7/26/2019 Depozitarea Energiei Radiatiei http://slidepdf.com/reader/full/depozitarea-energiei-radiatiei 1/14 Proiect: “Depozitarea energiei radia iei” ț Student: Năstase Alexandra-Nicoleta An 3, grupa 8 Profesor coordonator: Conf. Univ. Farm. Doina Drăgănescu Universitatea de Medicină şi Farmacie “Caro !avia" #ucureşti 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
$ransferu de energie prin intermediu radia iei către sistemee %ioogice este &nț
acea i timp de o importan ă fundamentaă cat i practică' Mărimea principaă aș ț ș
radia iior ioni(ante este do(a ) repre(intă energia a%sor%ită pe unitatea de masă *+ț
cu toate acestea se o%servă o diferen ă &ntre energia transferată i energia depo(iț ș
tată , după cum se va e-pica &n continuare'
!istri%u ia spa iaă a fenomeneor de a%sor% ie .oacă un ro semnificativ, careț ț ț
este descris macroscopic prin /transferu iniar de energie / ) 01$ *' Apica%iitatea
acestui concept este discutată &n mod critic' 2n dimensiuni microscopice natura
stocastică a proceseor de depo(itare a energiei a%sor%ite devine importantă , o pro%emă care este tratată su% denumirea de microdo(imetrie' Apoi se va pre(enta
o descriere a energiei depo(itate &n imediata apropiere a unei particue ioni(ante '
Conceptu de do(ă a a cum este definit mai sus nu repre(intă &n genera oș
caracteristică a radia iior optice + &n acest fe, sunt introduse ate mărimi reevante,ț
cum ar fi fotonu sau e-punerea energetică'
1. Aspecte generale
Primu efect a ac iunii radia iior asupra sistemeor %ioogice este transferu deț ț
energie către componentee ceuare esen iae ' Cu radia ii optice , acest ucru areț ț
oc prin a%sor% ie seectivă &n moecue speciae , cromofori + foosind radia iiț ț
ioni(ante , contri%uie to i constituen ii mediuui e-pus' Acest mod diferit de ucruț ț
necesită introducerea unor noi concepte i mărimi ' !o(ă, &n sensu strict aș
cuvntuui, &nseamnă energia a%sor%ită pe unitatea de masă i poate fi utii(atăș
numai &n ca(u radia iior ioni(ante' 1-punerea energetică este adesea numităț
/do(ă/ si repre(intă o terminoogie nepotrivit atri%uită acesteia deoarece este o
proprietate a cmpuui de radia ie i independentă fa ă de o%iectu e-pus'ț ș ț
2. Radia ii ionizanteț
Aspecte macroscopice do(ă şi e-punere
transfer iniar de energie
a. Doză si expunere
Ce mai important este faptu că entită ie care interac ionea(ă particue sauț ț
cuante nu depo(itea(ă energia printrun singur eveniment i că particueeșsecundare sunt ei%erate şi devin capa%ie să transporte energia departe de ocu de
interac iune primară ' Un tratament fundamenta a pro%emeor reevante esteț
posi%i numai &n cadru teoriei generae de transport ) CA40SS56 789*'
!epunerea de energie prin radia ii ioni(ante &n eemente cu masă mică:ț
5 particuă de ioni(are sau cuantă de energie 1 intră &n voumu unde se pierde o
cantitate de energie d1 fie prin crearea de radia ii eectromagnetice ) energieț
cuantică !"i * i sau o particuă secundară )energia cineticăș #!* ' 6umai păr i aeț
acestor energii, i anumeș "i iș #i , rămn &n masa eementuui , deoarece radia iieț
secundare pot părăsi voumu care transportă departe o anumită frac iune dinț
energia transferată ini ia' Aici devine car de ce este necesar să se facă distinc iaț ț
&ntre energia transferată i depo(itată ' !ouă marimi sunt reevante &n acest conte-t:ș
intervau particueor secundare i contri%u ia reativă a pierderior radiative 'ș ț
1nergia d1a%s a%sor%ită &n voum, conform figurii, este:
unde 1# este energia de egatură a particuei secundare ' 1nergia totaă transferată
d1 este
adică
Cee două sunt egae numai dacă traiectoria particuei secundare se afă compet
&n interioru eementuui i dacă nu e-istă pierderi radiative' 2n ca(u particueiș
secundare ec;ii%ru este men inut astfe: fiecare particuă de ie ire esteț ș
compensată compet de o particuă de intrare de acea i tip i energie' !o(a, d, esteș ș
definită ca vaoarea a teptată a energiei a%sor%ite &mpăr ită a masa de voum )dm*:ș ț
dE|¿|
dm D=¿
Unitatea care e-primă do(a este gra< )=<* care este egaă cu 7 > ?g' 5
unitate mai vec;e i oficia depă ită este rad )rd*:ș ș
7 rd @ 7 ergg @ '7 =<'
5%serva iie de mai sus sunt deose%it de reevante &n ca(u radia iior ioni(anteț ț
indirecte, adică fotoni i neutroni' Aici principau efect este ei%erarea de particueș
&ncărcate, eectroni i &n ca(u neutronior,protonior sau ator ioni' Cu energiișsuficient de mari ei sunt capa%ii să producă radia ii de frnare prin care transportăț
o parte din energia transferată ini ia din mediu e-pus' 2n scopu de a da oț
descriere cară se defineşte o mărime speciaă, care cuprinde energia cinetică totaă
transferată către particuee secundare pe masă de element. Aceasta senume te B14MA )?inetic energ< reeased per mass* i se măsoară &n > ?gș ș 7'
a%sor%ită depinde de natura mediuui e-pus' Astfe , mai corect , mărimea
respectivă se nume te e-punere, E' 1-punerea este definită ca sarcina ) po(itivăș
sau negativă * ei%erată pe masa eementuui de aer , utii(area sa este prin defini ieț
imitată a iradierea fotonică '
Unitatea de măsură este C ?g7+ fără vreo propunere speciaă pentru denumire'
ec;ea unitate de măsură a fost 4516$=16 )4*:
A a cum sa men ionat, E nu este o mărime de do(ă , ci mai degra%ă o proprietateș ța cmpuui radia iior a ocu de e-punere ' 2n ca(u ec;ii%ruui particueorț
secundare i un anumit mediu , factorii de conversie pot fi aeşi depin(nd deș
compo(i ia mediuui i a energiei radia iior ' 2n acest scop , G, energia necesarăț ș ț
pentru a crea o perec;e de ioni tre%uie să fie cunoscută ' 6u tre%uie să fie
confundat cu poten iau de ioni(are 2' Acest utim parametru este derivat dinț
energiie de egare ae tuturor eectronior din atom ' !in moment ce ioni(ărie apar
mai aes a egăturie sa%e afate spre e-terioru suprafe ei eectronior, este car căț
G H 2' G depinde de tipu de radia ii i de energie ) &n afară de mediu * + pentruț ș
radia ii ioni(ante mai sa%e se poate utii(a pentru aer o vaoare de 33,D e 'ț
Acum do(a ! &n aer poate fi cacuată :
) e @ particuă eementară * '
4ea ia numerică este :ț
! =< @ 33'D E C ?g7
aoarea pentru orice at mediu este o% inută prin &nmu irea cu raportuț ț
4ea ia dintre do(ă i e-punerea pentru diferite su%stan e i energii fotoniceț ș ț ș
Aceste rea ii sunt de o mare importan ă practică, deoarece măsurătorie deț ț
radia ii sunt foarte adesea reai(ate cu cameree de ioni(are' $re%uie su%iniat dințnou, cu toate acestea, că ee sunt vaa%ie numai &n ca(u &n care ec;ii%ru secundar
de particue este securi(at'
Cu radia ii ioni(ante indirect, adesea suntem interesa i &n rea ia dintre e-punereaț ț ț
fotonică )număru de fotoni pe unitate de suprafa ă* i do(ă )cu particue directɸ ț ș
ioni(ate, se cacuea(ă cu a.utoru 01$*'
Pentru fotoni de energie cuantică 1 i, &n ca(u ec;ii%ruui secundar de particue:ș
D=ɸ• E •µen
ϱ ) orice mediu *
sau pentru e-punerea E &n aer:
X =ɸ •E • e
W •(µen
ϱ )air '
Această din urmă rea ie este repre(entată grafic &n figura următoare :ț
Conversia &ntre e-punerea de neutroni i B14MA ) după AUE214 , S6!14 iș ș
>561S 7J8*
$. #ransfer liniar de energie
Cum sa su%iniat mai &nainte , depunerea de energie &ntr un organism e-pus este
mediată aproape e-cusiv de particue &ncărcate ' Acestea provoacă ioni(ări pe
drumu or pier(nd astfe păr i din energia or &n etape succesive, pnă cnd a.ungț
a sfr itu capacită ii or' !epin(nd de tipu de particue , ioni(ărieș ț sunt mai mut
sau mai pu inț strns distan ate , care este , desigur , foarte important, &n ca(u &nț
care se ia &n considerare depunerea de energie &n ocuri foarte mici ' Această
situa ie sar putea descrie , deț e-empu , prin pierderea de energie a unei particue
pe o distan ă parcursă ' Procesu corespun(ător se nume te transfer iniar deț ș
energie ) 01$ *, care este definit ca fiind cantitatea de energie a%sor%ită a nive
oca pe unitatea de ungime ' Atri%utu / oca / este de o importan ă deose%ită ,ț
deoarece postuea(ă că numai acea frac iune de energie este uată &n cacu ceea ceț
duce a ioni(ări i sau e-cita ii &n cadru suprafe ei uate &n considerare ' 1nergiaș ț țcinetică rămasă a particueor care părăsesc ocu este e-cusă ' 5 defini ie generaț
apica%iă nu este posi%iă, deoarece acest ucru ar necesita specificarea
dimensiunior suprafe ei'Acest ca( este deose%it de reevant &n situa ia eectronior,ț ț
deoarece aceştia pot poseda intervae considera%i de ungi ' A devenit o o%i nuin ăș ț
să se specifice o imită de depunere a energiei su% care depunerea este considerată
a fi ocaă ) restric ie de energie * + 7e a fost acceptată pe scară argă , ceea ceț
corespunde unei game de eectroni de apro-imativ 9 nm ' 1ectronii de intervae
mai ungi sunt numi i / N eectroni / ' 2n mod aternativ , un interva de restric ieț ț
este de asemenea posi%i , dar este rar foosit din cau(a dificută ior mari de cacu'ț
$otau de energie transferat pe unitatea de ungime este puterea de oprire Od$d-'1ste numeric ega cu 01$, adică fără restric ie'1-istă totu i diferen e conceptuae:ț ș ț
puterea de oprire se ocupă cu pierderea de energie a particuei , &n timp ce 01$ se
concentrea(ă asupra depunerii de energie &n mediu ' 0imitee de energie sunt de
asemenea numite / energiie cut off /'
1ste inerent &n conceptu 01$ că depunerea de energie este privită ca un proces
continuu i că varia iie stocastice nu sunt uate &n considerare ' Acest ucruș ț
imitea(ă apica%iitatea sa , &n specia a cee cu dimensiuni foarte mici '
!e o%icei, particuee secundare acoperă o gamă argă de energie ' !eoarece
puterea or de oprire este o func ie a energiei or , norma că 01$ nu este o singurăț
vaoare cantitativă, dar urmea(ă o distri%u ie cară ' Particuee secundare pot fiț
caracteri(ate prin parametri speciai , ca vaoarea medie , varian ă etc' Aceastaț
soicită &ntre%area ce fe de descriere este cea mai potrivită' Situa ia de aici esteț
simiară '
2n ca(u &n care f)0*d este pro%a%iitatea de a găsi o vaoare 01$ &n intervau
0 ''' 0 Q d0, apoi număru sau media 0$ devine :
Utii(area acestei interrea ii este ce mai potrivită pentru a găsi frecven aț ț
fenomeneor de depunere a energiei , indiferent de contri%u ia or a do(a totaă ' 2nț
ca(u &n care acest ucru nu este suficient , ar fi mai corespun(ător a se utii(a do(a
sau energia medie 0!' aoarea a teptată a unei distri%u ii &n ca(u &n care fiecareș ț
eveniment este ponderat &n func ie de cantitatea de energie depo(itată ' Frac iaț țd)0*d0 din do(a totaă contri%uită de particuee de 01$ , 0 , este dată ca :