-
STANDARDE GENERALE DE REPREZENTARE iN nnsnNul TEHNTCf)esenul
tehnic este reprezental'ea gralicd pland a unei conceplii tehnice
dupd anumite
norme gi reguli stabilite.Scopul desenului tehnic este acela de
a reprezenta obiecte din spaliul tridimensional pe
o tbaie de hdrtie, astfel incat reprezentarea oblinuti sd
descrie complet. atAt ca tbrmi c6t qi cadimensiuni, obiectul
irrsugi.
Realizarea qi cotarea unui desen tehnic se rcalizeazl, dupd
anunrite reguli cuprinse instandardele de stat.
Fiecare standard cuprinde: - indicativul format din sigl6 gi
numdrul standaldulur;- anul ultimei edifii; - titlul. Exemplu de
nr:tare:
SR IS0 5457: 199-1 - Fomrateie desenelor tehnice\l
---
5.-r \_ v'-_lsigli ur. au etlilie ritlul
strrrclrrclulni."trtl)(li]l (l\-.\r
ilrrliaiuif itnnd.trclStandardele generale utilizate la
intocnirea desenelor tehnice se rel'erd la: [,inii;
Scrierea standardizatd; Formatele desenelor tehnice: Indicatorul
(cartugul) qi tabelul decomponenld; Scdrile numerice utilizate in
desenul tehnic; Plierea (impdturirea).
l.l Formatele desenelor tehniceFornratul de desen este spaliul
de desenare, alocat pe coala de hArtie qi delimitat de un
chenar trasat cu linie continuA groasA. Dimensiunile formatelor
normsle de desen,reglementate plin SR- ISO 5457-94, sunt: A0 (841 x
ll89); AI (594 x 841); ,A2 (420 x594); A3 (297 x420): A4 (210 x
297).
Modul de trasare a chenarelor pe tbrrnate .r\4 gi ,A3 este
reprezentat in fig. L I.
1.2 Indicatorul desenului tehnicFiecare desen este insotit de un
indicatclr utilizat
identificarc a desenului qi a obiectului reprezentat.
Indicatorulgroasd litrrit de chenar, in dreaptajos.
Pentru formatul .A4 indicatorul propus pentru studentii
Facuttdtii de [nginerieMecanicd si Mecatronicl are dimensiunile din
figura 1.2.
Fig. I.I
pentnl inscrierea datelor dese deseneazi cu linie continui
INDICATOR I\DICATOR
-
Liniile utilizate in reprezentirile grafice (STAS 103-84)abelu
uri de
S inrbol Denurnire Aspect grafic Domerriu de utilizarrLinia
continudgroasA
[-iriii de contur si muchii vizibile
BLinia continudsub{ile
Mucltiifictive, linii de indica{ie. haquri, liniide fund de
filete, secliuni suprapuse, linii deaxA scurte.
C]l,inia continulsub{ile ondulati
l,inia de ruptur[ pentru delirnitarea vederilorqi
secliunilor
t)L,inia corrtinudsub{ire in zig -zag
l-inia de rupturd pentru delimitarea veclerilor'qi
sec{iunilor
Linia intreruptigroasa
F l-inia irrtleruptdsub{ire
Lirrii de contur gi muchii reale acopefitg
l-inia -
punotsubtire
t.,inii de axd, traseele planelor de simetrie,traiectori i,
suprafete de rostogol ire
H I-inie -
punctmixta
T'raseele planelor de sec{iune
J [,inie -
punctgroasa
Irrdicalea suprafe(elor cu prcscrip[ii spccialc
Linie -
doudpuncte subtire
Conturul pieselor invecinate, poziliiintennediare $i extreme ale
pieselor inmiscare. conturul pieselor inainte de finisare
Iin ii
1.4 Scrierea in desenului tehnicStandaldul SR ISO 3098/l:1993
stabile$te din-rensiunile gi forma caracterelor, precum
gi tipurile de ssriere lblosite in desenul tehnic.Dimensiunea
nominald a scrierii este iniltimea ft a litelelor mari" mdsumtl
ir-r
nrilimetlii. aleasd din 5irul de dirnensiuni standardizate: 2,5;
3,5; 5,0; 7,0; 10,0; 14,0; 20,0mm,
1.5 Sc{ri utilizate in desenului tehnicScirilc utilizate irr
reprezentdrile desenului tehnic sunt reglementate prin ST'AS
2*82
gi SR EN ISO 5455:1997 9i reprezintd raportul dintre
dimensiunile liniare desenate Ei celereale, mdsurate pe obiectul
din spatriu.
Reprezentarea obiectului se poate lace:-
la scari reald: | : l:-
prin micaorare: l:2, l:5, l:10, l:20, l:50, l:100;-
plin mdrire: 2: l, 5: l. l0: l. 50: | .
-
f,I
Fig. 1.2Penttu restul tbrmatelor irrdicatorul are dimensiunile
din figura 1.3.
1.3 Linii utilizate in desenului tehnicl.-iniile utilizate in
desenul industrial, contbrm standardelor in vigoare (ST'AS
103-84).
sunt prczentate in tabelul I gi exernpliticate in figttra I
.4.Grosimea de bazd a tiniilol folosite irrtr-un desen este
grosimea liniei de tip A (linie
continuA groasd). Linia sublire are grosimea cel mult jumdtate
din grosimea liniei de bazd.Crosimea de bazi a liniei se alege din
qirul de valori exprimate in mm: 2; l'4; l;0,7;
0,5; 0,35; 0,25; 0,18. ?o,1
l- _\ "'- -linic
o?
?10"1
,lnl[cl]tcrralrtviTrl)i l.
lrruc,, coitlLlt
le{litc(rlte l
ll|rlclurlt,:ltlit'.rcol)a111r
il
i
.. ilLchic llalir.rl
i l[Pnln
IR
o
a
4'.: \ ..
. i...b,tirr(l dc lilcl .,
Itfi
U, P. B.
F,l , tl .lvl . f. dese n(Oe n u mireo obiectului desenot)
(DENLIMIRE DESEN)U.P-8,Facultatea de Inginerielvlecanica si
lMecanonica
Grupa:
Fig. 1.3
hi::illn
' i.er)etui(\rr.ir rilirx!uhi dc ftritwolLr.: Fig. /.y'
-
Gi-
Modur de dirpun,.*DlTX"Xfi*111"#ftti"r'?*nririi pieseror in
proiecrieortogonal[, este reglementat prin STAS 614-76.
Pozilionarea obiectului in triedrul ortogonal de proiecfie se va
alege astfel inc6tdiversele fefe ale lui s[ fie paralele cu planele
de proiec{ie, astfel lnc6t fefele corpului s6 seproiecteze in
mlrime reald pe planele de proiecfie.
Piesa se poate reprezenta in gase proiecfii ortogonale, dupfl
direcfiile de proiectareindicate in figura 1.1.
Se consider[ piesa situati imaginar in interiorul unui cub
denumit cub de proiec]ie, iarproiecfiile se oblin pe fe{ele
interioare ale cubului.
Cubul se desfXgoarl astfel incst toate felele sale s5 fie
situate in acelagi plan, suprapusepeste planul vertical considerat
imobil. Degi liniile de ordine nu se traseazil, co1*rpondrnlu
Aeproiecfii se pistreazi cu stricte{e.
lzfB
Fig.
E
\sh\ B F E
\ E FI'--r'-3
6
1C
--=---r JH/'/z IH'
1.1
E
HH
l'
F' g
H
C G
Fig. L2
-
/''-'..,I ry,r\j/"
Determinarea completd ca formd qi dimensiuni a unui obiect se
rcalizeaz1, p.nnreprezentarea ortogonald pe mai multe plane de
proieclie.
Uneori nu sunt suficiente doud sau trei proieclii, fiina
necesare 4, s,6 sau chiar maimulte proieclii, in unele situalii
fiind nevoie de reprezent6ri combinate (vederi gi secliuni)pe
aceeagi proieclie.
Modul de disptrnere a proiecfiilor ortogonale ale unei piese
(vederi qi secliuni) pedesenele tehnice poartd numele de dispunerea
proiec{iilor gi
"rt* ,*jl**entatd prin STAS614-76 qi SR ISO 128:1992.Se
considerd piesa situat[ irnaginar ?n interiorul unui cub denumit
cub de proiec{ie,iar proiec{iile se oblin pe felele interioare ale
cubului.Cubul se desfhgoarl astfel tnc6t toate felele sale sd fie
situate in acelagi plan,ilprapuse peste planul vertical considerat
imobil. Ca urmare, cele qase proieclii vbr fidispuse una ldngd
cealalt[.
Cele gase proieclii se ob{in dupi direc{iile 1, 2,3,4,5, 6 gi
poarti urmdtoarele denumiri:I * proieclie vertical[ (vedere din
fa16 - se obline pe planul vertical din spate, numit5pr aie c lie
pr inc ipal d);
2 * proiec{ie orizontald (vedere de sus - se obline pe planul
orizontal inferior gi seamplaseaz4 sub proieclia principald);
3 * proieclie laterald (vedere din stdnga - se obline pe planul
lateral din dreapta qi seamplaseazd in dreapta proiecfiei
principale);
4 * proieclie pe planul lateral stAnga (vedere din dreapta - se
obline pe planul lateraldin st0nga gi se amplaseazd in stAnga
proiec{iei principale);
5 -
proiec{ie pe planul orizontal superior (vedere de jos - se
obtine pe planulorizontal superior gi se ampla seazl" deasupra pro
iecli ei principale)
6 -
proiectie pe planul vertical anterior (vedere din spate - se
obline pe planulvertical din fafi qi se amplaseaz[ in dreapta sau
sttnga proiecfiei principale dupa pioieclia :,respectiv 4).
In proiec{iile ortogonale liniile de contur gi muchiile reale
vizibile au fostreprezentate cu linie continui groas[, iar liniile
de contur qi muchiile reale acoperite cu linieintrerupti.
Pozilia relativd a proiecliilor prezentatl mai sus corespunde
sistemului de proiec{iieuropean care folosette ca simbol grafic de
identificare simbotut Oin figura a.
Simbolul grafic de identificare utilizat se reprezinti intr-o
rubrica a indicatorului.Dupi modul de amplasare al proiecliilor
fa{d de proiec{ia principald, se cunosc doud
metode gi anume:- metoda E, europeand;- metoda A, americand
(figxab).Se constatd cd trecerea de la metoda europeand la metoda
americani se realizeazdschimbdnd locul vederii din stAnga cu cea
din dreapta gi respectiv, al vederii de sus cu ceade jos.
Proieclia principalI (vederea din fa{A) se alege astfel inc0t pe
aceasti proiec{ie si fiereprezentate cele mai multe detalii de
formd gi s[ se poat6 inscrie cdt mai multe dimensiuni.Aceastd
proiecfie este, de reguld, o sec{iune.
Piesele turnate, forjate, matrilate se reprezinti in pozi{ie de
funcfionare.Piesele care pot functiona in orice pozi{ie (puruburi,
axe, arbori etc.) se reprezinti, de
obicei, in pozilia de prelucrare.
iffitv4uj- b
-
Etapele alcituirii desenului la scariDesenul la scard este
desenul executat cu instrumente de trasare" conform SR
tin6nd cont de o anumitd scarb de reprezentare.Existi o anumitl
succesiune in realizarea desenului unei piese, cu etape qi faze,
dup6 cum
urmeazE:A) Studiu preliminar al piesei, care are fazele
corespunzdtoare:
1. Identificarea piesei * precizarea denumirii, a rolului
funclional, pozi{iei de func{ionare ?n ansambluldin care face parte
qi a leg6turilor cu piesele invecinate;2. Studiul formelor - se
identific6 corpurile geometrice simple (prism6, cilindru, con,
sftrd etc.) cecompun forma principald a piesei;3. Studiul
tehnologic
- stabilirea procedeului de oblinere a piesei, a materialului
din care este
confec{ionatd precum gi prelucrdrile la care a fost supusd;4.
Stabilirea poziliei de reprezentare tine seama de urmdtoarele: in
proiecfia principal[ sd apard c6t maimulte detalii de formd ;i
dimensionale; sd se elimine pe cdt posibil deformarea prin
proiecfie a unorelemente geometrice; pozi\ia de reprezentare s[
corespundd pe c6t posibil pozi\iei de func{ionare sau
deprelucrare;5. Stabilirea numdrului de proieclii necesar se face
avdnd in vedere ca piesa s[ fie redat6 complet gi clar,cu toate
detaliile de formd qi dimensiuni" Se stabilegte num6rul minim de
proiecfii necesar, vederi, secliunisau proieclii combinate.
B) Execu{ia graficf, a piesei se desfbqoarfl in urmitoarea
ordine:1. - Se alege
_formatul de 6esen, plecdnd de la numdrul de proiec{ii stabilit
qi de la dimensiunile stabilitepentru reprezentare;- S" truria"d cu
linie continua sublire, dreptunghiurile minime de tncadrdre a
proiecliilor, umdrind carlistanfele dintre dreptunghiuri 9i
chenarul formatului sd permit[ inscrierea cotelor rdmf;ndnd
spa{iiaproximativ egale (fig. I );
Unde: 20 Sx : (a_30-L,l)/3 S 80;l05y:(b-20-h-l)nSsA
Fig. 1- Se traseazd axele de simetrie ale piesei gi axele
formelor geometrice componente cu linie punct sublire,in toate
dreptunghiurile de incadrare a proiecliilor, depdqind conturul
acestora cu 2-3 mm (fig.3),2. Trasat ea conturului exterior pe
toate proiecliile, cu linie continud (fig.a).3, Trasareu conturului
interior pentru proiec{iile cuprinzdnd secfiuni, marcAndu-se qi
traseele desec{ionare (fig.5).4. Verificarea reprezentdrii tuturor
elementelor dup6 care se tngroasd conturul qi se gterg
dreptunghiurilede incadrare;5. Trasarea filetelor, a
muchiiktr.fictive, acoperite gi haEurarea suprafelelor
secfionate;6. Cotarea piesei,utilizdnd simboluri unde este cazul
(fig.6);7. Notarea stdrii suprafelelor (rugozitate, tratamente
termice) qi inscrierea toleranlelor la dimensiuni gi atoleran{elor
geometrice;8, Completarea indicatorului qiinscrierea altor elemente
necesare pe desen cum ar fi informaliile tehnice;9, Verificarea
desenulai, in succesiunea etapelor ardtate mai sus gi corectarea
eventualelor gregeli.
Pentru exemplificare se prezint[ etapele intocmirii desenului la
scard al piesei reprezentatiizometric in figura 2.
ISO 5455:1997,
-
Ii-T
!
I
III
I
-+ *.-,- -f.-.-,*.-+-Ii
1tr]YI "{ T.rF1+|| \+//rY1-T-IY
A.i-, IYt-
r{l- ri-'tsa-( -{- |\-
Fig. 5Piesa din figura 7 este reprszentati in trei
Fig.6proieclii ortogonale (V,H,L) in figura 8.
Tem6: Sd se reprezinte piesa din figura 9 in trei proiecfii
ortogonale (V,H,L) 9i sd se coteze'Sd se coteze proiecfiile din
figura 8.
-
le1 :I liREPRAZENTAREA VEDERITOR
Vederea este reprezentarea in proieclie ortogonalfi, pe un plan,
a piesei(STAS 105-87).
nesectlOnate
Vederea contine conturul aparent al obiectului reprezentat,
precum qi muchiile pi liniile deinterseclie vizibile dup6 direc{ia
de proiectare.
Linia de contur aparent delimiteazfi prniec{ia piesei pe
formatul de lucru, sereprezint$ cu linie continu[ groas[, muchiile
reale vizibile apar la interseclia formelargeometrice obtinute prin
prelucrare, gi se reprezintd cu linie continud groas[, iar
muchiilefictive apar la interseclia corpurilor geometrice ce sunt
racordate gi se reprezintd cu liniecontinud sublire ce nu atinge
linia de contur aparent
Muchiile acoperite - se traseazfi cu linie intreruptd, doar dacb
ele sunt necesarepentru o mai bun6 claritate a reprezentdrii.
Clasifica rea vederilorDupX direcfia de proiectare:
o vedere obignuiti, dacd este reprezentat6 dupd una din cele
$ase direc{ii deprolectare detinite prin STAS 617-76 gi dispusE pe
desen in pozilia sa nonnal6;
o vedere rotitI, sau inclinafi dacd este oblinut6 dup6 alte
direclii de pri:iectare decdtcele indicate tn standard. Se
reprezint6 pe un plan ajut5tor de proiectie, paralel cusnprafala
respectivd sau rotit (fig. 1).Dupi proporfia de reprezentare a
piesei:
o vedere completf,, dacd piesa este reprezentati in intregime ?n
vedere;o vedere parfialfi, daci in proieclia respectiv6 numai o
parte din pies6 este
reprezentatd tn vedere; ea este limitatd printr-o linie continud
sublire ondulatd;o vedere local6, daci in proieclia respectiv5
numai un element simetric al obiectului
este reprezentat ?n vedere, rabitut, frrfl linii de rupturd (nS.
2].Reguli de reprezantsrs a vederilorFe{ele paralelipipedelor,
trunchiurilor de piramidd pi porfiunile de cilindru tegite
plan se reprezintd prin trasarea cu linie continufi sublire a
diagonalelor acestor suprafeqs(fie"3),
A
)SA Aolf ^\il $ HL:J3b
Fig. I Fig.2
[email protected] Fig.4
in cazul pieselor foarte lungi gi de secliune constant6, pentru
reducerea spaliuluiocupat pe desen, se admite sd se reprezinte
numai p6(ile esen{iale ale unei astfel de piesecare sunt suficiente
pentru a o defini; aceste p6r{i sunt apropiate pi limitate prin
liniecontinul sublire ondulatd (fie. 4).
Daci scara de reprezentare a unei piese nu permite vizualizarea
unor detalii deprelucrare pe o anumit6 po4iune, atunci, zona
respectiv[ se va delimita cu un cerc saudreptunghi, qi va fi
reprezentat5 undeva in cimpul desenului la o scar6 convenabit{.
incercul care delim\teazLzona ce se doregte a fi reprezentat6 in
detaliu se va inscrie o liter6.
-
Detaliul se va delimita cu o linte de ruptur[, iar ldngd
reprezentarcalao scard m6rit5s va inscrie litera ce
desemneazl.detaliul gi scara de reprezentare (fig. 5).
Fig. 5 Fig.6Suprafe{ele striate sau ornamentate se marche azd
printrasarea reliefului respectiv cu
linie continu6 sublire numai pe o mic6 suprafald a piesei (fig.
6).REPRAZENTAREA SECTIUNILOR
Secfiunea este reprezentarea, in proiecfie ortogonald, pe un
plan a unei piese, dupdintersectarea acesteia cu o suprafa{d
fictivb gi indepdrtarea imaginaie a pd4ii piesei situatdintre
observator gi suprafala de seclionare (fig. 7).
Fig. 7Conturul exterior gi conturul interior se deseneazd cu
linie continui groasd. Spaliul
cuprins intre conturul exterior gi cel interiar rprezintd
grosimea materialului care sehaqureaz6.
Piesele metalice seclionate se haqureazd cu linii continue
subliri, echidistante,?nclinate la 450 spre st6nga sau spre dreaptu
t4|de una din liniile de contur sau de axd, saufa15 de chenarul
desenului; dac[ inclinarea hagurilor ar coincide cu cea a liniei de
contursau a liniei de ax6, hagurile se executI inclinate la 300 f4d
de acestea;daci pe acelagi desen se reprezintd mai multe secliuni
ale aceleiaqi piese, ele se hagureazdla fel.
Traseul de sec{ionare este urma suprafelei de sec{ionare pe
planui de proiec{ie.Acesta se traseazi cu linie punct mixtd, avdnd
la capete gi in locurile de schimbare adirecliei segmente de
dreapti trasate cu linie continud groasS; se noteazd cu
literemajuscule.
Clasifi ca rea secfiunilorDupi modul de reprezentare:o secfiune
propriu-zis6, dacd se reprezint[ numai figura rezultatd prin
intersectarea
piesei cu suprafala de seciionare (fig. 8);o secfiune cu vedere,
dacfi se reprezint6 pi partea piesei situatd in spatele planului
de
secfiune.La rAndul lor secliunile propriu-zise se clasificd in:
intercalatd, suprapusd,"
deplasatfr qi obignuitd. Secliunile propriu-zise intercalste se
reprezinti cu linie continudsublire. Haqurile secliunii
propriu-zise deplasute au inclinarea diferitd de cea la 450
numaidacd este pdtrat sau dreptunghi.
-
t;"\fSC
A_A
ffi:WA-&W,W r"Flsectiune Aobisnuita
Wsectiunedeplasata
W
IAI
Fig. l0
3 " K f; :",,l"iill ;ilffi #ffi ffi lTJil#, zentatin inrre gi me
in s e cri une ;o secfiune par{iali, cdnd numai o parte a piesei
este reprezentatd in secfiune, fiind
separatd de restul piesei printr-o linie de rupturd.
e-lA +--f t+-)-)- =D-/h- \Y/ /brv.-1-\y
Fig. 1l
Dup[ pozilia planului de secliune fa!6 de planul orizontal de
proiecfie, secliunileclasifici in :
o secliune verticald - dacl planul de secliune este un plan de
front (fig.g);o secliune orizontuld - dacd planul de secliune este
un plan de nivel;o secliune particalard - dacd planul de secliune
are o pozilie oarecare fa15 de planul
orizontal de proiecfie.
FA
rutHl-a
secuuneinteroBlata
I sectiune suprapusa
IAFig.8 Fig.9
Dupi pozifia suprafefei de secfionare fafi de axa principali a
obiectului:o secliune longitudinald, dacd, suprafala de seclionare
con{ine sau este paralei[ cu axa
obiectului;o sec{iune transversald, dac5 suprafa}a de seclionare
este perpendicular5 pe axa
obiectului.Dupi forma suprafefei de secfionare:o secfiune plan6,
dacd suprafala de sectionare este un plan (fig. 7, 9);o secfiune
frffnti, dac6 suprafa\a de seclionare este formatE din dou6 sau mai
multe
plane consecutiv concurente sub un unghi diferit de 900 (fig.
10); planul inclinat serabate p6n[ cdnd devine paralel cu planul de
proiec{ie, astfel inc6t sec}iunea sd nuapard deformatd;
o sec{iune in trepte, dach suprafala de seclionare este formatd
din doud sau mai multeplane paralele (fig. 11); se recomandS ca
hagurile corespunzdtoare treptelorinvecinate sE fie decalate cu %
pas;
o secfiune cilindrici, dacl suprafala de sec{ionare este
cilindricS, iar secliunea estedesfbguratd pe unul din planele de
proiec{ie (fig. l2); l6ng5 denumirea secliunii seplaseazd pi
simbolul de desfrguraretilffihli.
Bscara 2 : I
A-A A,A A-A rl
-
{KCaz particular: reprezentarea jumitate vedere - jumitate
secfiune: vederea se
reprezint6 deasupra axei dac[ axa piesei este orizontald gi in
stdnga axei dacd axa pieseieste verticald.
tn secfiune longitudinalfin piesele de tip: qurub, nito arbore,
pan6, ptift, osie,biel6, mAner, tiji, spife ale rofilor de manevrio
dantura rofilor dinfate, elementele derostogolire de la lagireo
neryurile de rigidizare se reprezintd in vedere (nehagurate)ochiar
daci planul de secfiune le confine axa longitudinali.Configura{ia
interioari a pieselor de mai sus poate fi pusi in evidenfi
printr-osecfiune parfiali.
REPREZENTAREA RUPTURILORRuptura este reprezentarea ortogonalS,
pe un plan, a unei piese din care se
indep6rteazd o anumiti parte, separ6nd-o de restul piesei
printr-o suprafalS neregulat6,numit5 suprafald de rupturd,
perpendiculard pe planul de proiecfie sau paralel6 cu
acesta(fig.2,3, 5, 8).
Urma suprafelei de ruptur[ pe planul de proiectie se numegte
linie de ruptur[. Liniade rupturd nu trebuie sd coincidd cu
muchiile, ea pomind de pe linie de contur gi setermini tot pe linia
de contur.
HA$URI UTILIZATN IX DESENUL TEHNIC INDUSTRIALRegulile de
haqurare a secliunilor sunt stabilite prin STAS 104 * 80.Hagurarea
are ca scop punerea in eviden!6 la reprezentarea secfiunilor, a
materialului din care este fabricat obiectul
reprezentat.Hagurile pentru piesele metalice se deseneazd cu linii
continue subliri, paralele gi
echidistante, ?nclinate dreapta sau st6nga 45o fal6 de conturul
pieselor sau fa16 de una dinaxe.
Sensul gi inclinarea hagurilor vor fi aceleagi pe toate
proiec{iile unui desen, dacdacestea sunt secfiuni. Funclie de
mdrimea desenului sau a suprafelei de haqurat distan{adintre haquri
poate varia intre 0,5 * 6 mm.
Hagurarea a doud sau mai multe piese asamblate, aflate in
contact se realizeazdprinorientarea haqurilor gi prin distanla
diferit6 dintre liniile de hagurX (fig. 13).
Dac6 inclinarea hagurilor coincide cu inclinarea liniilor de
contur, sau a liniei deax6, atunci inclinarea hagurilor poate fi
300 sau 600 dreapta sau st6nga (fig. 1a).
LJILFig. 13 Fig. 14 Fig. 15
Secliunile obiectelor cu grosime foarte micd (sub 2
mm),innegrire (fig. 15, a). Contactul dintre dou6 secfiuni
aldturate sespa{iu liber de 1...2 mm (fig. 15, b).
Hagurile se intrerup in dreptul cifrelor de cotd (fie. 16).
se vor hagura prinevidenliazi printr-un
Fig. 14Fig. l3 Fig. 16
-
@i,,
Fig. 1.6 Fig. 1.8
l.3"lRegxli de repreaenttre a vededlarFefele paralelipipedelor,
trunchiurilor de piramidd qi porliunile de cilindru leqite plan
se reprezinti prin trasarea cu linie continud sub{ire a
diagonalelor acestor suprafefe (fi9' 1.8).ln cazul pieselor foarte
lungi gi de secfiune constantE, penku reducerea spaliului
ocupat pe desen, se admite si se reprezinte numai par{ile
esenfiale ale unei astfel de piesecare sunt suficiente pentru a o
defini; aceste plrli sunt apropiate gi limitate prin linie
continulsub{ire ondulatf, (ftg. 1.9).
Conturul pieselor invscinate se fraseazb cu linie doul puncte
sublire. Tot cu linie dou[puncte subfire se vor trasa pozitiile
intermediare qi extreme ale pieselor in migcare.
Fig. 1.7
rs
++'Fig. 1.9 Fig. I.I0
Dac6 scara de reprezentare a unei piese nu permite vizualizarea
unor detatii deprelucrare pe o anumitd porliune, atunci, zona
respectivfi se va delimita cu un cerc sauireptunghijgi va fi
reprezintatfl undeva in cdmpul disenului la o scar[ convenabil[. in
cerculcari delimiteazl zona ce se doregte a fi reprezentat[ ln
detaliu se va inscrie o liter5. Detaliulse va delimita cu o linie
de ruptur6, iar l6ng[ reprezentarea la o scar[ miritl se va
inscrielitera ce desemneazd detaliul gi scara de reprezentare (fig.
1.10).
Suprafelele striate sau ornamentate se marcheazd prin trasarea
reliefului respectiv culinie continu[ subfire numai pe o mici
suprafafd a piesei (fig. 1.11).
Obiectele simetrice se pot reprezenta pe jumltate sau pe sfert,
axa de simEtrie fiindnotati cu douE linii paralele subliri, dispuse
perpendicular pe linia de &rA (fig. 1.12 a)' Seadmite ca axele
de simetrie s5 nu fie notate prin linii paralele, dar in aceastS
situa{ie liniile decontur gi muchiile vor dep69i cu 2...3 mm linia
de ax[ (fig. 1.12 b).
6tb
Fig. I.1I
Fig, 1.12
-
'Cotarea desenelor tehnice (SR ISO l2g:1994)Cotarea reprezintd
operalia de inscriere pe un desen a dimelsiunilor necesare
pentruexecr.rlia gi controlul obie*tului reprezentat.Bleurentele
grafice ale cotirii:Linia de coti este linia deasupra cdreia se
inscrie valoarea numericd a cotei fiindprevdzuth la extremitEli cu
s6geli sau combina{ii de sflge1i gi bare oblice. Se traseazd
culinie continud sublire.Linia de cotS a dimensiunilor liniare se
traseazd dreapt6, paralel6 cu liniile de contur aleproiecliei
piesei, la distan{a de minim 7 mm,distan}6 care se n:enline qi
intre cotele succesiye.lrlu pot fi folosite ca linii de cotr
liniile de ax[ qi liniile de contui (fie.1).Liniile ajutfltoare de
coti incJic5 punctele sau planele intre
"ui"1* prescrie o cotf. Setraseazd cu linie continuE sublire 6i
sunt perpendiculare pe linia de cotd p* .ur* o deplqeqiecu 2-3 mm.
in situalii ';xceplionale se pot trasa inclinat la 60o fal5 de
linia de conrur(fig.2). Ca linii ajutitoare de cotd pot fi folosite
9i liniile de contur sau dq: axa.
Liniile cle cotfi ,- #f du"ge in cazularcelor de cerc ,u ru#*re
(fig.3). Fig' 3Extremit5{ile liniei de cotd sunt dupd caz: dou[
sigeli, dou6 puncte innegrite sau o sdgeat6qi un punct innegrit.
sdge{ile trebuie si aib6 grafica oin figut* +.
SrS$af,
I
Batt oblica
IPunct de odEina
Fig.4 Fig. 5 Fig. 6Linia de cot6 se terminfl doar la r.lnul din
capete cu sdgeati in urmdtoarele situalii:
o la cotarea unei raze -
fig.3;o la cotarea dimensiunilor interioare ale pieselor
reprezentate jtrmdtate vedere
-jumitate secfiune * fig. 5;o la cotarea alternativi a unor
elemente ce presupun linii lungi de cot6, greu de
urmdrit -
fig.6.Liniile de cot5 nu trebuie s[ se intersecteze intre ele gi
nici cu liniile ajutatoare de cotd. l)i1aceastd cauz6, ele se
inscriu ?n ordine crescitoare a cotelor de la piesh spre
exterior.Linia de indicafie indicd pe un desen elementul la care se
referS, gi anume: o prescriplie, onotare conven{ionald sau o cotd
care din lipsE de spatiu nu poate fi plasatd deasupra liniei
De$cnis,
0eschrsd 90'
Inchis&
InchEAtrnnsgfie
Fig.3
-
(4t'punctde coti. Se traseaz5 cu linie continud sublire qi se
sprijin6 pe o suprafa{d printr-un
ingroqat, pe.o linie de contur printr-o sdgeatf sau pe o linie
de cotf (fig.7).de indi
5Fig. 7
Cota reprezintd vaioarea numericd a dimensiunii elementului
cotat, exprimati tnmilimetrii, se ?nscrie deasupra liniei de cotd
la 1-Z mm de aceasta. Ele pot fi insolite dediverse simboluri gi se
?nscriu cu cifre arabe avdnd dim*nsiunea nominald dil
minirn3,Smm.Inscrierea pe desene a cotelor se face astfel ca sd
poat[ fi citite de jos sau din dreapradesenuiui, in raport cu baza
fonnatului. Conform acestor reguli cotele inclinate se vordispune
ciupd regula din figura 8.La piesele de revolulie cotele se inscriu
alternativ, de o parte gi cle alta a axei; cdnd o cotbtrebuie
inscris[ pe o suprafal[ haguratl, in zona respectivd se intre;'up
hrigurile crefii"rd. unspaliu liber de form6 circular* sau
dreptunghiularS.La piesele cu prelucrdri interioare gi exterioare
cotele referitriare la interior se grupeazd deo parte a prolecfiei,
iar cele referitoare la dimensiunile exteri*are de cealaltX parte
aproiecliei (ng.9).
Simboluri ce inso{esc cotele:S sau {i inscris inaintea unei
cote
Fig. l0
indicd prezen{a unei suprafele cilindrice gi reprezintddiametrul
acesteia;R ?nscris inaintea unei cote indici a razd de curbure
(fig.3);tl indicd prezen{a unei suprafeie pdtrate qi reprezintd
latura pdtratului (fig.1 1);n inscris deasupra unei cote reprezintd
lungimea unui arc de cerc (fig.l2);SR sau SO indic6 raza sau
diametrul unei sfere (fig.13);: trasat deasupra unei linii de cot[,
frrH inscrierea valorii numerice, indici egalitatea adoud cote
alXturate (fig.10, l4).M, Pt, Tr, So G, Rd, W - Filete (metrice,
p6trate, trapezoidale, din{i de fierdstrbu, gaz *pentru {evi,
rotunde, whitworth).
Fig. 8
Fig.9
-
(tNI tlLI
Fig, I I Fig. 12 Fig. 13 Fig. 14Conicitatea este raportul dintre
diferenfa diametrelor a dor"rd secliuni normale la axaconului gi
distanta dintre el,:.Conicitatea se indicd prin folosirea unui
simbol grafic ce reprezint[ un triunghi orientat cuv6rful spre
vf;rful conicitalii, care sc ageazd pe o linie de indicalie avAnd
v6rful s[gefii pegeneratoarea conului qi est* urmat de valoarea
conicitdlii (fig.15). 1:K={D-d}/1.inclinarea este rapoftul
dilcren{ei dintre H gi h, gi distanfa L dintre ele (fig.16).
r:i'1H-tr1/r-
li-r;Fig. 15 Fig. i6
identice vor fi cotate o sinsurd dat6. indicAndu-seElementele
geo;netr"ice repetitive,numlrul lor (fig.10).Inscr';,rrea cotek:r
elementelor geometrice ale unei piese reprezentate in mai multe
proiecliise va tbce o singur6 dat[, pe proiectia in care elementul
respectiv este cAt mai binereprezentat.Pe un desen se inscriu toate
cotele gi informaliile necesar'e pentru definirea clar6 picompletii
a formelor obiectului reprezentat.Numdrul de cote inscrise trebuie
sd fie minim, dar suficient pentru executarea giverifi carea
obiectului.Pe un desen, o cotd se inscrie o singurd dat6.Cotele
refbritoare la acelagi element se dispufl, p c6t posibil, numai pe
una din proiectriileobiectului reprezentat gi anume pe vederea sau
secliunea ?n care fcrma obisctului estereprezentati in modul cel
mai clar.Tegiturile sunt forme conice cu bazele f,rarte mari in
raport cu indl{imea lor. Teqiturile de45ose coteazE sub fonna unui
produs (inillimea teqitr"rrii x 45") pe o liriie de inriicalie
sanpe o linie de cotd. La teqiturile diferite de 45o se coteaz6
separat indllimea tegiturii giseparat valoarea unghiului (fig. 1
7).
\--lt'J4r\-n \-+,-,W m-fl/ ll -Li w*wPiesele reprezentate cu
rupturd vor firezulti in urma reprezent5rii.
Fig. l7cotate cu adevdrata lor dimensiune nu cu cea care
-
{nPrincipii qi metoclc cle cotare \inainte de.a incepe cotarea
unui desen trebuie sd se stabileascd suprafe{ele de
referi'{*,numite baze de cotare la care se raporteaz6 cotele. Ca
baze de cotare se pot alege:suprafele prelucrate, plane,
perpendiculare pe planul de proieclie, accesibile peptrumdsurare;
suprafelele care limiteazd piesa; planele de simetrie ale piesei,
,*pr*r*ni*te ?ndesen prin linii de axe; hazele tehnologice ale
pieselor prelucrate (suprafele de prindere, dea$ezare etc.).
Clasificarea cotelorPupa criterir-rl geometrico-constructiv
cotele se clasificd in: cote de pozifie, care se refer6la pozitria
fi rrmelor geometrice ale piesei fala de bazele de cotare ru,
poritria reciprocir afurmelor geometrice componente; cote de forrnd
(diametre, lungirni, lfifimi, in6i1imi, efc.);cote de gabarit, care
se referd la dimensiunile maxime ale pieseior (fig.18).Dupd rolul
pe care il au in definirea pieselor cotele se clasificd'in: cr:te
func{ionale,irnportante pentru funcficnarea pieselor; cote
nefunc1'ionille, neesenliale per-:trufunctionarea piesei, dar cu
rol in determinarea formei ge*metrice ;i constructive a piesei;cote
au:'iilial"e, cu rol informativ care decurg din alte vaiori
indicate pe desen gi carr seindich intre paranteze (fig.19).
Fig. l8 Fig. 19Metode clc cotareCotarea in serie (lanf): constd
in aqezarea cotelor cap la cap, inlinpite, indift ;nt debazele de
cotare luate ca referin{e (fig.20). Aceast6 metodi se aplicl in
special la cotareapieselor tumate sau forjate sau la cotarea
desenelor de construc{ii industiiale, prezent6ndciezavantaj ul
insum6ri i abateri ior in cazul dimensiunilor tolerate.
2t45'
Fig. 20 Fig. 2l
-
0\;;Cotarea fafi de un element comun (cotare tehnologici):
consti in folosirea aceleiffbaze de cotare pentru toate
din,ensiunile constitutive ale piesei, lindnd seaffla
cleconsiderentb de ordin tehnologic (fig.21). Pentru piese complexe
se pot falosi dou6 sau treibaze de cotare. Aceastd metcdh este
recomandatd in cazr-rl cot[rii pieselor oblinute prinprelucr5ri
mecanice, deoarece nu sunt necesare calcule pentru stabilirea
cotelor aferenteprelucrdrii.Cotarea comtrinati: este cea rnai
utilizati metodd de cotare (fig.22). Constd incombinarea, dupi
necesitSli, a celorlalte metode de cotale.
c0
\os
rl'l
3x 45'
Fig. 23
Cotarea suprapusd constd in dispunerea cotelor pe o singur[
iinie de cotX cu orientareacorespurlz[toare a sdgelitor fa{i de
punctul de origine notat cu cifra 0 (fig.2"i). Cotele selnscriu in
dreptul srigelilor, pe directia liniilor ajutEtoare sau pe oea a
liniei de cotd.Cotar* in coordonate se poate utiliza la cotarea
unor elemente identice avAnd coLer"liferite (de exempiu g5urile
piesei ;lin figura 24 S pozilionate fa1[ de cioui axe dr: re
fer-infei,cotele afererrte fiind ?nscrise intr-un tabel
aldturat.
F'ig. 24 Fig. 25Cotare tabelari se poate utiliza pentru piese
sau ansambluri cu formd asemdndtoare, darexecutate in mai multe
variante dimensionale; cotele variabile se inscriu pe desen
prinsimboluri literale, iar valorile numerice ale acestora se
inscriu intr-un tabel, pe acelagidesen (fig. 25).Exemplu de
cotare
rtnOm
Fig.22
qd#
x A
I tq'E
6
58 ?8
J 30 52 aa(t 80 1816 92 11
67
6
Vorionto L
.A 2A
il 032 62rll 035 90
-
Reprezentarea gi cotarea flanpelor Ei filetelorFlanqele.punt
piesr sau por{iuni de piese sub forma unor pl6ci, necesare
asamblhrii
conductelor, levilor sau altor instalalii prin care de regul5
trec fluide. Flanpele suntprevdzute cu un alezaj de trecere a
fluidului gi cu g6uri de prindere cu elemente deasamblare
filetate.
DupE forma lor flanqele se clasific[ in flange: cilindrice,
pdtrate, triunghiulare,romboidale, ovale gi oarecare.
Reguli generale de reprezentare pi cotare a flanpel*rPentru o
corect6 reprezentare gi cotare, flangele se reprezintf; de obicei
in dou6
proieclii * secliune longitudinald gi vedere laterald.ln
general, centrele ghurilor de prindere se afl6 situate pe un cerc
purt[tor (D),
concentr:ic cu diarnetrul {d) al cilindrului de trecere a
fluidului. Cercul purt[tor al centreiorgdurilor se traseazl cu
linie-punct sublire.
Distanfa de la cercul purt[tor al centrelor gdurilor pAnE la
marginea flangei esteegal6 cu diametrul g[urii de prindere (0).
Aceast6 distanfd este denumitfl gi razS deracordaie a coltrului
flangei pentru toate flanrele cu exc*ptia celei circulare. Centrele
deracordare a colprrilor se afl[ in centrele g[urilor de
prindere.
Pentru flanqele romboiclale, ovale qi dreptunghiulare, giurile
de prindere sunt situatepe ssgrnentc dE dreaptd, paralele cu axa
longitudinal6 a flanqei.Planul de secliune utilizat in
reprezentarea flarrqei poate sau nu s[ treacd prin g5urile
c]eprinder*;.
Dacd planul de secfiune nu trece prin g6urile de prindere este
necesar ca una dilitreacestea s6 fie rabdtutd in planul de secfiune
gi reprezentatd cu linie-punct subtire pestehagur5. Rabatei'*a este
o operaliune fictivd, ce se realizeazd numai pe desen, pentru a
punflin evidenld tipul gdurii de prindere.
in cazul flanpelor pEtrate gi triunghiulare atunci csnd planul
de sec{iune nu trece pringEurile de prindere, se ral'at pr planul
de sec{iune at6t gaura c$t qi un coll al flanpei, qi sereprezint6
cu linie punct sublire.
Reprezentarea gi cotarea flanqelor cilindrice (circulare)in fig.
1 este prezentat6 pe etape reprezentarea flangei cilindrice cazvl
in care planul
de sec{iune trece prin gduri. Se urmeaz6 r:rm6torii pagi:o
trasarea cu linie punct sublirc a cercului purtitor al centrelor
g6urilor de prindere;o reprezentarea giurilor de prindere;o
trasarea cercului exterior al flangei.
in fig.2 este reprezentat6 a flang5 cilindric6 cu planul de
sec{iune care trece pringduri, iar in fig.3 este reprezentatd o
flangi cilindricd cu planul de sectiune care nu treceprin
gburi.
I.rA
.,-(F--./r\.ll\
tl\-e---i---+
I-;-
-l\/\./lr
./l\ll\i;l
,r----+.----r-
:1./I
\l\r/
\i/-G-
YFig. I
6Os/'l\/l\/ -+"- t\1./\l/\/
-
wFig.2 Fig. 3Reprezentarea gi cotarea flangelr:r pitrateFianqele
pitrate au patru gduri de prindcre situate in collurile pdtratului.
Etapele car
trebuiesc unnate pentru reprezentarea unei flanqe pdtrate
(fig.a) sunt prezentalc icontinuare:
o trasarea cu linie punct sublire a cercului purl5tor al
centrelor giurilor de prindere;o reprez*ntarea gHurilor de
prindere;u trasarEa aruslor de cerc corsspr.rnz6toare rotunjirii
coilurilor;o trasarea tangerrtelor exterioare comune arcelor de
eerc, oblinAndu-se flanq
p[tratd.t
.r'-'-i* - -,./l\./t\.!it
-l-*.--t---J.-\i!\i.t\.i./\:/'-. J.-'
AA..
- v -... ,.-.(j) r...t' i 'r. ./ | x./t\/l\ilis + s{e r
9}rli\1i
"\. 1. .t \. i ./t-
-
Q_b
Iteprezentarea gi cotarea flanpelor triunghiulareFlanqele
triunghiulare au trei g[uri de prindere situate la 120o intre ele.
in fig.7 est,
reprezentati o flanqd triunghiulard cu planul de sec{iune ce
trece printr-o gaurf, dprindere, iar in fig.8 este reprezentat6 o
flangi cu planul de secliune ce nu trece prin giuri.
A.A A.A l_4
Fig.1 Fig. 8Reprez*ntarea pi cotaren flanpelor romboidale Ei
ovalein figura 9 este reprezentatd gi cotatd o flangd romboidali,
iar figura 10 prezintd r
flang6 ova16.
A-A@
Definirea pi clasificarea {iletelorFiletele sunt nervuri
elicoidale prelucrate pe suprafete de rota{ie (cilindru sau con
exterioare sau interioare. Ele sunt utilizate pentru asamblirile
demontabile.
Filetele pot fi clasificate dup5 diverse criterii, astfel:Dup6
forma profilului filetele pot fi: triunghiulare, Witworth, pentru
{evi, pdtrattrapezoidal, {ier6str6u, rotund (tabelul l).Dupd forma
suprafelei filetate, existfl filete cilindrice gi filete
conice.DupS pozilia relativS faf6 de piesS existd filete exteriaare
gi filete interioare.Ilupd modul de trecere la suprafafa nefiletatd
existd filete cu iegire sau filete crdegajare.
iq\=s-'i/
Fig. l0
-
(?o Dupa numdrul de inceputuri existd filete cu un inceput sau
cu mai multe inceputuri.o nupl sensul elicei nervurii filetului
existh filete dreapta qi filete stAnga.o Dupi m6rimea pasului
existd filete cu pas normal, cu pas mare suu ., pas fin.o Dupd
sistemul de mdsurare existi filete mdsurate in rnilimetri gi filete
misurate ?n
loli ( l"=25,4 rnm).Trbelul I
Tipulfiletului
Forma profilului filetului Reprezentare
Metric(M)
Filetul metric este generat de un profil de formaunui triunghi
echilateral (unghiul la v6rf este de60'). Este milsurat tn
milimetri.
: J'f ---''1
obM'.,-." '-,') -i.: /
lfli
Whitwarth(w)
Filetul Witworth este generat de un profil defonrra unui
triunghi isoscel (unghiul la vArf estede 55"). Este misurat in
!oli.
Gaz (pentm!evi)(G)
Filetul pentru {evi (gaz) este generat de un profilde forma unui
triur,ghi isoscul (unghiul la vdrfeste r-le 55o), v6rful 6i fundui
filetului fiindrotunjite. Se rnfisoard in J*:rli.
OM'i' :l ;t ./ I'i,. .l - t"''
Pdtrat(Pt)
Filetul pdtrat este generat de un profil de formaunui pdtrat.
Este mdsurat in milimetri.
Trapezoidal{Tr)
Filet trapezoiclal este getierat de un profil deforma unui
tral-:ez isoscei (unghiul la vdrf este de30'). Se mdssard in
milimetri.
Ferdstr*urs)
Filetul ferdstr[u este generat de un profil defonna unui trapez
oarecare. Este mdsurat inmilimetri.
: , .Jaii ltrv lr r*-lJ1n=nfr
'
-
(lI\.,-o In cazul repr"ezentfrii filetelor exterioare cu
degajare in vedere qi al filetelor interioare
cu degajare rnuchiile degajirii se reprezintl cu linii continue
groase, perpendicularepe axa hletului.
o La filetele exterioare degajarea este obligatorie atunci c6nd
dup[ suprafala filetatdurmeaz5 o suprafald de diametru mai mare
decAt diametrul filetului.
o La Jiletele interioare degajarea este obligatorie dac6 dupd
suprafatra filetat6 urnreazh osuprafalH de diametru mai mic dec6t
diametrul filetului. Degajarea permite iegireasculei aqchietoare
din prelucrare.
o Teqitura de inceput de filet nu se reprezinti in vedere
frontal5.o La filetele reprezentate in sec{lune, haEulile se
traseaz[ intotdeauna p6nd la linia
groas6.o La filetele exterioare si' coteazd diametrul cel mai
mare, al filetului (diametrul
vArflirilor reprezentat cu linie continud groas6 in reprezentare
longitudinalE). Cota esteprecedat6 de simbolul profilului
filetului.
o La filetele interioare se coteazi diametrul cel mai mare al
filetului (diametrul firncluluifiletului reprezentat cu linie
continui sublire in reprezentare longitudinald). Coia esteprecedatd
de simbolul profilului filetului.
o in cazul filetelor cu iepire se cotcazb lungimea util6 a
filetului'o La filetele cu degajare se coteazd h:ngimea uti16
inclusiv degajarea, apoi degajarea va
fi cotatfl separat.o La gdurile filetate infurrd*te se coteazi
atAt lungimea filetului cdt qi adincimea
nefiletate. Por{iunea conicd nu se coteazd fiind o suprafa{i
tehnologicE. Deunghiul la vdrf al burghiului, qi cleci qi unghiul
la v$.rf al conulrti, este de 120").
o La filetele ccnice standardizate, linia de cotir se traseaz6
aproximativ la jr"rmdtatealungimii fiietului.
Notarra filetelor se face utiliz6nd simboluri literale sari
cifrice, in urm[toareaordine:1) Profilul filetului
-
prin simbolul filetului: M, W, Tr, etc;2) Diametrul nominal al
filetului * in milimetri sau in toli;3) Pasul filetului - in
milimetri sau fractiuni de !ol, numai daci este cazui;4) Num6rul de
inceputuri * pentru filetele cu mai multe inceputuri;5) Prccizia
filetului
-
prin simbolul f (clasa find) 9i g (clasa grosoland);6) Sensul
filetului * prin simbolul stg. (st6nga) sau dr. (dreapta).
Notarea profilului qi a diarnetrului nominal este obligatorie.
Atunci cAnd nu seindicd clasa de precizie filetele se executd ?n
clasa de precizie mijlocie.
in tabelul 2 sunt reprezentate gi cotate toate tipurile de
filete a cEror clasificare a fostfdcuti anterior.
Tabelul 2
Tipul filetului Reprezentare
Filet exterior cu iegire(reprezentare in vedere)
g[uriiobicei
-
i /7,' ". 1i;i,.'. /',-l t. Iiift /.,t7,'./t;r7.:
Filet exterior cu iegire(reprezentare in sec{iune)
Filet exterior cu clegajare(reprezentare in vedere)
Filet exterior cu degajare(reprezentare in sectiune)
Filet interior cu degajare
Gauri filetatd tnfundatd
Filet conic interior
-
,/-/ -,{/^tr\ rr,Alcituirea desenului de ansamblu
Desenul de ansamblu este reprezentarea graficl a unui mecanism,
dispozitiv, aparat,instalatie etc. cu elemente componente dispuse
la locul in care funcfioneazd.Desenul de ansamblu se intocmegte
dupS regulile din STAS 6134-84, avffnd in vedere gi regulilede
reprezentare privind dispunerea proiecliilor vederin secliuni,
rupturi, etc.
Desenul de ansamblu trebuie s& stabileascd:. Forma qi
pozilia pieselor componente precum gi modul lor de asamblare;.
Modul de funclionare al ansamblului;' Dimensiunile necesare la
montare gi funcfionare, notaliile gi indica{iile
corespunzitoareraporturilor reciproce cu ansamblurile sau
subansamblurile invecinate ;. Etapele qi succesiunea pieselor la
montare.
Reguli de reprezentare a desenului de ansambluDesenul de
ansamblu se reprezintd prin proiectii pe planele de proiec{ie,
intr-un numir
minim de proiectii (vederi sau secliuni) necesar definirii
complete a poziliei relative a tuturorelementelor componente,
pentru pozilionarea acestora qi pentru inscrierea cotelor
aferente.
Numdrul de proiec{ii este determinat de necesitateain}elegerii
funclionflrii ansamblului, adeducerii succesiunii de montaj, a
definirii clare a poziliilor relative a tuturor pieselorcomponente
gi a posibilitd{ilor de pozilionare a acestora.Proieclia principal5
de reprezentare se alege {indnd cont de pozilia de funclionare a
ansamblului,de exemplu toate robinetele se reprezintb tn pozilia
inchis (robinetul cu cep se reprezintd deschis).Piesele aflate in
contact se deseneazd astfel:r prin linii de contur diferite, dacl
intre piese existd joc determinat dimensiunilor nominalediferite
(fie. l0).. prin aceeagi linie de contur, comund celor doud piese,
dac5 piesele au aceea$i dimensiunenominald (fig. 11);
,,I ,//
644
2 ,//o+eHz [9,030)
tn proieclia in care ansamblul este reprezentat in secliune,
piesele pline (axe, arbori, bo{uri,quruburi, pene, gtifturi,
elemente de rostogolire din compunerea rulmenlilor, nituri) se
reprezintd invedere, chiar dacd planul de sec{iune trece prin axa
lor. Tot in vedere se reprezinti gi arcurile, nervurilesau spilele
atunci c6nd planul de secfionare cuprinde axa lor longitudinald sau
este paralel[ cu aceasta.Piulitele (cu exceplia celor olandeze) gi
paibele circulare se reprezintd numai in vedere.Reprezentarea
piulilelor hexagoanele qi a capului hexagonal al gurubului, se face
astfel ?ncdt in proieciiaprincipald sd fie reprezentate trei
fe{e.DacE apar mai multe piese sectionate in contact concomitent,
liniile de haqurl vor avea orientlridiferite gi echidistanfe
diferite (fig. 12).
Fig. l0 Fig. 1l
Fig. l4Fig. 12
-
t'rilvi/Asambliri demontabile Prin filet
Asambl6rile demontabile permit desfacerea qi refacerea
ansamblului in mod repetat.Cele mai des intdlnite asambldri
demontabile sunt cele prin filet.Condiliile ca doud piese filetate
sh se poat6 asambla sunt:
o cele dou[ piese filetate sd aibd acelagi diametru nominal;o
cele dou[ filete s6 aibd acelagi pas;o celE doub filete sd aibd
acelagi profil.
Regula generald de reprezentare a asambldrii filemte const[ in
reprezentarea cu prioritate apiesei .u fil.t exterior (cea care
pdtrunde), adicd pe porfiunea asamblat6 filetul exterioracoper6
compiet filetul interior al piesei pdtrunse (fig.1).
Reprezentarea qi cotsrea organelor de magini pentru
asambldridemontabile prin filet
Una din regulile importante de reprezentare a organelor de
asamblare este aceea ciele se reprezint6 de obicii in veder. ihiar
dacd planul de secliune con{ine axa lor desimetrie
longitudinali.
$uruburile sunt formate dintr-un cap, care de reguld are form[
hexagonald, gi o tij5filetat6.
Piuli{ete au de obicei formd hexagonald gi sunt prevdzute cu
filet interior.$aibele sunt elemente de siguranld pentru prevenirea
desfacerii asambldrilor
demontabile prin filet.prezoanele sunt tije cilindrice filetate
ia ambele capete, utilizate la asamblarea a
dou6 piese prin intermediul piulitei.-Tabelul
1 prezintd astfel de organe de asamblare prin filet.Tabelul
1
$urub_cg
$urub cu cap cilindric qi locag
Fig. I
-
$urub cu ca inecat gi crestat.;IIn 0,ru I
-"-]II
t\
0,6d
$urub cu ca cilindric crestat
Prezon
TIL**__--A-
I
Piulild hexagonali
A.A rAr.oVi
-
6r,\:_o piulit6 hexagonald normald brut6, cu diamerrul filetului
M12, conform STAS 922-
89, material conform grupei de caracteristici mecanice 5:
Piulifa A B Ml2 STAS922-89 gr. 5
Asamblarea cu gurub, gaibi Ei piutifiin fig.Z este prezentati
asamblarea a dou6 piese prin intermediul unui qurub, a unei
piulilegi a unei gaibe plate.Asamblarea cu gurub pi gaibi Growerin
fig.3 este prezentat5 o asamblare dintre dou{ piese cu qurub qi
gaibd. Una din piese esteprev6zutd cu gauri filetatd infundatd, iar
cealaltd are prelucratd o gaur5 de trecereAsamblarea eu prezon,
gaibE gi piufi{nin fig. 4 este prezentat[ o asamblare cu prezon,
piulild.
BI--*l
Fig.2
Asambliri cu pene longitudinale !' '' : '. '; !Asambl6rile prin
pene sunt construciii mecanice demontabile, care se utilizeaz6
pentru transmiterea migcirii de rotalie intre dou6 piese.
Elementul de asamblare este pana,care se monteaz6 in canalele de
pani din arbore gi respectiv butuc. Penele longitudinale
secaracterizeazd prin faptul ci se monteazd paralel cu axa pieselor
de imbinat. Dupi modullor de lucru se disting:- asambldri fArA
strfingere (realizate cu ajutorul penelor paralele gi penelor
disc);- asambldri cu strdngere (realizate cu ajutorul penelor
inclinate).Fiind elemente standardizate, penele longitudinale nu au
desen de execulie.Penele paralele pot fi obignuite sau subliri.
Ambele tipuri pot fi realizate in trei formeconstructive:- forma A
(cu capete rotunde, fig. 5);- forma B (cu capete drepte, fig. 6);-
forma C (cu un capdt rotund pi unul drept, fig. 7).Exemplu de
notare a unei pene paralele forma A, cu dimensiunile b=16 mm, h:10
mm,l=75 mm:Pani paraleli A 16x10x75 - STAS 1004-8f
qaibd 9iA.A
I-.-\.
t{t(+7j }JI
I
Fig.4
I
,n-t?-
I
Fig.3