Universitatea Dunarea de Jos GalatiFacultatea de Educatie Fizica
si SportSpecializarea: KinetoterapieAnul IIStudenti: Bute
Ana-Maria, Draghia Nicusor
Bazele Generale ale Kinetoterapiei
Tema referat:Deficientele coloanei vertebrale in plan frontal:
Scolioza &Exercitiul fizic corectiv mijloc de baza pentru
corectarea deficientelor fizice
Afectiune:Exercitii preluate din ramura sportiva:Mijloace
folosite:
Scolioza in C stangaGimnastica (medicala)-exercitii cu structura
asimetrica, din pozitiile stand si pe genunchi-exercitii cu
bastonul
Scolioza in S (tipica)Gimnastica (medicala)-exercitii cu
structura asimetrica, din pozitiile stand, pe genunchi, decubit
ventral si decubit dorsal
ScoliozaInot -exercitii pe marginea bazinului din pozitiile
asezat si pe genunchi, cu sau fara baston (pluta)-exercitii in
bazin cu apa mica din mers sau din stand-exercitii in bazin cu apa
mare: din pozitia atarnat, procedeul craul, procedeul spate, inot
in tandem
Scolioza in CAtletism-diferite forme de pasi de mers si
alergare-exercitii din stand, stand departat, pe genunchi cu mingea
medicinala
Cifoza, spate cifotic, spate rotund, spate
planCulturism-exercitii cuprinzand miscarile de baza in antrenarea
spatelui: de tractiune, de tragere sau ramatul, folosind greutatea
propriului corp, bara de haltere, ganterele sau helcometrul, cu
diferite prize ( supinatie, priza ingusta etc)N.B: pentru a conferi
valente corective exercitiilor pt. spate, acestea se vor executa
fara exceptie cu coloana in usoara extensie, cel putin dreapta.
ScoliozaOrice indoire sau curbare a coloanei vertebrale in plan
frontal se numeste deviatie scoliotica. Nu orice deviatie
scoliotica este insa o scolioza adevarata.Dupa Adrian Ionescu, o
scolioza reprezinta o deviere constanta a coloanei vertebrale in
plan frontal care se poate realiza sub forma unei simple inclinari
laterale, a unei incurbari partiale sau totale, sau a unui sistem
de doua sau mai multe curburi de sensuri opuse, insotite
intotdeauna de rotatia corpurilor vertebrali si aparitia
gibozitatii.O alta definitie, propusa de Alexandru Radulescu,
priveste scolioza ca pe o deviatie laterala permanenta a coloanei
vertebrale, pe o intindere mai mare sau mai mica, pe care bolnavul
poate, intr-un anumit stadiu al deformatiei, sa o diminueze
voluntar, dar niciodata sa o reproduca in sens invers pe aceeasi
distanta.Din definitiile prezentate mai sus, reiese clar faptul ca
scolioza este o deviatie laterala a coloanei, la care se adauga si
rotatia in plan orizontal a corpilor vertebrali insotita de
deformari accentuate ale structurii osoase. Afectarea anatomiei
osoase determina modificari ale simetriei trunchiului, aparitia
gibozitatii costale, tulburari de tonicitate la nivelul
musculaturii paravertebrale, si cel mai grav, tulburarea
echilibrului la nivelul centurilor scapulara si pelvina.In mod
obisnuit scolioza apare la mijlocul spatelui (coloana toracica) sau
in partea de jos a spatelui (coloana lombara). Multi oameni au un
anumit grad de deviere a coloanei. De fapt, curburile coloanei
vertebrale mai mici de 10 grade sunt considerate deviatii normale
ale coloanei. Scolioza este atunci cand deviatia coloanei este mai
mare de 10 grade. Coloana vertebrala se curbeaza de obicei in foma
literei S sau C. In functie de deviatia coloanei vertebrale, apare
un imbalans muscular. Astfel, muschii localizati pe partea
convexitatii sunt alungiti, iar cei aflati pe partea concavitatii
sunt scurtati, avand scolioza in C toracal sinistroconvexa (spre
stanga) sau scolioza in S - toracal dextroconvexa (spre dreapta),
lombar sinistroconvexa (spre stanga).
Cauze
Varsta la care debuteaza scoliozele este cuprinsa intre 7 si 15
ani, depistarea cat mai precoce si debutul cat mai rapid al
tratamentului constituindu-se in date esentiale ale unei recuperari
eficiente.Manifestarea unei scolioze este influentata si de anumiti
factori favorizanti, dintre care amintim:-maladii lungi si
extenuante cum ar fi rahitismul precoce sau tardiv;-maladii
infectioase sau febrile sau eruptive insuficient tratate ca
reumatismul, difteria, scarlatina;-stari de subnutritie, privatiune
de aer, soare, lumina, soare, exercitii fizice;-afectiuni
neurologice generale ca miopatiile etc.In 80% din cazuri, cauza
aparitiei scoliozei nu este cunoscuta. Aceasta este numita scolioza
idiopatica. Scolioza apare de obicei in copilarie sau adolescenta
si este asociata factorilor genetici, adesea fiind o afectiune
familiala. Sunt doua tipuri de scolioza: structurata si
nestructurata. Scolioza nestructurata implica curburi ale coloanei,
fara rotatie si este reversibila, pentru ca este cauzata de
conditii precum : -durere sau spasm muscular; -o cauza inflamatorie
precum apendicita acuta;-inegalitatea membrelor inferioare.
Scolioza structurata implica curburi ale coloanei cu rotatie si
este ireversibila fiind de obicei cauzata de factori necunoscuti
(idiopatici) ori boli sau alte conditii precum : - anomalii
prezente la nastere (congenitale), cum ar fi spina bifida, situatie
in care canalul spinal nu se inchide normal sau situatii care
afecteaza formarea normala a osului. Intre 5-7% dintre cazurile de
scolioza sunt determinate de anomalii congenitale ale coloanei,
care determina curburi ale coloanei, curburi care sunt mult mai
rigide decat cele determinate de scolioza idiopatica. Aceste
curburi se agraveaza pe masura ce copilul creste, in special in
perioada adolescentei;- afectiuni musculare sau nervoase, precum
paralizia cerebrala, sindromul Marfan sau distrofia musculara; -
traumatisme;- infectii; - tumori. La adulti scolioza poate apare ca
urmare a modificarilor coloanei determinate de imbatranire (procese
degenerative). Aceste procese degenerative pot fi cauzate de catre
osteoartrite sau osteoporoza. In copilarie si adolescenta,
scolioza, in general, nu cauzeaza simptome si nu este evidenta pana
cand deformarea coloanei vertebrale nu devine severa. Ea poate fi
prima data perceputa de catre parinti care observa ca imbracamintea
copilului nu sta drept sau tivurile sunt inegale. Coloana copilului
poate arata cocosata, iar coastele pot fi proeminente in afara.
Copilul cu scolioza: -un umar poate parea mai inalt decat celalalt;
-un sold poate parea mai inalt decat celalalt; -capul copilului nu
este centrat pe corpul;-un omoplat poate fi mai proeminent decat
celalalt;-coastele sunt mai ridicate pe o parte cand copilul se
apleaca in fata din talie; -linia taliei poate fi mai plata pe o
parte. De cele mai multe ori scolioza nu cauzeaza dureri in
copilarie sau adolescenta. Durerea in adolescenta la cei care au
scolioza este data de alte cauze, precum tumori ale oaselor sau
tumori ale maduvei. Daca copilul are dureri asociate scoliozei este
foarte important ca el sa fie examinat de catre doctor puntru a
stabili cauza durerii. Adultii care au scolioza pot sau nu sa aiba
dureri de spate. In majoritatea cazurilor, unde sunt prezente
durerile de spate, este greu de stabilit daca ele sunt cauzate de
catre scolioza. Oricum, daca scolioza la adulti se agraveaza si
devine severa ea poate determina aparitia durerilor de spate si a
dificultatilor la respiratie. Alte afectiuni, cum ar fi cifoza,
cauzeaza simptome similare scoliozei.
Mecanism fiziopatogenetic
Scolioza idiopatica, cea mai frecventa forma, nu are o cauza
cunoscuta. La copii care au acest tip de scolioza, in mod obisnuit
primele simptome apar la varsta de 8-10 ani. Majoritatea cazurilor
de scolioza au grade de severitate medie, determinand curburi mici
ale coloanei care nu se agraveaza in timp. Curburile mici, in
general, nu cauzeaza dureri sau alte probleme. In mod normal
medicul reexamineaza copilul la 4-6 luni pentru a urmari orice
schimbare in evolutie. In cazurile de scolioza medie sau severa,
curburile coloanei continua sa se accentueze in timp. In perioada
de crestere, cum ar fi cresterea rapida din timpul adolescentei,
curburile se pot agrava. Curburile mai mici de 30 de grade adesea
se opresc din evolutie odata cu stoparea cresterii scheletului, in
timp ce curburile mai mari se pot agrava pe toata perioada
adolescentei iar evolutia poate continua si la maturitate, daca nu
sunt tratate. Doar aproximativ 10% dintre copii diagnosticati cu
scolioza necesita tratament (fie corset sau interventie
chirurgicala).
Factorii ce pot sugera un potential de crestere al curburii
coloanei includ:
-varsta copilului si stadiul de dezvoltare sau maturitate al
scheletului cand a fost diagnosticata scolioza. Cu cat este mai
putin maturizat scheletul in momentul diagnosticarii, cu atat mai
mare este sansa ca scolioza sa se agraveze in timp. Varsta
scheletului, determinata prin testul Risser, este utilizata pentru
a determina riscul agravarii curburii; -marimea curburii. Cu cat
este mai mare curbura cu atat mai mare este si riscul de a se
agrava in timp; -localizarea si forma curburii. Curburile situate
in partea superioara a coloanei vertebrale se agraveaza adesea mai
mult decat cele situate in partea inferioara a coloanei. Fetele au
mai mare probabilitatea de a face scolioza cu curburi mai mari si
mai severe decat baietii. Pe masura ce scolioza se agraveaza,
vertebrele se rotesc spre interiorul inelului de curbura. Daca este
afectata partea superioara a coloanei vertebrale, coastele se
aglomereaza pe o parte a corpului si se departeaza pe partea opusa.
Curbura poate determina ingustarea spatiului dintre vertebre.
Vertebrele pot sa se subtieze pe partea externa a curburii.In cazul
curburilor severe, defomarea coastelor (gibozitatea) poate reduce
cantitatea de aer din plaman determinand inima sa faca un efort
suplimentar pentru a pompa sange in tesutul pulmonar comprimat. In
timp, aceasta poate duce la aparitia insuficientei cardiace. Desi
este neobisnuit, copii se pot naste cu scolioza (scolioza
congenitala) sau aceasta poate sa apara in primele luni de viata
(scolioza infantila). Scolioza prezenta de la nastere sau cea care
apare imediat dupa nastere se poate agrava mai mult in timp decat
scolioza aparuta mai tarziu in viata.Oricum, in unele cazuri,
curburile congenitale nu se agraveaza in timp, iar unele curburi ce
apar dupa nastere au o evolutie mai buna si fara tratament.
Factori de risc
Factorii care cresc riscul unei persoane de a dezvolta scolioza,
includ: -istoria familiala. Se cunoaste faptul ca scolioza este o
afectiune cu caracter familial. Copii, in special fetele ale caror
mame au avut scolioza, prezinta un risc crescut de a dezvolta
scolioza; -sexul feminin. Fetele cu varsta cuprinsa intre 10 si 16
ani sunt de 7 ori mai predispuse decat baietii sa faca scolioza cu
curbura severa care sa necesite tratament.
Scolioza este mai frecventa la persoanele care au: -vertebre
impinse spre inainte (deplasare anterioara), mai obisnuita in
partea inferioara a coloanei vertebrale (spondilolistezis); -lipsa
sau scurtarea membrelor superioare sau inferioare; -alte tulburari
legate de dezvoltarea tisulara in viata intrauterina.
Investigatii
Investigatiile pentru scolioza incep in mod normal cu istoricul
medical si examinarea fizica. Dintre acestea face parte si testul
de inclinare in fata, un test simplu care consta in inclinarea
copilului in fata din talie, bratele atarnand pe linga corp cu
palmele atinse una de cealalta, examinatorul urmarind inegalitatile
spatelui sau coastelor. Poate fi folosit un scoliometru pentru a
masura si estima rotatia curburii coloanei. Daca rezultatele
istoricului medical si examenului fizic arata o curbura
semnificativa a coloanei, trebuie efectuata o radiografie a
coloanei pentru o masurare precisa a gradului de curbura a coloanei
vertebrale. Varsta scheletului osos, calculata prin testul Risser
este de mare ajutor in determinarea potentialului de agravare a
curburii. In familiile care au scolioza, copii trebuie examinati
periodic. Testele neurologice vor fi efectuate la copilul cu
scolioza, pentru a determina daca ei au afectiuni asociate adesea
scoliozei, cum ar fi paralizia cerebrala sau distrofia
musculara.
Diagnostic precoce
Copii femeilor care au scolioza trebuie supusi screeningului
pentru scolioza in mod periodic, mai ales in timpul pubertatii si
pe toata perioada adolescentei. Programul de screening pentru
scolioza in scoli este recomandat de catre majoritatea
organizatiilor sanitare. Cu toate acestea unele organizatii
medicale sunt impotriva efectuarii de rutina a screeningului pentru
scolioza idiopatica la copii mai mari si adolescentii care nu au
simpatologie. Scolioza idiopatica inseamna deformarea coloanei
vertebrale fara a se cunoaste cauza. Scolioza idiopatica este cel
mai frecvent tip de scolioza observata in perioada pubertatii.
Expertii medicali care sustin screeningul cred ca un diagnostic
precoce va conduce si la un tratament precoce care sa opreasca
evolutia curburii spre agravare. In unele state screeningul pentru
scolioza este reglementat prin lege. In primele etape screenigul
poate fi efectuat la scoala. Screeningul ulterior poate fi realizat
dupa o anumita perioada de timp de catre medicii specialisti sau de
catre medicul de familie. Multi copii la care se recomanda
urmarirea ulterioara nu au nevoie de aceasta. Multi cercetatori
sugereaza adaugarea de teste suplimentare la testul de inclinare in
fata pentru a face screeningul scolar mai eficace.
Tipuri de scolioza in functie de gravitatea curburilor
Dupa gravitatea curburilor, conform clasificarii lui Grusa, se
disting urmatoarele grade ale scoliozelor:
Gradul I: curbura principala prezinta un unghi sub 30, rotatia
vertebrala este mica, iar curburile compensatorii foarte suple;
Gradul II: curbura principala este cuprinsa intre 30 si 60,
torsiunea vertebrala se afla intre 10 si 20,curburile secundare se
prezinta inca suple; Gradul III: curbura principala este peste 60,
rotatia corpilor vertebrali mai mare de 30, curburile secundare
sunt fixe.
Tipuri de scolioza in functie de varsta la care au aparut
In functie de varsta la care au aparut, Cotrel deosebeste 4
forme de scolioza: Scoliozele nou-nascutului: apar imediat dupa
nastere sub forma unei incurbari totale, toraco-lombare, in general
spre stanga, cu rotatie vertebrala minima; Scoliozele infantile:
debuteaza inainte de 3 ani, sunt mai intalnite la baieti si au o
singura curbura; Scoliozele juvenile: apar dupa varsta de 3 ani si
pana la pubertate; Scoliozele adolescentei: apar in preajma
pubertatii si sunt localizate, de regula, la nivelul regiunii
lombare.
Tratament - Generalitati
Scopul tratamentului pentru scolioza este de a preveni
accentuarea curburii coloanei vertebrale, de a corecta si stabiliza
curbura severa. Din fericire mai putin de 10% din persoanele care
au deformare a coloanei mai mare de 10 grade necesita tratament.
Tipul de tratament este in functie de cauza scoliozei. Scolioza de
cauza subiacenta (scolioza nestructurata) in mod obisnuit se
imbunatateste cand conditiile care au cauzat deformarea, cum ar fi
contractura musculara sau inegalitatea membrelor sunt tratate.
Scoliozele cauzate de catre boli sau factori necunoscuti (scolioze
structurate) in mod normal necesita tratament:-tratament
nechirurgical. Acesta include fie observatie periodica la fiecare
4-6 luni pentru a verifica orice progresie a curburii fie
utilizarea de corsete pentru a stopa accentuarea curburii
-tratamentul chirurgical. Chirurgia poate fi folosita la insertia
de implante care vor mentine deformarea pe loc sau la fuzionarea
corpilor vertebrali asa incat curbura sa nu se agraveze.Tratamentul
este in functie de varsta persoanei, de marimea curburii coloanei
vertebrale si de riscul accentuarii acesteia. Riscul progresiei
este in functie de varsta la care este stabilit diagnosticul, de
marimea curburii (masurat pe imaginea radiografica a coloanei), de
varsta scheletului (determinat prin testul Risser). Tratamentul la
un copil la care scheletul nu este pe deplin dezvoltat poate sa
includa: -cand curbura este mai mica de 25 de grade se va efectua o
evaluare periodica de catre medic pentru a urmari progresia
curburii. Adesea nu mai este necesar alt tratament -cand curbura
este intre 25 si 40 de grade, corsetul poate fi utilizat rentru a
preveni accentuarea curburii pe perioada cresterii. Unii medici
folosesc corsetul la curburi de pana la 45 de grade. In mod normal
tratamentul cu corset se va utiliza pana la stoparea cresterii
scheletale -cand curbura este mai mare de 40 de grade corsetele nu
mai sunt eficiente -interventia chirurgicala poate fi luata in
considerare la curburile mai mari de 50 de grade. Fara interventie
chirurgicala, aceste curburi se vor agravaLa persoanele adulte la
care cresterea scheletului a fost terminata, tratamentul poate
include urmatoarele: -ameliorarea durerii, folosind aspirina sau
droguri similare si exercitii fizice. Acestea pot fi suficiente
pentru ameliorarea durerii de spate -cand curbura este mai mica de
50 de grade se va efectua o urmarire periodica pentru a observa
orice progresie a curburii -cand curbura este mai mare de 50 de
grade si tinde sa se agraveze se va apela la interventia
chirurgicala.
De retinut!
Majoritatea scoliozelor au curburi medii si nu necesita
tratament. Momentul cand se practica interventia chirurgicala la
copil este controversat. Unii considera ca interventia chirurgicala
trebuie amanata pana la varsta de cel putin 10 ani si preferabil la
12 ani deoarece fuziunea spinala stopeaza cresterea coloanei
vertebrale in zona unde a fost efectuata. Oricum restul coloanei va
continua sa se dezvolte normal.
PrevenireScolioza nu poate fi prevenita. Scopul tratamentului
este de a preveni accentuarea curburii.
Tratament ambulatoriuDaca copilul sau adolescentul care a fost
diagnosticat cu scolioza are o curbura a coloanei mai mica de 25 de
grade este important ca medicul sa examineze coloana la fiecare 4-6
luni pentru a constata evolutia curburii. Chiar daca majoritatea
curburilor nu se agraveaza, momentul instituirii tratamentului este
important de cunoscut pentru a fi inceput din timp, acesta adesea
stopand evolutia.
Impactul scoliozei la copil si la adolescent
Tratamentul scoliozei cu curbura coloanei medie sau grava poate
avea un impact dramatic pentru viata copilului. Atunci cand copilul
are scolioza este important ca familia copilului sa fie avertizata
asupra dificultatilor legate de purtarea corsetului. In clinicile
specializate in tratarea scoliozei, unde sunt tratati si alti copii
cu aceasta afectiune, se ofera suportul adecvat pentru copil.
Scolioza adultului
Adultii care au scolioza pot avea dureri de spate. Asociate
medicatiei, alte metode care ajuta la mentinerea si promovarea unei
stari bune de sanatate, cum ar fi exercitiile fizice regulate si
ingrijirea specifica a spatelui, pot ajuta la usurarea durerilor de
spate la unii adulti.
Exercitiul fizic corectiv mijloc de baza pentru corectarea
deficientelor fizice
Exercitiul fizic corectiv reprezinta o actiune corporala statica
sau dinamica, incadrata in cerintele generale de practicare a
exercitiilor fizice cu respectarea regulilor anatomo-fiziologice si
biomecanice, folosite pentru prevenirea si corectarea deficientelor
fizice.In actiunea de corectare a deficientelor fizice ne bazam pe
efectele multiple ale exercitiilor fizice corective, care se
rasfrang asupra psihicului, a functiilor organismului si in mod
deosebit asupra structurii corpului.Exercitiile fizice au fost
folosite in scop profilactic si terapeutic din cele mai vechi
timpuri, unii dintre cei mai reprezentativi slujitori ai medicinei
(Hipocrat, Celsus, Galenus) considerand ca gimnastica face parte
din medicina.Exercitiile fizice folosite in acest scop sunt grupate
astazi in procedee si metode de tratament functional si de
recuperare care apartin gimnastici medicale si kinetoterapiei.
Acestea se asociaza cu mijloacele proprii fizioterapiei,
balneoterapiei, climatoterapiei, ale ortopediei, chirurgiei,
dieteticii sau terapiei medicamentoase, constituind forme de
tratament complex, deosebit de apreciate in medicina
moderna.Exercitiile sunt impartite in statice si dinamice, iar
scopul lor este de a tonifia musculatura care asigura forta
necesara mentinerii segmentului afectat in pozitie si atitudine
corecta, actionand in acelasi timp asupra sistemului nervos, la
nivelul caruia se realizeaza stereotipia de redresare si
automatizarea miscarii si posturii corecte. La nivelul encefalului
in zonele subcorticale sunt inregistrate miscarile semiautomate si
involuntare. Perturbarea mobilitatii unui segment duce la stergerea
din zonele centrale a miscarii si deci subiectul va trebui sa fie
reinvatat sa execute miscarea corect pana la corticalizarea ei din
nou (de exemplu mimica, mersul etc).
Pozitia adoptata in exercitiul fizic este: Corecta: cand este
normala; Corectiva: cand prin ea se realizeaza corectarea
atitudinii; Hipercorectiva: cand miscarea depaseste atitudinea
normala.
Scopul exercitiilor corective: Formarea reflexului corect si
stabil de atitudine a coloanei vertebrale si a corpului in
intregime; Tonifierea in conditii de scurtare a grupelor musculare
din partea convexitatilor; Tonifierea in conditii de lungire a
grupelor musculare din partea concavitatilor; Integrarea
elementelor centurii scapulare si ale centurii pelviene in
atitudinea normala generala a corpului; Dezvoltarea normala a
toracelui prin corectarea asimetriilor sale.
Corectarea acestor deficiente se face prin pozitionarea corpului
de asa maniera incat sa obtinem relaxarea musculaturii contractate
si contractarea musculaturii relaxate, prin aplicarea exercitiilor
ce urmaresc tonificarea in regim de scurtare a grupelor musculare
ale spatelui de partea convexitatii, tonifierea in conditii de
lungire a musculaturii de partea concavitatii, precum si prin
formarea reflexului de atitudine corecta a corpului, atat pe
parcursul exercitiilor de gimnastica, cat si in timpul
activitatilor zilnice. Exercitiile se vor executa din pozitia
sezand, stand cu sprijin asimetric, pe genunchi, pe genunchi cu
sprijin pe palme si constau din aplecari laterale de partea
convexitatii curburii coloanei vertebrale, mentinerea trunchiului
in pozitie corectiva si exercitii de respiratie. Gimnastica
kinetica combate dezechilibrele musculo-ligamentare si dezvolta
grupele musculare necesare mentinerii corectiei obtinute prin
gimnastica posturala. Exercitiile se fac cu coloana in extensie
(cat mai dreapta, chiar fortarea spre spate), intrucat in flexie
sunt favorizate deviatiile laterale. Segmentele care nu participa
la miscare trebuie blocate pentru a evita miscarile compensatorii.
Miscarile active corective isi exercita actiunea asupra curburii
scoliotice principale fie indirect prin intermediul centurilor si
prin travaliul miscarilor paravertebrale:
exercitii corective cu scurtare aplicate la nivelul convexitatii
(unde muschii sunt permanent contractati, surmenati si alungiti
pentru a mentine echilibrul rahidian), masajul, razele ultrascurte,
ultrasunetele favorizeaza efectuarea exercitiilor; exercitii
corective cu alungire aplicate la nivelul concavitatii curburii
scoliotice (unde s-au produs retractii musculo-aponevrotice si unde
apar mai intai procesele artrozice) ajutate prin tractiuni
vertebrale, precedate de termoterapie si urmate de masaj,
suspendari asimetrice la spalier cu bratul de partea concavitatii
mai sus.Gimnastica respiratorie in scolioze este de fapt
inseparabila de exercitiile specifice corective. Fiecare exercitiu
este insotit de miscari respiratorii si expiratorii ritmice, la
care se asociaza instruirea bolnavului pentru respiratia
unilaterala. Se pot asocia si exercitii separate de respiratie sau
precedand exercitiile kinetice, dar acestea nu trebuie prea mult
folosite, caci produc oboseala si perturbatii prin hiperoxigenare,
atata vreme cat nevoia de oxigen nu este creata de o activitate
musculara echivalenta.
In cazul pacientilor cu scolioza in C sau S, au acuzat tulburari
statice de mers, iar ceea ce a determinat aceasta decompresare a
coloanei vertebrale, au fost factori din mediul profesional
(posturari incorecte si vicioase la birou si eforturi fizice din
timpul adolescentei).
Obiective:
Corectarea posturilor vicioase prin: posturari corective
(coordonare si autocoordonare) si posturari hipercorective cu
caracter antalgic. Combaterea dezechilibrelor musculo ligamentare.
Dezvoltarea grupelor musculare necesare mentinerii corectiei
obtinute prin exercitiile specifice de recuperare si a gimnasticii
medicale. Constientizarea pozitiilor corecte a coloanei vertebrale,
a umerilor si a bazinului, prin adoptarea unor posturi corective
(corecte). Mentinerea si corectarea posturilor si aliniamentului
corpului pe tot parcursul recuperarii. Cresterea si refacerea
mobilitatii articulare si musculare, treptat. Tonifierea
musculaturii afectate in regim de scurtare si de alungire, acolo
unde este suferind (nivel c.v). Corectarea si mentinerea tonusului
muscular, prin exercitii si gimnastica medicala. Cresterea fortei
si rezistentei la nivel lombosacrat. Educarea si reeducarea
constientizata prin perceptie a pacientului, a senzatiilor de
echilibru, a orientarii miscarilor in spatiu, a senzatiei de
verticalizare si de inclinare a corpului; senzatia de miscare
rectilinie; senzatia de rotatie; senzatia de vizualizare; senzatia
de lateralitate. Reantrenarea pacientului la efort prin cresterea
treptata a fortei si rezistentei la nivelul grupelor musculare, se
vor introduce o serie de aparate ajutatoare in recuperare si
reantrenare, cum ar fi:bicicleta ergometrica, stepperul, placa de
echilibru si spalierul, aparatul multifunctional helcometru,
covorul rulant sau gym-ball.
Mijloace si metode folosite in gimnastica medicala
Complexul de exercitii se adreseaza scoliozei in C stanga, iar
pentru scolioza in C dreapta se vor executa aceleasi exercitii, cu
segmentele de partea cealalta.
1) Mers cu bratul drept sus, stangul pe sold se executa arcuirea
bratului drept spre stanga in ritmul pasilor (1-2);2) Mers cu
bratul drept pe crestet, stangul pe sold, din 3 in 3 pasi se
executa arcuirea trunchiului spre stanga (1-2);3) Mers cu un baston
asezat diagonal la spate, apucat cu mana dreapta de sus si cu
stanga de jos (1-2);4) Din pozitia stand executa indoirea
trunchiului spre stanga, cu arcuire, iar mana dreapta sus, stanga
pe sold (de 10 ori); 5) Din pozitia stand piciorul stang sprijinit
lateral pe un suport, piciorul drept pe sol, mana dreapta sus,
stanga pe sold; executa indoirea trunchiului spre stanga, cu
expiratie, revenire cu inspiratie (de 10 ori); 6) Din pozitia stand
asezat cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu mana
dreapta de sus si cu stanga de jos, executa intinderea bratelor
inapoi cu extensia trunchiului inspiratie, revenire cu expiratie
(de 10 ori); 7) In pozitia stand cu bastonul apucat de ambele
capete, executa ducerea bastonului lateral stanga (bratul drept
sus, stangul lateral), concomitent cu rasucirea trunchiului si
usoara aplecare spre stanga (de 10 ori); 8) Din pozitia pe
genunchi, cu mana dreapta pe crestet si stanga pe sold, va executa
indoirea trunchiului spre stanga, cu inspiratie, revenire, cu
expiratie (de 10 ori); 9) Din pozitia pe genunchi, cu mana stanga
pe crestet si dreapta pe sold si sprijin pe genunchiul stang, cu
dreptul intins lateral, indoirea trunchiului spre dreapta, cu
inspiratie, revenire, cu expiratie (de 10 ori); 10) Din pozitia pe
genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea piciorului drept
intins inapoi, inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori); 11)
Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea
bratului drept oblic sus, cu inspiratie, revenire cu expiratie (de
10 ori); 12) Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa
deplasare mainilor spre stanga, cu revenire in pozitia initiala (de
10 ori);13) Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa
simultan ridicarea bratului drept intins sus si piciorul stang
intins inapoi (de 10 ori);
Pentru corectarea scoliozei in S se recomanda exercitii de
tonifiere in regim de scurtare a grupelor musculare din partea
concavitatii si de relaxare si alungire a grupelor musculare din
partea concavitatilor. Se lucreaza pe rand fiecare curbura, dupa ce
s-a fixat in pozitie corecta sau hipercorecta una din ele, lasand
posibilitatea de mobilizare celeilate.
Ca si in scolioza in C, exercitiile au structura asimetrica si
se pot executa din mers, din pozitie stand, pe genunchi, culcat si
sezand.
Program de exercitii fizice pentru corectarea scoliozei in S
(tipica)
1) Mers cu ridicarea genunchiului stang la piept, la 5 pasi si
cu ridicarea bratului stang si ducerea la spate a bratului drept
dupa alti 5 pasi. Se repeta timp de 2 minute.2) Mers cu ridicarea
genunchiului stang la piept, la 5 pasi, purtand pe cap o minge
tinuta cu mana stang si dreapta la sold. Se executa timp de 1-2
minute.3) Mers cu fandare la 5 pasi, numai cu piciorul stang, in
acelasi timp cu ridicarea bratului stang si ducerea dreptului la
spate. Se executa un minut.4) Stand cu piciorul stang asezat in
fata pe un scaun, mana stanga la ceafa si dreapta pe sold; indoirea
trunchiului spre dreapta cu arcuire si revenire. Se repeta de 15-20
de ori.5) Pe genunchi, cu bastonul vertical la spate, cu mana
stanga tinut de sus, iar cu dreapta de jos: ducerea piciorului
stang inainte cu talpa pe sol, cu extensia spatelui si revenire. Se
repeta de 10-15 ori cu piciorul stang.6) Culcat cu fata in jos,
mana stanga inainte si dreapta indoita la spate, piciorul stang
lateral cu genunchiul indoit: tarare inainte cu ajutorul mainii si
al piciorului stang. Se executa 1-2 minute.7) Culcat inainte in
fata peretelui, cu genunchiul stang indoit in lateral si palmele
sprijinite pe zid: mutarea palmelor in sus si apoi in jos cu
revenire. Se repeta de 10-15 ori.
Exercitii corective preluate din inot
1.Exercitii pe marginea bazinului:Din asezat, cu un baston sau
cu o pluta diagonal la spate, apucat cu stanga sus si dreapta jos,
extensii si arcuiri ale trunchiului, coordonat cu respiratia;Din
aceeasi pozitie initiala, rasuciri si arcuiri ale trunchiului spre
stanga si spre dreapta;Pe genunchi cu un baston sau cu o pluta
diagonal la spate, apucat cu mana stanga sus si cu dreapta jos,
extensia si arcuirea ampla a trunchiului concomitent cu ducerea
piciorului drept intins pe spate sprijin pe varf;Pe genunchi cu
sprijin pe palme inainte, ridicarea bratului stang sus simultan cu
extensia piciorului drept si arcuire;Din aceeasi pozitie, ridicarea
bratului stang sus odata cu ducerea genunchiului stang la piept cu
arcuire.Alcelasi exercitiu cu ridicarea piciorului stang extins
lateral.
2.Exercitii in bazin cu apa mica:Din stand cu piciorul stang pe
o treapta a scarii bazinului, cu o pluta la spate, apucata diagonal
cu mana dreapta jos si stanga sus, extensia ampla a trunchiului cu
inspiratie, revenire cu expiratie;Din aceeasi pozitie, indoiri si
arcuiri ale trunchiului spre stanga.Aceeasi pozitie initiala,
rasucirea triunchiului spre dreapta si extensie cu arcuire;
Aceleasi exercitii ca cele trei amintite anterior, dar cu sprijinul
piciorului stang cu o treapta mai sus;Exercitiile de indoire si
arcuiri ale trunchiului trebuie executate cu ambele arcuiri;Din
stand cu fata la scara, cu bratele extinse, stanga sus si dreapta
jos, cu mainile apucate, ridicarea genunchiului stang spre
suprafata apei;Din aceeasi pozitie initiala, extensia si arcuirea
trunchiului si a capului.Mers pe varful piciorului stang, dreptul
paseste normal pe talpa, cu mana stanga sustinand un plutitor pe
cap si cu cea dreapta pe sold;Mers cu ridicarea piciorului stang
spre suprafata apei si cu mainile ca in exercitiul anterior
mentionat;Acelasi mijloc cu ridicarea genunchiului stang;Mers cu
pas adaugat spre stanga, fandand doar piciorul stang, cu o pluta la
spate, apucata asimetric cu mana de partea convexitatiii jos, iar
ceea de partea concavitatii sus.
3. Exerctii in bazin cu apa mare:Din atarnat inegal la scara
bazinului, cu mana stanga, sus si dreapta jos, balansari laterale
ale intregului corp; se poate executa cu fata sau cu spatele la
scara;Alcelasi exercitiu din atarnat doar cu bratul stang sus,
dreptul fiind in apa langa picior;Tot din atarnat inegal, cu spatle
la scara ridicarea piciorului sau doar a genunchiului stang spre
suprafata apei;Din atarnat cu fata la scara, cu bratul stang sus si
drept jos, extensia si arcuirea trunchiului inspiratie revenire -
expiratie;Din aceeasi pozitie initiala, extensia si arcuirea
piciorului drept;Din impingere de la perete, plutire pe piept cu
capul in extensie la suprafata apei, cu bratul stang sus si dreptul
jos langa coapsa;Din impingere, plutire pe spate cu bratul stang
sus, celalalt jos, cu genunchiul piciorului stang indoit peste
nivelul apei;Plutire pe spate, cu o pluta tinuta in regiunea
dorsala, ridicari repetate ale trunchiului si bazinului;Picioarele
procedeu craul, extensia trunchiului si a piciorului drept dupa
fiecare 6 batai de picioare;Picioare craul, cu fata in apa si cu
bratul stang sus, dreptul jos, inspiram inainte prin ridicarea
fetei din apa;Picioare spate cu pluta la spate in regiunea dorsala
indoirea genunchiului stang la fiecare 6 batai de picioare;Picior
craul cu un brat sus stangul - si celalalt jos;Alunecare craul sau
spate cu pluta tinuta sus, vaslind numai cu bratul drept;Alunecare
craul sau spate, fara pluta, vaslind doar cu bratul drept, bratul
stang intins sus; la craul se va inspira lateral dreapta (pe prima
parte a drumului aerian al bratului); Alunecare craul, vaslind doar
cu bratul stang, bratul drept intins jos; se va inspira prin
ridicarea bratului, lucru realizabil prin intensificarea batailor
de picioare;Alunecare in procedeul spate, vaslind doar cu bratul
stang, bratul drept fiind jos langa picior, sau indoit la
spate;Inot in tandem (cate doi unul langa celalalt, cu mainile din
interiorul cuplului prinse) in procedeele spate si craul; se
lucreaza bilateral.
Indicatii metodice:Atitudinile scoliotice sunt provocate de
pozitii defectuoase mentinute timp indelungat. Acestea apar ca
urmare a oboselii. Scoliozele prin deprindere sunt atitudini
scoliotice durabile caracterizate prin mobilitate redusa a
coloanei, corectarea facandu-se doar partial. Corectarea scoliozei
in S impune fixarea unei curburi in pozitie corecta sau
hipercorecta si mobilizarea redusa a celeilalte. Dintre mijloacele
recomandate amintim:Exercitii dinamice efectuate in sens corectiv
si hipercorectiv:- pentru trunchi indoiri laterale pe segmentul
dorsal sau lombar in partea convexitatii; rasuciri laterale si
extensii pe segmentul lombar sau dorsal in partea concavitatii;
extensii globale ale coloanei vertebrale; intinderi in axul
longitudinal;- pentru membrele superioare structuri asimetrice:
bratul din partea convexitatii se coboara, iar cel din partea
concavitatii se ridica peste nivelul umerilor;- pentru membrele
inferioare structuri asimetrice, care amplifica miscarile
trunchiului, piciorul din partea convexitatii se ridica inainte sau
lateral, iar cel din partea concavitatii se ridica inapoi sau in
exterior.Indicatiile kinetobalneoterapiei in patologia aparatului
locomotor sunt foarte largi, tehnicile specifice fiind puse in
aplicare abia dupa explorarea clinica, radiologica si de multe ori
chiar biologica a pacientului. In general, efectele urmarite
sunt:-dobandirea partiala si progresiva a independentei;-cresterea
mobilitatii articulare;-facilitarea miscarilor si a gesturilor la
persoanele cu handicap sever;-relaxarea musculara;-calmarea
durerilor;-vasodilatatia secundara in urma unor bai
calde;-reeducarea functionala motorie a unui segment;-reantrenarea
segmentara sau globala la efort.Contraindicatiile sunt putin
numeroase si destul de simplu de stabilit. Astfel, putem
retine:-orice boala in faza ei acuta;-hipertemia;-incontinentele
sfincteriene;-cardiopatiile decompensate;-hipertensiunile
arteriale;-insuficientele respiratorii, in conditiile unei
capacitati vitale foarte reduse;-bolile active
(tuberculoza);-plagile infectate sau necicatrizante, ulcerele,
orice boala de piele contagioasa;-hidrofobia.Apropierea afectiva,
vocea calma, palcuta, atentia kinetoterapeutului indreptata
permanent spre subiect sunt conditii esentiale in derularea
programelor de miscare in apa. Integrarea copiilor si tinerilor cu
cerinte educationale speciale este mult mai eficienta cand terapia
acvatica este initiata timpuriu. Aceasta forma de tratament trebuie
sa vina in intampinarea cerintelor diferitelor grupuri de tratament
sau persoanelor cu astfel de nevoi speciale.
Exercitii corective preluate din atletism
Corectarea Scoliozei in CExercitiile de atletism pot ajuta la
prevenirea si corectarea atitudini scoliotice si formelor usoare
ale scoliozelor, alaturi de exercitiile statice (realizate din
pozitii fundamentale in structura simetrica si asimetrica pentru a
asigura executarea corecta a exercitiilor dinamice, pozitiile pe
genunchi, culcat ventral, culcat dorsal, atarnat, stand) si de
exercitiile dinamice pentru trunchi, membre superioare, membre
inferioare, de respiratie, aplicative (de mers, echilibru), cu
obiecte portative (baston, minge medicinala, gantere, extensor ),
de relaxare.
EXERCITII ATLETICE DE PREGATIRE A ORGANISMULUI PENTRU EFORT:
- Alergare usoara, alternata cu mers. 1 2 X 200-400 m- Stand
departat cu mainile pe solduri sau la spate,rotari, rasuciri si
aplecari ale capului, (mai ales pe partea cu convexitatea). 2-3 x
4-6 repetari-Stand departat, rotari de brate alternativ sau
simultan rotind inapoi bratul de pe partea cu convexitatea iar
celalalt inainte. 2- 3 x 6-8 repetari- Stand departat, aplecari
laterale si rasuciri ale trunchiului catre partea convexa cu bratul
de pe aceeasi parte jos, iar celalalt sus. 2 -3 x 8 -10
repetari
-Stand, fandare inainte cu piciorul de pe aceeasi parte cu
convexitatea curburii coloanei vertebrale, bratul opus sus,
celalalt jos si arcuire. 2- 3 x 8-10 repetari-Stand, fandare in
lateral cu piciorul de pe partea cu convexitatea curburii coloanei
vertebrale, bratul opus sus, celalalt jos si arcuire. 2-3 x 8 -10
repetari- Pe genunchi, cu sprijin pe palme, ridicarea picorului de
pe partea cu convexitatea si bratul opus cu ducerea in extensie.
4-5 x 4-5 secunde-Pe genunchi, rotarea trunchiului si a bratelor
spre partea convexa. 3-5 x 8 -10 rotari-Stand fandat inainte pe
piciorul de aceeasi parte, cu mainile apucand asimetric bastonul,
mana opusa sus, cealalta jos, coatele indoite, ducerea trunchiului
in extensie cu intinderea coatelor (inspiratie) si revenire
(expiratie). 2-4 x 8-10 repetari
EXERCITII ATLETICE DE BAZA:
- Mers cu trunchiul drept, ducerea bratului de pe partea concava
sus si a piciorului opus in extensie.2 3 x 25 30 m- Alergarea cu
joc de glezne (pe loc si cu deplasare) cu bratele incrucisate la
spate pe diagonala cel de pe partea concava sus, celalalt jos. 2 -
3 x 20 30 m- Alergare usoara, cu ducerea genunchiului de pe partea
convexa sus, la fiecare al 4-lea pas, bratele incrucisate la spate
ca la exercitiul precedent. 2 -3 x 25 30 m- Pas saltat cu elan
ritmat pe piciorul de pe partea cu concavitatea, cu accent pe
ridicarea cat mai sus a piciorului pendulant. 3 4 x 25 30
desprinderi- Pas sarit cu elan ritmat, impulsia pe piciorul de pe
partea concava, aterizarea pe celalalt, cu accent pe lucrul
bratelor. 3 4 x 10 12 desprinderi- Stand, saritura cu desprindere
de pe sol si atingerea cu mana de pe partea cu concavitatea a unui
obiect suspendat. 2 - 3 x 8 10 desprinderi- Alergare cu pas adaugat
spre partea cu convexitatea, accent si pe lucrul bratelor. 3 - 4 x
25 30 m- Alergare in turnanta astfel incat partea cu convexitatea
sa fie catre turnanta. 4 - 6 x 50 60 m- Stand departat, aruncarea
mingii medicinale (2-3 kg) cu 2 maini din partea opusa convexitatii
jos, inapoi prin lateral. 2 - 3 x 12 15 aruncari- Stand departat cu
latura pe directia de aruncare cu mana de pe partea cu concavitatea
aruncarea mingii medicinale (2-3 kg), peste cap inapoi. 3 x 10 15
aruncari- Stand departat cu un picior retras, aruncarea mingii
medicinale (2-3 kg) cu mana de pe partea cu concavitatea de jos
inainte sus. 2 - 3 x 10 15 aruncari- Pe genunchi aruncari cu ambele
maini de jos din lateral din partea opusa convexitatii a mingii
medicinale (2-3 kg ),spre inainte. 2 - 3 x 10 - 12 aruncari-Pe
genunchi aruncari cu mana de pe partea cu concavitatea din lateral
peste cap a mingii medicinale (2-3 kg). 2 - 3 x 10 - 15 aruncari-
Stand departat, aruncarea mingii medicinale ( 2-3 kg ) cu mana de
pe partea cu concavitatea ducand mana opusa la spate prin lateral.
2 - 3 x 10 15 aruncari- Pe genunchiul de pe partea cu concavitatea
,celalalt indoit inainte aruncarea mingii medicinale (2-3 kg ) cu
mana de pe partea cu concavitatea ducand mana opusa la spate prin
lateral. 2 - 3 x 10 15 aruncari
EXERCITII COMPLEMENTARE:
- Culcat dorsal, mainile la ceafa, forfecarea picioarelor pana
la 45. 3 4 x 20 25 executii- Culcat dorsal, mainile la ceafa,
genunchii indoiti, ducerea genunchilor in cerc spre partea
convexa.3 4 x 10 15 executii- Atarnat asimetric la scara fixa, mana
de pe partea concava mai sus, balansarea picioarelor spre partea
opusa. 3 - 4 x 10-15 executii- Stand cu latura partii convexe spre
scara fixa, bratul opus deasupra capului, celalalt jos, apuca sipca
apropiata si aplecarea trunchiului spre partea convexa cu ducerea
bazinului spre partea opusa. 2 - 3 x 10 - 12 executii- Asezat, cu
picioarele fixate la spalier, mainile la ceafa, inclinare a
trunchiului spre spate si rasucirea trunchiului spre partea conexa.
2 - 3 x 10 - 12 executii
Exercitii din culturism pentru musculatura spatelui
Dificultile n prelucrarea musculaturii spatelui rezid din cel
puin trei cauze: a) multitudinea grupelor musculare ce compun
musculatura spatelui b) dificultatea cu care se izoleaz grupele
musculare n lucru c) lipsa oricrui contact vizual cu grupa de muchi
lucrat.Micrile de baz n antrenarea spatelui sunt cele de traciune,
de tragere sau ramatul. Pentru aconferi valene corective exerciilor
pentru spate, acestea se vor executa fr excepie cu coloana n uoar
extensie, cel puin dreapt.
Traciunile la bara fix. Considerat de sportivi i antrenori
exerciiu de baz pentru spate acestea seexecut prin tragerea
corpului spre bar pn cnd aceasta este atins cu brbia sau pieptul.
Priza este pronaie, adic de sus apucat, la o deprtare ce depete cu
15-20 cm linia umerilor.Exerciiul se execut n 5-6 serii pn la
refuz. Sportivii avanai pot utiliza o greutate adiional sau
variantade traciune la ceaf. De asemenea, pentru realizarea unor
repetri n plus, se obinuiete ca un partener de antrenament s ajute
sportivul ridicndu-l de talie. Ramatul cu bara de haltere.
Considerat i acesta exerciiu de baz, solicit pe lng Marele dorsal i
Rotundul mare i mic, Supraspinosul, Romboidul i Trapezul. Trunchiul
se va menine aplecat cu coloana dreapt sau n uoar extensie, sub
nici o form nu se va flexa coloana vertebral. Priza de lucru este
pronaie la o deprtare egal sau mai mare dect limea umerilor.
Exerciiul n sine const n tragerea barei spre zona ombilical odat cu
un inspir profund, revenirea fcndu-se controlat pn la
verticalizarea braelor odat cu expiraia.Se vor executa 4-5 serii a
cte 8-10 repetri, iar n pauz este indicat s se utilizeze cteva
exerciii dentindere (stretching). Sarcina de lucru va fi medie
sau/i submaximal. Ramatul cu un bra. Este un exerciiu care se
execut unilateral i alternativ att pentru partea dreapt ct i pentru
cea stng. Poziia de lucru este foarte avantajoas deoarece sportivul
are trei puncte de sprijin securiznd astfel zona lombar. n general
exerciiul se execut cu o ganter, aceeai pentru cele dou poriuni ale
spatelui.Din nou facem precizarea c spatele trebuie meninut drept
sau cu coloana n uoar extensie. Exerciiul n sine const n tragerea
ganterei pn n dreptul oldului, avnd grij s nu se deprteze braul de
torace. Odat cu traciunea are loc i un inspir profund, micarea
finalizndu-se cu revenirea braului la vertical i cu expirul.Serile
executate vor fi n numr de 3-4 cu 12-15 execuii pe serie. n situaia
n care se va observa o diferenfuncional ntre cele dou membre
superioare nu se va lucra de pild cu o sarcin mai mare pentru braul
mai slab, ci aceast stare, normal de altfel, se va corecta in timp
de la sine. Traciuni n fa la helcometru. Pentru acest exerciiu este
necesar o instalaie cu scripei i cabluri numit Helcometru. n
general este preferat de ctre cei care din diverse motive nu pot
face traciuni libere la bara fix. Exerciiul angreneaz cu predilecie
Marele dorsal dar i ntr-o msur mai mic Bicepsul brahial. Priza de
lucru va fi larg (peste limea umerilor) iar bara se va apuca fie
prin pronaie, fie prin supinaie.Astfel, bara se va trage de sus
spre piept, avnd coatele orientate spre napoi. Revenirea se va face
controlat pn n momentul cnd trunchiul i braele vor fi la vertical.
Se va inspira profund pe traciune i se va expira pe
revenire.Seriile vor fi n numr de 4-5 cu cca. 10-12 repetri. n
pauze recomandm ca practicantul s menin pentru 5-6 sec. poziia
atrnat. Poziionarea n atrnat are avantajul de a elimina presiunile
asupra coloanei vertebrale. Este considerat exerciiu suplimentar,
dar care se completeaz cu un exerciiu de baz. Traciuni la ceaf, la
helcometru. La acelai aparat se va face o traciune de data aceasta
la ceaf, avnd spatele drept, bara se va cobori pn n zona
trapezului.Grupele musculare solicitate sunt: Marele dorsal,
Rotundul mare i Rotundul mic. La travaliu particip i Bicepsul
brahial, Brahialul anterior i Lungul supinator. Din aceast raiune
la edina de antrenament la care s-a prelucrat musculatura spatelui,
se va evita antrenarea Bicepsului. Ramatul din eznd la helcometru.
Exerciiul reprezint tot o micare de tragere de data aceasta
dinainte spre napoi. Mnerul aparatului se va direciona prin tragere
spre zona abdominal, iar cu ct se va tinde spre zona ombilical vor
fi angrenate poriunile mai joase ale Marelui dorsal.Desigur spatele
se va menine uor extins, mai ales pe perioada de traciune, cnd se
nregistreaz maxima tensiune muscular. Exerciiu este accesibil i
celor care nu pot suporta sarcina n consol, ca la ramatul din
aplecat, iar poziia eznd descarc n bun msur coloana vertebral de
presiune. Se vor executa 4-5 serii a cte 12-15 repetri, iar actul
respirator va fi fcut energic cu expir pe cursa de revenire i
inspir pe traciune. Ca variant, sugerm excuia exerciiului cu o bar
dreapt folosind priza pronaie sau supinaie ambele de lrgime medie.
ndreptrile cu bara. Este un exerciiu de dezvoltare a forei pure, a
forei generale, dar i de dezvoltare i tonifiere a musculaturii
paravertebrale, lombare sacro-spinale i fesiere. Exerciiul se
execut cu o bar de haltere ncrcat cu greuti submaximale (apropiate
de greutatea corporal sau chiar mai mari). Priza poate fi pronaie,
supinaie sau mixt (o mn n pronaie, cealalt n supinaie). Astfel, din
poziia aplecat cu spatele drept, se ridic trunchiul pn la momentul
verticalei.Nu este un exerciiu destinat nceptorilor, nelipsit ns
din programul de spate al avansailor. Datorittravaliului important,
nu se vor executa mai mult de 4 serii cu cte 6-8 repetri. Sub nici
o form nu se va arcui n flexie coloana vertebral. Pentru a conferi
exerciiului valene corective, coloana vertebral se va menine chiar
ntr-o uoar extensie. Extensia coloanei din culcat ventral. Se poate
executa la sol, cu ajutorul unui partener care fixeaz picioarele,
la lada de gimnastic sau la aparate speciale. Ca i la exerciiu
precedent, grupele musculare care execut principalul travaliu sunt:
Paravertebralii, Lombarii, Sacro-spinalii, Gluteii i musculatura
posterioar a coapsei. Minile se pot poziiona la spate, la ceaf,
ncruciate la piept, sau, pentru valoarea corectiv cu meninerea unui
baston dup umeri.Seriile se compun de obicei dintr-un numr mai mare
de repetri cca. 12-15, iar exerciiul se poate executa n 2-3 serii
la nceputul fiecrui program de spate mai ales pentru pregtirea
acestuia n vederea antrenamentului. Traciuni la bara fix cu priz
supinaie. Simpla schimbare a prizei modific n bun msur efectele
exerciiului, n sensul c Bicepsul i Brahialul anterior vor prelua o
parte important din travaliu. De altfel, traciunile la bar fix cu
priz supinaie sunt folosite de ctre unii practicani n programele de
dezvoltarea Bicepsului. De data aceasta, lrgimea prizei va fi medie
spre ngust (cca. 35-40 cm.). Astfel, se trage corpul n sus pn cnd
brbia atinge nivelul barei, iar cursa de revenire (coborrea) se va
face fr ca antebraul s devin paralel cu braul, deci se va pstra un
unghi pentru securitatea tendonului bicepsului. Traciuni la
helcometru cu priz ngust. Micarea de baz este tot traciunea cu
diferena c distana ntre mini este de max. 15cm. Aceasta face ca,
Marele dorsal i Rotundul mare s fie solicitai diferit ca pn acum,
datorit unghiului de traciune modificat. Se va acorda mare atenie
actului respirator n sensul c pe traciune se va inspira profund
(chiar cu o uoar exegerare), iar pe revenire se va expira complet.
Greutatea de lucru va fi medie astfel ca s poat permite executarea
a 4-5 serii de cte 10-12 repetri. Menionm c i la acest exerciiu
coloana vertebral se va menine n uoar extensie, fiind total
contraindicat cifozarea acesteia. Trageri la helcometru cu braele
ntinse. Acest exerciiu se abate oarecum de la metodologia specific
exerciiilor pentru spate ncepnd de la direcia de tragere pn la
faptul c ambele brae sunt ntinse pe tot parcursul execuiei. Este un
exerciiu suplimentar care dezvolt cu precdere muchii Marele dorsal,
Rotundul mare i poriunea lung a Tricepsului. Poziia trunchiului
poate varia de la vertical pn la 45 nclinare nainte, n toate
cazurile, ns, poziia coloanei vertebrale va fi una de usoar
extensie. Exerciiul face parte din arsenalul de exerciii pentru
pregtirea de for a nottorilor cu diferena c acetia folosesc corzi
elastice.
INDICAII METODICE:
Datorit cerinei ca pe tot parcursul execuiei exerciiilor de
spate coloana vertebral s fie meninut nextensie, acestea nu pot fi
folosite n cazul lordozelor indiferent unde ar fi localizate
acestea. Aplicaiileexerciiilor de spate vizeaz n special cifozele,
spatele cifotic, spatele rotund, spatele plan. n funcie de gradul
deficienei, de posibilitile de efort, de gradul de antrenament al
fiecruia, de stareade sntate, se vor aborda gradual greutile de
lucru, iar acolo unde nu este posibil, se va lucra cu
propriagreutate corporal. ntreaga musculatur a spatelui se va
prelucra concentric i n interiorul segmentului de contracie
(ncondiii de scurtare). n cazul n care nu avem i o deviaie n plan
frontal a coloanei vertebrale, se vor executa n specialexerciii
simetrice cu ambele brae. Concomitent cu tonifierea i
hipertrofierea musculaturii interesate, sistematic se vor aborda i
exerciiide mobilitate articular i suplee muscular, tiut fiind
faptul c lucrul pentru dezvoltarea masei i a tonusului muscular
poate genera transferuri negative asupra celorlalte caliti
motrice.
Bibliografie:
Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, T.
Sbenghe, Editura Medicala Bucuresti,1987 Gimnastica medicala la
domiciliu, M. Firimita, Editura Sport-Turism - Bucuresti, 1989
Gimnastica medicala pentru prevenirea si corectarea deficientelor
fizice, P. Merghes, A. Teghiu, Editura Mirton Timisoara, 2006
Culturism si kinetoterapie, C. Boeriu, D. Paul, Editura Fundatiei
Romania de Maine Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, 2006
Elemente de hidrokinetoterapie si not terapeutic, L. Szatmry, H. N.
Pop, E. Zamora , Editura Risoprint Cluj Napoca, 2005 not pentru
sntate, L. Vasile Editura didactic si pedagogic, R.A.,Bucureti,
2007 Ghid metodologic pentru corectarea deficienelor fizice prin
not, V. Blan, Editura didactic i pedagogic, R.A., 2007
http://www.vindeca-te.ro/kinetoterapie/exercitii-pentru-scolioza.html
http://www.sfatulmedicului.ro/scolioza#Tratament_ambulatoriu
http://www.vindeca-te.ro/kinetoterapie/exercitii-pentru-scolioza.html
http://www.creeaza.com/familie/sport/ATLETISMUL-IN-KINETOTERAPIE474.php