Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti,
România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74,
021.312.37.38
COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X
XX00 2173
Cod-F-PC-4
REVISTA PRESEI
20 - 24 august 2015
CUPRINS
8PRESA CENTRALĂ
9Teme ANAR
9CÂT costă reabilitarea Sudului Litoralului: Peste jumătate de
miliard de lei!
10Peste 550 milioane lei pentru reabilitarea plajelor
10Cinci vidanje cu rahat deversate în Crișul Repede
12Teme similare
12PROIECT TURISTIC pe lacurile Floreasca - Tei: Un vaporaş
electric va circula pe lacurile Herăstrău, Floreasca şi Tei. Cum va
arăta noua zonă de agrement a Bucureştiului - FOTO, VIDEO
12CIRCUIT TURISTIC pe lacurile Floreasca şi Tei. În ce stadiu
sunt LUCRĂRILE. Când va fi gata
14PRESA LOCALĂ
14ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA
14Teme ABA
14Control la lacul Tarnița și Someșul Cald. Suspiciuni că în apa
pe care o bem se scurg excremente de la vilele din zonă
15Cluj: Comisie de verificare privind deversări de dejecţii în
lacul Tarniţa
17Scandalul dejecţiilor din Tarniţa. Ce calitate are apa care ne
vine la robinet
18Apahidenii au primit bani de nimic pentru exproprierile de la
Someș. Vezi lista cu proprietarii umiliți de Statul Român
20Trei amenzi pentru turism ilegal la Colibiţa!
20După ce ploile şi vântul au făcut prăpăd la Rodna,
autorităţile s-au mobilizat şi au curăţat zona!
21Teme similare
21O conductă ciuruită aduce in siguranță apă din Varșolț la
robinetele zălăuanilor
23Investiţii şi modernizări în comuna Treznea
24ACȚIUNEA AEROPORTUL – Zece firme participă la licitația pentru
lucrările de modernizare. Posibile curse directe din Baia Mare spre
patru capitale europene
25În verile caniculare, lipsa irigaţiilor ucide agricultura.
Irigaţiile din Maramureş mai există doar în amintiri
26Drumuri noi şi reţea de apă la Gîrbou
27Proiecte de anvergură finalizate la Bănişor
28DSP Sălaj spune că apa de la fantanile arteziene din Zalău nu
este bună de băut
30Teme de mediu
30Seplecan promite rezolvarea crizei deşeurilor din judeţul
Cluj
32Primarul Turzii despre posibilul depozit de deșeuri de la
Turda: „La noi încă nu s-a prezentat nimeni cu nici o documentaţie,
nu a depus nimeni nici o solicitare şi nici nu am luat în discuţie
sau să dăm vreo aprobare în acest sens”
33Compania de Apă Arieș, îngrijorată de o posibilă amenajare a
unei rampe la Turda
35Criza gunoaielor a ajuns şi în comuna Baciu
36Agentia de Mediu Cluj a spart "balonul de sapun" al lui Mihai
Seplecan. Rampa temporara de stocare a deseurilor de la Turda nu
poate primi aviz de mediu mai repede de jumatate de an. Criza
gunoaielor ramane de actualitate
39Un loc de vis peste care s-au aşternut peturi şi pungi cu
gunoaie
40Unul dintre cele mai frumoase locuri din România. „E mai
frumos ca-n Austria”
41Taxă nouă pe gunoi de la 1 ianuarie
41MEDIU - Peste 200 de locuri din Romania sunt contaminate si
2.000, potential contaminate. Printre zonele afectate se numara si
judetul Maramures
44ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI
44Teme ABA
44Primăria Şuncuiuş, amendată de ABA Crişuri pentru poluarea
Crişului Repede
45Acumularea Leşu a fost golită
46Barajul Leş a fost complet golit - Şanse pentru
reabilitare
47Cinci vidanje cu rahat deversate în Crișul Repede
48Fotografiile surprinse la începutul săptămânii de un turist în
defileul Crişului Repede au declanşat o anchetă a Agenţiei de Mediu
Bihor
48Poluare pe Crişul Repede
49Control al Gărzii de Mediu la Şuncuiuş, după ce un turist a
acuzat deversări în Crişul Repede
50ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ
50Teme ABA
50Descoperă Rowmania - la Arad şi în acest an
51Fapt divers şi… nu prea! Din nou despre pasarelă
52Peste 200 de locuri din România sunt contaminate şi 2.000,
potenţial contaminate
55Teme similare
55Apă potabilă şi canalizare la standarde europene cu tarife
accesibile
56Apelul primăriței din General Berthelot
57Compania de Apă Arad a recepţionat final primele lucrări
derulate în cadrul Proiectului Operaţional Sectorial Mediu
58Problemele de alimentare cu apă la Abrud vor dispărea în
următorii ani. Detalii despre investiţia la sursa de apă de la
Mihoești
59Strategia Națională și Planul Național pentru Gestionarea
Siturilor Contaminate, aprobate de Guvern. Măsuri pentru
investigarea terenurilor afectate de poluare
62Senatorul Igaş a promovat din barcă Aradul şi un mediu
înconjurător curat
63Sectorul apei, la standarde comunitare?
64Apa Târnavei Mari vrea să rezolve problema întreţinerii şi
reabilitării pâraielor din oraş
64Sub cod galben de ploi
64Căldura din casele oamenilor depinde de sentinţă/
Termocentralele Mintia şi Paroşeni află abia în toamnă dacă mai pot
funcţiona
66Negocieri preferenţiale/ Administraţia CEH şi-a pus la adăpost
protejaţii şi a tăiat tot la cei cu venituri mici
67Teme de mediu
67Hunedoara, printre județele cu cele mai multe situri
contaminate
68Ce vrăji au mai făcut oamenii lui Ponta. Ultimele decizii
guvernamentale cu bătaie hunedoreană
70CEH – cu un picior în faliment/ Concurenţii siguri de pe piaţa
de energie, ignoraţi de Guvern
72Colectarea selectivă şi reciclarea gunoiului menajer, drumul
spre o lume civilizată
75Groapa de gunoi: sursă de amenzi şi poluare
76Primarul a convocat Comitetul pentru Situaţii de Urgență
77Vezi ce schimbări majore se fac la Azomureş
77Lemne în valoare de aproximativ 6.500 lei, confiscate în urma
unui control în trafic
78Transport ilegal de lemne depistat de polițiștii din
Apuseni
78E oficial: O nouă taxă în România!
79Dorin Florea vrea să sesizeze organismele internaţionale cu
privire la poluarea din Tîrgu-Mureş
80UDMR a depus proiectul referendumului Azomureș
81UDMR propune soluții pentru reducerea poluării de la
Azomureș
82Subvenții pentru culturile afectate de secetă
83O bombă de aviaţie de 70 de kilograme, descoperită de un
pescar pe malul râului Mureş
83ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET
83Teme ABA
83Peşti morţi în iazul de la Lipoveni, cel mai probabil din
cauza variaţiilor de temperatură
84RECORD de precipitații la Panciu. Putna a crescut cel mai
mult
85Buhoci: Primaria face „semi-indiguire” cu mâl
86Teme similare
86La Fălticeni, a fost inaugurată cea mai modernă staţie de
epurare a apelor uzate din judeţ
90ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT
90Teme ABA
90ION STOENESCU: PRECIPITATIILE CAZUTE ASIGURA REFACEREA
REZERVELOR DE APA SUBTERANA
91Efectul benefic al precipitaţiilor căzute în ultimele zile
91Cea mai mare păstrăvărie din ţară va fi vândută la fier
vechi
94Rîul de sub Braşov
100ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU
100Teme similare
100Apă cu porția, la Calafat
100Navigaţia pe Dunăre se desfăşoară cu dificultate
101ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA
101Teme ABA
101COD GALBEN de inundaţii, emis de hidrologi în judeţele Argeş
şi Dâmboviţa
102Teme similare
102Lotul Hidroelectrica, tot după gratii
102Teme de mediu
102Avem multe zone poluate!
105Deşeurile de la ARO, evacuate cu viteza melcului
105Din 2016, vom avea taxa la groapa de gunoi de 80 de lei pe
tona
106ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA-LITORAL
10605.08. – 21.08.2015
106Teme ABA
106Viitura a lovit iar în județul Constanța
107Se întâmplă în Mamaia
107„Nu-ţi iei şezlong, îţi iei bătaie...”
107Extinderea plajei din Eforie supără turiştii
109A.B.A.D.L. caută utilaj SF de ecologizare a nisipului
109VIDEO/Primele sancţiuni după scandalul de pe plaja din
Mamaia
110ABADL o „sprijină“ pe fosta soţie a lui Sorin Strutinsky
să-şi amenajeze o plajă turistică în Mamaia
111A fost asociat cu Mazăre, Constantinescu şi Strutinsky
111Fiica lui Mihail Cârciog amenajează plaja Kudos
112Îşi poate extinde beach bar-ul
112Undă verde pentru SC H2O Sport Events SRL
113Plaja din Eforie Nord, extinsă cu peste 60 m
113Moment istoric pentru România: lărgirea plajelor de la țărmul
Mării Negre
114Plajele unde se mai practica nudismul in tara. Nemultumirile
turistilor: "Au venit cei cu prejudecati si cu chiloti pe ei"
116Somnul ABADL naşte monştri: "Boss" Dany Nikos snopeşte o
femeie pe plaja deținută ilegal de clanul său Recomandat
120Vacanţă cu scandal la Eforie Nord. Turiştii sunt nemulţumiţi
din cauza lucrărilor de înnisipare
121VIDEO. Litoralul românesc, invadat de alge
122Invazie de alge pe litoral. 2.400 de tone de plante marine au
adunat muncitorii ABADL în 11 zile
124Costineştiul, staţiunea gunoaielor. Turiştii spun că s-au
tăiat în cioburile de pe plajă
125A început extinderea plajei din Eforie Nord. În total, şapte
kilometri de litoral vor fi de trei ori mai laţi
127Vacanţă cu scandal la Eforie Nord. Turiştii sunt nemulţumiţi
din cauza lucrărilor de înnisipare
128Proiect de 170 de milioane de euro pe litoral. Mai multe
plaje vor fi marite de la 20 la 100 de metri, cu nisip adus din
adancuri
129Turistii de pe litoral care s-au "bucurat" de valuri de
NOROI. Concediul a sute de romani, stricat de o firma olandeza
130Stanci ascutite, tevi si table ruginite ascunse de mare, la
mica distanta de tarm. HARTA zonelor de pe litoral cu risc pentru
turisti
131În 2016, vom avea încă 33 de hectare de plajă în stațiunile
de pe litoralul românesc!
133Teme similare
133Seceta perturbă în continuare navigația pe Dunăre
133Navigația pe Dunăre se desfășoară în continuare cu
probleme
134Seceta creează mari probleme în navigaţia pe Dunăre
135Apa din mare, foarte bună pentru îmbăiere
136Situaţia navigaţiei pe Dunăre în data de 20.08.2015
138Persistă problemele pe Dunăre
139Toalete insuficiente și insalubre pe plaja Modern. Niciun
operator de plajă nu are autorizație sanitară!
PRESA CENTRALĂ
Teme ANARCÂT costă reabilitarea Sudului Litoralului: Peste
jumătate de miliard de lei!
Lucrările de reabilitare a plajelor din sudul litoralului
românesc al Mării Negre rămase de executat vor avea nevoie de peste
550 milioane de lei.
Suma este prevăzută într-un proiect de Hotărâre de Guvern, supus
dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi
Pădurilor (MMAP), informează Agerpres.
Proiectul de act normativ care se referă la obiectivul de
investiţii 'Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului
românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanţa (Mamaia Sud,
Tomis Nord, Tomis Centru şi Tomis Sud) şi Eforie Nord, judeţul
Constanţa" relevă faptul că, din punct de vedere al indicatorilor
tehnico-economici, valoarea totală a investiţiei se ridică la
582,066 milioane lei (inclusiv TVA), iar 551,672 milioane lei
(inclusiv TVA) reprezintă cuantum al investiţiei ca rest de
executat. Potrivit sursei citate, cea mai mare sumă va merge către
lărgirea plajei de la Tomis Nord (Constanţa), respectiv 157,829
milioane lei, urmată de Eforie Nord (153,524 milioane lei), Tomis
Centru (112,921 milioane lei), Tomis Sud (95,571 milioane lei) şi
Mamaia Sud (62,221 milioane lei). Toate sumele conţin TVA. /Evz,
http://www.evz.ro/cat-costa-reabilitarea-sudului-litoralului-peste-jumatate-de-miliard-de-lei.html
/Ziare.com,
http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-business/cat-costa-reabilitarea-sudului-litoralului-peste-jumatate-de-miliard-de-lei-5640846
/Infoziare,
http://www.infoziare.ro/stire/4169606/C%C3%82T+cost%C4%83+reabilitarea+Sudului+Litoralului:+Peste+jum%C4%83tate+de+miliard+de+lei!
/Ziare live,
http://www.ziarelive.ro/stiri/cat-costa-reabilitarea-sudului-litoralului-peste-jumatate-de-miliard-de-lei.html
Peste 550 milioane lei pentru reabilitarea plajelor
Lucrările de reabilitare a plajelor din sudul litoralului
românesc al Mării Negre rămase de executat vor avea nevoie de 551,6
milioane de lei, prevede un proiect de hotărâre de Guvern, supus
dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi
Pădurilor. Cea mai mare sumă va merge către lărgirea plajei de la
Tomis Nord (Constanţa), respectiv 157,829 milioane lei, urmată de
Eforie Nord (153,524 milioane lei), Tomis Centru (112,921 milioane
lei), Tomis Sud (95,571 milioane lei) şi Mamaia Sud (62,221
milioane lei). Toate sumele conţin TVA. Partea sudică a
litoralului, cuprinsă între Năvodari şi Vama Veche, în dreptul
localităţilor Mamaia, Tomis, Eforie, Tuzla, Olimp-Venus,
Saturn-Mangalia, 2 Mai – Vama Veche, este cea mai expusă eroziunii.
Finanţarea obiectivului de investiţii se face din fonduri externe
nerambursabile din Programul Operaţional Sectorial Mediu. /Puterea,
http://www.puterea.ro/economie/peste-550-milioane-lei-pentru-reabilitarea-plajelor-119750.html
Cinci vidanje cu rahat deversate în Crișul Repede
Miercuri seara, în comuna Șuncuiuș, județul Bihor, apa râului
Crișul Repede a fost poluată prin deversarea unor deșeuri cu
conținut menajer
Acțiunea iresponsabilă a fost semnalată de un turist care a
pozat apa şi malul râului poluate cu dejecţiile provenite de la o
staţie de epurare, care au fost deversate direct pe pământ, lângă
albia Crișului. Incidentul s-a petrecut la 70 de kilometri de
Oradea, într-o zonă turistică. Omul, care a alertat instituţiile de
mediu din Bihor, a declarat că mai multe vidanje ale stației de
epurare din Șuncuiuș au fost deversate în apele Crișului Repede și
pe un câmp din zonă. În urma controlului la faţa locului în teren,
comisarii de mediu au stabilit că sesizarea făcută este întemeiată.
Inspectorii de la Apele Române au prelevat probe pentru a verifica
ce conțin deversările. În astfel de cazuri, spun autoritățile,
amenzile pot ajunge până la 40.000 de lei.
Au dat fecale la păstrăvii din Crișul Repede
Sanda Daniela Mercea, directorul executiv al Agenției de
Protecția Mediului Bihor, a confirmat, pentru Evenimentul zilei, că
poluarea s-a produs la stația de epurare respectivă, menționând că
aceasta nu era funcțională: „A fost, întradevăr, o poluare la
stația de la Șuncuiuș, dar aceasta nu este funcțională. Din păcate,
acolo ar fi trebuit o retehnologizare, cu niște investiții pe care
primăria și le-a asumat, dar nu și le-a onorat!”. Șefa APM Bihor a
spus și cine este de vină: „S-a întâmplat că operatorul de la
Salburis Alert – o firmă de salubritate din Bihor - a ordonat
deversarea a cinci vidanje în «efluentul» stației de epurare. Nu
s-a constatat, din fericire, mortalitate piscicolă, dar acele ape
menajere au ajuns în Crișul Repede”. Practic, vidanjele și-au
deversat conținutul fetid, cu materii fecale și ape reziduale, în
apa râului ardelean.
Vinovații vor fi amendați
„Poluarea a avut loc miercuri seara, pe 18 august, dar APM Bihor
a fost înștiințată abia ieri dimineață. Cea mai mare parte a
nămolului vidanjat a rămas pe canalul de evacuare spre Crișul
Repede. Vor fi cu siguranță și sancțiuni pecuniare, pe care le va
da Garda de Mediu, după finalizarea anchetei. În prezent Apele
Române analizează probe luate din râu”, a mai declarat Sanda
Mercea. /Evz,
http://www.evz.ro/cinci-vidanje-cu-rahat-deversate-in-crisul-repede.html
/Digi 24,
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiinta+si+Mediu/Poluare+pe+Crisul+Repede
/Ziare.com,
http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-actualitate/cinci-vidanje-cu-rahat-deversate-in-crisul-repede-5640203
/Ziare live,
http://www.ziarelive.ro/stiri/cinci-vidanje-cu-rahat-deversate-in-crisul-repede.html
/Infoziare,
http://www.infoziare.ro/ziare/4/ziare/8/Gazeta+Sporturilor
Teme similare
PROIECT TURISTIC pe lacurile Floreasca - Tei: Un vaporaş
electric va circula pe lacurile Herăstrău, Floreasca şi Tei. Cum va
arăta noua zonă de agrement a Bucureştiului - FOTO, VIDEO
Un vaporaş electric va face un circuit pe lacurile Herăstrău,
Floreasca şi Tei, de anul viitor, după ce va fi finalizat proiectul
de amenajare a unui traseu turistic în zona Floreasca - Tei, a
anunţat, vineri, primarul Capitalei Sorin Oprescu.
Proiectul "Amenajare circuit turistic pe lacurile Floreasca -Tei
şi zonele adiacente" a început în urmă cu opt luni. Noul traseu
turistic va putea fi parcurs cu bicicleta, pietonal şi nautic.
Municipalitatea intenţionează să cumpere un vaporaş electric, care
va circula pe cele trei lacuri, prin două ecluze. Astfel, va fi
extinsă zona de navigaţie de agrement, limitată în prezent la Lacul
Herăstrău. /Mediafax,
http://www.mediafax.ro/social/proiect-turistic-pe-lacurile-floreasca-tei-un-vaporas-electric-va-circula-pe-lacurile-herastrau-floreasca-si-tei-cum-va-arata-noua-zona-de-agrement-a-bucurestiului-foto-video-14683769
/Bursa,
http://www.bursa.ro/lacurile-floreasca-si-tei-obiective-turistice-din-2016-276881&s=autentificare&s_a=companii_afaceri&a_articol=276881.html
CIRCUIT TURISTIC pe lacurile Floreasca şi Tei. În ce stadiu sunt
LUCRĂRILE. Când va fi gata
Primăria Capitalei a început lucrările de amenajare a unui
circuit turistic pe lacurile Tei şi Floreasca, care va cuprinde
piste de biciclete, porturi turistice, debarcadere, piscine, dar şi
săli pentru activităţi culturale şi agrement. Potrivit primarului
general Sorin Oprescu, proiectul va fi finalizat la începutul
anului 2016.
"Ne dorim ca acest proiect, derulat cu fonduri europene, sa fie
finalizat in primele luni ale anului viitor, avand grija sa
respectam toate normele Uniunii Europene. Realizarea proiectului
presupune construirea unui adevarat pol turistic in zona lacurilor
Floreasca-Tei. Pe langa amenajarea unei ecluze navigabile, se vor
construi doua poduri, debarcadere pentru vaporase turistice, dar si
doua amfiteatre pentru activitati culturale. Ne dorim sa oferim
astfel bucurestenilor, dar si turistilor aflati in Capitala
posibilitatea de a beneficia de modalitati de petrecere a timpului
liber, la standarde europene", a declarat, vineri, Sorin Oprescu.
În prezent, lucrările sunt executate în proporţie de 30%.
"Proiectul a fost structurat in cadrane de interventie, iar pana
in acest moment au fost realizate lucrarile privind crearea celor
trei peninsule si lucrarile de decolmatare si de refacere a
malurilor, acestea fiind si cele mai complexe tipuri de lucrari. De
asemenea se pregatesc lucrarile pentru constructia cladirii
polifunctionale (lac Floreasca), pentru pasarela ciclopietonala
(lac Floreasca), si ecluza (Floreasca - Tei)", a declarat vineri
Cristina Parvulescu, managerul de proiect. Proiectul isi propune
realizarea unui traseu turistic, structurat in jurul celor 3
modalitati de parcurgere: cu bicicleta, pietonal si nautic. Traseul
porneste din Lacul Herastrau, trece prin ecluza in Lacul Floreasca
si ajunge, printr-o noua ecluza, in Lacul Tei.
De-a lungul circuitului turistic vor fi amenajate:
• piste de biciclete cu o lungime de 4410 m lineari
• un loc de joacă pentru copii cu o suprafaţă de 832 de mp
(Lacul Floreasca)
• o sală poli-funcţională cu o suprafaţă de 260 mp şi o
capacitate de 360 persoane (Lacul Floreasca)
• 5 platforme pentru activităţi culturale şi de agrement (4 pe
Lacul Floreasca şi 1 pe Lacul Tei), care oferă posibilităţi de
filmare, fotografierea peisajului albastru şi verde, relaxare)
• 2 amfiteatre pentru activităţi culturale şi de agrement (1 pe
Lacul Floreasca şi 1 pe Lacul Tei)
• 3 piscine destinate agrementului (2 în Floreasca şi 1 în
Tei)
• 6 porturi turistice (4 în Floreasca şi 2 în Tei)
• 12 debarcadere (8 pe Floreasca şi 4 pe Tei) pentru
ambarcaţiuni mici de agrement şi ambarcaţiuni turistice (vaporaşe,
bărcuţe, echipamente pentru wind surf şi kite surf, canoe şi
hidrobiciclete).
Proiectul costă 87 milioane lei, din care 24 milioane vor
proveni din fonduri europene nerambursabile, iar restul banilor vor
fi daţi de la bugetul local. /Romania TV,
http://www.romaniatv.net/circuit-turistic-pe-lacurile-floreasca-si-tei-in-ce-stadiu-sunt-lucrarile-cand-va-fi-gata_240155.html
/Digi 24,
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Circuit+turistic+pe+lacurile+Bucurestiului
/B365.ro,
http://www.b365.ro/piscine-plutitoare-pe-lacurile-tei-si-floreasca-de-la-1-mai-2016-cum-vor-arata-foto-video_235504.html
PRESA LOCALĂ
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA
Teme ABA
Control la lacul Tarnița și Someșul Cald. Suspiciuni că în apa
pe care o bem se scurg excremente de la vilele din zonă
În urma unor semnalări publicate în mass-media clujeană privind
situația apărută în zona lacului de acumulare Tarnița, prefectul
județului Cluj, Gheorghe Ioan Vușcan, a dispus astăzi, ieri, prin
Ordin, constituirea unei comisii de verificare a respectării
legislației specifice privind protecția mediului în zona lacurilor
de acumulare Tarnița și Someșul Cald din județul Cluj.
Comisia care urmează să întreprindă acțiunile de verificare este
formată din reprezentanți ai Gărzii Naționale de Mediu —
Comisariatul Regional Cluj și ai Administrației Bazinale de Apă
Someș-Tisa și va fi însoțită în teren de către reprezentanții
Consiliului Județean Cluj, Inspectoratului Județean în Construcții
Cluj, Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, S.C. Companiei de
Apă ‘SOMEȘ’ S.A. și ai S.C. HIDROELECTRICA S.A. — Sucursala
Hidrocentrale Cluj. De asemenea, la acțiunile de control vor
participa și primarii unităților administrativ-teritoriale pe raza
cărora se află lacurile de acumulare Tarnița și Someșul Cald.
Acțiunile de verificare, desfășurate în limita competenței legale a
fiecărei instituții participante, vor viza respectarea de către
proprietarii de construcții din zonele limitrofe lacurilor de
acumulare Tarnița și Someșul Cald a reglementărilor în vigoare
privind protecția mediului înconjurător, respectiv: deversarea
apelor uzate, depozitarea/eliminarea deșeurilor menajere, precum și
a dejecțiilor animaliere și de om. Totodată, va fi verificat modul
de respectare a zonelor de protecție ale lacurilor de acumulare în
ceea ce privește ocuparea terenurilor, amplasarea construcțiilor și
amenajărilor aferente, precum și activitățile desfășurate în aceste
zone, potrivit prevederilor legale specifice în vigoare. La
finalizarea acțiunii de control, Instituția Prefectului — Județul
Cluj va aduce la cunoștința opiniei publice rezultatele
constatărilor din teren. /Ziarul Clujean,
http://ziarulclujean.ro/control-la-lacul-tarnita-si-somesul-cald-suspiciuni-ca-in-apa-pe-care-o-bem-se-scurg-excremente-de-la-vilele-din-zona/
/E Clujeanul,
http://eclujeanul.ro/2015/08/20/cabanele-si-vilele-de-vacanta-de-la-tarnita-si-somesul-rece-verificate-dupa-ce-un-smecher-a-fost-surprins-deversandu-si-dejectiile-in-lac/
/Gazeta de Cluj,
http://gazetadecluj.ro/stiri-cluj-administratie/prefectura-cluj-verifica-daca-in-tarnita-se-arunca-dejectii-menajere/
Cluj: Comisie de verificare privind deversări de dejecţii în
lacul Tarniţa
Potrivit unui comunicat al Prefecturii Cluj trasmis miercuri,
verificarea va viza respectarea de către proprietarii de
construcţii din zonele limitrofe lacurilor de acumulare Tarniţa şi
Someşul Cald a reglementărilor în vigoare privind protecţia
mediului înconjurător, respectiv deversarea apelor uzate, precum şi
a dejecţiilor animaliere, transmite corespondentul MEDIAFAX. ”În
urma unor semnalări publicate în mass-media clujeană privind
situaţia apărută în zona lacului de acumulare Tarniţa, prefectul
Gheorghe Ioan Vuşcan a dispus constituirea unei comisii de
verificare a respectării legislaţiei specifice privind protecţia
mediului în zona lacurilor de acumulare Tarniţa şi Someşul Cald.
Verificarea va viza respectarea de către proprietarii de
construcţii din zonele limitrofe lacurilor de acumulare Tarniţa şi
Someşul Cald a reglementărilor în vigoare privind protecţia
mediului înconjurător, respectiv deversarea apelor uzate,
depozitarea/eliminarea deşeurilor menajere, precum şi a dejecţiilor
animaliere”, se arată în documentul citat. De asemenea, va fi
verificat modul de respectare a zonelor de protecţie ale lacurilor
de acumulare în ceea ce priveşte ocuparea terenurilor, amplasarea
construcţiilor şi amenajărilor aferente, precum şi activităţile
desfăşurate în aceste zone.
Comisia de verificare este formată din reprezentanţi ai Gărzii
Naţionale de Mediu – Comisariatul Regional Cluj şi ai
Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa şi va fi însoţită în
teren de către reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj,
Inspectoratului Judeţean în Construcţii Cluj, Inspectoratului de
Poliţie Judeţean Cluj, SC Companiei de Apă Someş şi ai SC
Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Cluj.
”La acţiunile de control vor participa şi primarii unităţilor
administrativ-teritoriale pe raza cărora se află lacurile de
acumulare Tarniţa şi Someşul Cald”, se mai arată în documentul
citat. Şeful Gărzii de Mediu Cluj, Lucian Stanca, a declarat,
miercuri, corespondentului MEDIAFAX că se vor face verificări în
zona lacului Tarniţa în urma unei sesizări. ”Vom da un răspuns în
termenul legal”, a spus Stanca. Lacul Tarniţa este un lac de
acumulare, aflat între comunele Râşca, Mărişel şi Gilău, judeţul
Cluj, la vest de municipiul Cluj-Napoca, având o suprafaţă de
aproximativ 215 hectare, o lungime de peste opt kilometri şi o
adâncime maximă de peste 70 de metri. Lacul are o capacitate de
peste 70 de milioane de metri cubi de apă. Din 2009, lacul Tarniţa
este sursă de bază de apă brută a Companiei de Apă Someş, apa fiind
captată şi potabilizată, ulterior, la staţia de tratare Gilău, de
unde este livrată populaţiei din Cluj-Napoca. În presa locală din
Cluj-Napoca au apărut informaţii privind un proprietar de imobil de
pe malul lacului Tarniţa care deversează dejecţiile în lac,
printr-o ţeavă camuflată de vegetaţie. /Mediafax,
http://www.mediafax.ro/social/cluj-comisie-de-verificare-privind-deversari-de-dejectii-in-lacul-tarnita-dispusa-de-prefectura-14681477
/Transilvania Reporter,
http://transilvaniareporter.ro/actualitate/controale-in-zona-lacurilor-de-acumulare-tarnita-si-somesul-cald/
/Ziarul Faclia,
http://ziarulfaclia.ro/cabanele-si-casele-de-vacanta-de-la-tarnita-si-somesul-rece-in-vizorul-prefecturii-cluj/
/Comisarul,
http://www.comisarul.ro/diverse/prefectul-clujului-ordona-verificari-privind-dever_541083.html
/Agerpres,
http://www.agerpres.ro/comunicate/2015/08/19/comunicat-de-presa-institutia-prefectului-judetului-cluj-19-12-42
/Ziua de Cluj,
http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/scandalul-dejectiilor-de-la-tarnita-institutiile-statului-au-tabarat-pe-poluatori--140386.htmlv
/Stiri de Cluj,
http://www.stiridecluj.ro/social/vilele-de-la-tarnita-verificate-de-mediu-sunt-banuieli-ca-deverseaza-dejectiile-in-apa-potabila-a-clujului
/Adevarul,
http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/prefectul-clujului-ordona-verificari-privind-deversarile-ilegale-deseuri-zona-lacurilor-acumulare-1_55d47b60f5eaafab2cb92a57/index.html
Scandalul dejecţiilor din Tarniţa. Ce calitate are apa care ne
vine la robinet
Am dorit să aflăm care este poziţia instituţiilor care au
legătură directă cu apa potabilă a clujenilor, Administraţia
Bazinală Someş-Tisa şi Compania de Apă Someş.
ZIUA de CLUJ a descoperit cum un proprietar de la Tarniţa îşi
trimite dejecţiile în lac, cu ajutorul unei ţevi camuflate de
vegetaţie. Vecinii sunt oripilaţi, iar o serie de turişti au decis
să nu mai facă baie în lac după ce au văzut ce se întâmplă.
Proprietar este vicepreşedintele Asociaţiei "Împreună pentru
România Modernă", Titus Iunian. Luni, acesta recunoştea că există
"rahaţi" în apa lacului şi că sunt lucruri urât mirositoare pe
proprietatea sa, dar ameninţa cu trimiterea în judecată a
jurnalistului care a scris despre ţeava cu dejecţii. Articolul din
ZIUA de CLUJ a creat o vie îngrijorare în rândul clujenilor, cărora
la robinet le curge apă din Tarniţa. E clar, toţi suntem oripilaţi
să aflăm că se scurg dejecţii în apa cu care ne spălăm copiii sau
cu care gătim. Am dorit să aflăm care este poziţia instituţiilor
care au legătură directă cu apa potabilă a clujenilor,
Administraţia Bazinală Someş-Tisa şi Compania de Apă Someş. Acestea
au aflat de situaţia de la Tarniţa, iar una dintre instituţii a şi
trimis personal care să verifice ţeava lui Iunian.
„Facem investigaţii în zonă. Colegii noştri sunt deja acolo.
Ne-am autosesizat în urma articolului din ZIUA de CLUJ", au
declarat reprezentanţii Direcţiei Bazinale Someş-Tisa.
„Tarniţa nu este singura noastră sursă de apă, dar este sursa de
bază. Avem surse de rezervă, complementare, lacul Gilău, lacul
Someşul Cald şi sursa subterană Floreşti. Vorbesc de sistemul care
alimentează cu apă localităţile de la Tarniţa la Cluj, Gilău,
Floreşti, Vlaha, Săvădisla etc, Cluj-Napoca, Dej, Gherla şi
localităţile rurale de o parte şi de alta. Noi cumpărăm apă brută
de la Hidrolectrica şi de la Apele Române. Avem un turn de captare
destul de aproape de baraj, el e realizat în cadrul programului
ISPA 2003-2009, program cu confinanţare europeană. Monitorizăm
calitatea apei brute înainte de intrarea în staţia de tratare Gilău
prin analize de laborator şi evident la staţia de tratare Gilău,
după potabilizare, analizele se efectuează din oră în oră, 24 cu 7.
În ceea ce priveşte calitatea apei, ne încadrăm perfect
dintotdeauna în parametri stipulaţi de Legea Calităţii Apei, care
este aliniată la normele europene. Ne înscriem chiar şi în această
perioadă cu o marjă mare, niciun parametru nu se apropie de limita
minimă sau maximă, la niciun element. Acesta a fost şi unul dintre
motivele pentru care am selectat Tarniţa, este un lac de munte, cu
fund stâncos şi un volum imens de apă. Asta nu înseamnă că cei care
elimină dejecţii trebuie să o facă în continuare", a spus Lucian
Croitoru, purtătorul de cuvânt al Companiei de Apă Someş. ZIUA de
CLUJ a făcut sesizări şi la Agenţia de Protecţie a Mediului Cluj,
respectiv la Garda de Mediu şi a primit confirmarea că se vor face
verificările necesare. /Ziua de Cluj,
http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/scandalul-dejectiilor-din-tarnita-ce-calitate-are-apa-care-ne-vine-la-robinet--140379.html
Apahidenii au primit bani de nimic pentru exproprierile de la
Someș. Vezi lista cu proprietarii umiliți de Statul Român
Ziardeapahida.ro a intrat în posesia listei cu persoanele
din Cluj Napoca și Apahida, care vor fi expropriate cu diferite
suprafețe de terenuri pentru lucrările care se derulează pentru
amenajarea râului Someșul Mic. Lucrările sunt cuprinse în cadrul
proiectului de extindere a pistei de aterizare /decolare a
Aeroportului Internațional Cluj Napoca, la 3.100 de metri. Dacă
pentru suprafețele de teren situate în intravilanul municipiului
Cluj Napoca, sumele sunt destul de generoase, dar mai mici decât
prețul pieței, pentru apahideni și terenurile lor, situate în
intravilanul comunei Apahida, sumele sunt de-a dreptul derizorii,
fiind o bătaie de joc la adresa
acestora. Ziardeapahida.ro îi anunță pe apahidenii care
vor să dea în judecată comisia de expropriere și să solicite sume
de bani, egală cu prețul pieței, că îi va sprijini. În Cluj Napoca,
mai multe persoane care au dat în judecată Consiliul Județean Cluj
și comisia de expropriere de la aeroport au câștigat deja,
definitiv, sume importante de bani.
Revenind, dacă pentru un metru pătrat situat în intravilanul
municipiului Cluj Napoca, s-au propus sume de 29 de euro pentru un
metru pătrat, pentru aceeași suprafață situată în Apahida, un
proprietar va primi mult mai puțin și anume 11 eurocenți.
De exemplu, Ștefan Părău din Cluj Napoca va primi pentru 4.294
mp. expropriați, suma de 548.129 lei în timp ce Petru Rocaș din
Apahida, va încasa suma de 264 de lei, pentru 575 de mp. de teren.
Un alt proprietar din Apahida, este Vasile Dezmirean căruia comisia
de exproprieri i-a propus să primească 441 de lei pentru 959 de mp
de teren.
”Nu vom semna niciun act de expropriere. Vom merge la judecată
și vom demonstra că terenurile noastre nu valorează zece cenți/mp.
Ne-au chemat deja să semnăm că suntem de acord cu aceste
exproprieri dar noi nu putem fi de acord cu această bătaie de joc”,
a declarat pentru ziar deapahida.ro, o femeie din Apahida, care
este nemulțumită de valoarea sumelor primite pentru terenurile
lor.
Ziardeapahida.ro a aflat că din comisia de expropriere face
parte și secretarul comunei, Alexandru David. Îi solicităm pe
această cale domnului secretar, să trimită pe adresa de mail a
redacției un punct de vedere legat de această situație dar și
despre ce trebuie să facă cei implicați. Proiectul de amenajare a
râului Someșul Mic, are o valoare de 56.661.962 lei, din care 90%
reprezintă finanțare de la Uniunea Europeană și doar zece la sută
de la bugetul de stat. Investițţia are rolul de a apăra comuna
Apahida de posibile inundații dar şi de diminuarea a efectelor
negative ale acestora. /Ziar de Apahida,
http://ziardeapahida.ro/2015/08/19/apahidenii-au-primit-bani-de-nimic-pentru-exproprierile-de-la-somes-vezi-lista-cu-proprietarii-umiliti-proprietari/
Trei amenzi pentru turism ilegal la Colibiţa!
Controalele făcute de Garda de Mediu în ultima perioadă la
Colibiţa au adus amenzi drastice pentru cei care fac turism la
negru. În total s-au aplicat sancţiuni de 65.000 de lei, două
pentru persoane juridice şi una pentru o persoană fizică.
„Dacă faci controale şi găseşti turişti, proprietarii spun că de
fapt sunt nişte prieteni care au venit în vizită” – asta este scuza
pe care comisia de control susţine că o primeşte de la proprietarii
de cabane şi case de vacanţă din Colibiţa.
Deşi în zonă sunt construite peste 250 de cabane, case de
vacanţă şi pensiuni, dintre acestea doar 22 sunt cu acte în regulă.
De asemenea, primarul comunei Bistriţa Bârgăului, Vasile Labă,
spune că sunt doar 5 sau 6 proprietari de cabane şi pensiuni care
plătesc taxă hotelieră.
„Au fost date trei amenzi pentru cei care fac turism ilegal.
Amezile se ridică la suma de 65.000 de lei. Două dintre ele, de
câte 30.000 de lei, au fost date unor persoane juridice, iar una de
5.000 de lei unei persoane fizice”, a declarat ieri într-o
conferinţă de presă comisarul şef al Gărzii de Mediu, Cristian
Niculae.
Reprezentanţii Gărzii de Mediu, cei ai Prefecturii
Bistriţa-Năsăud şi cei de la Sistemul de Gospodărire al Apelor
Bistriţa-Năsăud anunţă că nu vor opri controalele şi că toţi cei
care nu respectă legea vor fi sancţionaţi.
/Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/trei-amenzi-pentru-turism-ilegal-la-colibita-1439970798714.html
După ce ploile şi vântul au făcut prăpăd la Rodna, autorităţile
s-au mobilizat şi au curăţat zona!
Sute de case din localitatea Rodna au rămas fără curent electric
în noptea de luni spre marţi în urma unei furtuni. Ploaia
torenţială a inundat mai multe gospodării, iar aluviunile aduse de
torenţi au afectat ş drumurile. Autorităţile şi sătenii s-au
mobilizat şi au curăţat totul, iar acum oamenii speră că natura va
fi îngăduitoare. Un drum comunal distrus, mai multe beciuri,
grădini şi curţi inundate şi sute de case rămase fără curent
electric! Acesta este bilanţul furtunii care s-a abătut în noaptea
de luni spre marţi asupra localităţii Rodna.
„De ieri de la ora 16.00 am rezolvat problema cu curentul şi
toată lumea are electricitate. Ne-am mobilizat şi am curăţat
totul”, a declarat pentru Bistriţeanul.ro primarul comunei Rodna,
Alexandru Năşcan.
Reprezentanţii Sistemului de Gospodărire al Apelor
Bistriţa-Năsăud spun că, deşi judeţul a fost sub cod galben de ploi
şi vijelii, bistriţenii nu trebuie să îşi facă griji din cauza
inundaţiilor. „Râurile sunt la cote mici, ar trebui să fie cam două
săptămâni de ploaie ca sa crească debitele şi să fie probleme”,
spun reprezentanţii SGA BN.Potrivit celor de la SGA în ultimele 24
de ore a plouat tare la Nepos (23,7 l/mp), Cristeşti Ciceu (23
l/mp), Piatra Fântânele (20 l/mp) şi Straja (18 l/mp).
/Bistriteanul,
http://www.bistriteanul.ro/dupa-ce-ploile-si-vantul-au-facut-prapad-la-rodna-autoritatile-sau-mobilizat-si-au-curatat-zona
Teme similareO conductă ciuruită aduce in siguranță apă din
Varșolț la robinetele zălăuanilor
Conducta de apă care alimentează Zalăul cu apă din barajul
Vârșolț este veche, ponosită, peticită și răspeticită și se
găurește permanent pe unde nici nu te aștepți. Pe segmentul care
trece pe strada Făget din Zalău, locuitorii se așteaptă, pentru că
au o experiență lungă de câțiva ani, ca conducta sa se sparge, la
intervale de câteva zile. Că se sparge țeava Companiei de Apă nu
le-ar păsa lor. Dar îi inundă permanent și le face mari probleme și
mare mizerie. “Nu e amenajat nici drumul, ca să fie un șanț pe unde
să meargă apa. Apa curge de-a lungul drumului și intră la noi, prin
grădini și prin curte. Eu stau în partea de jos a străzii și apa
vine chiar la mine în curte și în grădină. Acum vreo patru ani,
țeava s-a spart pe timpul iernii. Atunci apa mi-a intrat până în
casă, mi-a inundat beciul și fântâna. De atunci, apa din fântâna
mea nu mai e potabilă. Apa din fântână e tulbure tot timpul. Patru
case sunt cele mai afectate. Mie îmi este mai frică de apa aceasta
care vine din țeavă decât ca și când plouă”, ne spune un locuitor
de pe strada Făget povestea apei din conductă. Compania de Apă
Someș Cluj, sucursala Sălaj, acționează prompt de fiecare dată când
conducta are probleme și trimite echipe de intervenție la peticit.
Pentru că deocamdată asta-i singura soluție, să astupe gaura pe
unde curge apa din conductă. “Când se sparge, vin, bagă un dop de
lemn acolo, și atâta-i tot. Peste câtva timp iarăși se sparge.
Zilele trecute s-a spart din nou conducta. Cei de la apă au venit
destul de repede, cam într-o jumătate de oră”, ne spune
interlocutorul nostru de pe strada Făget. Locuitorii au însă multe
gânduri negre și se tem că până ce autoritățile vor lua măsuri cu
adevărat reparatorii în ceea ce privește această problemă, fundația
caselor lor se va eroda și li se vor distruge locuințele.
Soluția momentului sunt peticele
Directorul Companiei de Apă Someș Cluj, sucursala Sălaj, Eugen
Pop, spune că știe de problemă, însă recunoaște că în momentul de
față nu se poate face nimic altceva decât să se tot peticească
conducta. “Cunosc problema, sunt persoane care au fost în audiență
la mine. Este vorba de conducta de o mie, aducțiunea care
alimentează Zalăul. Întradevăr, avem multe intervenții la ea, dar
se intervine la timp. Le-am transmis și eu oamenilor că acea
conductă va fi schimbată pe următoarea tranșă de fonduri europene
2015 - 2020, la care lucrăm acum. Problema asta va fi eliminată.
Încercăm pe cât posibil la orice anunț de-al lor să intervenim
prompt. Sigur că este o situație neplăcută pentru acei locuitori”,
explică directorul Eugen Pop. Clorul din apa care ajunge la
robinetele zălăuanilor a distrus conducta de oțel. Conducta a fost
construită înainte de anul 1990, din oțel, dar sub acțiunea
clorului a apărut fenomenul de coroziune, ne explică directorul
Companiei de Apă. Eugen Pop ne spune că apa din conductă are o
concetrație de clor de 0,5 miligrame pe litru, iar la consumatori
acesta se diminuează la 0,2 miligrame pe litru. Aici se impune o
paranteză în care ne gândim dacă conducta de oțel a rezistat 25 de
ani cu 0,5 miligrame de clor pe litru, ficatul zălăuanului cât va
rezista cu o concentrație de clor de 0,2 miligrame pe litru?
Directorul DSP, Ligia Marincaș, spunea zilele trecute că recomandă
zălăuanilor apa de la robinet, pentru că cea din fântânile
arteziene din oraș are o concentrație prea mare de amoniac. Avem de
ales între clor și amoniac. Eugen Pop subliniază că singura soluție
în privința conductei care se sparge este schimbarea ei cu bani din
fonduri europene. “Anul acesta vom depune proiectul și documentația
la Comisia Europeană, după care în mod sigur vom accesa fondurile
din primăvară”. În același timp, directorul Companiei de Apă ne
asigură că această problemă nu afectează Zalăul și că nu se pune
problema ca municipiul să rămână fără apă. Vom avea așadar apă în
Zalău și înainte și după ce se va schimba conducta. Locuitorii de
pe Făgetu vor avea chiar prea multă până se schimbă țeava. /Graiul
Salajului,
http://www.graiulsalajului.ro/o-conduct-ciuruit-aduce-in-siguran-ap-din-varol-la-robinetele-zluanilor-a-46703
Investiţii şi modernizări în comuna Treznea
Graţie unei iniţiative care aparţine autorităţilor locale din
comuna Treznea, începând de anul viitor, locuitorii din zonă vor
putea beneficia de servicii medicale. Şi asta datorită faptului că
în centrul de comuna au început lucrările unei construcţii în care
va funcţiona un dispensar, o farmacie şi un cabinet stomatologic.
Potrivit unor informaţii furnizate de edilul comunei, Emanoil
Stanciu, lucrările au demarat în urmă cu aproximativ două luni, iar
investiţia este realizată cu bani de la bugetul local. În comuna
Treznea, prin intermediul fondurilor guvernamentale, Ordonanţa 28,
s-a finalizat lucrarea privind aducţiunea de apă. “Lucrarea privind
aducţiunea de apă a fost realizată cu fonduri guvernamentale, bani
de guvern, 21,5 miliarde de lei. Apa a fost adusă până la intrarea
în gospodărie a fiecărui cetăţean, în faţa casei. Urmează ca în
viitorul apropiat, prin diverse fonduri, fie din proiecte, fie din
parteneriate, să realizăm şi lucrări de canalizare, să introducem
reţeaua de canalizare în întreaga comună”, a adăugat edilul comunei
de sub Meseş. Referitor la investiţiile realizate în comună,
primarul a spus că cele două cămine culturale din Treznea şi satul
Bozna au fost reabilitate şi modernizate pentru o bună desfăşurare
a activităţiilor pentru comunitate. Investiţia privind reabilitarea
celor două cămine a fost în valoare de trei miliarde de lei, bani
de la bugetul local. Tot în această perioadă prin Fondul European
Agricol pentru Dezvoltarea Rurală (FEADR) s-a reuşit finalizarea
unui after-school în care, începând din această toamnă, vor urma
cursurile aproximativ 40 de elevi din comună. În acest an,
autorităţile locale de la Treznea intenţionează să reabiliteze
aproape şase kilometri de drum comunal, DC71, pe ruta Treznea
–Românaşi şi Bozna –Păuşa. /Magazinul Salajean,
http://www.magazinsalajean.ro/social/investitii-si-modernizari-in-comuna-treznea.html
ACȚIUNEA AEROPORTUL – Zece firme participă la licitația pentru
lucrările de modernizare. Posibile curse directe din Baia Mare spre
patru capitale europene
Zece societati comerciale s-au aratat interesate sa participe la
licitatia publica de atribuire a lucrarilor de modernizare a
Aeroportului Baia Mare. Etapa, importanta pentru derularea planului
de dezvoltare, va fi inchisa in data de 31 august, la ora
09.00.Aeroportul ajunge la ultima etapa de implementare a planului
de dezvoltare. Aerogara baimareana va fi modernizata dupa ce
Guvernul a aprobat un memorandum pentru finantarea lucrarilor, suma
alocata fiind de noua milioane de euro. “Din fericire pentru noi,
un numar de zece societati comerciale au solicitat pana in acest
moment clarificari cu privire la licitatia de atribuire pe care noi
am urcat-o pe SEAP. Dintre acestea majoritatea, sunt societati
multinationale care au capacitatea tehnica, logistica si umana sa
execute in termen lucrarile la aeroport, stiind cu totii ca pana la
31 decembrie 2015 acestea trebuie finalizate. Majoritatea firmelor
solicitante au experienta in lucrari de reabilitare a
aeroporturilor”, a declarat Dorin Buda, directorul
Aeroportului.
Prea frumos ca să fie adevărat
Administraţia Aeroportului intenţionează ca după terminarea
lucrărilor de extindere a pistei cu aproape 300 de metri, să
introducă zboruri externe spre patru oraşe europene.
„Avem în vedere iniţierea unor zboruri externe cu plecare
directă din Baia Mare spre Londra, Paris, Roma şi Madrid, iar
primele discuţii le-am purtat cu principalele companii low -cost
care operează pe piaţa din România. Şi cred că acest lucru se poate
întâmpla în condiţii economice avantajoase. Mulţi dintre localnici
aleg să plece spre cele două destinaţi zburând de pe aeroportul
Cluj-Napoca sau Budapesta. Consider că după terminarea lucrărilor
de prelungirea a pistei, aici vor putea ateriza şi decola aeronave
mediu-curier, pentru că asta era una dintre principalele probleme
întâmpinate de noi”, a declarat joi Dorin Buda. Acesta a mai
precizat că după terminarea lucrărilor pista va avea o lungime de
2.150 de metri, o lăţime de 45 de metri, suportând rulajul
aeronavelor de tonaj mediu. Valoarea totală a investiţiei a fost
evaluată la aproximativ 15 milioane de euro, fiind realizată din
fondurile puse la dispoziţie de statul român. /Actual MM,
http://www.actualmm.ro/actiunea-aeroportul-zece-firme-participa-la-licitatia-pentru-lucrarile-de-modernizare-posibile-curse-directe-din-baia-mare-spre-patru-capitale-europene/
În verile caniculare, lipsa irigaţiilor ucide agricultura.
Irigaţiile din Maramureş mai există doar în amintiri
La nivelul anului 2009, ultima dată când s-a adus în mod serios
vorba de irigaţii, tot după un an foarte secetos, România avea
Administraţie Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, ce avea în
administrare lucrări de îmbunătăţiri funciare: amenajări de
irigaţii pe suprafaţă de 2.998.255 ha; amenajări de desecare
drenaj, pe suprafaţă de 3.085.295 ha. Suprafaţa amenajată cu
lucrări de irigaţii era de 2.998.255 ha, sursa de apă asigurată
pentru amenajările de irigaţii era dată de Dunăre pentru 2.017.420
ha, râuri interioare şi lacuri de acumulare pentru 980.835 ha.
Patrimoniul ANIF în amenajările de irigaţii era de 10.975 km canale
de transport, aducţiune şi distribuţie a apei de irigaţii. Ştim
toate acestea pentru că a existat atunci o Comisie parlamentară de
anchetă privind situaţia sistemelor de irigaţii, precum şi a altor
sectoare de îmbunătăţiri funciare. Comisia a fost condusă de
Valeriu Tabără, dar a avut în componenţă trei parlamentari
maramureşeni: Ştefan Bereş, Ştefan Buciuta şi Pavel Horj. Staţii de
pompare scoase din funcţiune. Raportul comisiei din 2002, referitor
la Sucursala Tisa - Someş, arată următoarele: „În momentul de faţă,
sucursala Tisa – Someş nu are niciun contract cu AUAI, neexistând
solicitări din partea acestuia pentru livrări de apă, asistenţă
tehnică etc. Amenajările de irigaţii pentru suprafaţa pentru care
nu s-a constituit AUAI, de 1904 ha, sunt în conservare, cu staţiile
de pompare dezafectate şi reţeaua de conducte nefuncţională.
Sucursala are în administrare 49.971 ha amenajate cu lucrări de
desecare – drenaj, deservite de următoarele lucrări: staţii de
pompare - 2 buc, canale de pământ - 1.989 km, drenuri în desecare -
3.243 km. Cele două staţii de pompare de desecare din judeţul
Maramureş sunt scoase din funcţiune din cauza unor defecţiuni sau
descompletări”.
Ce spun oficialităţile? În primul rând, niciunul din cei trei
foşti parlamentari maramureşeni din comisie nu răspunde la telefon.
Apoi, directorul Direcţiei Agricole, Virgil Ţânţaş, ne spune că
„Maramureşul nu are la acest moment sistem de irigaţii, decât
individual. Dar instituţia ANIF există, are activitate”. În teren,
mai există doar... amintiri despre sisteme de irigaţii:„Au existat
irigaţii, pe vremea cealaltă, înainte de ‘89, la serele din Mireş.
Erau kilometri de irigaţii, se alimentau cu motopompe din Someş. Nu
mai există nimic, de mult, acum oamenii care au sere şi solarii la
Lucăceşti şi Dăneşti au făcute puţuri la capătul tarlalei şi de
acolo udă, cu motopompe”, spune Virgil Prună, primar al comunei
Mireşu Mare, de pe lunca Someşului, În cea mai roditoare zonă a
Maramureşului. O altă zonă rodnică e cea de pe lângă Lăpuş. Între
Cătălina şi Săcălăşeni se mai văd nişte canale, dar acelea au
fost... exact pe dos. „Sistem de irigaţii aici nu a fost nici
înainte. Însă zona de care ziceţi mi-o amintesc că era cu mlaştină
şi papură, iar în anii ‘70 s-a făcut desecare şi drenaj, toată zona
aceea dintre Săcălăşeni şi Cătălina. Acum oamenii tot irigă, cu
pompa după tractor, cu vidanje, care-cum”, spune Emilian Pop,
primar al comunei Săcălăşeni. /InfoMM,
http://www.infomm.ro/ro/detalii/in-verile-caniculare-lipsa-irigatiilor-ucide-agricultura-irigatiile-din-maramures-mai-exista-doar-in
Drumuri noi şi reţea de apă la Gîrbou
Graţie unui proiect depus de autorităţile locale din comuna
Gîrbou pe Măsura 322 – “Renovarea, dezvoltarea satelor,
îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia
rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, în valoare de
2,5 milioane de euro, în comuna precizată demarează o serie de
lucrări de reabilitare şi modernizare. Potrivit unor informaţii
furnizate de Alexandru Spătar, primarul comunei Gîrbou, este vorba
despre aducţiunea de apă, introducerea reţelei în centru de comună
şi realizarea unei staţii de epurare şi tratare a apei;
modernizarea a peste şase kilometri de drum comunal în localităţile
aparţinătoare şi modernizarea unei clădiri unde din această toamnă
va funcţiona un after-school pentru copiii din familiile cu o
situaţie materială precară. Tot cu fonduri europene, în comuna
Gîrbou s-au realizat lucrări de modernizare la căminul cultural din
localitatea Călacea. Potrivit primarului Spătar, în prezent, în
derulare în comună se află câteva proiecte finanţate prin fonduri
guvernamentale obţinute cu ajutorul Grupului de Acţiune Locală
(GAL). Este vorba despre asfaltarea drumului comunal DC45
Gîrbou-Popteleac-Călacea, pe o lungime de circa şapte kilometri şi
reabilitarea şcolilor din localităţile Cernuc şi Solomon.
Alesandru Papiu Ilarian – originar din comuna Gîrbou
Comuna Gîrbou a intrat în istorie odată cea mai veche atestare
documentară – localitatea Popteleac. Atestarea documentară a
localităţii Călacea s-a realizat în anul 1312, iar a localităţilor
Solomon, Cernuc şi Bezded în anul 1336. Localitatea Gîrbou a fost
atestată documentar în anul 1366. Potrivit documentelor istorice,
localitatea Fabrica este o localitate mult mai “tânără”, unde în
perioada 1833-1848 a funcţionat şi o fabrică de zahăr de unde s-a
păstrat şi denumirea localităţii. În regimul comunist, întreaga
comună a fost o zonă agricolă importantă, principala îndeletnicire
a locuitorilor fiind cultura plantelor, îndeosebi a cerealelor şi
creşterea animalelor. Tot în anii comunismului, Gîrboul a devenit
un centru al intelectualităţii şi al culturii româneşti din
împrejurimi. Aici se întâlneau anual intelectuali din toată
vecinătatea, unde învăţătorii puneau în scenă fel de fel de piese
de teatru româneşti. În anul 1878 comuna a fost un important centru
administrativ, unde a funcţionat o judecătorie, bancă şi alte
instituţii. În comuna Gîrbou, în localitatea Bezded, s-a născut
Alesandru Papiu Ilarian – un important militant paşoptist care a
luptat pentru libertate. /Magazin Salajean,
http://www.magazinsalajean.ro/rural/drumuri-noi-si-retea-de-apa-la-girbou.html
Proiecte de anvergură finalizate la Bănişor
Comuna Bănişor se poate lăuda cu proiecte de o importanţă majoră
pentru localnici, ajunse în faza de finalizare. Fie că vorbim de
drumuri, de reţele de apă, de instituţiile sau clădirile importante
din comună sau de cele din sate, promisiunile s-au ţinut în cea mai
mare parte şi s-au concretizat ulterior în realităţi. Primarul
comunei Bănişor, Ioan Gheorghe Pop, ne-a vorbit despre proiectele
importante pe care, cu sprijinul celor din Primărie dar şi al
localnicilor, a reuşit să le vadă duse la bun-sfârşit. ”Am reuşit
să finalizăm un proiect important pentru locuitorii din Peceiu,
reţeaua de canalizare şi apă potabilă, în valoare de 2,5 milioane
de euro. Tot prin Măsura 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor,
îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia
rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, am modernizat
drumuri pe o distanţă de 4 kilometri şi am finalizat două poduri
peste Valea Banului, la Peceiu şi Ban. Urmează să dăm în folosinţă
un Centru „After School” (centru care va putea fi folosit de elevii
din comună şi sate după terminarea orelor de curs), în Bănişor. Tot
aici, am finalizat reabilitarea şi dotarea Căminului cultural. Avem
şi o bibliotecă nouă, pentru care am făcut şi achiziţie de carte,
în cadrul Căminului”, a spus primarul Ioan Pop. Primăria Bănişor a
finalizat şi un proiect, realizat prin fonduri guvernamentale,
asfaltarea drumurilor din satele aparţinătoare – Bănişor, Ban şi
Peceiu – în total peste 8 kilometri de drumuri nou-asfaltate.
Primarul împreună cu specialiştii pregătesc documentaţia necesară
accesării fondurilor europene disponibile în sesiunea 2014-2020, în
vederea execuţiei reţelelor de canalizare şi apă potabilă pentru
satele Bănişor şi Ban. Totodată, printr-un proiect finanţat de
Compania Naţională de Investiţii (CNI), Căminul cultural din
localitatea Ban urmează să fie modernizat şi dotat, proiectul
aflându-se în acest moment în procedura de achiziţie publică
organizată de CNI, având şanse foarte mari să fie aprobat şi
demarat. /Magazin Salajean,
http://www.magazinsalajean.ro/rural/proiecte-de-anvergura-finalizate-la-banisor.html
DSP Sălaj spune că apa de la fantanile arteziene din Zalău nu
este bună de băut
Apa din toate fântânile publice din Zalău nu este bună de băut,
pentru că are o concentrație de amoniac cu mult peste limita
admisă. Direcția de Sănătate Publică (DSP) Sălaj ne-a informat că
pe data de 25 iulie a făcut analize la apa din toate cele nouă
fântâni arteziene din Zalău și că în toate cazurile rezultatele au
fost proaste în ce privește concentrația de amoniac, mult peste
limita normală de 0,5 miligrame pe litru. Cele mai periculoase
fântâni din Zalău sunt chiar cele care ne sunt cel mai la îndemână.
Limita admisă pentru concentrația de amoniac (de 0,5 miligrame pe
litru) este depășită și de 16 ori în unele fântâni. Din cele nouă
fântâni verificate, trei au concentrații peste 5 miligrame pe
litru, iar alte șase au concentrații între 2,5 miligrame pe litru
și 5 miligrame pe litru. Cea mai toxică apă curge la cișmeauau
situată pe strada Corneliu Coposu la intersecția cu strada Kosshut.
Această apă are o concentrație de amoniac de 7,90 miligrame pe
litru. La fântâna cu îngerași din centru apa are o cantitate de
amoniac de 5,05 miligrame pe litru. O altă fântână cu o
concentrație mare de amoniac este cea de pe platoul de marmură din
fața Prefecturii Sălaj, care are o concentrație de amoniac de 7,17
miligrame pe litru.
Ligia Marincaș recomandă zălăuanilor apa de la robinetDSP a
făcut analize și pentru apa de la alte trei arteziene cunoscute
zălăuanilor - în Treznea, pe Meseș și în Panic. Directorul DSP,
Ligia Marincaș, spune că apa de la aceste trei fântâni este în
regulă. Chiar dacă simțim cu toții gustul neplăcut al apei de la
robinet și constatăm că este plină de impurități, DSP Sălaj, prin
vocea directorului Ligia Marincaș, ne recomandă să consumăm apă de
la robinet. “Eu le recomand zălăuanilor să consume apa de la
rețeaua publică, pentru că corespunde parametrilor normali din
Legea Apelor. Trebuie să spun că, un consum îndelungat de apă de la
cișmelele din oraș poate la anumite persoane să aibă efecte
negative”, spune Ligia Marincaș.
Amoniacul și amoniul sunt dăunătoare în cantități mariApa de la
fântânile din Zalău, pe lângă amoniac (gaz toxic cu miros
(înțepător) are în concentrație și sarea de amoniu. Ambele, în
cantități mari, sunt periculoase, după cum ne-a informat dr. Marius
Andrei Călinici, medic nutriționist. Amoniacul este un gaz incolor
cu miros caracteristic, extrem de solubil în apă, care se dizolvă
în căile nazale și într-un final e inghițit ajungând în stomac. O
foarte mică parte din amoniac, dacă este inhalat, poate ajunge în
plămâni, de unde ajunge în sânge. Efectele biologice în cazul
expunerii acute depind foarte mult de concentrație, de cantitatea
ingerată și de durata expunerii. În general, spun specialiștii, nu
există efecte cronice la expunerea de lungă durată la concentrații
mici de amoniac, însă lucrurile se schimbă când vorbim de
concentrații mari, care pot duce până la iritații grave ale
ochilor, bronhospasm, tuse severă etc. Cele mai grave efecte asupra
organismului uman sunt la concentrații foarte mari, când apare
acumularea de fluide în plămâni, arsuri ale pielii și uneori chiar
decesul. /Graiul
Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/dsp-slaj-spune-c-apa-de-la-fantanile-arteziene-din-zalu-nu-este-bun-de-but-a-46653
Teme de mediuSeplecan promite rezolvarea crizei deşeurilor din
judeţul Cluj
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, a dat
asigurări, ieri, că problema deşeurilor cu care se confruntă
clujenii de mai bine de două luni va fi rezolvată în scurt timp. El
a anunţat că firma bucureşteană Prosal va investi două milioane de
euro într-un depozit lîngă Turda pentru a putea stoca deşeurile
pînă la finalizarea Centrului Integrat de Management al Deşeurilor.
Seplecan a menţionat că deşi CJ Cluj nu era obligat să creeze
condiţii pentru depozitarea temporară a seplecandeşeurilor
colectate din oraşele şi comunele judeţului, de mai bine de două
luni a făcut eforturi în a găsi o soluţie astfel încît operatorii
să nu mai fie nevoiţi să transporte deşeurile la Oradea sau în alte
zone din Transilvania. Cu această ocazie, Seplecan a ţinut să facă
apel la populaţie şi la operatorii de deşeuri să colecteze selectiv
gunoaiele, astfel încît operatorul rampei temporare ce va fi
amenajată la Turda să poată valorifica cît mai mult din deşeurile
colectate. Preşedintele CJ Cluj a spus că dacă şi pînă acum se
făcea colectare selectivă nu se ajungea la blocajul legat de
gunoaie.
”Vom avea o discuţie cu toţi reprezentanţii primăriilor pentru a
se face o colectare selectivă. S-a ajuns la un blocaj pentru că în
judeţul Cluj nu s-a colectat selectiv. Deşi oamenii făceau
selecţie, firmele nu adunau deşeurile pe fracţie umedă şi uscată.
Îi avertizez pe operatori să colecteze selectiv. La această nouă
rampă temporară se va respecta legea. Voi înfiinţa un corp de
control pentru a se face controale la firmele care operează în
judeţul Cluj şi pentru a vedea cum se colectează deşeurile”, a mai
spus şeful administraţiei judeţene. La rîndul său, reprezentantul
firmei Prosal, Emanuel Romoşan, a dezvăluit că s-a gîndit o soluţie
destul de costisitoare însă extrem de utilă pentru situaţia legată
de deşeurile de la Cluj. El a spus că firma pe care o reprezintă a
cumpărat de pe piaţa privată 30 de hectare de teren în extravilanul
municipiului Turda, urmînd ca pe 8,7 ha dintre acestea să fie
amenajată rampa de stocare provizorie. ”Este o soluţie
costisitoare, dar care este eficientă. Este vorba despre o
tehnologie inovatoare, care este folosită în Europa. Este o staţie
tampon care va prelua o cantitate mai mare decît ceea ce s-a
preluat pînă acum. Din punctul meu de vedere este important pentru
judeţ şi un pas mare pentru operatorii de din zonă”, a spus
Romoşan. Directorul tehnic al firmei Prosal, Octavian Mateescu, a
arătat că noua staţie va putea fi dată în folosinţă în cel mult 20
de zile de la obţinerea tuturor autorizaţiilor. ‘’Vom acoperi zona
cu membrană şi vom putea prelua o cantitate însemnată de deşeuri.
Vom face sortarea. Diferenţa va putea fi dusă la un depozit
ecologic de către noi. Am decis să ne apucăm de treabă aici. Avem
achiziţionată staţia de sortare, membrana şi în maxim 20 de zile ne
vom amplasa acolo, după ce vom primi autorizaţia”, a spus
directorul tehnic al firmei Prosal. Mateescu a adăugat că noua
rampă va putea fi exploatată timp de un an, însă dacă va mai fi
nevoie se poate extinde. ”Sperăm să nu umplem foarte repede
depozitul. Noi putem rezista un an de zile. Putem asigura stocarea,
dar se poate şi extinde. Am făcut proiecţia pentru un an de zile,
astfel încît să decongestionăm situaţia din judeţ”, a mai spus
Romoşan. Acesta a explicat că investiţia de două milioane de euro
va fi acoperită prin valorificarea deşeurilor, însă pentru asta e
nevoie de creşterea gradului de reciclare. ”Profitul va fi realizat
din valorificarea deşeurilor. Vom încerca să creştem gradul de
reciclare şi valorificare. Componenta de reciclare a deşeurilor
este foarte redusă în judeţul Cluj. Dacă reuşim să valorificăm acel
reciclabil, vom ieşi pe profit”, a mai menţionat Mateescu.
Preşedintele CJ Cluj, Mihai Sepelcan, a ţinut să sublinieze că
instituţia pe care o conduce nu are nicio obligaţie financiară sau
de altă natură în cazul acestui depozit. El a spus că Prosal va
încheia contracte doar cu operatorii de salubrizare. Legat de
continuarea lucrărilor la Centrul de Management al Deşeurilor,
Seplecan a spus că negocierile cu firma italiană Atzwanger au eşuat
şi e posibil să fie organizată o altă licitaţie pentru finalizarea
proiectului. /Ziarul Faclia,
http://ziarulfaclia.ro/seplecan-promite-rezolvarea-crizei-deseurilor-din-judetul-cluj/
Primarul Turzii despre posibilul depozit de deșeuri de la Turda:
„La noi încă nu s-a prezentat nimeni cu nici o documentaţie, nu a
depus nimeni nici o solicitare şi nici nu am luat în discuţie sau
să dăm vreo aprobare în acest sens”
Consiliul Judeţean Cluj a anunţat, joi, că deşeurile menajere
din judeţ vor putea fi depozitate în perioada următoare, pe o rampă
temporară amenajată pe o suprafaţă de 8.700 de mp lângă municipiul
Turda unde acestea vor putea fi stocate pe o perioadă de cel puţin
un an, până la finalizarea Centrului de Management Integrat al
Deşeurilor (CMID). O firmă de salubrizare din Bucureşti a
achiziţionat 30 de hectare în extravilanul municipiului Turda
pentru viitoarea rampă, iar în cazul în care CMID nu se va finaliza
într-un an de zile, aceasta va fi extinsă. Primarul municipiului
Turda, Tudor Ştefănie, spune că nu a auzit de construirea unei
rampe temporare la el în oraş, că nu a văzut nicio documentaţie şi
spune că până la emiterea unui aviz de construcţie trebuie să se
gândească cum va afecta comunitatea. ”În acest moment, nici eu
personal, nici instituţia pe care o conduc, nu avem cunoştinţă
despre detaliile privind depozitul temporar de deşeuri despre care
s-a vorbit la nivelul Consiliului Judeţean. La noi încă nu s-a
prezentat nimeni cu nici o documentaţie, nu a depus nimeni nici o
solicitare şi nici nu am luat în discuţie sau să dăm vreo aprobare
în acest sens. Nici măcar nu ştim unde este terenul la care se face
referire. Conform procedurilor legale, trebuie să primim o
solicitare în acest sens, cu documentaţia aferentă. Până atunci, nu
putem avea nici o poziţie, pentru că nu avem despre ce să vorbim”,
a declarat primarul Tudor Ștefănie. Primăria Turda precizează că
discuțiile despre acest subiect au apărut „pe fondul unor
speculații care nu își au rostul”. Întrebat cum i se pare ideea
construirii unei rampe temporare de depozitare la Turda, primarul
s-a limitat să precizeze: “Nu comentez”. /Monitorul de Cluj,
http://www.monitorulcj.ro/actualitate/47916-primarul-turzii-despre-posibilul-depozit-de-deseuri-de-la-turda-%E2%80%9Ela-noi-inca-nu-s-a-prezentat-nimeni-cu-nici-o-documentatie-nu-a-depus-nimeni-nici-o-solicitare-si-nici-nu-am-luat-in-discutie-sau-sa-dam-vreo-aprobare-in-acest-sens#sthash.3ErFzNBr.dpbs
Compania de Apă Arieș, îngrijorată de o posibilă amenajare a
unei rampe la Turda
Compania de Apă Arieș este îngrijorată în urma materialelor
apărute în presa locală, națională și județeană referitoare la o
posibilă amenajare a unei rampe temporare de deșeuri menajere care
să deservească întreg județul Cluj, până la darea în folosință a
Centrului de Management Integrat a Deșeurilor de la Pata Rât. În
acest sens, cel puțin din punct de vedere profesional, avem
obligația de a trage toate semnalele de alarmă cu privire la
riscurile pe care le presupune amplasarea unui astfel de obiectiv
în arealul de deservire al CAA. Dorim să aducem la cunoștința
factorilor de decizie implicați că în acest areal al CAA există mai
multe zone de protecție a surselor de apă potabilă care deservesc
municipiile Turda și Câmpia Turzii, dar și celelalte comunități
rurale care au aderat la ADI Apa Văii Arieșului, zone în care este
exclusă amenajarea unor astfel de rampe, chiar și cu caracter
temporar. Din punct de vedere tehnic ar trebui discutat de
protecţia hidrogeologică, de siguranţa reţelelor. Conform
normativelor trebuie să fie respectate nişte distanţe, care să nu
pericliteze desfăşurarea activităţii şi a alimentării cu apă a
întregului sistem, mai ales pentru Câmpia Turzii a cărui sistem de
aducțiune trece prin zonă. Totodată, CAA dorește să evite
periclitarea Pasului II la programul european, în a cărui finanțare
este cuprinsă și reabilitarea vechilor surse de apă a municipiului
Turda, iar dacă sursa de apă este compromisă, alocarea de fonduri
se face inutil. Pe lângă reabilitarea sursei Turda 1, mai sunt
prinse la reabilitare și sursele Poiana şi Călăraşi aflate în
avalul acviferului, și ele trebuind să fie protejate în mod
imperios.
Compania de Apă nu a fost anunțată despre demersurile pentru
construirea rampei și nici nu cunoaște cu exactitate locația rampei
planificate, însă în urma unor discuții purtate de domnul director
general Cristian Octavian Matei cu președintele Consiliului
Județean Cluj, domnul Mihai Seplecan, dorim să facem următoarele
precizări:
1. Potrivit legislației în vigoare, sursele de apă potabilă sunt
protejate împotriva poluării apei prin instituirea a două zone de
protecție sanitară (una cu regim sever, a doua cu regim de
restricție) și un perimetru de protecție hidrogeologică, toate trei
fiind concentrice. HG 930/2005 prevede la art.3, art. 4, art. 5,
art. 6, art. 7 definirea acestor zone de protecție din jurul
surselor și rolul lor de protecție din jurul surselor și rolul lor
de protecție. La art. 19 (1) se precizează: „în perimetrele de
protecție hidrogeologică măsurile de protecție au drept scop
păstrarea regimului de alimentare a acviferelor cât mai aproape de
cel natural, precum și evitarea poluării apelor subterane și a
lacurilor și nămolurilor terapeutice cu substanțe poluante greu
degradabile sau nedegradabile (…)
2. În Ordinul nr. 88 din 20 martie 2007 pentru aprobarea
Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apă și de
canalizare (emis de Autoritatea Națională de Reglementare pentru
Serviciile Publice de Gospodărie Comunală) se arată:
„Art. 55 (1) Pe traseul reţelelor aparţinând sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare este interzisă amplasarea de
construcţii provizorii sau definitive.
(2) Pentru construcţiile ce urmează a fi executate în zona de
protecţie şi de siguranţă a conductelor reţelelor de alimentare cu
apă şi de canalizare, autorizaţia de construire va fi emisă numai
după obţinerea avizului operatorului.”
„Art. 57 (1) Executarea de către terţi a lucrărilor de orice
fel, în special a celor de săpătură, de-a lungul traseelor sau în
intersecţie cu reţelele de apă şi de canalizare, precum şi a celor
de extindere a reţelelor de apă şi de canalizare se va face numai
în baza unui proiect întocmit de un operator economic autorizat,
însuşit de operatorul sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare. (…)
(3) Avarierea sau distrugerea parţială ori totală a unor părţi
din reţeaua de apă şi/sau de canalizare, provocată cu ocazia
efectuării de lucrări de construcţii, va fi remediată prin grija
persoanei juridice vinovate de producerea avarierii sau
distrugerii, pe cheltuiala sa, fără ca prin această persoană
juridică vinovată să fie exonerată de plata daunelor produse
operatorului cu privire la imposibilitatea acestuia de a asigura
serviciile de apă şi/sau de canalizare. Lucrările se vor efectua
imediat după avariere sau distrugere, reglementarea aspectelor
juridice sau financiare realizându-se ulterior înlăturării avariei.
După terminarea lucrărilor de remediere reţeaua afectată trebuie să
corespundă condiţiilor pentru care a fost proiectată.”Având în
vedere aceste reglementări, Compania de Apă Aries, fără a se opune
apriori proiectului de construcție a rampei temporare de depozitare
a deșeurilor menajere, atrage atenția asupra respectării acestora
și a pericolului reprezentat de eventuale scurgeri de la o astfel
de rampă în pânza freatică, adică în acviferul ce reprezintă sursa
de apă potabilă a CAA pentru întreg arealul deservit, ceea ce ar
compromite întregul volum de apă destinat consumului. /Monitorul de
Cluj,
http://www.monitorulcj.ro/actualitate/47923-p-compania-de-apa-aries-ingrijorata-de-o-posibila-amenajare-a-unei-rampe-la-turda#sthash.Fwe6zyqg.dpbs
Criza gunoaielor a ajuns şi în comuna Baciu
Locuitorii capitalei judeţului nu sunt singurele victime ale
incapabililor angajaţi ai consiliului judeţean care au generat
criza gunoaielor. Locuitorii comunei Baciu ar putea plăti de două
ori mai mult decât până acum pentru ridicarea şi depozitarea
deşeurilor menajere. În ședința consiliului local de joi a fost
primit un raport de necesitate din partea firmei care asigură
salubritatea pe raza comunei, care propune dublarea preţului plătit
de populaţie pentru serviciile prestate, de la 6 la 12 lei de
persoană pe lună. „Înainte de a aproba sau respinge această
solicitare vom face o verificare a modului în care sre justifică
această majorare de preţ", a declarat primarul comunei, Florin
Mureşan. El apreciază, însă, că majorarea preţului va fi
inevitabilă, iar motivul principal îl reprezintă faptul că, la fel
ca şi municipiul Cluj-Napoca, comuna Baciu a fost o abonată a
vechii gropi de gunoi de la Pata Rât şi acum îşi duce deşeurile în
alt judeţ.
„E adevărat că nu s-a mai făcut o actualizare a preţului din
2012, dar în principal costurile cu transportul şi depozitarea
deşeurilor în judeţul Sibiu reprezintă principalul motiv pentru
care va trebui să creştem preţul la populaţie. Numai transportul ne
costă 72.000 de lei în fiecare lună. În plus, pentru depozitarea la
Pata Rât, Salprest ne cerea 20 de lei pe tona de deşeuri, în cele
două luni în care am dus gunoaiele în judeţul Alba am plătit 32 de
lei pe tonă, dar acolo n-a mai fost loc. Aşa am ajuns să le ducem
la Sibiu, unde ni s-a cerut 75 de lei plus TVA pe tona de deşeuri
depozitate", a explicat Mureşan. Edilul comunei a mai precizat că
autorităţile locale sunt în curs de a identifica un teren de
aproximativ 1.000 de metri pătraţi, pentru care speră să obţină
autorizaţiile de mediu necesare, pentru organizarea unui depozit
temporar în zona comunei. /Ziua de Cluj,
http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/criza-gunoaielor-a-ajuns-si-in-comuna-baciu--140434.html
Agentia de Mediu Cluj a spart "balonul de sapun" al lui Mihai
Seplecan. Rampa temporara de stocare a deseurilor de la Turda nu
poate primi aviz de mediu mai repede de jumatate de an. Criza
gunoaielor ramane de actualitate
Promisiunea facuta de catre liderii PNL Cluj, Marius Nicoara,
Emil Boc si Daniel Buda lui Mihai Seplecan ca daca va rezolva
situatia deseurilor va putea candida in 2016 pe orice functie isi
doreste, l-a determinat pe acesta sa faca toate demersurile pentru
a solutiona problema gunoaielor din judet. Agentia de Protectie a
Mediului Cluj i-au spulberat insa visul de a deveni candidatul PNL
la Primaria Cluj-Napoca. Deschiderea unei rampe temporare in
extravilanul municipiului Turda anuntata cu mult fast de
presedintele Seplecan nu va putea fi avizata. Motivul este unul
exceptional. Firma care doreste sa infiinteze depozitul de
selectare a deseurilor nu are punct de lucru in judetul Cluj.
Potrivit reprezentantilor APM, la aceasta ora sunt depuse, la
nivelul judetului Cluj, trei documentatii pentru obtinerea avizelor
de functionare de rampe de depozitare temporara a deseurilor. Una
se afla in apropiera municipiului Gherla, una este cea a Salprest
Rampa, iar alta este cea promisa de Emil Boc la doar 300 de metri
distanta de vechea rampa de la Pata Rat.“Orice rampa de stocare
temporara are nevoie de absolut toate avizele si de toate
autorizatiile, care in mai putin de 6 luni nu se pot obtine. Nu
este cum. Realist vorbind, autorizarea unei rampe temporare de
gunoi sub 6 luni este o poveste de spus copiilor, chiar daca se
misca foarte repede, lucru dovedit si de celelalte trei rampe care
sunt in judet in curs de autorizare. In al doilea rand, in cazul in
care firma nu are serviciul de salubritate in judetul Cluj, nu vad
cum se poate autoriza. Daca nu am contract sa fac salubritate,
pentru ce imi trebuie o rampa de stocare temporara? Trebuie sa aiba
punct de lucru si contracte. In autorizatie sunt cerute atat
contractele de salubritate, cat si contracte de eliminare a
deseurilor, procedura este riguroasa si destul de clara. In afara
de comunitatea locala care este obligatia conform Legii 211 “ea
produce, ea elimina deseurile” restul firmelor au de indeplinit mai
multe obligatii, cereri, criterii, avize “ a declarat directorul
APM, Grigore Craciun.
Potrivit directorului APM, firma DMV Prosal SRL nu a depus
intreaga documentatie, iar in cazul in care nu vor obtine avizele
de urbanism, cererea de autorizare va putea fi respinsa. “Nu am
vazut inca dosarul, dar din cate am vorbit cu colegele mele, ei
(DMV Prosal SRL - n.red.) nu au adus documentatia completa. Au adus
o cerere si o notificare si cam atat. Nu doresc sa ma antepronunt,
am sa vad documentatia luni, dar daca nu este completa poate fi
respinsa in cazul in care nu au certificat de urbanism”, a afirmat
Grigore Craciun. Criteriile de obtinere a autorizatiei de mediu in
vederea deschiderii unei rampe de gunoi, chiar si cu caracter
temporar, sunt destul de stricte. Potrivit APM solutia propusa de
catre firma bucuresteana, cu acea membrana geoflexibila, nu este
una viabila, deoarece la ora actuala in judetul Cluj mai sunt inca
doua cereri de autorizare de rampe temporare, iar una dintre
conditiile impuse de catre APM a fost ca terenul sa fie acoperit cu
un strat de beton dotat cu sistem de scurgere in rezervoare de
colectare. “Nu ei spun care sunt conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca o rampa de stocare temporara. Conditiile sunt impuse
de catre Agentie. Noi stabilim conditiile si, asa cum la rampa de
stocare de la Cluj-Napoca am obligat sa fie platforma betonata cu
rigole de scurgere in rezervor cu colectare levigat, asa vom face
la toate. Trebuie sa punem aceleasi conditii. Chiar daca ar dori si
ar aduce toate documentele, nu au cum sa obtina mai repede de 6
luni autorizatia de mediu. Un exemplu este cel de la Salprest Rampa
care are documentatia depusa de un an si jumatate si inca nu a
ajuns sa obtina autorizatia. Cea de la Cluj, anuntata ca solutie
pentru desurile din Cluj-Napoca, probabil ca va obtine autorizatia
cam la 6 luni, cel mai probabil dupa 15 septembrie, fiindca e
depusa cam de prin martie-aprilie”, a afirmat Grigore Craciun.
Directorul APM a afirmat ca rampele temporare nu sunt o solutie,
in prezent fiind trei cereri de autorizare la nivelul judetului.
“Politicienii pot sa spuna ce doresc, noi ne facem datoria conform
legii. In momentul in care firma respectiva nu va avea ceea ce
cerem noi conform legii, efectiv nu se poate autoriza. Acest lucru
se va face doar dupa studierea actelor depuse la dosarul in care au
cerut autorizarea. In orice autorizatie scrie clar ca trebuie
eliminat si adus spatiul la forma initiala. Rampele de stocare
temporara nu sunt o solutie. Noi avem trei rampe temporare care
sunt in autorizare, de ce trebuie sa mai facem inca una?”, a mai
completat Grigore Craciun.
Presedintele Consiliului judetean, Mihai Seplecan, nu a dorit sa
raspunda la intrebarile adresate de catre Ziar de Cluj. Acesta a
preferat sa nu comenteze in niciun fel modul in care i-a selectat
pe reprezentantii DMV Prosal SRL, de ce nu a purtat discutii cu
ceilalti operatori de salubritate din judet care au deja depuse
cererile de autorizare sau unde vor fi depozitate gunoaiele
ulterior colectarii selective de la noua rampa propusa.
“Cei de la mediu sa ne dea un raspuns de ce timp de 5 ani s-a
depozitat ilegal in Cluj si nu s-a luat nicio masura. Am venit cu
aceasta solutie pentru Cluj si pentru clujeni, de aici autoritatile
statului, ca este Primaria Turda, care trebuie sa dea autorizatia
de constructie, ca este Agentia de Mediu care trebuie sa dea avizul
de mediu sa respecte legea si sa dea acele autorizatii in temeiul
legal in termenul legal”, a declarat Mihai Seplecan. Afacerea
rampei temporare de a Turda propusa de catre firma Prosal este la
prima vedere o copie la indigo a afacerii Codec, o alta afacere
liberala. Asa cum in afacerea Codec in care primariile din judetul
Cluj au acceptat sa le fie amplasate radare fixe pe teritoriul
comunelor fara nicio investitie publica, urmand sa incaseze
procente din cuantumul amenzilor, la fel se intampla in prezent
cand, o firma privata vine, amenajeaza o rampa temporara de gunoi
fara investitie din bani publici, promite primarilor din judet ca
nu vor fi nevoiti sa transporte gunoiul in alte judete, reducand
astfel costurile. Practic castigul firmei va fi din taxade rampa
aplicata operatorilor de salubritate si din valorificarea
deseurilor reciclate.
Protocolul intre CJ Cluj, SC Codec SRL si Serviciul de Politie
Rutiera Cluj a fost semnat in ianuarie 2007, si prevedea amplasarea
pe drumurile judetene a 100 de camere video cu functionalitate de
radar. Primarii comunelor in care au fost amplasate radarele au
acceptat sa semneze contractele cu Codec, in urma protocoalelor
incheiate primariile urmand sa incaseze 40% din amenzile incasate
pe baza imaginilor video. In perioada 2007-2009 radarele Codec au
dat vitezomanilor amenzi in valoare de peste 3 milioane de euro.
Ulterior Inspectoratul General al Politiei Rutiere a stopat
afacerea Codec in 24 aprilie 2009 dupa ce cu o zi inainte ANRMAP a
decis ca protocoalele si licitatie in urma carora au fostmontate
radarele fixe erau ilegale. /Ziar de Cluj,
http://www.ziardecluj.ro/agentia-de-mediu-cluj-spart-balonul-de-sapun-al-lui-mihai-seplecan-rampa-temporara-de-stocare-deseurilor-de-la-turda-nu-poate-primi-aviz-de-mediu-mai-repede-de-jumatate-de-criza-gunoaielor-ramane-de-actualitate
Un loc de vis peste care s-au aşternut peturi şi pungi cu
gunoaie
Zona Fîntînele-Rîşca, un obiectiv turistic preferat de mii de
persoane din diverse colţuri ale ţării dar şi din străinătate, este
sufocată de pet-uri şi pungi cu gunoaie. An de an sînt aruncate
tone de ambalaje şi resturi, iar autorităţile locale par a fi
indiferente faţă de această situaţie. În zonă nu se găseşte nici
măcar un container sau un tomberon în care turiştii să poată lăsa
resturile menajere. Deşi ziarul Faclia a mai atras atenţia şi anii
trecuţi cu privire la dezastrul ecologic din această zonă,
lucrurile au rămas neschimbate.
Zona Fîntînele, situată în proximitatea lacului de la Beliş,
face parte din Parcul Naţional Apuseni, iar administrativ aparţine
de comuna Rîşca. Deşi zona s-a dezvoltat continuu din punct de
vedere turistic, autorităţile din comuna Rîşca nu au răspuns, din
păcate, cu măsuri edilitare la noile realităţi din acest colţ al
judeţului. Astfel, în zonă nu poate fi găsit nici măcar un
container sau tomberon în care turiştii să-şi poată lăsa resturile
menajere după vacanţa petrecută în această parte a judeţului. Dacă
o parte dintre cei care-şi petrec timpul liber prin aceste locuri
îşi transportă resturile menajere la locul de domiciliu pentru a nu
le lăsa la voia întîmplării, mulţi însă nu înţeleg că natura
trebuie protejată, lăsîndu-şi pungile cu mizerie la locul de picnic
sau le aruncă prin văi, pădure sau pe păşune. Şi în această vară,
cei care au ales să meargă la Lacul Beliş au avut parte de imagini
deplorabile. Chiar pe malul lacului, lîngă parcarea din staţiune,
turiştii au putut vedea un adevărat morman de gunoaie. De asemenea,
pe apă pluteau sute de pet-uri. Mulţi dintre turişti se arătau
revoltaţi de faptul că nicăieri în zonă nu găseau un coş de gunoi
sau un tomberon în care să arunce deşeuri menajere. Cum zona
aparţine administrativ de comuna Rîşca, responsabilitatea legată de
salubrizare revine autorităţilor de aici. Mai mult, potrivit Legii
54/2012 cu privire la activităţile de picnic, autorităţile care au
în administrare zone de afluenţă publică trebuie să asigure
serviciul de salubritate în vederea ridicării deşeurilor colectate
selectiv. Actul normativ mai prevede că în cazul în care nu sînt
respectate aceste prevederi, administratorul poate fi sancţionat cu
amendă cuprinsă între 10.000 lei şi 50.000 lei. /Ziarul Faclia,
http://ziarulfaclia.ro/un-loc-de-vis-peste-care-s-au-asternut-peturi-si-pungi-cu-gunoaie/
Unul dintre cele mai frumoase locuri din România. „E mai frumos
ca-n Austria”
O fotografie realizată cu ajutorul unei drone prezintă unul din
cele mai frumoase locuri din România. Mulţi turişti care ajung
acolo pentru prima dată rămân plăcut impresionaţi şi declară, fără
nicio reţinere, că la Firiza… „E mai frumos ca-n Austria”!Lacul
Firiza a fost dat în folosinţă în anul 1964 şi a fost construit
pentru a alimenta oraşului Baia Mare cu apă potabilă. Lacul actual
are o lungime de 3 kilometri şi o lăţime de un kilometru și a
devenit rapid şi o zonă de agrement. Din acest motiv, dacă doriţi
să nu fie prea mare aglomeraţie, ar trebui să evitaţi weekendurile
de vară, pentru că băimărenii se înghesuie să ocupe un loc pe malul
lacului.
Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a declarat
că dorește să repună în valoare din punct de vedere turistic
această zonă. ”O imagine de o frumusețe care îți taie răsuflarea!
Baraj Firiza este una dintre minunatele zone care reprezintă o
mândrie pentru noi, băimărenii. Un proiect important pe care doresc
să îl văd realizat cât de curând este înființarea Parcului Natural
Firiza pentru a proteja această zonă superbă, dar și pentru a o
pune în valoare din punct de vedere turistic. Acest proiect este o
prioritate în dezvoltarea turistică a municipiului Baia Mare, un
aspect care nu a reprezentat interes în trecut”, a spus Cherecheș.
/Vocea Transilvaniei,
http://www.voceatransilvaniei.ro/unul-dintre-cele-mai-frumoase-locuri-din-romania-e-mai-frumos-ca-n-austria/
Taxă nouă pe gunoi de la 1 ianuarie
România va avea o taxă pe deșeuri la groapa de gunoi în valoare
de 80 de lei pe fiecare tonă, începând din ianuarie 2016, iar din
anul 2017 aceasta va crește la 120 de lei pe tonă, a anunțat ieri
ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu.“Avem Hotărârea de Guvern
prin care se va aplica o taxă la groapa de gunoi de 80 RON pe tonă,
de la 1 ianuarie 2016. De asemenea, din 2017 taxa va crește la 120
RON pe tonă. La ora actuală, România nu are taxă de deșeuri la
groapa de gunoi, ci doar un tarif de 15 euro pe tonă, perceput de
administratorul fiecărei gropi de gunoi”, a declarat ministrul
Mediului. Gavrilescu a precizat că taxa care va fi percepută din
2016 se va aplica în paralel cu tariful de 15 euro încasat de
administratorii gropilor de gunoi, iar banii obținuți vor merge
către Fondul de Mediu. Bineînțeles că această taxă, fie ea de 80 de
lei ori 120 de lei pe tonă va proveni din bugetul cetățenului de
rând, adică din buzunarul celui care va beneficia de serviciile
firmelor de salubrizare. Cine și cum va măsura cantitatea de gunoi
pe care o colectează o familie nu se știe. Cert este că un bir va
mai fi pus pe spinarea noastră. /Graiul Salajului,
http://www.graiulsalajului.ro/tax-nou-pe-gunoi-de-la-1-ianuarie-a-46664
MEDIU - Peste 200 de locuri din Romania sunt contaminate si
2.000, potential contaminate. Printre zonele afectate se numara si
judetul Maramures
Peste 200 de locuri din Romania sunt contaminate si aproximativ
2.000, potential contaminate, costul pentru evaluarea riscurilor si
remedierea lor fiind de 8,5 miliarde euro, a anuntat Guvernul, cele
mai multe zone afectate fiind in Hunedoara, Caras-Severin,
respectiv Giurgiu, Arges si Maramures.Guvernul a aprobat, miercuri,
prin hotarare, Strategia Nationala si Planul National pentru
Gestionarea Siturilor Contaminate, documente ale caror prevederi au
in vedere diminuarea problemelor generate de contaminarea solului
si a apelor subterane, precum si a riscurilor provocate de acestea
pentru sanatatea umana si pentru mediu. Ele constituie punctul de
plecare pentru viitoare initiative legislative care vor trebui sa
asigure aplicarea proceselor de remediere durabila a siturilor
contaminate.
Strategia isi propune sa stabileasca liniile de actiune pentru
investigarea terenurilor afectate de poluare si a zonelor
limitrofe, in vederea stabilirii statutului de ”sit contaminat”,
precum si a modului de implementare a actiunilor corective si,
ulterior, de validare a terenului remediat. Pe termen scurt, pana
la sfarsitul anului 2015, scopul strategiei este de a trasa
principiile gestionarii siturilor contaminate; pe termen mediu,
pana in 2020, strategia isi propune sa rezolve problema siturilor
contaminate ce necesita actiune urgenta, iar pe termen lung, pana
in 2050, finalizarea actiunii.Inventarul national al Agentiei
Nationale pentru Protectia Mediului a fost actualizat in noiembrie
2013, iar pe baza datelor obtinute de la autoritatile publice
locale s-a constatat un total de 1183 de situri potential
contaminate, judetele cu cele mai multe astfel de situri fiind
Giurgiu (223), Arges (111) si Maramures (109). Numarul de situri
contaminate a inregistrat un total de 210, cele mai afectate judete
fiind Hunedoara si Caras-Severin. Judetele in care se afla cele mai
putine zone poluate sunt Iasi, Tulcea si Satu-Mare.Costurile
estimative pentru evaluarea riscurilor si remedierea celor 1.183 de
situri potential contaminate se ridica la 7,145 de miliarde de
euro, iar in cazul celor 210 situri contaminate, la un total de
1,264 miliarde de euro, fonduri ce vor fi asigurate prin accesarea
de fonduri structurale UE, prin finantare de stat, dar si prin
finantari externe si investitii din sectorul privat. Conform
primului inventar realizat la nivelul anilor 2007-2008 de catre
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului pe teritoriul Romaniei
au