PowerPoint
MINISTERUL EDUCAIEI al REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT
DIN MOLDOVAFACULTATEA: Biologie i PedologieDepartamentul: Biologie
i Ecologie Lucru individual Tema: Rezervaia a biosferei Delta
Dunrii
A efectuat:Studenta ciclul II anul-IPotloja DanielaA
verificat:Dr.conf. univ.Ciubuc Natalia
Rezervatia a biosferei Delta DunriiSuprafata Deltei Dunarii se
imparte in 3 tipuri de zone: 20 arii strict protejate, ce insumeaza
o suprafata de 506 Km2, zone tampon cu o suprafata de 2233 Km2 si
zonele economice cu o suprafata totala de 3060 Km2. Suprafetele cu
vegetatie fixa ocupa 43%, padurile (atat cele naturale cat si cele
plantate) ocupa aproximativ 4%, terenurile agricole ocupa 11,5% iar
suprafetele cu pajisti ocupa aproximativ 6%. Lacurile din Delta
Dunarii, in prezent reduse la un numar de 479, datorita
amenajarilor din anii precedenti, ocupa un procent de 7,8% din
suprafata deltei. Din suprafata totala a rezervatiei, mai mult de
jumatate (312.440 ha) o reprezinta ecosistemele naturale acvatice
si terestre incluse in lista zonelor cu valoare de patrimoniu zone
functionale cu regim diferentiat universal (Conventia Patrimoniului
Natural Universal UNESCO) precum si cele destinate reconstructiei
ecologice, zone care constituie domeniul public de interes
national. Restul suprafetelor includ zone indiguite pentru
piscicultura, agricultura si silvicultura
Dunarea ajunsa la Patlageanca (la vest de Tulcea) se bifurca in
doua brate, Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud, brat
care mai apoi, la Ceatalul Ismail, se desparte in Bratul Sulina
(directia vest-est) si Bratul Sfantu Gheorghe (directia NV-SE).
Lungimea bratelor Dunarii: bratul Chilia 120 km, bratul Sfantu
Gheorghe 70 km si bratul Sulina 64 km.
Valoarea patrimoniului natural al Rezervaiei Biosferei Delta
Dunrii a fost recunoscut prin includerea acesteia n reeaua
internaional a rezervaiilor biosferei, n cadrul programului.Omul i
Biosfera (1990), prin declararea ca zon umed de importan
internaional, n special ca habitat al psrilor de ap i includerea n
Lista patrimoniului natural mondial UNESCO (decembrie 1991). Tot ca
o recunoatere a valorii universale a Rezervaiei Biosferei Delta
Dunrii, dar i o apreciere a eficienei planului de management
aplicat pe acest teritoriu a fost i obinerea, n anul 2000 i
renoirea, n anul 2005 a Diplomei Europene pentru Arii Protejate
decernat de Consiliul Europei, precum i a dou Premii EUROSITE,
pentru proiectele dereconstrucie ecologic a zonelor Babina i
Cernovca (1995) i pentru proiectul de contientizarepublic
n RBDDsunt 30 de tipuri de ecosisteme, peste 5.000 specii de
flor i faun, din care 1.689 specii flor i 3.448 specii de
faun.Printre care cea mai mare parte a populaie europene de pelican
comun Pelecanus onocrotalus i pelican cre Pelecanus crispus, 60 %
din populaia mondial de cormoran mic Phalacrocorax pygmeus i 50 %
din populaia mondial de gte cu gt rou Branta ruficollis.
Pelecanus crispus Phalacrocorax pygmeus
Dintre populaiile de psri cu importan internaional prezente pe
teritoriul RBDD mai putem meniona speciile de: Ardea purpurea
Circus aeruginosus
Egratta alba
Egratta garzetta
Ardeolla ralloides
Plegadis falcinellus
Haliaeetus albicillia
Nycticorax nycticorax)
Plegadis falcinellus
Platalea leucorodia
Pentru administarea patrimoniului natural din domeniul public de
interes naional alRezervaiei Biosferei Delta Dunrii, precum i
pentru refacerea i protecia unitilor fizicogeografice de pe
teritoriul RBDD, n anul 1990 a fost nfiinat Administraia Biosferei
Delta Dunrii Tulcea (ARBDD). Obiectivele principale urmrite de
ARBDD n gestionarea ecologic a teritoriului rezervaiei sunt:
Conservarea i protecia patrimoniului natural existent; Promovarea
utilizrii durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale
alerezervaiei; Reconstrucia ecologic a zonelor degradate de
impactul activitilor umane.Rezervaia cuprinde patru zone
funcionale: Zone cu regim de protecie integral (18 zone cu suprafa
total de 50.600 ha), care sunteantioane neperturbate,
reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre i acvatice
Zone tampon (13 zone cu suprafa total de 223.300 ha) care au funcia
de limitare aimpactului activitilor umane asupra zonelor cu regim
de protecie integral; Zone economice (cu suprafaa total de 306.100
ha) n care se desfoar activiti devalorificare a resurselor naturale
regenerabile n limitele de suport ale ecosistemelornaturale; Zone
de reconstrucie ecologic n care se desfoar activiti de refacere a
echilibruluiecologic, de renaturare a zonelor afectate.
Flora din Delta Dunarii poate fi descoperita pe trei niveluri:4
specii endemice si o subspecie: Centaurea pontica, Centaurea
jankae, Ornithogallum amphibolum, Ornithogallum oreoides, Elymus
pycnanthus deltaicus.14 specii periclitate sau vulnerabile:
Centaurea pontica, Centaurea jankaAstragalus dolicophyllus,
Astragalus versicarius pseudoglaucus, Anacamptis pyramidalis,
Orchis coriophora fragrans, Platanthera bifolia, Cephalanthera
longifolia, Dactylorhiza incarnata, Trachomitum venetum, Artemisia
tscernieviana, Centaurium spicatum, Convolvulus persicus, Stachys
maritima.4 specii protejate de plante: Marsilea quadrifolia, e,
Salvinia natans, Aldrovanda vesiculosa, Trapa natans.Delta
adaposteste si specii rare de plante, care nu se gasesc in alte
locuri din tara:Subacvatice si plutitoare dintre care: nufarul alb
(Nymphaea alba), nufarul gabled (Nuphar luteum), ciulin de apa
(Trapa natans), limba apei (Potamogeton natans), rizac (Stratiotes
aloides), iarba broastei (Hydrocharis morsus-ranae) Trapa
natans
Nymphaea alba
Riverane si de plaur format de regula din stuf (genul
Phragmites) 90% si papura (genul Typha), alaturi de feriga de apa
(Nephrodium thelypteris), izma de apa (mentha aquatica), cucuta de
apa (Cicuta virosa), macris (Rumex hidrolapatum), volbura
(Convolvulus arvensis). Otratelul de balta (Ulticularia Vulgaris)
este una din cele doua specii de plante carnivore din Delta
Dunarii. Aceasta planta nu este fixata de fundul apei, pluteste si
doar floarea galbena se ridica deasupra luciului. Tulpina
scufundata este deosebit de ramificata si poarta un numar mare de
capcane de forma unui saculet mic, plin cu aer, prevazut cu un
capac. Daca un animal mic, insecta in special, se afla in
apropierea capacului, capacul se deschide brusc, aerul iese din sac
si apa care intra absoarbe si prada. Capacul se inchide rapid si
victima va muri de foame dupa cel mult trei zile, apoi este
digerata de planta. Cu ajutorul capcanelor sale otratelul de balta
poate sa prinda pana la o mie de astfel de vietuitoare pe zi,
fiecare insecta fiind digerata in cca 20 de minute. Saculetii au
insa si un alt rol. Dupa ce planta si-a format fructul, capacelele
capcanelor intepenesc lasand apa sa patrunda in interior. Planta
devine mai grea, se scufunda si astfel semintele vor ajunge la
fundul apei unde vor putea sa reziste in cursul iernii.
Aldrovada cea de-a doua planta carnivora, are frunzele asezate
doua cate doua, ca paginile unei carti. Marginile frunzelor sunt
prevazute cu spini, astfel ca atunci cand o insecta atinge perii
sensibili de la suprafata frunzei, acestea se inchid si prind
victima ca intr-o cusca. Aceste specii de plante si-au dezvoltat
capcane pentru ca ele traiesc in ape unde exista perioade cand
concentratia de azot si fosfor este prea mica, astfel ca ele isi
procura aceste elemente vitale din corpul prazilor pe care le
prindStiati ca...Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de
tinuturi umede (teritoriu mlastinos) din Europa, acoperind o
suprafata de 2.681 km patrati, cuprinzand una dintre cele mai mari
intinderi de stufaris din lume.Fauna piscicol din RBDD are o
varietate remarcabil,cuprinznd 86 de specii incluse n 22 de
familii.Majoritatea acestora sunt specii de ap dulce, dar sunt
reprezentate si specii marine precum i specii eurihaline care
triesc n Marea Neagr i ptrund n Delta i n Dunre n timpul sezonului
de Reproducere Aproximativ o treime dintre specii au fost i sunt
valorificateeconomic prin pescuitul comercial intensiv, inclusiv
grupul de sturioni (specie prohibit pentru o perioada de 10 ani,
ncepnd cu2006) i scrumbia de Dunre (Alosa pontica).Amfibienii sunt
reprezentai de 10 specii de broate: broasca delac mare (Rana
ridibunda), buhaiul de balt (Bombina bombina),brotacelul (Hyla
arborea), broasca de pmnt bruna (Pelobates fuscus),broasca rioas
brun (Bufo bufo), broasca rioas verde (Bufo viridis), Bombina
Bombina
Pelobates Fuscus
Mamiferele sunt reprezentate de 42 de specii incluznd specii de
importan conservativ european cum sunt vidra (Lutra lutra) i nurca
european (Lutreola lutreola).Bizamul (Ondatra zibethicus) i
mistreul (Sus scrofa) ce au importana economic pentru blana i
respectiv, pentru vnatoare.Ali prdtori sunt reprezentai de hermina
(Mustela erminea), cinele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea
(Vulpes vulpes) ipisica salbatic (Felis silvestris). Bizam Mustela
erminea
Se poate spune c prin diversitatea impresionant a habitatelor i
a formelor de via pe care le gzduiete ntr-un spaiu relativ restrns,
Delta Dunrii constituie un adevrat muzeu al biodiversitii, o banc
de gene natural de valoare inestimabil pentru patrimoniul natural
universal. Mulumesc!!!