate rezervaţii: Peştera Cloşani, Peştera Muierilor de la Baia de Fier, Peştera Gura Plaiului (Tismana) şi ulterior Peştera Cioaca cu brebenei (Padeş).In anul 1981 au fost declarate rezervaţii şi monumente ale naturii în Gorj o serie de arii de la Tismana, Padeş, Novaci, Bumbeşti Jiu, Crasna, Baia de Fier, Polovragi etc.Parcul National Defileul Jiului a fost infiinţat in anul 2005 şi se întinde pe raza localităţii Bumbeşti-Jiu şi a localităţilor Aninoasa şi Petroşani din judeţul Hunedoara, ocupând versantul estic al Munţilor Vâlcan şi versantul vestic al Munţilor Parâng, în lungul Defileului Jiului.
Populatia şi aşezarile.Conform datelor recensământului populaţiei din anul 2002 populaţia totală se cifra la 387.308 locuitori, având o densitate medie de 69, 1 loc/km pătrat. Resedinta se află în municipiul Tg-Jiu, existând alte 8 oraşe - Bumbesti-Jiu, Motru, Novaci, Rovinari, Târgu
Cărbuneşti, Ţicleni, Turceni, Tismana şi 61 de comune. In judeţul Gorj există localitati care in viitor vor putea deveni localitaţi turistice: Polovragi, Tismana, Baia de Fier, Runcu - localităţi recunoscute pentru frumuseţea cadrului natural în care se află şi valorilor etnoculturale şi folclorice pe care le-au păstrat din generaţie în generaţie.În câteva comune ale judeţului au existat centre artizanale cu tradiţie care şi-au pierdut importanţa în ultimii 15 ani şi care pot fi revigorate prin implicarea nucleelor de meşteri populari care mai produc articole tradiţionale: Tismana-ţesături, Pocruia-ţesături, Câlni-Găleşoaia-olărit, Padeş, Polovragi, Baia de Fier- împletituri, Teleşti-obiecte casnice din lemn. Prima aşezare atestată documentar (în anul 1385) este Mănăstirea Tismana, una dintre cele mai vechi mănăstiri din ţară, care stăpânea întinse domenii (munţi, păduri, vii, livezi, sate), bucurându-se de o atenţie deosebită din partea domnitorilor Ţării Româneşti. În secolele XIV şi XV, peste 30 de sate din Oltenia făceau parte din domeniul Mănăstirii Tismana
Transporturile în judeţul Gorj sunt transporturi pe uscat: rutiere şi feroviare. Transporturile rutiere se fac cu mijloace auto, pe şosele, care în judeţul Gorj au o lungime totală de 1892 km, din care peste 330 km drumuri naţionale şi peste 1550 km drumuri de interes local (judeţene şi comunale).Drumurile naţionale au fost în cea mai mare parte reabilitate (nou asfaltate iar unele şi largite).
Căile ferate in Gorj au o lungime de 324 km, prima linie de cale ferată, de la Filiaşi la Târgu-Jiu prin Tărgu-Cărbuneşti fiind dată în folosinţă în anul 1888. S-au continuat lucrările spre nord, începând cu anul 1924 şi linia ferată Bumbeşti-Jiu - Livezeni a fost inaugrată în anul 1948.Căile de acces in judeţul Gorj curpind: (căi rutiere) DN66 (E79) Deva - Petrosani (HD) -Defileul Jiului - Targu Jiu - Craiova; DN67C Novaci - Pasul Urdele 2145 m - Sebes (AB), DN67 Targu Jiu - Ramnicu Valcea; DN67B Targu Carbunesti - Dragasani (VL) - Pitesti; (cale ferată):Simeria (HD) - Petrosani - Defileul Jiului - Tg. Jiu - Filiasi - Craiova.
EconomiaGorjul este un judet bogat in resurse naturale diverse, unele dintre ele exploatate si utilizate de industriile de profil. Principalele resurse ale solului si subsolului judetului Gorj sunt reprezentate de depozitele de lignit (Rovinari, Jilt si Motru), rezerve de petrol, gaz natural, depozite de calcar (in zonele de munte ale judeţului), marmură, argilă.Urmare a rezervelor de care dispune, intre ramurile industriale ale judetului Gorj se remarca industria extractiva, principala sa componenta fiind extractia carbunelui necocsificabil - lignit in doua mari bazine, Motru si Rovinari, industria producatoare de electricitate, reprezentata prin marile termocentrale de la Turceni si Rovinari, dar si prin
productia in hidrocentrale. Exploatarea lignitului isi are inceputurile in urma cu peste 30 de ani, contribuind de-a lungul timpului la ridicarea judetului Gorj în ceea ce priveste dezvoltarea economica. Extractia lignitului a avut si are in continuare un mare impact asupra intregii economii a judetului.O parte semnificativa a economiei judetului Gorj se sprijina pe complexul energetic constituit din C.N.L.O. si marile termocentrale de la Turceni si Rovinari. .Alte ramuri ale industriei, mult mai slab dezvoltate in prezent sunt: industria prelucrării lemnului, industria textilă.Principalele ramuri care absorb forţa de muncă in Gorj sunt: industria extractivă, agricultura ( porumb, grâu, cartofi, legume, fructe, viticultură), comerţul şi construcţiile.
Județul Gorj este unul dintre cele 41 de jude ț e ale României. Reședința lui este
municipiul Târgu Jiu.
Țărani la piața din Târgu Jiu la începutul secolului XX.
La nivelul județului Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensământ, au fost recenzate
155.695 de locuințe și 345.771 de persoane. Astfel, în municipiul Târgu Jiu au fost
înregistrate 81.163 de persoane, în Motru – 18.001, Rovinari – 12.627, Bumbești-Jiu –
9.373, iar în Târgu-Cărbunești – 8236. De asemenea, în Târgu Jiu a fost înregistrat cel mai
mare număr de locuințe – 33.803, în timp ce cel mai mic număr a fost înregistrat la nivelul
comunei Samarinești, unde au fost numărate doar 805 locuințe.[17]Distribuția pe medii a
populației totale în anul 2010 a pus în evidență preponderența populației rurale cu un
număr de 202.128 de persoane (53%), față de populația din mediul urban, ce însumează
179.515 de persoane (43%).[18] La nivelul județului Gorj există între 25.000 și 30.000 de
romi. Alin Bobu, consilier pe problemele romilor în cadrul Instituției Prefectului, a declarat (în
2011):[19]
„În județul Gorj există cinci categorii de persoane care aparțin etniei: țigani nevorbitori (lăutarii), țigani de vatră (precum cei din Obreja și Peșteana), țigani căldărari (precum cei din Meteor și Pleoștina), rudarii (precum cei de pe strada Luncilor și Baia de Fier) și ursarii (doar aproximativ 60 de persoane la Dănești). Dintre aceștia doar țiganii de vatră și cei căldărari vorbesc limba țigănească și ca atare în aceste comunități vor fi recenzori care cunosc limba.”
Teritoriul și forma actuală a județului sunt rezultatul unor evoluții istorice, în care județul Gorj
a înglobat unele formațiuni vecine precum Motru și Gilort. În secolul al XVII-lea poate fi
întâlnit deja un județ de o formă apropiată a Gorjului actual cu numele Jiul de Sus.[25]
Împreună cu județul Vâlcea, Gorjul formează o subregiune de similaritate, în cadrul Regiunii
4 Sud-Vest Oltenia.[26]Vicepreședintele PNL Gorj, Claudiu Săftoiu, a declarat:[27]
„Un mare avantaj pentru Gorj ar fi acela ca județul să fie comasat cu Vâlcea și Mehedinți. Cu Vâlcea, județul va avea acces la Culoarul Paneuropean și cu Mehedinți, la Dunăre. Obiectivul liberalilor este ca, în acest condiții, județul să aibă avantaje economice și sociale iar capitala ar fi la Târgu Jiu.”
Gorjul este probabil unul dintre cele mai stabile județe din punctul de vedere al organizării
administrativ-teritoriale, modificările post-decembriste fiind puțin numeroase. În intervalul
1989–2007 nu au fost înființate noi comune prin separare sau regrupare (în condițiile în care
în țară pot fi numărate peste 200 de astfel de situații, deci circa 5 noi comune în medie pe
județ). Modificările au fost de statut administrativ, prin declararea de noi orașe.[26]
Securitate și sănătate[modificare | modificare sursă]
Inspectoratul de Poli ț ie al Jude ț ului Gorj este parte integrantă a Poli ț iei Române și se
subordonează Inspectoratului General al Poliției Române.[28]
Polițiștii gorjeni au demarat la începutul lui 2009 o amplă acțiune de verificare a modului de
aplicare a legii privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. În prima
zi de la demarare a acțiunii, șapte unități au fost deja sancționate, pentru că nu respectau
prevederile legale.[29]
Începuturile jandarmeriei se regăsesc în prima zi a lunii septembrie anul 1973, când
batalionul 43 Slatina se mută la Târgu Jiu, comandant fiind maiorul Iovan Ilie. Sediul unității
nu era cel actual, instituția desfășurându-și activitatea pe calea București din Târgu Jiu din
anul 1977. În decursul anilor nume reprezentative ale unității precum Dumitru Matei, Ilie
Gorjan, Ion Amza, Niculae Vasile, Dumitru Buță, Victor Guță și colonelul Vasile Tâlvescu, au
fost nume sonore ale Jandarmeriei din Gorj. Actualul drapel de luptă al unității a fost
înmânat reprezentanților Jandarmeriei în Piața Prefecturii din Târgu Jiu, în luna noiembrie a
anului 1997.[30]
Securitatea în școlile din județ a început să dea în toamna anului 2010 bătăi de cap și la
nivelul județului Gorj; astfel a avut loc în octombrie o întâlnire între reprezentanții Instituției
Prefectului și cei ai Inspectoratului Școlar Județean Gorj. Aceștia au discutat măsurile ce se
pot lua în unitățile de învățământ pentru a reduce actele de violență dintre elevi.[31]Participanții la această întâlnire au venit cu mai multe propuneri pentru a eficientiza
securitatea unităților de învățământ. Și prefectul a venit cu o idee care a fost pusă în
discuție:[32]
„Una dintre ele este trecerea în fișa postului anumitor persoane care sunt în instituție deja și activități de pază în interiorul școlii, măcar. Și există o posibilitate, prin comitetul de părinți, să se strângă niște fonduri, să fie plătite persoanele acestea, responsabile să facă treaba asta. Avem
Oameni lucrând cu vite și plug în Bibule ș ti, Gorj .
Domeniul agricol are de suferit, potrivit directorului Ion Popescu, de la Direcția pentru
Agricultură Gorj:[41]
„Evoluția fenomenelor climaterice din iarna anului 2010 dădea garanția unei dezvoltări normale a culturilor de cereale paioase în toamna anului 2011, dar modul în care au evoluat aceste fenomene în primăvară au creat probleme atât la dezvoltarea vegetativă, cât și în modul de pregătire și desfășurare a campaniei de însămânțări.”
Industrie[modificare | modificare sursă]
Județul Gorj este unul dintre județele bogate în resurse naturale atât din punct devedere al
cantităților cât și al diversității. Aceste resurse pot fi identificate la nivelul terenurilor agricole
și forestiere precum și al resurselor minerale de suprafață și de adâncime. Pădurile ocupă în
special partea de nord a județului, precum și văile principalelor cursuri de apă. Apa și viața
sălbatică (fondul faunistic și floricol) reprezintă de asemenea importante valori ale cadrului
natural. Resursele de apă sunt de asemenea importante, județul Gorj fiind situat într-un
bazin hidrografic cu resurse interioare superioare mediilor pe țară.[42] Resursele minerale de
suprafață și de adâncime sunt diverse și răspândite practic pe tot cuprinsul județului. În
afara unor resurse minerale aflate în cantități deosebit de mari, precum lignitul exploatabil la
suprafață în special în vestul județului (bazinele Motru-Rovinari), Gorjul deține importante
resurse de petrol și gaze naturale (în centrul și estul județului), dar și resurse minerale mai
rar întâlnite.[43]
Industria județului Gorj este dominată de activitățile extractive și de producerea energiei. În
mare măsură, dezvoltarea industrială este determinată de resursele naturale disponibile,
ceea ce a făcut ca județul să fie mai puțin afectat de procesele de restructurare pe care alte
regiuni/județe le-au cunoscut în ultimii ani. Principala problemă a județului o constituie
de peste 300 de ani – Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli”, Ceauru, comuna Bălești,
realizată în 1672, Biserica de lemn „Intrarea în Biserică” de la Slăvuța, comuna Crușeț
construită în 1684, la care se adaugă un număr însemnat de obiective de secol XVIII.[48]
Dezvoltarea și consolidarea turismului reprezintă o prioritate pentru autoritățile Gorjului.[49]
Viitorul economiei[modificare | modificare sursă]
În anul 2013 în județul Gorj se practică o agricultură modernă și performantă cu produse de
calitate, diversificate și ecologice, cu mare cerere pe piață, în sectoarele culturi, creștere
animale, apicultură, piscicultură, fermele specializate – agricole (inclusiv din terenuri
proprietate privată comasate), apicole, piscicole sau de creștere a animalelor (ele au o
capacitate crescută de management și operare eficientă cu ajutorul unor tehnologii moderne
și eficiente care nu afectează mediul (ecologice), cu soiuri de plante și animale cu
productivitate).[50] Gorj o să aibe o infrastructură modernă și eficientă, a cărei dezvoltare,
operare și întreținere se face cu ajutorul unei baze de date existente la nivelul fiecărei
administrații publice locale.[51] Viața va fi mai frumoasă, dezvoltarea durabilă și viitorul
comunității sigur, cu ape curate, aer nepoluat și terenuri consolidate, cu păduri reîntinerite.[52] În județul Gorj vor exista afaceri de succes conduse de oameni de succes într-un mediu
de afaceri.[52] Județul urmează să dispună de servicii sociale eficiente, la standarde
europene, furnizate pe baza principiului egalității de șanse, în cadrul unor parteneriate
între APL, ONG-uri și membrii comunităților locale.[53]
Căi de transport și comunicație[modificare | modificare sursă]
Județul Gorj este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de transport, căi
de comunicație și accesibilitate spre porturile dunărene și în zona turistică submontană:
poziție favorabilă, relativ centrală, a municipiului Târgu Jiu la intersecția unor axe majore
de circulație (Craiova – Deva și Râmnicul Vâlcea – Drobeta Turnu Severin);
majoritatea orașelor adiacente unui DN (excepție Țicleni) și un grad bun de acoperire al
teritoriului (39,3 km - 100 km²), dar nu însă și calitativ;
deși regiunea are o densitate redusă, accesibilitatea și densitatea feroviară relativ bună
(34,4 km / 1.000 km²), în apropiere de magistrala București – Craiova.[54]
Gorjul este traversat de drumuri județene și este accesibil prin rețeaua de drumuri naționale
de bună calitate (1.500 km de drumuri la nivelul județului). În 2-5 ore se poate ajunge într-
unul din marile centre ale țării - Bucure ș ti , Timi ș oara ,Craiova.[55]
Sistemul de telecomunicații a beneficiat în ultimii ani de îmbunătățiri. Astfel, s-a trecut la
înlocuirea centralelor telefonice manuale, fiind dată în folosință, între altele, în Târgu Jiu o
centrală telefonică digitală cu 16.000 de linii telefonice.[56]
Horațiu Gorun, directorul executiv al Direcției Județene pentru Sport și Tineret Gorj, s-a
declarat mândru de rezultatele obținute de sportivii gorjeni pe care i-a sprijinit în 2011.
Robert Doicaru, consilier al aceleiași instituții gorjene, a apreciat drept foarte bună corelația
dintre cheltuieli și rezultate:[72]
„Sunt mândru de sportivii noștri, de atleții care au reușit să ne aducă atâtea medalii, atâtea satisfacții, dar și de cei de la lupte, sport care după o secetă de mai mulți ani a adus din nou o medalie în Gorj. Asta ne certifică nouă că ceea ce am făcut, oferindu-le sportivilor gorjeni în acest an 5 cantonamente și 53 de acțiuni, dintre care două două au fost competiții internaționale organizate la Târgu Jiu, cheltuind circa 63.000 de lei, a avut și rezultatele pe care le-am urmărit.”
Referințe[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
ro Studiul a fost realizat în cadrul Centrului de informare, documentare și inițiere în
managementul afacerilor mici și mijlocii - Consulting Company - proiect. „MONOGRAFIA
SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE Ț ULUI GORJ ”. consultingcompany.ro. Accesat la 17
decembrie 2011.
ro PDF „Ghidul Investitorului - Jude ț ul Gorj ”. scribd.com. Accesat la 17 decembrie
2011.
[Lucrare originală] ro Coordonatori: Ion Călinoiu și Claudia-Ileana Popescu (2008).
„Ghidul Investitorului - Jude ț ul Gorj ”. cjgorj.ro. Accesat la 17 decembrie 2011.
ro Ministerul Administrației și Internelor; Comitetul Județean pentru Situații de Urgență
GOJ; Secretariatul Tehnic Permanent; Inspectoratul pentru Situații de Urgență; „Lt. col.
Dumitru Petrescu” al Gorjului. „PLAN DE ANALIZĂ Ș I ACOPERIRE A RISCURILOR ”.
isugorj.ro. Accesat la 5 decembrie 2011.
ro Hotărârea Consiliului Județean Gorj (20 decembrie 2007). „PLANIFICARE
STRATEGICĂ PARTICIPATIVĂ PENTRU DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ A
JUDE Ț ULUI GORJ – DEZVOLTAREA CULTURII PARTICIPĂRII
STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ A JUDE ț ULUI GORJ 2007-
2013”. cjgorj.ro. Accesat la 17 decembrie 2011.
ro „Forum”. sportingorj.ro. Accesat la 5 decembrie 2011.
ro Alexandru Ș tefulescu , „Gorjul istoric și pitoresc”, Târgu-Jiu, 1904,
ro Alexandru Ștefulescu, „Documente slavo-române relative la Gorj, 1406-1665”, 1908
Deşi, de regulă, când sapi o fântână mergi mult în jos până dai de apă, la Bălăneşti există
fântâni la care apa iese singură, deasupra de nivelul solului. Una dintre ele se află în satul
Bălăneşti, la intrarea în cimitir, dar a fost părăsită, penteru că oamenii nu pot bea apă din ea.
Animalele, însă, iubitoare de sare, beau cu plăcere apă din fântânile sărate ale satului.
Oamenii spun că fântâna de la cimitir nu prea e folosită, dar sunt altele din care iau apă să
fierbă fasolea, pentru că aceasta ar fierbe mult mai repede decât în apa normală, din alte
fântâni. Şi aici, ca şi la Săcelu, apar emanaţii de gaze, iar pe marginea fântânii, pe unde se
prelinge apa şi pleacă pe un mic pârâiaş, apar depuneri colorate, dovadă că apa e puternic
mineralizată. Localnicii speră ca cineva să investească aici, mai ales că Bălăneştiul e o comună
aproape moartă din punct de vedere economic. Se vorbeşte, chiar, că un patron ar fi vrut să
facă o staţiune, dar nu s-a mai auzit nimic în ultimul timp.
Apă termală, la Câlnic
Un alt foraj executat cu peste 20 de ani în urmă, a dat naştere unui izvor de apă termală la
Câlnic, în satul Vlădoi. Proprietarul terenului, Dan Hatmanu, vine des aici să ia apă pentru
treburile casnice, ba chiar povesteşte că mama sa dădea de aici apă la vaci. De asemenea, tot
satul vine să se scalde, iar omul spune că vecinii sunt foarte bucuroşi că au scăpat de
reumatism. Primarul comunei Câlnic are, însă, planuri mari pentru sonda din care curge apă la
o temperatură constantă de 37 de grade, fie iarnă, fie vară: „Un investitor din Gorj se află în
negocieri cu 6 familii din împrejurimi. Vrea să le cumpere terenul şi să facă aici o staţiune,
pentru că a dus apa la analiză şi spune că are aceleaşi proprietăţi terapeutice ca cea de la
Băile Bala, din Mehedinţi. Urmează ca noi, autoritatea locală, să încheiem cu el un parteneriat
public- privat, pentru a-i asigura utilităţile şi toate serviciile publice de care are nevoie.”
(Dumitru Vulpe- primar comuna Câlnic)
Potenţialul turistic natural al JUDETULUI GORJ
Relieful judeţului Gorj prezintă o armonie şi o frumuseţe rară care atrage atenţia oricărui călător. În partea de nord se ridică Munţii Godeanu, Vâlcan si Parâng, cu vârful Parângul Mare 2519 m, ale caror plaiuri coboară treptat in depresiuni subcarpatice. Cele mai spectaculoase obiective turistice naturale sunt cheile şi pesterile situate pe bordura sudică a Carpaţilor, la contactul cu Subcarpaţii.
Cheile Olteţului se întind numai pe o distanţă de 1,5 km, dar sunt deosebit de pitoreşti, cu pereţi verticali, situaţi la depărtare 4,5 m unul de celălalt la partea inferioară a văii şi de 10-20 m la partea superioară.În Cheile Olteţului se află intrarea în Peştera Polovragi, cheile fiind străbătute pe toată lungimea lor de un drum forestier, care în anumite porţiuni a fost săpat în stâncă şi stânca formează un fel de copertină, sporind pitorescul văii. Peştera Polovragi este rezultatul activităţii unui vechi curs subteran al Olteţului, care a dizolvat carbonatul de calciu în drumul său. Ca urmare a cercetărilor făcute de Cercul de Speologie „Focul Viu” din Bucureşti, în anul 1974, lungimea totală a galeriilor cunoscute a ajuns la 9000 m. Descrişi şi cartaţi nu sunt decât 3200 m, doar galeriile cunoscute anterior. Peştera este săpată de apă prin dizolvarea carbonatului de calciu în versantul stâng al Cheilor Olteţului , iar gura peşterii se află la circa 200 m de la intrarea în chei, la o înălţime de 20 m faţă de talvegul Olteţului. Peştera Polovragi este o peşteră uşor de parcurs şi este electrificată. În trecut, peştera a fost adăpost şi refugiu pentru haiduci. Se pare că în anul 1821, pandurii lui Tudor Vladimirescu au depozitat în această peşteră armele aduse de la Sibiu. Legenda spune că Peştera Polovragi a fost lăcaşul zeului geto-dec Zalmoxis, iar în apropiere s-au descoperit ruinele unei cetăţi dacice.
Cheile Galbenului au versanţii îndepărtaţi, cu scurgeri de grohotişuri aspect care demonstrează un proces intens de degradare al rocilor.
Peştera Muierii este situată în versantul drept al Cheilor Galbenului, cu o altitudine de 751 m în Munţii Parâng, având o lungime de 3 566 m, dispusă pe patru nivele. Peştera Muierii este
prima peşteră din România electrificată. Numele peşterii a fost dat de localnici datorită faptului că în timpul unor lupte în apropiere, bărbaţii plecau să înfrunte năvălitorii, iar muierile şi copiii se adăposteau în peşteră. In peştera se gasesc o serie de formaţiuni de stalagmite si stalagtite care au primit denumiri – in functie de forma pe care au căpatat-o: Orgă, Domul Mic, Sala Altarului, Vălul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare, Cadâna, Moş Crăciun, Dropia, Uliul Rănit, iar datorită scurgerilor de oxizi de fier ce au dat unui loc o coloratură ruginie – aceasta se numeşte Stânca Însângerată. În galeria principală se se află o zonă în care podeaua peşterii are numeroase bazine, uneori, mai ales primăvara, pline cu apă, ce poartă numele de Bazinele Mari. Din Sala Turcului se desprinde spre dreapta Galeria Urşilor unde s-au găsit numeroase fosile, resturi scheletice şi peste 100 de cranii ale ursului de peşteră (Ursus Spelaeus), specie dispărută, dar şi alte resturi scheletice de hiene, lei, vulpi, capre sălbatice, lupi, mistreţi, fosile care dovedesc şi modificări climatice din îndepărtatele ere geologice.Peştera se află pe teritoriul comunei Baia de Fier (560 m. altitudine). Documente istorice atestă că de aici se extrăgea fierul, de unde şi toponimicul aşezării.
Fig. 6 – Peştera Muierilor
Munţii Parâng ating înălţimea maxima de 2519 m în vf. Parângu Mare, prezentând peisaje de mare atractivitate şi forme de relief dintre cele mai pitoreşti. In Gorj există mai multe trasee montane marcate (atât in Parâng, cât si în Vâlcan).
Vârful Păpuşa (2135 m), M-ţii Parâng
Transalpina
Transalpina (DN 67C) leagă Oltenia de Transilvania, de la Bengeşti, Novaci, peste Munţii Parâng, până la Sebeş în judeţul Alba. Cu secole în urmă acest traseu era o cărare prăpăstioasă folosită de ciobanii din Mărginimea Sibiului pentru trecerea turmelor de oi spre Oltenia, dar şi drumul pribegiei pentru mulţi ardeleni persecutaţi social, naţional şi religios de statul Austro-Ungar, care treceau munţii în Ţara Românească, stabilindu-se în Gorj, Vâlcea, Argeş, cunoscuţi sub denumirea de ungureni, adică păstori, ciobani, crescători de oi. Aşa se explică identitatea portului, a obiceiurilor şi tradiţiilor la populaţiile de pe ambii versanţi ai Meridionalilor.La realizarea acestei căi rutiere au lucrat romanii în anul 104 d.Hr. pentru deplasarea armatelor lor spre capitala statului dac
Sarmisegetuza. În timpul Primului Război Mondial a fost pietruită de armata germană, din raţiuni militare. În anul 1933 a fost reconstruită de regele Carol al II-lea care a fost impresionat de frumuseţea şi sălbăticia peisajului prin care trecea şoseaua. Inaugurarea şoselei a avut loc în anul 1935 la Poiana Sibiului. Transalpina este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m), fiind finalizate de curând lucrările de asfaltare a acesteia.
Defileul Jiului, având o lungime de 30 km, este unul dintre cele mai spectaculoase şi sălbatice defilee din Carpaţi. Şoseaua şi calea ferată ce trec peste sectoare de vale adâncă, străbătând sectoare cu viaducte şi tunele constituie ele însele o atracţie turistică. Parcul Naţional „Defileul Jiului” ocupă o suprafaţă de 11.127 de hectare fiind localizat pe valea Jiului între munţii Vâlcan şi munţii Parâng.
Spectaculoase, Cheile Sohodolului, sunt situate într-o rezervaţie complexă, (pe o lungime de 10 km), de interes peisagistic şi floristic, ce prezintă: peşteri, izbucuri, vegetaţie de stâncărie calcaroasă cu multe rarităţi floristice, specii rare de faună etc. În Cheile Sohodolului întalnim săpate în stancă obiectivele naturale: “Nările” şi “Inelul”.
Cheile Sohodolului
Zona Tismana (zonă carstică, rezervatie naturală). Numele Tismana vine de la coniferul tisă, arbore cu lemn tare, rezistent, de culoare roşiatică ce se gasea cu secole in urma in zonă. La
altitudinea de 350 - 600 m, se află, pe o suprafaţă de circa 60 ha, o rezervaţie de castani comestibili ce reprezintă o insulă de vegetaţie submediteraneană. Tismana este de asemenea locul unde apar mai multe peşteri, urmare a petrografiei regiunii şi a liniilor de abrupturi spre care se pot realiza deschideri laterale. Interesantă este Peştera Tismana, cunoscută sub denumirea de "Peştera Tezaurului", din apropierea mănăstirii Tismana, peşteră din care ţâşneşte un şuvoi de apă ce formează o cădere de 50 m înălţime.
In partea nord-estica a judeţului gasim Parcul National Cerna – Domogled şi izvoarele Cernei. In cadrul Parcului sunt incluse şi: Piatra Cloşanilor din comuna Padeş, rezervaţie complexă cu relief calcaros, rezervaţie de stâncărie cu elemente specific mediteraneene (1.730 ha), Peştera Cloşani, Cheile Corcoaiei - pe o lungime de 40 km.
Potenţialul turistic ANTROPIC al JUDETULUI GORJ
Mănăstirea Polovragi se află aşezată în zona de contact a Carpaţilor cu Subcarpaţii în apropierea Peşterii Polovragi (pe care a şi avut-o in administrare timp de 300 de ani), la intrarea in Cheile Olteţului. Mănastirea are o vechime de peste 500 de ani.Comuna Polovragi îşi trage numele de la o plantă rară ce creşte pe aici, "polovragi", folosită de un vraci vestit ce trăia în peştera din munte pentru a vindeca oamenii de boli ale stomacului şi oaselor. Săpături arheologice făcute la Polovragi au dat la iveală urmele unei cetăţi şi ale unui cimitir de pe vremea dacilor. La Polovragi , în fiecare an, în ziua de 20 iulie, are loc o mare nedeie, unde se adună gorjeni, vâlceni dar şi transilvăneni.
Staţiunea Rânca, situată de-a lungul Şoselei Transalpina, are două pârtii dotate cu teleschi şi instalaţie de nocturnă, fiind cea mai renumită staţiune de schi din Carpaţii Olteniei. Fiind declarată ca având cel mai mare potenţial turistic de iarnă nevalorificat din România, staţiunea deţine un domeniu schiabil foarte mare, situat între altitudinile de 1600 m şi până la 2100 m. Zona este în dezvoltare, numărul de spaţii de cazare şi alimentaţie publică crescând de la an la an. Mănăstirea Icoana (Crasna – Carpiniş) a fost ridicată la initiativa unui preot originar din zona respectiva, in anul 1997.
Mănăstirea (Schitul) Crasna a fost întemeiat în anul 1636 de
marele Pitar Dumitru Filişanu, fiind o mănăstire de călugări.
Muzeul Arhitecturii Populare Curtişoara, înfiinţat în anul 1975, cuprinde un număr de 30 de obiective care surprind modul de viaţă al gorjenilor de-a lungul timpului. El a fost construit în jurul ansamblului format din Cula Cornoiu şi celelalte edificii ridicate de familiile care l-au stăpânit.
Castrul Roman de la Bumbeşti Jiu avea rolul de a apăra și asigura intrarea în defileul Jiului precum și de a supraveghea populația dacică de aici. Castrul a fost construit și folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către romani (101-102 și 105-106); a fost construit inițial dintr-un val de pământ iar mai apoi, în anul 201, s-au ridicat ziduri de piatră. Astăzi se mai păstrează doar latura de est (167 de metri) și parțial latura de sud (88 de metri). In anul 2002 în interiorul castrului s-a descoperit un tezaur roman imperial alcătuit din 92 de monede din argint, care acoperă o perioadă de aproape 50 de ani.
Ruinele Mănăstirii Vişina, situata la intrare in Defileul Jiului, a fost construita din piatra in timpul lui Mircea cel Batran (1386 – 1418).
Mânăstirea Lainici – la altitudinea de 450 m. Numele mănăstirii este dat de trecătoarea unde se află, cuvântul LAINICI fiind de origine grecească şi având semnificaţia de „trecătoare prin munţi de piatră”. Biserica veche zidita a fost ridicata in anii 1812 – 1813 pe locul unei vechi biserici din lemn in forma de corabie (construita in 1770 – 1794). Dupa 1990 s-a ridicat o noua biserica, lateral de cea veche – sub forma de cruce greacă.În apropierea mănăstirii, la o altitudine de 750 – 800 m, se află Schitul Locurele, sfintit in anul 1860.
Casa Memorială Constantin Brâncuşi a fost inaugurată in anul 1971, fiind un monumet de arhitectură ţărănescă. Constantin Brâncuși (1876 -1957 ) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare în sculptura contemporană. Considerat de unii critici drept cel mai mare sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuşi este fara indoiala cel mai celebru artist pe care Romania l-a dat omenirii. A urmat Şcoala de Arte şi Meserii în Craiova, la Bucureşti si München; după șase luni pornește pe jos prin Bavaria, pana înFran ț a , de unde ia trenul până la Paris – unde a trăit mare parte a vieţii. În 1905 reușește la concursul de admitere la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts. A murit la 81 de ani, lasand in urma 1200 fotografii si 215 sculpturi de o valoare estetica si culturala
incalculabila.; este inmormantat la cimitirul Montparnasse din Paris. Operele lui sunt expuse la New York, Washington, Paris si Bucuresti. In 2009 una dintre sculpturile lui Brancusi – Madame LR a fost vanduta cu 37 milioane USD.“Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindeşte sufletul”.“Munceste ca un sclav, porunceste ca un rege, creeaza ca un zeu !”Constantin Brâncuşi
Mănăstirea Tismana este cea mai veche mănăstire din Ţara Românească. Ctitorul mănăstirii a fost călugărul Nicodim. Legenda spune că Nicodim a umblat mult pe valea raului şi frumuseţea peisajului a fost hotărâtoare în alegerea locului pentru ridicarea lăcaşului sfânt, pe stânca Stârminei, cu o cascadă ale cărei ape se prăvăleau de la înălţimea de 40 m în albia râului. Au fost şi alte motive în alegerea locului: păstrăvul râului, pădurile de castan comestibil, nucul şi viţa-de-vie care creşte şi în stare sălbatică, dar şi evenimentele istorice legate de menţinerea independenţei Ţării Româneşti şi stăvilirea înaintării influenţelor catolice la sud de Carpaţi. Pe spatele unui document al domnitorului Ţării Româneşti Dan al II-lea sunt consemnate două date şi anume că biserica s-a sfinţit în anul 6886, adică 1377-1378 şi că Nicodim a murit în anul 6915 (1406-1407).În apropierea mănăstirii se gaseşte Schitul Cioclovina.
Fig.10 – Casa Memoriala Tudor Vladimirescu, Com. Vladimir, Gorj
Casa Memorială Tudor Vladimirescu - cel care avea sa conduca revolutia de la 1821. Casa este o locuinta tipic taraneasca, cu pridvor de lemn. Cele doua camere ale sale reusesc sa redea atmosfera satului romanesc de la începutul secolului al
XIX-lea si sa zugrăveasca prin imagini si documente viaţa si activitatea lui Tudor. Este situată la 50 km sud est de Tg-Jiu.
Alte atractii in judetul Gorj:
- Statuia Fratilor Buzesti – Crasna
- Fabrica de Ciocolata – Crasna
- Biserica ,,Sf. Ioan Botezatorul’’ - Novaci
- Muzeul Crucilor – Macesu
- Muzeul Civilizatiei Montane – Ranca
RESURSE ANTROPICE CU POTENTIAL TURISTIC IN ORASUL TG-JIU
Municipiul Târgu Jiu poartă numele râului Jiu, care îl străbate, initial fiind cunoscut ca Targ saptamanal organizat pe malul Jiului, targ ce se tine si astazi in ziua de joi a saptamanii. Este mentionat pentru prima data ca Targul de la Jiu in urma cu 600 de ani si ca oras in urma cu 400 ani.Gradina publica s-a infiintat in 1856, in zavoiul de pe malul stang al Jiului.
Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu, cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului război mondial, proiectat și construit de Constantin Brâncu ș i . Cele trei componente sculpturale monumentale, singurele din toată creaţia artistului situate în aer liber – Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Fără Sfârșit, sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime totală de 1.275 m.Masa tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin 12 scaune-clepsidre, care îl măsoară. Totul decurge în tăcere.Poarta sărutului, construită din travertin arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieții asupra morții sau trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului, prezent pe stalpii portii, ar putea fi interpretat si ca ochii care privesc spre interior. Brancusi a fost ajutat in executarea acestei piese de doi cioplitori in piatra: Ion Alexandrescu din Bucuresti si Golea din Dobrita. Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m. Coloana Infinitului reprezinta inaltarea la cer. Inaugurată la 27 octombrie 1938, Coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 15 moduli octaedrici, respectiv având la
extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau numiți mărgele de către Brâncuși.Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea ei originală a fostColoana recunoștinței fără sfârșit și a fost dedicată soldaților români din Primul război mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.Brâncuși însuși o denumea "un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească".Alămirea Coloanei s-a făcut la fața locului, aplicând prin pulverizare sârmă de alamă. Aceasta tehnologie a fost utilizată la vremea respectivă pentru prima dată în România și a fost adusă special din Elveția. Greutatea totală a Coloanei (nucleu + "mărgele") este de 29.173 kg.
Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel se afla pe axul Căii Eroilor si a fost integrata creatiei brâncuşiene, realizand o legatură intre elementele ansamblului sculptural. Ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, cladirea a fost reconstruita intre anii 1927 si 1938 si inaugurata odata cu complexul executat de Brâncuşi, 7 noiembrie 1937. Pictura in stil neobizantin a fost executată in fresca de catre pictorul gorjean Iosif Keber.
Palatul comunal (azi Prefectura) a fost construit in anul 1898. Decoratia exterioară şi cea interioara, in stil maur, dau o nota de unicitate si monumentalitate constructiei. In 1904 se instalează telefoanele si se achizitionează un ceas ce va fi montat in turla in anul 1905.
Biserica Sfintii Voievozi , aflata in Piata Victoriei, in fata Palatului Comunal, este ctitoria negustorilor Dobre Sirbu si Radu Cupetu ale caror portrete pot fi vazute in pronaos. Constructia s-a realizat intre 1748-1764, imobilul fiind cunoscut si sub numele Biserica Negustorilor, Biserica Domneasca si chiar Biserica de la Jiu. Planul bisericii este in forma de cruce. Constructia a suferit de-a lungul timpului mai multe interventii care nu i-au alterat forma originala.
Colegiul National Tudor Vladimirescu, cladire monumentala - a fost contruita in anii 1896 – 1898. Vizavi,Statuia lui Tudor Vladimirescu, conducătorul Revolu ț iei de la 1821 și al pandurilor ridicata pe locul unde a avut loc o intalnire intre Tudor Vladimirescu si panduri inainte de a pleca la Pades.
Casa Memorială Ecaterina TeodoroiuCasa datează din anul 1884. În această casă a văzut lumina zilei
Cătălina - eroină naţională. Aceasta a participat voluntar la luptele din Primul Război Mondial. A căzut eroic în fruntea plutonului pe care îl comanda, ca sublocotenent, în luptele de la Mărăşeşti – august 1917.
Muzeul Judeţean Gorj a fost fondat în anul 1894, prin strădania lui Alexandru Ştefulescu. Clădirea a fost renovată în anii 2007-2008. Sunt expuse materiale din paleolitic, neolitic, din epoca bronzului, perioada dacică, daco-romană, documente din timpul primelor formaţiuni statale, din feudalism şi din perioada modernă.
Muzeul de Artă a fost înfiinţat în anul 1984, iar din 1993 funcţionează în sediul situat în Parcul Central al municipiului. Oferă vizitatorilor icoane româneşti vechi de o valoare artistică deosebită, studii şi picturi de Vasile Blendea şi Iosif Keber, pasteluri, exponate din secolul al XVII-lea aparţinând şcolilor flamandă şi italiană, picturi de Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba şi mulţi alţi artişti clasici şi contemporani.