De la aspirații la ocupații - pubdocs.worldbank.orgpubdocs.worldbank.org/en/841861467025998253/Moldova-AO... · piața muncii în Moldova Victoria Levin 24 iunie, 2016. Plan 2 Motivare

De la aspirații la ocupații

Rolul informației în deciziile privind educația și

piața muncii în Moldova

Victoria Levin

24 iunie, 2016

Plan

2

Motivare

Metodologie și date

Constatări

Recomandări de politici

Plan

3

Motivare

Metodologie și date

Constatări

Recomandări de politici

4

Sursă: Perspective globale privind populația ONU: Revizuirea din 2015 (în stânga) și Indicatorii globali de dezvoltare (în dreapta)

0 50 100 150 200 250

0-4

10-14

20-24

30-34

40-44

50-54

60-64

70-74

80-84

90-94

100+

0 50 100 150 200 250

2060

2015

Bărbați Femei

Mii persoane

Este nevoie de o productivitate sporită pentru a

răspunde la provocarea demografică

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

PIB

per

pers

oan

ă o

cup

ată

(1

99

0 P

PP

)

Productivitatea muncii în Moldova și țări comparabile,

2012

Structura pe vârste în Moldova, 2015 și 2060

0%

10%

20%

30%

40%

FYRMacedonia

Moldova Armenia Ukraine RussianFederation

Kyrgyzstan EU28

Male Female

5

Raportul ocupare-populație, populație adultă (15+), 2014

Sursă: WDI, estimări modelate ILO (diagrama de sus) și Sondajul privind tranziția de la școală la muncă 2012-2013 (diagrama de jos)

Rata NEET (populația cu vârsta de 15-29 ani), 2012-2013

Ratele de ocupare sunt foarte joase, mulți tineri

fiind detașați de piața muncii

0

10

20

30

40

50

60

70

% d

in p

op

ula

ția c

u v

ârs

tă a

ptă

de

mu

ncă

0

2

4

6

8

10

12

14

EU10+1 and Turkey Western Balkans LI CIS MI CIS

KOS

LVA

KGZ

MDA

LTA

ROM

BLR

KAZ

TJK

MKD

SRB

BGR

CZE

HUN

POL

TUR

SVN

SVK

UKR

ARM

AZE

GEO

UZB

ALB

BIH

MNE

EST

HRV

Nu

măru

l d

e ț

ări

Sursă: BEEPS 2013

Rezultatele joase în muncă ar putea fi cauzate de

necorelări în competențe

Țările în care

între 30% și

40% de

companii

raportează că o

constrângere

gravă pentru

creștere au

devenit

„calificările”

O parte din generațiile viitoare par să nu dispună

de abilități cognitive de bază

7

501 493 484468 459

390 388 374 362

314

0

100

200

300

400

500

600

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Sco

re

Pe

rce

nt

Level 5&6

Level 4

Level 3

Level 2

Functionally illiterate

Overall reading score(right axis)

Competență de citire/lectură, Moldova și comparatori regionali, 2010

Sursă: Rezultatele PISA 2010.

• Necorelările în competențe ar putea proveni din:

• Sistemul educațional

• Instruirea la locul de muncă

• Lipsa informațiilor relevante

• Constrângerile informaționale pot fi deosebit de importante în Moldova

-Procesul de tranziție în economia țării-Gradul scăzut de urbanizare-Lipsa unui ghid sistematic de orientare prefesională

• Barierele informaționale pot fi reduse prin politici low-cost

Eliminarea lacunelor informaționale este esențială

la reducerea necorelărilor în competențe

Plan

9

Motivare

Metodologie și date

Constatări

Recomandări de politici

10

• Implementat în decursul anului școlar 2014/2015

• Obiectivul principal: de a înțelege modul în care persoanele iau decizii cu privire la educație și muncă

Sondajul deciziilor privind studiile și profesiile în Moldova

Tipul grupului

Numărul de

comunități

Numărul de

respondenți

Interviuri

individualeDFG

Interviuri

individualeDFG

Elevi în clasa a 9-a23

3 304 26

Elevi în clasa a 12-a 3 306 24

Elevi ai școlilor profesionale 431

9524

Studenți din colegii 3 103

Studenți universitari 3 3 102 25

Tineri în afara sistemului școlar care sunt șomeri sau

sunt antrenați în munci ocazionale22 3 203 21

Tineri în afara sistemului școlar care au finalizat

tranziția spre piața forței de muncăNiciunul 22 0 14

Părinții elevilor claselor a 9- a și a 12-a Niciunul 2 0 16

Părinții elevilor din școli profesionale Niciunul 1 0 7

Învățători ai elevilor claselor a 9-a și a 12-a No 2 0 161 2 DFG care au combinat elevi din școli profesionale și studenți din colegii și 1 DFG doar cu elevi

din școlile profesionale2 1 DFG cu absolvenți ai școlilor profesionale și colegii și 1 DFG cu absolvenți ai universităților

Interviuri individuale: conținut

• Măsura în care factorii care influențează sunt implicați în decizie

• Factorul de decizie final

• Cunoștințe despre venituri

• Așteptări la început după studii

• Metode de căutare a locului de muncă

• Surse de informații

• Tipul de informații care se ia în considerare

• Informație de context

• Componența gospodăriei casnice

• Istoricul educației și tranzițiilor

• AspirațiiInformații

despre persoane

Educație și informație

despre piața de muncă

Factori care influențează

decizia

Piața de muncă

12

Elevi/

studențiPărinți Învățători Tineri adulți

Modulul I

Aspirațiile și educația elevilor și studenților

Cum se fac

alegerile

- Evaluarea comunității, școlii și

elevilor/studenților

- Evaluarea alternativelor viitoare ale

elevilor/studenților

- Factori care abilitează sau constrâng

tranzițiile

Cum au fost făcute alegerile

Modulul II

Surse de informații, utilizare și acces

Rolul lor în calitate de canale de

informare

- Tranziția către primul loc

de lucru

- Experiența și valorile

pieței de muncă

- Metode de căutare a

locului de muncă

Modulul III Percepții privind activitățile de orientare profesională

Discuții în focus grup: conținut

Plan

13

Motivare

Cadru

Metodologie și date

Constatări

Recomandări de politici

Decizii cu privire la educație și

profesie

15

În rândul elevilor din clasa a 9-a învățământul vocațional

este la fel de popular ca și învățământul general

27%25%

29%

4% 3%7%

32% 40%20%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

All (N=304) Women (N=171) Men (N=133) All (N=306) Women (N=193) Men (N=112)

...9th grade? …12th grade?

Ce vrei să faci după...?

Professional school Collegium Lyceum University Study abroad Work Other Don't know yet

36%

16

Alegând domeniul de studii elevii și studenții

optează pentru domenii în care vocația și

oportunitățile de muncă se intersectează

0%

10%

20%

30%

40%

50%

Vocation Good jobopportunities

First optionthat came to

mind

Goodreputation

Immediateacquisition of a

profession

To pleaseparents

Other Easy to study

De ce ați alege/studiați acest domeniu de studii?

12th graders (prospective) Professional school (retrospective) Collegium (retrospective) University (retrospective)

17

Alegând domeniul de studii elevii și studenții

optează pentru domenii în care vocația și

oportunitățile de muncă se intersectează

0%

10%

20%

30%

40%

50%

Vocation Good jobopportunities

First optionthat came to

mind

Goodreputation

Immediateacquisition of a

profession

To pleaseparents

Other Easy to study

De ce ați alege/studiați acest domeniu de studii?

12th graders (prospective) Professional school (retrospective) Collegium (retrospective) University (retrospective)

18

Cu toate acestea, mulți elevi și studenți nu au

aspirații ocupaționale

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

9th graders

12th graders

Professional school students

Collegium students

University students

În mod ideal, ce ați dori să faceți când veți avea vârsta de 30 de ani?

Armed Forces Legislators, senior officials and managers

Professionals Technicians and Associate Professionals

Clerical support workers Service and sales workers

Craft and related trades workers Plant and machine operators, and assemblers

Don't know

Să lucrez în

calitate de

19

Notă: Întrebarea exactă este „Care sunt cele două domenii de studii pe care cel mai mult probabil le veți alege în cazul în

care veți continua studiile? Indicați 2 opțiuni cele mai relevante”, însă diagrama prezintă doar prima opțiune.

Domeniul de studii este aproximat în funcție de tipul ocupației pentru AFM. Pe lângă aceasta, sunt luate în considerare doar

persoanele cu studii de colegiu sau persoanele cu vârsta de 25-34 ani.

Sursă: Sondajul deciziilor privind studiile și profesiile în Moldova și AFM 2014

Diferențele dintre sexe în aspirațiile ocupaționale

par să fie transpuse în discrepanțele ocupaționale

de pe piața forței de muncă

0%

10%

20%

30%

40%

Science,computing andengeneering

Humanities andart

Health Socialsciences,

business andlaw

Construction Education Sevices Agriculture andveterinary

Other Manufacturing

Care este domeniul de studii pe care cel mai mult probabil îl veți alege în cazul în care veți continua studiile? (elevi ai claselor a 12-a)

0%

10%

20%

30%

40%

Science,computing andengeneering

Humanities andart

Health Socialsciences,

business andlaw

Construction Education Sevices Agriculture andveterinary

Other Manufacturing

Ocuparea forței de muncă, după sex și ocupație, AFM 2014

Men Women

Rolul constrângerilor informaționale

21

Pe piața forței de muncă există un deficit de

informații

0%

20%

40%

60%

80%

100%

9th graders(N=304)

12thgraders(N=306)

Professionalschool

students(N=92)

Collegiumstudents(N=100)

Universitystudents(N=99)

Considerați că aveți informație suficientă despre piața forței de muncă? Da

Men Women

• Circa jumătate din studenții din colegii care au participat la SDSPMsubestimează studiile necesare pentru a lucra la locul de muncă ideal și ar putea fi supuși riscului că investesc insuficient în studii

22

Note: Diferențe semnificative față de categoria de bază, care controlează educația: * 10%, ** 5%, ***1%.

Salariile lunare percepute la vârsta de 30 de ani după absolvirea clasei a 9-a = 100.

Întrebarea exactă pentru colegii a fost „Imaginați-vă că încetați studiile după absolvirea unui program de 5 ani într-un colegiu și încercați să găsiți un

loc de muncă. Gândiți-vă la tipurile de muncă care ar putea să vi se ofere și pe care ați putea să le acceptați.”

Elevii și studenții percep beneficiile sporite ale

educației, însă există anumite percepții eronate

importante

***

* ***

***

***

***

***

***

******

***

***

***

100

150

200

250

300

350

9th graders 12th graders Professional schoolstudents

Collegium students University students LFS 2014 (25-34y.o)

Perceived returns (MJSDS) Actual returns

Ind

ice s

ala

ria

l

Beneficiile percepute și reale ale educației după clasa a 9-a

3-year program in professional school (base) 12th grade Collegium Bachelor's degree

Lacunele informaționale sunt mai grave pentru elevii și studenții

dezavantajați

23

*

***

0

20

40

60

80

100

…to decide what to do after 9th grade? …about the labor market?

Credeți că este suficientă informație...? Da

Less educated parents More educated parents

Tipurile și sursele de informație

25

3 tipuri de informație la diferite etape ale parcursului educațional

D e c i z i i l e p r i v i n d e d u c a ț i a

P i a ț a

f o r ț e i d e

m u n c ă

Te n d i n ț e g e n e r a l e p e P M

O p ț i u n i e d u c a ț i o n a l e

Elevii și studenții au nevoie de informații generale despre industrii și profesii, în special la etapele timpurii, atunci când iau deciziile legate de educație privind tipul de carieră pe doresc să-l parcurgă.

Clasa a 9-a

Clasa a 12-a

Informațiile despre disponibilitatea și cerințele studiilor care se potrivesc aspirațiilor lor profesionale de asemenea joacă un rol important în deciziile lor cu privire la educație.

26

3 tipuri de informație la diferite etape ale parcursului educațional

P i a ț a

f o r ț e i d e

m u n c ă

Te n d i n ț e g e n e r a l e p e P M

O p ț i u n i e d u c a ț i o n a l e

C a r a c t e r i s t i c i l e r e a l e a l e

m u n c i i

În parcursul profesional acest tip de informații este cel

mai necesar după deciziile profesionale generale, de a

decide domeniul de specializare și de a acumula

calificările și experiențele necesare pentru a asigura

intrarea reușită pe piața forței de muncă atunci când va

veni timpul.

P u n c t d e d e c i z i e : P e n t r u c e f e l d e l o c ( u r i ) d e m u n c ă d e a p l i c a t d u p ă a b s o l v i r e

D e c i z i i c u p r i v i r e l a l o c u l d e m u n c ă

Clasa a 12-a

27

Părinții și învățătorii sunt percepuți ca cea mai utilă sursă

de informații, dar deseori ei se simt nepregătiți

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

Use

fuln

ess

(0=

do

no

t u

se

; 5

=ve

ry u

se

ful)

„Cât de utilă este informația despre alternative și oportunități după [nivelul curent de studii] pe care ați obținut-o din următoarele surse?”

9th graders 12th graders Older students

Notă: Eșantionul cuprinde elevi ai claselor a 9-a și a 12-a și elevi și studenți mai în vârstă (din școli profesionale, colegii și universități).

Evaluarea activităților de orientare

profesională

29

Participare foarte redusă a elevilor și studenților

la activitățile de orientare profesională

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Careerorientation at

school

Alumnitalking about

theirexperience

Open doorsday at a

ProfessionalSchool

Open doorsday at a

Collegium

Open doorsday at a

University

Job fair ANOFMseminars

Visit toparent's

workplace

Visit to a firm

Procentajul persoanelor care nu au participat sau nu au știut despre următoarele activități de orientare

9th graders 12th graders

Professional school students Collegium students

University students Out-of-school youth jobless or in occasional jobs

30

Stagiile de practică sunt percepute ca utile, însă

există opinii mixte în privința utilității modulului de

orientare profesională din cadrul lecțiilor de educație

civică

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

All (N=89) Women(N=24)

Men (N=64) All (N=86) Women(N=51)

Men (N=35) All (N=85) Women(N=56)

Men (N=29)

Professional school Collegium University

După absolvire, cât de probabil veți începe să lucrați în compania în care ați făcut stagiul de practică/ucenicie?

Very likely Likely

• Informațiile referitoare la alternativele ocupaționale și educaționale sunt apreciate de elevi și studenți

• Serviciile de informare par a fi deosebit de importante pentru copiii și tinerii din mediile vulnerabile din Moldova

• Serviciile de informare ar beneficia de pe urma implicării consilierilor persoanelor tinere, cum ar fi părinții, familia și comunitatea

• Serviciile eficace de orientare profesională s-ar concentra pe oferirea unei interfețe cu angajatorii, concentrându-se pe conținutul practic și expunerea la piața forței de muncă

31

Constatările principale ale SDSPM

Plan

32

Motivare

Metodologie și date

Constatări

Recomandări de politici

33

Career guidance policies in other countries

• Labor market observatories (POL)

Improving available labor market information

• Providing information and career guidance to young students (CHE, AUS, FIN)

• Job fairs (AUS)

• Alumni visits (FIN)

Improving existing career guidance activities

• Early identification and targeted support (UK)

• Career counseling by employment services (GER)

• School social responsibility (UK, AUS)

• Pop-up services for remote areas (GER, ZAF, RUS, ARG, TUR)

Assisting disadvantaged students

• Engaging parents (AUS, UK, AZE)

• Partnerships between schools, employers, and PES (GER, UK, AUS)

Reaching out to potential advisers

• Online information on educational pathways and institutions (MEX, BGR, USA)

• Online resources to guide occupational choices (USA, UK)

Developing innovative career guidance tools

• Ameliorarea constrângerilor informaționale poate îmbunătăți eficacitatea rezultatelor din domeniul educației și pieței de muncă la costuri relativ reduse

• Un sistem eficace de orientare profesională în Moldova ar implica

- o expunere la piața forței de muncă drept parte integrantă a sistemelor de învățământ și instruire

- Sistemele eficace de orientare profesională sunt ancorate în rețele solide

• Expunerea timpurie, frecventă și amplă la piața forței de muncă este un mod eficace de informare a elevilor și studenților despre experiența de lucru în general

34

Ce poate învăța Moldova de la alte țări?

Vă mulțumesc

Contacte pentru întrebări și comentarii:

Victoria Levin

[email protected]

Silvia Guallar Artal

[email protected]